Joc si Joaca

Tablouri Biblice ( Versuri de Abecedar ) de Tudor Arghezi

S-a nascut pe data de 21 ai 1!!" la Bucuresti in strada Tarani nr# $%# &ste fiul lui 'oe Theodorescu si al (ariei# )ntre 1!!* si 1!+1 este ele, al scolii pri are -.etrache .oenaru/ sub indru area pri ului sau dascal0 'icolae Abra escu# intre 1!+1 si 1!+% ur eaza cursurile gi naziului -1i itrie 2ante ir/ si apoi pe cele ale liceului -Sfantul Sa,a/ din Bucuresti# 1e la ,arsta de 11 ani0 datorita situatiei ,ietii fa iliare este ne,oit sa se intretina singur0 dand editatii# Anul 1!+% este anul debutului sau literar# 3a 4" iunie publica in ziarul -3iga 5rtodo6a/0 condus de Ale6andru (acedons7i0 poezia -Tatal eu/0 se nata )#'# Theodorescu# 3a cenaclul lui (acedons7i il ,a cunoaste pe 8rigore .isculescu (8ala 8alaction)0 cu care ,a ra ane prieten apropiat# )ntre 1!+* si1!++ publica ,ersuri si poe e in proza la -9e,ista (oderna/ si -Viata noua/ pe care le se neaza pentru pri a oara cu pseudoni ul )on Th# Arghezi# )ntrerupe studiile si se anga:eaza0 in ur a unui e6a en de chi ie0 laborant la fabrica de zahar 2hitila# )n pri ele zile ale lui februarie 1+"" intra la anastirea 2ernica0 iar dupa un no,iciat de sase luni este diacon0 pri ind nu ele )osif# .e data de 1; aprilie 1+"$ scoate re,ista bilunara -3inia dreapta/0 i preuna cu V# 1e etrius0 care isi asu a directia0 el nea,and dreptul sa participe la -,iata gazetareasca/# in aceasta re,ista ,a publica o serie de poezie si o parte din ciclul -Agate negre/# 3a 4" ianuarie 1+"; se naste fiul lui Tudor Arghezi si al 2onstantei <issu# (a a copilului0 profesoara0 este ne,oita sa-si ascunda aternitatea si isi lasa fiul la .aris in gri:a unei doici# )ngri:orat0 Arghezi se hotaraste sa plece la .aris0 unde intentioneaza sa-si continue si studiile# 1upa cate,a luni petrecute la =ribourg0 unde intentionase sa frec,enteze cursurile >ni,ersitatii catolice0 pleaca la 8ene,a unde in,ata estesugul de bi:utier0 care-i asigura e6istenta si independenta# )n 1+1" nu ele lui Tudor Arghezi reapare in presa ro aneasca0 odata cu publicarea poe ului -9uga de seara/# scriitorul colaboreaza cu o serie de re,iste0 printre care -=acla/0 -Viata sociala/0 -9a pa/ si -Viata ro aneasca/# Acesta iliteaza in articolele re,istei -seara/ pentru neutralitatea -9o aniei/# )n anul 1+1; scoate re,ista -2ronica/ i preuna cu 8ala 8alaction# .e data de ; noie brie 1+1% se casatoreste cu .araschi,a Burda0 pe care o cunoscuse in 1+1"# Tudor Arghezi0 i preuna cu un grup de ziaristi si scriitori0 este conda nat si inchis la Vacaresti# 1upa nasterea celor doi copii ai sai0 (itzura si )osif-Barutu0 scriitolul la ,arsta de $* de ani scoate pri ul sau ,olu de ,ersuri0 -2u,inte potri,ite/# >r eaza apoi ,olu ele -)coane de le n/0 -.oarta neagra/0 -Tablete din tara de ?ut@/0 -2articica de seara/0 -2i itirul Buna-Vestire/0 -Aore/ si -3ina/# )n anul 1+$$ este eliberat din lagar#

Tudor Arghezi :- biografie

Adam si Eva
.oet al credintei si al tagadei 0 al cautarii neincetate a re,elatiei di,ine 0 care in -.sal i - i se refuza cu obstinatie 0 Tudor Arghezi adopta in co pensatie in relatia cu 1u nezeu si o atitudine ludica si ironica ilustrata in ai ulte poezii care il apropie si il coboara pe 1u nezeu in planul terestru 0 intr-un uni,ers do estic 2ele cinci poezi din ciclul -Tablouri Biblice/( Versuri de Abecedar ) publicate in anul 1+$$ in -9e,ista =undatiilor 9egale/ si in anul 1+%4 in -Volu / au o te atica unitara 0 fiind un fel de geneza co ica a aparitiei o ului 0 a pacatului original si a izgonirii din .aradis # Astfel in poezia -Ada si &,a - se reia descrierea unui 9ai i belsugat ca si in -Tiganiada - de )on Budai 1eleanu 0 iar .acat 0 .orunca si .edeapsa ur aresc indeaproape inta plarile biblice ale izgoniri din .aradis # .entru Tudor Arghezi crearea pri ului o este in poezia -Ada si &,a/ un e6e plu ludic pornit din area singuratate cos ica a creatorului care isi doreste in prea: a intr-un uni,ers do estic fa iliar 0 nelipsitii copii# ->rBndu-i-se singur Cn stihii0 A ,rut si 1u nezeu sa aiba-n cer copii Si s-a gBndit din ce sa-i faca0 1in borangic0 argint sau pro oroaca0 =ru osi0 cinstiti0 ne,ino,ati# Se puse-aseza Bntul dintre frati#/ 1u nezeu se arata aici ai ult un de iur 0 creatia sa fiind un fel de estesug prin care oa enii se fabica din borangic 0 argint sau pro oroaca ori in chip ai putin fericit din praf si nintelus scuipat # reusita nu este deplina calitatea aterialelor fiind indoielnica pri ul o are ai ales trasaturi negati,e : lene 0 so nolenta ,azute ca pe niste esecuri ale creatiei # -1ar i-a iesit ca so noros si ca TrBnda, si nara,as stra osul eu Ada D 2a l-a facut0 cu a aflat0 2u praf si nitelus scuipatD/ .arado6ul consta in faputul ca aceleasi ateriale au dost intrebuintate de 1u nezeu la constructia interegii lu i 0 nu ai ca o ul noua creatie nu se supune intentiei di,ine e6pri ate etaforic de a iesi altoi de stea# -2a sa Cncerce daca un altoi 1e stea putea sa prinda pe noroi0 2a0 de urBt0 scuipBnd Cn patru zari0 Stingher0 =acuse si lu inile din cer#/

)n consecinta din antino ia ter enilor: -stea/0 -noroi/ din conotatiile negati,e ale cu,intelor - praf - 0 -scuipat/ acest hazardat :oc di,in adauga o ului noi trasaturi negati,e# -1ar iata ca l-a ni erit0 1in pricina aluatului0 gresit0 Si ca Ada 0 CntBiul fiu Al 1o nului0 iesise0 parca0 si zbanghiu#/ &roarea initiala a lui 1u nezeu pare scuzabila dar se repara printr-o alta greseala care in ,iziunea ironica a poeziei a plifica dra a u ana # 5 za isleste pe &,a din acelas altoi # -'u-i ,orba0 nici o poza nu ne-n,ata 2u ar fi fost o ul dintBi la fata# 'ici unda lacului nu l-a pastrat0 En care se-oglindea la scapatat# .uterea lui du nezeiasca0 1or ind ereu0 cata sa-l ai trezeascaD )-a rupt un os din coaste0 ce,a0 Si-a za islit-o si pe &,a#/ )n aceasta sece,enta biblica initiala 0 plictiseala pri ului o par sa dispara intr-oar onie fa iliala a :ocurilor infantile# -(ai poti casca de lene0 iarasi0 2Bnd ai o sora si-un to,arasF S-au luat de Bini si-au cutreierat 8radina toata-n lung si-n lat#

dar sic ea di,ina a inreegului .aradis

Sa nu te iri ca0 so,aind si ici0 3i se :ulea si nasul prin urzici#/ .oezia este construita pe sugestiile li ba:ului coloc,ial e6presi, # Versurile au fluenta :ocurilor de copii chiar au tonalitate si cadenta ludica rezultate din i:loace prozodice si ple # 9it ul este ia bic 0 ri a i perecheata 0 asura inegala # =igurile de stil sunt cele obi:nuite e6 : epitete duble si triple ( ca so noros si ca Gtranda, si nara,as) si enu eratiile de cu,inte si bol ( - din borangic 0 argint sau pro oroaca ) Toate acestea constituie in ansa blu o alegorie ludica a creatiei #

Porunca

Aceasta poezie reprezinta a treia sec,enta a calendarului paradiziac din -Tablouri Biblice - ale lui Tudor Arghezi # 2e-a de-a doua poezie -.aradisul -apare ca o re e orare nostalgica a &,ei care ecoca dupa izgonirea din .aradis belsugul si deliciile tara ului pierdut# )n poezia -.orunca/ 9aiul de,ine un spatiu pri,ilegiat in care copii biblici si ani alele traiesc intr-o deplina ar onie # -.rin 9ai copiii au dus-o foarte bine0 2u ar fi dus-o orisicine0 JucBndu-se cu gBzele si iezii 2are sareau pe ugurii l Aici nu e6ista interductii pe care poetul le raporteaza la progra ul unui copil obi:nuit #/ 'ici: H2ulca-te de,re eI / 'ici HTe ScoalaI/ 'u era cine tine socoteala 2a CntBrzii0 Ada e0 de la scoala0 2a lectia s-o spui fara greseala0 2a0 &,a0 Cnca nici te-ai pieptanat Si te gaseste prBnzul tot Cn pat#/ .aradisul pare sa e6cluda ca intr-o :oaca perpetua e6istenta scolii si a oricaror constrangerei -'i ic0 nici tati0 nici a e0 nici dadace0 'ici profesoara0 rea ca o ragace0 'ici dascalul cu zgBrci Cn beregata 2are sa sBcBie baiatul si pe fata# Totul era de glu a si de :oaca Si asteptai doar po ii sa se coaca#/ )n aceasta at osfera de feruicire totala 1u nezeu i pune pri ele reguli si interdictii # -1ar ce-i ,eni Cntr-o zi lui 1u nezeu 2a se-arata Cncins Cn curcubeu Si dete-ntBile porunci Anu e ce-i iertat si nu e sa anBnci# -H1in po ul acesta0 &,o si Ada e0 Sa nu ,-atingeti nicidecu de poa e# 1e unde nu0 cunoaste-ti ce ,-asteapta: .edeapsa ea cea crBncena si dreapta#/ .orunca este data insa sa fie repede incalcata 0&,a fiind atrasa de la inceput de roadele po ului #

-- HAi auzitF/ - HA auzitI/ - Hce fel0 2a se Bnie 1o nul0 Cnsusi elF/ - H(i-e tare pofta0 dragul eu0 sa gust Toc ai din po ul ala0 plin de ust#/ .rin folosirea cu efecte co ice a dialogului si a naratiunii pacatul biblic este redat sub for a de parabola intr-un stil ludic 0 cele doua persona:e anga:andu-se intr-un :oc prestabilit care ii ,a oblige in cele din ur a sa paraseasca .aradisul 1u nezeu apare aici ca o di,initate autoritara si razbunatoare care corecteaza defectele propriei creatii prin aspri e si pedepse .orunca lui 1u nezeu ca o ul san u anance roade din po ul cunoasteri ii interzice acestuia sa se cunoasca sis a cunoasca prin el insusi #

Pedeapsa
.oezia - .edeapsa/ incheie ciclul celor cinci poezi din -Tablouri Biblice/ transfigurand sanctionarea pacatului original si o entul izgonirii din 9ai # )nocenta pri ilor oa eni din .aradis este de rau agut: -2redeau cJ 1o nul e culcat Ki n-o sJ Ltie ce s-a CntB plat0 2J n-a,ea doarJ fluturii iscoade 3a fieLtecare soi de roade#/ 1u nezeu este insa o nipresent si ochiul sau este neador it # -&a0 ca neroadJ0 dBnsul0 ca netot0 'u se-aLteptau cJ 1o nul ,ede tot: 2J ochiul lui deschis0 Cntr-ade,Jr0 Ki depJrtJrile le ,ede Cn rJspJr#/ 9apiditatea cu care 1u nezeu actioneaza pedepsitor asupra propriei create este ui itoare # -'ici nu-nghiMiserJ o- bucJturJ 2-au fost Li prinLi cu ea Cn gurJ0 Ki cel puMin nu apucase SJ puie poa e Cn sBn0 ,reo cinci sau Lase# 1u nezeu in postura de inghezitor surprins in toata aretia puterii sale sa,arseste pri a ancheta de la inceputl lu ii # -&l0 1u nezeu0 ,enind Cn rotogoale0 En supJrarea .rea SfinMiei Sale )-a luat din scurt0 poruncile Ltiute 2u le-au cJlcat aLa de iute#/ )nocentii faptasi incep sa se parasca unul pe celalat cazand in ,ina inciunii 0 ai gra,a decat fapta sa,arsita initial # -Ada pe &,a lui o a pBrBt &,a pe Larpe0 care s-a tBrBt# 'ici unul n-a ,oit s-aleagJ0 SJ-Li ia asupra-Li ,ina lui CntreagJ#/ 1e aceea cei doi oa eni sunt izgoniti din rai in lu ea larga 0 aspra redata prin etafora -in furtuna/ -1e iLelie0 nu atBt de furt0 9Jspunsul aspru fu Li scurtD 2J 1u nezeu lo,eLte-ntotdeauna (ai tare decBt faptele inciuna# 1in 9aiul dulce Li din tihna bunJ 1o nul i-a dat afarJ0 Cn furtunJ#/

Dupa melci de Ion Barbu

Ion Barbu biografie Barbu )on ( 1! artie 1!+; - 11 august 1+%1) )on Barbu este pseudoni ul ate aticianului 1an Barbillian sub care a de,enit cunoscut ca unul din cei ai i portanti poeti ro ani din secolul trecut# Barbilian s-a nascut la 1! artie 1!+; la 2a pulung-(uscel0 fiu al :udecatorului 2onstantin Barbillian (care si-a latinizat nu ele initial in Barbu) si S aranda0 nascuta Soiculescu# )n anul 1+1+0 1an Barbillian incepe colaborarea la re,ista literara NSburatorulN0 adoptand la sugestia lui &ugen 3o,inescu0 criticul cenaclului ca pseudoni nu ele bunicului sau0 )on Barbu# )n ti pul liceului il cunoaste pe ,iitorul critic literar Tudor Vianu0 de care ,a fi legat prin una din cele ai lungi si ai fru oase prietenii# 1ebutul sau artistic a fost declansat de un pariu cu Tudor Vianu# .lecati intr-o e6cursie la 8iurgiu in ti pul liceului0 1an Barbilian ii pro ite lui Tudor Vianu ca ,a scrie un caiet de poezii0 argu entand ca spiritul artistic se afla in fiecare# 1in acest NpariuN0 1an Barbilian isi descopera talentul si iubirea fata de poezie# 1an Barbilian spunea ca poezia si geo etria sunt co ple entare in ,iata sa# Acolo unde geo etria de,ine rigida0 poezia ii ofera orizont spre cunoastere si i aginatie# 2riticul si prietenul sau Tudor Vianu ii dedica o onografie considerata a fi cea ai co pleta pina in ziua de azi# >na din cele ai cunoscute poezii ale autorului0 N1upa elciN0 apare in 1+21 in re,ista NViata 9o aneascaN# Tot in acest an pleaca la 8ingen (8er ania) pentru a-si continua studiile# 1upa trei ani in care a facut ulte calatorii prin 8er ania ducand o ,iata boe a0 se intoarce in tara#

Dupa melci
.ublicata in anul 1+21 in re,ista -Viata 9o aneasca Specia literara : balada culta Te a: -capacitatea agica a cu,antului de a odifica realitatea -relatia intre o Onatura D -dra a descoperirii fortei nebanuite a cu,antului D Structura te6tului poetic : -structurata in ,ersuri inegale -alcatuita dintr-un prolog care fi6eaza portretul copilului - trei ari parti construite dia etric nu erotate cu cifre ro ane # )n prolog sunt fi6ate spatial in poiana din prea: a asezari si ti pul .ri a,ara(ti purie) -3a un sfant prin faurar G5ri la Sfintii (ucenici ) iar prin inter ediul unei confesiuni al copiluluide e6perienta tragica pe care o traise 0 este prezentat portretul lui arcat de trasaturi negati,e( 'u ai eu 0 rasad ai rau ) .ri a parte a baladei se desfasoara in planul e6terior al padurii # 2opilul pleaca in padure unde gaseste un elc si ,rea sa se :oace cu el prelund atributele creatorului &l rosteste un decantec enit al deter ina pe elc sa iasa din gaoace 0 descantecul insa are efecte neasteptate deoarece prin inter ediul acestui act agic se dezlantuie puterile intunericului( capacuni 0 Joi arite 0 (u a .adurii ) =inalul partii ) prezinta fuga copilului speriat din calea naturii dezlantuite # )n partea a ))-a copilul apare la adapostul ca inului parintesc 0 pentru clipa el uita de elcul pe care il abadnonase in i:locul ,iforului # 2and isi a inteste 0 regreta a arnic si in,oca ,antul ca forta protectoare rugandu-l san u distruga elcul # )n partea a )))-a se re,ine la planul naturii # 2opilul se intoarce in padure si descopera elcul inghetat # (oartea icii ,ietati fiind o consecinta tragica a descantecului sau care acu se transfor a in bocet # 2opilul incearca zadarnic sa anihileze efectul distrugator al cu,antului 0a reface echilibrul lu ii reinstaland starea de echilibru si sa readuca starea de inocenta initiala #1e aceea este ne,oit sa se ultu easca cu relig,ele elcului ca pe o ,esnica arturie a inconstientei sale# Joaca ne,ino,ata a caopilului dar cu efecte tragice ra ane pentru el o e6perietnta de cunoastere 0 o initiere de ,iata # .ersona:ele: 2opilul Oeste persona:ul principal al baladei # Traieste o e6perienta initiatica ce are rolul de al aturiza # .ortretul initial este arcat de trasaturi negati,e( prost 0 sui hoinar )# Vocea narati,a apartine aturului care isi a inteste inta plarea# (elcul este si bolul eternei regenerari a naturii # &ste portretizat prin trasaturi negatice)prost 0 incetinel 0 natang )

Homo Ludens De Johan Huizinga

Johan Huizinga Obiografie Johan Huizinga (n# * dece brie 1!*20 8roningenD d# 1 februarie 1+$;0 1e Steeg lBngJ Arnhei )0 este un istoric0 profesor Li eseist olandez# A studiat literaturile orientale la 8roningen0 apoi la 3eipzig0 afir Bndu-se Cn 1!+* cu o tezJ despre teatrul indian# En 1!+*O 1+"; predJ istoria la o LcoalJ din Aaarle # 1upJ succesul Cnregistrat cu ,olu ul 5riginile oraLului Aaarle (1+";)0 este nu it profesor de istorie edie,alJ Li conte poranJ la >ni,ersitatea din 8roningen# 1in 1+1; pBnJ Cn 1+$2 este profesor la >ni,ersitatea din 3eiden# En 1+4! este ales ,icepreLedinte al 2o itetului internaMional pentru cooperare intelectualJ al 3igii 'aMiunilor# Arestat de naziLti Cn 1+$10 este eliberat Cn 1+$20 dar i se interzice sJ re,inJ la 3eiden# (oare la 1e Steeg0 Cn februarie 1+$;#

Homo ludens
Ao o ludens-o ul care se :oaca )n pri ul capitol din -Ao o 3udens/ Johan analizeaza conditiile istorice antropogice si cultura7e in care au aparut :ocurile 0 ca anifestare ludica atat in lu ea anu ala cat si in cea u ana # Ani alele se :oaca intoc ai ca si oa enii# .entru ani ale :ocul este instinctual 0 aproape inconstient 0 pe cand o ul i bina acest dat al conditiei biologice cu isterul dorintei de cunoastere # Autorul isi continua detaliile analizate ale :ocului sub for a de intrebari # )ntrebarea esentiala pe care nu o banuieste nici co paratia :ocului u an cu cel ani al este aceea pri,itoare la cauza si scopul :ocului #

Harry Po er De J!" #o$ling

J#? 9oPling- biografie Joanne 9oPling a studiat li ba Li literatura francezJ la >ni,ersitatea &6eter Li apoi la .aris0 predBnd ulterior li ba francezJ0 respecti, li ba englezJ0 Cn .ortugalia0 ca li bJ strBinJ0 pentru ,orbitorii de alte li bi (aLa nu ita Cn li ba englezJ0 &S530 &nglish to Spea7ers of 5ther 3anguages)# A lucrat iniMial Cn 3ondra0 Cn cadrul co paniei A nest@ )nternational Li a predat franceza# .lecBnd sJ predea engleza ca li bJ secundarJ Cn .ortugalia0 l-a CntBlnit pe Jorge Arantes0 un :urnalist de tele,iziune# (ai tBrziu0 Cn 1++20 cei doi se ,or cJsJtori# En 1++4 Joanne o ,a naLte pe Jessica0 dar fiind Cntr-o relaMie tensionatJ0 cei doi se ,or separa# iar ulterior Joanne ,a di,orMa pentru a se reCntoarce Cn 9egatul >nit0 la &dinburgh0 capitala ScoMiei# )deea persona:ului0 respecti, a seriei0 i-a ,enit autoarei Cntr-un tren de na,etJ0 ergBnd Cnspre casJ# En a intirea a ei sale0 9oPling Cl creeaza pe Aarr@ .otter ca un persona: orfan de a bii pJrinMi0 aLa cu 0 de altfel0 sunt ai toMi eroii de fil 0 desene ani ate sau benzi desenate# 1eLi un pri editor i-a refuzat cartea0 9oPling a insistat Li gJsit un al doilea0 gata sJ riLte bani pentru un scriitor debutant cu era ea Cn acel o ent# A a,ut o idee inspiratJ0 cJci seria de Lapte ro ane a a,ut un succes uriaL0 declanLBnd o ade,JratJ anie Aarr@ .otter# 3a aceasta au contribuit Li cele cinci fil e realizate la Aoll@Pood0 ecranizJri ale pri elor cinci ,olu e#

.e 2% dece brie 2""10 s-a recasatorit cu doctorul 'eil (urra@ Cntr-o cere onie pri,atJ la casa sa din satul .erthshire# 3a 24 artie 2""40 Joanne a adus pe lu e al doilea copil al sJu0 un bJiat pe nu e 1a,id 8ordon 9oPling (urra@

Harry Po er

=rag entul din ro anul Aarr@ .otter si .iatra =ilozofala reprezinta :ocul ,a:that desfasurat la scoala de ,ra:itori de la AarParth intre doua echipe :2ercetasii si Viperinii#At osfera pre ergatoare :ocului este preponderenta 0 data fiind iza :ocului si caracterul e6tre de periculos al eciului# )n :urul terenului -intreaga scoala era in par/ toti ,or sa ,ada un :oc de ,a:that cat ai reusit#3a :ocul ,a:that (nu e ono atopeic) dat de ,a:aitul ingiei prin aer si de iscarea rapida a celui ce o prindea#.articipa doua echipe a cate sapte :ucatori care zboara pe aturi si folosesc trei feluri de ingii# Sustinatorii echipei sunt 9on0 Aer ione0 Si us0 'ebel0 1in# 2ele doua echipe poarta pelerine de culori diferite ( rosii si ,erzi )#Arbitrul (ada e Aooch le cere celor doua echipe sa desfasoare un eci corect#2o entatorul 3ee Jordan co enteaza :ocul intr-un stil profesionist prin gesturile neobisnuite ale acestuia#Aarr@ are rolul de cautator#&l trebuie sa ur areasca sis a prinda hotoaica aurie#&l se tinea ai departe de ersul :ocului respingand din cand in cand periculoasele baloane ghiulea #)n ti pul eciului atura lui Aarr@ 0 'i bus 2""" se destabilizeaza din cauza ,ra:ilor facute de profesorul .lesneala# Aer ione este cel care il sal,eaza pe Aarr@ si astfel acesta prinde in gura hotoaica aurie gata sa o inghita# )n ansa blu :ocul este destul de spectaculos i binand scene de agie cu reguli ale :ocurilor oderne#

%amilia

&ara De Ioan 'lavici

Ioan 'lavici Biografie
1!$! - Vigurosul nostru prozator ( are prieten al lui & inescu) se naLte Cn anul re,oluMiei0 la Kiria0 pe 1! ianuarie# &ste al doilea copil al co:ocarului Sa,a Sla,ici Li al &lenei0 nJscutJ Borlea# 1!;$-1!;! - =rec,enteazJ Lcoala Ngreco-ortodo6JN din satul natal0 a,Bndu-l dascJl pe 1# VoLtinari# 1!;+-1!%" - 9epetJ clasa a )V-a0 pentru a putea rJzbi la liceu# 1!%"-1!%; - >r eazJ 3iceul din Arad0 stBnd la gazdJ precu eroii sJi din Budulea Taichii# 1!%;-1!%* - 2lasele a V)-a Li a V))-a la 3iceul .iarist din Ti iLoara# 1!%*-1!%! - 2lasa a V)))-a ca Npri,atistN la 3iceul (aghiar din Arad# 1!%! - Bacalaureatul la Satu-(are# Toa na se Cnscrie la >ni,ersitatea din Budapesta# 1!%+ - En ianuarie e bolna,0 Cntrerupe facultatea Li re,ine la Kiria# Se ai Cnscrie Li la >ni,ersitatea din Viena (aprilie)0 dar Cn august Cl aflJ Cn funcMia de secretar al notarului din 2u laus# En toa nJ e din nou la Viena0 Cn ar atJ0 ur Bnd Li =acultatea de 1rept# Acu se C prieteneLte0 pentru toatJ ,iaMa0 cu & inescu0 student Li el Cn capitala ) periului hasbsburgic# =ireLte0 ,orbea cursi, li bile ger anJ Li aghiarJ# (ai tBnarul sJu a ic oldo,ean Cl ,a Cnde na sJ scrie literatura Cn ro BneLte (cu s-a spus0 aLa ,a proceda & inescu Li cu )on 2reangJ)# 1!*" - ELi ia Ne6a enul de statN# 1!*1 - 1ebuteazJ la 2on,orbiri literare cu =ata de birJu (co edie)# En ,arJ0 C preunJ cu & inescu0 organizeazJ serbarea panro BneascJ de la .utna# 1!*2 - & publicatJ pri a po,este <Bna zorilor0 Scrierile de Cnceput (CndrJgite Li azi de copii) sunt Cn a:oritate po,eLti ()leana cea LireatJ0 =loriMa de codru0 1oi feMi cu stea Cn frunte)# 1!*$ - Vine la )aLi Li citeLte la Juni ea .opa Tanda# Apoi pleacJ la BucureLti0 unde se stabileLte# 1!*; - Se cJsJtoreLte cu &caterina SzQ7e (ag@aros@# 2JlJtoreste la Viena Li Budapesta0 iar toa na e nu it de (aiorescu profesor la 3iceul N(atei BasarabN - BucureLti# 1!** - )ntrJ Cn redacMia ziarului Ti pul# 1!*! - .ublicJ 8ura satului# 1!!" - Apare nu,ela Budulea Taichii# 1!!1 - Volu ul 'o,ele din popor0 cuprinzBnd prozele scrise pBnJ atunci0 inclusi, capodopera

(oara cu noroc# 1!!$ - EnfiinMeazJ la Sibiu ziarul Tribuna0 unde ,a ,eni Li 8eorge 2oLbuc# 1!!; - 1in cauza unor articole Cn care re,endicJ drepturile ro Bnilor0 e Cnchis de cJtre autoritJMile aghiare0 dar curtea de :uri Cl elibereazJ# 1i,orMeazJ de pri a soMie &caterina

&ara

Titlul opera:(ara (publicata in =oileton#) in anul 1!+$ si reluata in ,olu in anul 1+"%# Specia literara O9o an traditional de tip obiecti, 0 ro an realist 0social care prezinta relatia indi,id-colecti,itate in conte6tul patrunderii capitaliste si al dez,oltarii targului de pro,incie a breslelor #)n Ardeal la sfarsitul secolului al OR)R-lea # Te a-prezentarea eforturilor unei fe ei ,adu,e dintr-un targ Transil,anean0 9adna0 de a obtine pozitie sociala pri,ileghiata intre icii negustori ai locului prin harnicie si perse,erenta pentru a asigura un trai ai bun copiilor sai .ersida si Trica# -atinge te e funda entale 0 precu adolescenta 0 fa ilia0 iubirea0 casatoria0 plasate sub se nul unor confruntari entice si ciclice# Titlul : desi titlul ro anului (ara ar putea fi -2opii (arei/ deorece 0persona:ul central ca frec,enta a aparitiilor si intensitate a preocuparilor este .ersida0((agdalena .opescu) 'icolae (anolescu sustine ca -)n realitate insa ro anul este ai ales ro anul (arei 0.ersida nefiind decat o (ara :u,enila pe cale de a lua cu ,arsta 0 obiceiurile si infatisarea a ei sale#/ 'aratorul Onaratorul din (ara este un narator ironic perfid# 'aratiunea este realizata la persoana a )))-a dar nu e6clude analiza psihologica# 3i ba:ul iz,oraste dintr-o reactie traita 0pastrandu-i intacta so,aiala confuza( 'icolae (anolescu ) 2onflictul :(ara traieste doua feluri de conflict: a) e6terior0 cu co unitatea in care se opune prin unca desi porneste cu statut defa,orabil (,adu,a cu doi copii) b) interior intre dragostea pentru copii si pati a de a strange bani 2onflictul e6terior are trei surse a) sursa nationala b) sursa sociala c) de inco patibilitate a caracterelor((agdalena .opescu) Structura O9o anul este alcatuit din douazeci si unu de capitole cu titluri suggesti,e referitoare la persona:e (capitolul ) Saracutii a ei0 2apitolul )) (aica Aegidia) si la o entele cheie ale actiunii (capitolul )V .ri a,ara0 capitolul V) )spita 0 capitolul RV) 8reul ,ietii si capitolul RR) O.ace si liniste ) 2onstructia subiectului-actiunea ro anului debuteaza cu portretul persona:ului principal care da si titlul ro anului : (ara# (o entele subiectului

&6pozitiunea OSpatiul 0zona de interferenta dintre sat si oras0 un sat ardelenesc de pe Valea (uresului09odna 0 langa 3ipo,a la sfarsitul secolului al R)R-lea #Actiunea se ai desfasoara si la Arad0 Viena0 5cupatiile persona:elor apartin lu ii targo,etilor0 (ara este preocupata la 9odna pentru a le asigura un ,iitor ai bun copiilor ei .ersida si Trica# (ara doreste ca .ersida sa de,ina preoteasa bogata si respectata iar Trica starastele co:ocarilor# )ntriga Oeste declansata in o entul in care .ersida zoreste la fereastra pe baiatul acelarului Anton Aubar 0 Aubarnatl de care se indragosteste la pri a ,edere 1ragostea se transfor a intr-o pasiune se nestapanit#

1esfasurarea actiunii Se concentreaza pe e,olutia iubirii celor doi .ersida si 'atl #'atl pleaca in lu e sa-si i plineasca anii de calatorie necesari pentru a patrunde in breasla acelarilor#.ersida este curtata de teologul 2odreanu pe care il refuza cu abilitate# 2and 'atl isi lo,este tatal fiind alungat din casa parinteasca si a:ungand bat:ocura orasului0 .ersida hotaraste sa fuga cu el sis a-si assu e un destin si ilar cu al lui Aparand de:a neintelegeri intre ei doi 0 hotarasc sa se intoarca la 3ipo,a dup ace . ersida a pri it o scrisoare de la a a ei# )ntorsi la 3ipo,a ce doi deschid un birt pe care il conducea ai ult .ersida 0 deoarece satul incepuse sa bea 0 sa :oace carti0 chiar sa o lo,easca#.ersida pierduse infatisarea gingasa de,enind ai ,oinica si puternica datorita uncii pe care o depunea# .ersida naste in cele din ur a un copil# .unctul cul inant Are loc in o entul in care Aubar este ucis de fiul sau nelegiti opreste aici inta plarea nefiind continuata in deznoda ant Barni punctual cul inant se

1eznoda anul (ara si parintii lui 'atl se i paca la botezul fiului .ersidei #

.ersona:ele 2ele doua persona:e principale ale ro anului sunt (ara si .ersida #'icolae (anolescu o considera pri a fe eie capitalista din literature noastra# (ara este un persona: realist care do ina intregul ro an prin forta si co ple6itatea ei#Trasaturile ies la i,eala prin caracterizare indirecta (,orbele0 gesturile0 gandurile0 faptele)# .ortretul fizic este realizat de narrator in od direct in aniera realista e sugereaza asi,itate si sensibilitate # .ersida este fiica (arei0 sora lui Trica si sotia lui 'atl #.e parcursul ro anului .ersida este ura arita in e,olutie trecand prin ai ulte ipostaze 0 copila indaratnica 0 tanara indragostita 0 fe eia atura# Alte persona:e :Trica si 'atl 3i ba:ul prozei natari,e0 stilul Autorul trateaza diferit cele doua persona:e fe inine si din punct de ,edere st@listic#(ara este descrisa prin ironie0 in stil indirect liber#.ersida este tratata in registrul serios si gra,# Stilul indirect liber este utilizat in portretizarea si analiza psihologica 0 genereaza a biguitate artistica deoarece naratorul penduleaza intre identificarea cu persona:ele si detasarea oarecu ironica cu aceasta# -A ra as (ara saraca 0 ,adu,a cu doi copii 0 saracutii de ei 0 dar era tanara 0 ,oinica si harnica si 1u nezeu a ai lasat sa aiba si noroc#/ (odul de e6punere Acestea sustin realis ul ro anului a) descrierea adesea subiecti,a recontituie uni,ersal social 0 confera iluzia ,ietii in desfasurare# b) 'aratiunea are functia de reprezentare a realitatii# c) 1ialogul sustine ,eridiciatea si concentrarea epica 0 scenele dialogate contribuie la analiza psihologica a persona:elor# 5pera literara (ara de )oan Sla,ici este un ro an realist 0 prin te a 0 prin perspecti,e narati,a o niscienta prin prezentarea unei lu i o ogene si a unui tip de persona:e intr"un stil i personal si sobru #

(ren de placere De Ion Luca )aragiale

Ion Luca Caragiale-biografie

)on 3uca 2aragiale (n# 1 februarie 1!;20 Aai anale0 :udeMul .raho,a0 astJzi )# 3# 2aragiale0 :udeMul 1B bo,iMa0 d# + iunie 1+120 Berlin) a fost un dra aturg0 nu,elist0 pa fletar0 poet0 scriitor0 director de teatru0 co entator politic Li ziarist ro Bn0 de origine greacJ# &ste considerat a fi cel ai are dra aturg ro Bn Li unul dintre cei ai i portanMi scriitori ro Bni# A fost ales e bru al Acade iei 9o Bne post- orte # Atras de teatru0 3uca s-a cJsJtorit Cn 1!4+ cu actriMa Li cBntJreaMa 2aloropulos0 de care s-a despJrMit0 fJrJ a di,orMa ,reodatJ0 Cnte eindu-Li o fa ilie statornicJ cu braLo,eanca &caterina0 fiica negustorului grec 3uca 2hiriac 2araboas# .ri ele studii le-a fJcut Cntre anii 1!;+ Li 1!%" cu pJrintele (arinache0 de la Biserica Sf# 8heorghe din .loieLti0 iar pBnJ Cn anul 1!%$ a ur at clasele pri are ))-V0 la Kcoala 1o neascJ din .loieLti# .BnJ Cn 1!%* a ur at trei clase la 8i naziul HSfinMii .etru Li .a,el/ din .loieLti0 iar Cn 1!%! a ter inat clasa a V-a licealJ la BucureLti# Viitorul are clasic a absol,it 8i naziul HSfinMii .etru Li .a,el/ din .loieLti0 pe care l-a nu it0 Cn 8rand AStel HVictoria 9o BnJ/0 oraLul sJu natal# Singurul institutor de care autorul (o entelor Li-a adus a inte cu recunoLtinMJ a fost ardeleanul Bazil 1rJgoLescu0 acela care Cn schiMa e orialisticJ 1upJ ;" de ani l-a pri it Cn clasJ pe ,oie,odul >nirii# Adolescentul )ancu a Cnceput sJ scrie Cn tainJ poezii0 dar Cnainte de debutul literar a fost fascinat de perfor anMele teatrale ale unchiului sJu0 )orgu 2aragiale care era actor Li Lef de trupJ0 fi6atJ la BucureLti sau a bulantJ# En 1!%! a obMinut de la tatJl sJu autorizaMia de a frec,enta 2onser,atorul de ArtJ 1ra aticJ0 Cn care fratele acestuia0 2ostache0 preda la

clasa de decla aMie Li i icJ# En 1!*" a fost ne,oit sJ abandoneze proiectul actoriei Li s-a utat cu fa ilia la BucureLti0 luBndu-Li cu seriozitate Cn pri ire obligaMiile unui bun Lef de fa ilie# Tot Cn anul 1!*"0 a fost nu it copist la Tribunalul .raho,a#

2aragiale Li fiul sJu (ateiu3a 12 artie 1!!;0 s-a nJscut (ateiu0 fiul natural al (ariei 2onstantinescu0 funcMionarJ la 9egie0 cu 2aragiale0 care Cl declarJ la oficiul stJrii ci,ile# 3-a cunoscut pe & inescu cBnd tBnJrul poet0 debutant la =a ilia0 era sufleur Li copist Cn trupa lui )orgu# En 1!*10 2aragiale a fost nu it sufleur Li copist la Teatrul 'aMional din BucureLti0 dupJ propunerea lui (ihail .ascal@# 1in 1!*4 pBnJ Cn 1!*;0 a colaborat la 8hi pele0 cu ,ersuri Li prozJ0 se nBnd cu iniMialele 2ar Li .olicar (Karla Li ciobanii0 fabulJ antidinasticJ)# S-a nJscut0 prin ur are0 autorul satiric0 CnsJ prin sacrificarea poetului liric0 cJruia Ci ,a supra,ieMui0 ocazional0 autorul de fabule0 epigra e Li parodii# En 1!!+0 la *O! ianuarie s-a cJsJtorit cu Ale6andrina Burell@0 fiica actorului 8aetano Burell@# 1in aceastJ cJsJtorie ,or rezulta ai CntBi douJ fete: )oana (n# 2$ octo brie 1!!+) Li Agatha (n# 1" noie brie 1!+")0 care se sting de ti puriu din cauza unei tuse con,ulsi,e sau a difteriei (la 1; iunie respecti, 2$F artie 1!+1)# 3a 4 iulie 1!+4 i se naLte un fiu0 3uca )on# En 1!!+0 anul orMii poetului (ihai & inescu0 2aragiale a publicat articolul En 'ir,ana# En 1!+" a fost profesor de istorie la clasele )-)V la 3iceul .articular Sf# 8heorghe0 iar Cn 1!+2 Li-a e6pri at intenMia de a se e6patria la Sibiu sau la BraLo,# En 1+"40 la 2$ februarie a a,ut o Cncercare de a se uta la 2lu:0 CnsJ Cn luna noie brie Li-a stabilit do iciliul pro,izoriu la Berlin# En 1+";0 la 1$ artie s-a stabilit definiti, la Berlin# En zorii zilei de + iunie 1+120 2aragiale a urit subit Cn locuinMa sa de la Berlin din cartierul SchQneberg0 bolna, fiind de arteriosclerozJ# 9J JLiMele pJ BnteLti sunt e6puse Cn capela ci itirului protestant &rster SchQneberger =riedhof Li depuse0 la 1$ iunie0 Cn ca,oul fa iliei0 Cn prezenMa lui 8herea0 a lui 1ela,rancea Li a lui VlahuMJ# 2inci luni ai tBrziu0 la 1! noie brie0 sicriul cu rJ JLiMele sale pJ BnteLti a fost adus la BucureLti Li0 la 22 noie brie 1+12 s-a fJcut Cn or Bntarea la ci itirul Kerban VodJ# 2ortegiul funerar0 for at la biserica Sf# 8heorghe0 a fJcut un ocol prin faMa Teatrului 'aMional Li a continuat apoi dru ul pBnJ la ci itir0 Cn fruntea iilor de bucureLteni care au luat parte0 la aceastJ sole nitate aflBndu-se toMi arii scriitori ai ti pului: Al# VlahuMJ0 (ihail Sado,eanu0 & il 8Brleanu0 2incinat .a,elescu0 Kt# 5# )osif0 5# 1ensuLianu0 2orneliu (oldo,an0 1ela,rancea0 Sandu Aldea0 '#1# 2ocea Li alMii#

Aprecieri critice -T fondul co ediilor lui 2aragiale este rece si cinic # 9ealitatea ce el ne zugra,este nu ne poate incalzi 0 necu sa ne entuzias eze D ea e repulsi,a si ,a de,eni 0 din ce in ce ai repulsi,a cu cat o enirea ,a inainta pe calea progresului oral # )n nici o opera clasica nu ,ei gasi situatiuni de ,aloare ca cele pe care dra aturgul nostru le pri este in actiunea dra atica - le pri este si le entine cu seninatatea cea ai desa,arsita - chiar la sfarsitul si dupa sfarsitul ei #/ (ihail 1rago irescu -2aragiale n-a gasit 0 nu l-a lasat ini a sa ,ada ridicolul in ,iata tarani ii - cu gasit 0 n-a ,azut 0 nu l-a lasat ini a sa ,ada ce,a o enesc in ,iata claselor noua#/ 8#)braileanu -8eniul lui era unul din punctele nediscutate ale crezului national # Si tot dispretul pe care-l arunca el ad iratorilor si in,itatilor sai n-a:ungea ca sa-i stirbeasca - lucru rar pe lu e - dreptul de a zice si de a face oricui orice 0 de a :igni senti entul public in orice for a 0 de a sta i potri,a ,re ii sale 0 si cand gresea ea 0 si cand era el gresitul # / 'icolae )orga -'oi care a a,ut norocul sa-l ,ede si sa-l auzi ,o ra ane toata ,iata stapaniti de senzatia ca prin oartea lui 2aragiale s-a deschis o prapastie 0 s-a facut un gol in natura 0 ca o perturbatie cos ica # 2u cat ,a trece ,re ea ,a creste tot ai ult silueta si ,o ra ane ,ra:iti de far ecul celui ai lu inat creier ro anesc # (T) Se ,or crea legende si personalitatea lui ,a lua proportii itice # 8eneratiile ,iitoare nici nu ,or putea intelege daca din stralucirea unei inti s-au intruchipat ,reodata astfel de raze orbitoare #/ 5cta,ian 8oga -)nterpretarea lui d-lui <arifopol ur areste nu ai efectele artistice ale operei lui 2aragiale 0 stilist lucid 0 si obser,ator original (T) 2aragiale 0 prin aterialul artistic 0 este 0 i preuna cu )on 2reanga 0 cel ai specific scriitor ro an #/ .o piliu 2onstantinescu -2aragiale e o ul care i pinsese pana la e6tre arta de a concentra si de a argini in linii ele entare si e6presi,e (T) Batranul ester inpinsese dragostea ,erbala pana la asuri neobisnuite D slefuind ,orbele 0 le redusese la rolul lor necesar in econo ia frazei #/ &#3o,inescu -5 opera cu este cea a lui 2aragiale reprezinta o are tentatie pentru co entatorul dornic sa-i puna in ,aloare bogatia si di,ersitatea D dar totodata el trebuie sa respecte ade,arul n-a

te6tului si sa opteze (optiune poate pro,izorie) doar pentru cate,a din directiile posibile ale lecturii # Actul critic trebuie sa realizeze echilibrul dintre libertatea interpretarii si constrangerea pe care o e6ercita te6tul D astfel criticul ,a fi ase enea contelui din anecdota po,estita de 2aragiale insusi #/ Al# 2alinescu