Cuprins

Argument 2 Introducere:
o Introducere in studiul limbajului economic o

4 Evoluia comunicrii in marketing5

Capitolul I : Comunicarea in marketing si in activitatea comerciala 6 11 12

Coninutul comunicrii in marketing Comunicarea ! "uncte de legtura intre organi#aie si mediul sau de marketing

6 $

Capitolul II : %elaia dintre ageni economici si clieni & 11 12

Im"ortanta comunicrii dintre ageni economici si clieni11 'e(nici de comunicare de natura "romotionala 15

Capitolul III : Comunicarea in marketing si organi#aia romaneasca in "erioada actuala 1$

Bibliografie 2)

Argument
*bordarea teoretica a comunicrii in marketing este com"letata+ in lucrarea de ,ata+ "rintr-o serie de argumente ce "ledea# in ,avoarea ancorrii conce"telor+ teoriilor si te(nicilor de comunicare in realitatea oricrei organi#aii In o"inia mea+ este esenial+ "entru organi#aia moderna+ sa de"un e,orturi at.t in s,era comerciala si in s,era cor"orativa a comunicrii in activitatea comerciala /entru organi#aia acestui 0nce"ut de mileniu+ comunicarea re"re#int o com"onenta de ba#a a activitatii comerciale 1e alt,el+ in activitatea comerciala+ comunicarea nu este un act intam"lator 2 ,iind subordonata unor obiective clare /rin intermediul comunicrii+ o organi#aie isi e3"rima cultura+ urmrind ast,el sa cores"unda nevoii de a"artenena a "ro"riilor angajai si sa dob.ndeasc o valoare civica si morala ancor.ndu-se in viata comunitatii 4ocul "e care comunicarea s"eci,ica activitatii comerciale l-a dob.ndit in cadrul organi#aiilor+ rolul "e care-l joaca in de#voltarea acestora+ e3"ansiunea sa la nivel euro"ean si internaional+ toate acestea determina interlocutorul cel mai reticent sa constate actuala "utere a comunicrii si sa recunoasc evidenta necesitaii sale *t.t e3"eriena %om.niei+ cat si a celorlalte tari ,oste socialiste+ arata ca totalitarismul nu "oate genera bunstare si "rogres economic+ mai ales "entru ca ingradeste libertatea de a comunica Comunicaiile manageriale au rolul de a asigura transmiterea acelor mesaje care "ermit derularea "roceselor de management si de e3ecuie s"eci,ice oricrei organi#aii /rocesul de comunicare manageriala re"re#int+ de alt,el+ su"ortul reali#rii mai ales a uneia dintre cele cinci ,uncii ale managementului+ si anume coordonarea Comunicaiile de marketing+ in sc(imb+ au un rol ceva mai s"eci,ic+ contribuind la atingerea obiectivelor "rev#ute in "lanurile de marketing ale organi#aiei
2

5a ,i cu at.t mai bine+ "entru ,iecare organi#aie romaneasca in "arte+ cu cat managerii vor intelege mai re"ede im"ortanta si rolul comunicrii *6a cum individul comunicativ isi asigura+ de regula+ o "o#iie mult mai buna in societate+ si organi#aia care comunica "oate castiga mai degrab 0ncrederea si sim"atia "ublicului *t.t "e "lan teoretic+ cat si in activitatea "ractica+ abordarea comunicrii s"eci,ice marketingului dintr-o "ers"ectiva at.t de cu"rin#toare determina s"eciali6tii sa o"ere#e cu noi conce"te : comunicarea globala si comunicarea integrata sunt in "re#ent doua conce"te de ba#a+ utili#ate tot mai ,recvent in terminologia comunicrii in activitatea limbajului Comunicarea globala in marketing se "oate s"une ca se reali#ea# "rin e,orturile unei organi#aii care+ dis"un.nd de un anumit ca"ital comunicational+ urmareste sa-l valori,ice in cadrul unor demersuri coerente ! at.t "e "lan comercial+ cat si "e "lan cor"orativ+ ast,el incat sa ,ie ,avori#ata atingerea obiectivelor "rev#ute in "lanurile de marketing ale organi#aiei Comunicarea integrata se reali#ea# "rin crearea si im"lementarea di,eritelor "rograme de comunicare "ersuasiva cu clienii actuali sau "oteniali+ ast,el incat sa se e3ercite o in,luenta directa asu"ra com"ortamentului "ublicului inta 1e asemenea+ comunicarea integrata "resu"une ca toate oca#iile de contact+ generate de marca sau de organi#aie+ "e care clientul actual sau "otenial le are cu "rodusul sau serviciul sa re"re#inte canale de transmitere a viitoarelor mesaje In conclu#ie+ comunicarea de marketing are+ in momentul de ,ata+ un coninut e3trem de com"le3+ at.t sub as"ectul obiectivelor vi#ate si al s,erei de aciune+ cat si in "rivina metodelor si a te(nicilor s"eci,ice 'rebuie menionat+ insa+ ca intensi,icarea ,enomenului comunicrii in marketing si de#voltarea acestuia ctre ,ormele evoluate ast#i au avut loc cu "recdere in ultimul deceniu al secolului al 77-lea 1aca din "unct de vedere managerial rolul comunicrii nu a "utut ,i niciodat "us la 0ndoiala+ ,iind din totdeauna necesara des,asurarii activitatii cotidiene din cadrul oricrei organi#aii+ in domeniul marketingului managerii au 0nce"ut sa con6tienti#e#e si sa recunoasc im"ortanta comunicrii numai "e msura ce marketingul a evoluat+ at.t sub as"ectul "er,ectionarii "ractice+ cat si al maturi#rii g.ndirii de s"ecialitate In "re#ent+ "entru organi#aia secolului al 77I-lea+ comunicarea in marketing va

re"re#enta singura modalitate de a,irmare si de susinere a avantajului com"etitiv

Introducere
o Introducere in studiul limbajului economic In economie+ de6i se 0nt.lnesc ti"uri diverse de limbaj vorbit+ gestual+ sonor+ vi#ual +al cor"ului cel mai im"ortant "entru a"ro,undarea cunostintelor economice este limbajul scris si vorbit 4imbajul economic scris si vorbit se "re#int cu o structura com"le3a a,lata intr-o continua sc(imbare si imbogatire 8e "oate s"une ca modi,icarile din ordinea economiei induc la modi,icri ale limbajului economic 9amenii sc(imba idei+ in,ormaii+ o"inii in mod voluntar+ la ,el cum economie sc(imba bunuri+ oamenii de stiinta coo"erea# intre ei comunic.ndu-si ideile 'oi sunt bene,iciarii divi#iunii cunoa6terii+ toi castiga de "e urma sc(imbului de idei cu ceilali+ toi ,olosesc limbajul "entru a-si reali#a interesul "ersonal 4imbajul economic ne a"are ast#i ca un amestec greu de se"arat intre limbajul "ro"riu-#is al stiintei economice si limbajul 0m"rumutat din alte domenii ale cunoa6terii 4imbajul traditilonal s-a dovedit a ,i insu,icient "entru a e3"lica situaii economice noi 1i,icultatile legate de limitele limbajului tradiional de a e3"lica unele ,enomene economice au determinat economi6tii sa recurg ,ie la 0m"rumuturi lingvistice :din ,i#ica+ medicina+ "si(ologie+ s"ort+ etc ; ,ie la inventarea unui nou limbaj 'oate acestea au condus la a,irmaia + destul de re"ede imbratisate de o bun "arte a comunitatii stiintei economice+ "otrivit creia stiinta economica ar su,eri de <balcanism lingvistic= si in consecina orice 0ncercare de comunicare a re#ultatelor sale ar ,i ne"otrivita+ ,iind li"sita de sens 1in "ers"ectiva comunicrii+ limbajul economic se dovede6te a ,in nu numai <moneda= sc(imbului de idei+ ci si o buna sursa de subiecte ale controverselor dintre economi6ti

o Evoluia comunicrii in marketing In ultimele decenii ale secolului al 77-lea si la 0nce"utul celui de-al treilea mileniu+ ,enomenul comunicrii a 0nregistrat o evoluie s"ectaculoasa E3tinderea universului comunicational se datorea#+ in s"ecial+ cre6terii nevoii de a comunica a actorilor "e scena economica+ "olitica si sociala si este ,avori#ata+ in mod cert+ de revoluia te(nologica+ ce a "ermis s"eciali6tilor sa "un la "unct sisteme de comunicaii "er,ormante /arte integranta a vieii cotidiene+ comunicarea a devenit in "re#ent un ,actor de im"ortanta majora "entru societate 9 entitate vie emite si rece"tionea#a in "ermanenta mesaje2 acest ,lu3 cu dublu sens re"re#int in acela6i tim" o condiie si o consecina a cone3iunilor care se stabilesc in cadrul mediului intre com"onentele active ale acestuia+ ,ie ca este vorba de indivi#i+ ,ie ca este vorba de organi#aii /entru individ+ im"ortanta acestui "roces com"le3 care este comunicarea este evidenta+ daca se are in vedere ,a"tul ca succesul ,iecruia+ at.t in viata "ersonala cat si in activitatea "ro,esionala+ de"inde in buna msura de abilitatea de a comunica /recum individul+ organi#aia se a,la intr-o "ermanenta comunicare cu com"onentele mediului in mijlocul creia si des,asoara activitatea 8uccesul unei organi#aii+ at.t din "unct de vedere economic si ,inanciar + cat si "e "lan social+ este condiionat si de modul in care managerii organi#aiei abordea# "roblemele legate de iniierea si derularea "rocesului de comunicare Comunicarea in marketing este un conce"t nou+ care a evoluat mai ales in ultimele doua decenii ale secolului al 77-lea 1e aceea+ nu e3ista inca o unanimitate a o"iniilor s"eciali6tilor cu "rivire la as"ecte eseniale+ "recum coninutul sau+ ori ,undamentarea strategiei globale de comunicaie 1iversi,icarea "unctelor de vedere e3istente in literatura de marketing a ,cut "osibila+ insa+ "e ba#a unei anali#e a acestora+,ormularea unor conclu#ii interesante

Capitolul I : Comunicarea in marketing si in activitatea comerciala

/entru organi#aia acestui mileniu+ comunicarea re"re#int o com"onenta de ba#a in activitatea comerciala Intr-o "erioada relativ scurta comunicarea s"eci,ica marketingului a cunoscut o evoluie s"ectaculoasa /e ,undalul unor "ro,unde trans,ormri economicosociale si in condiiile in care s-au "rodus sc(imbri semni,icative in modul de a g.ndi+ a simi si de a aciona al individului+ at.t in calitate de consumator+ cat si ca cetatean+ membru al unei comunitati+ organi#aiile isi intensi,ica e,orturile "e "lanul comunicrii in marketing+ contribuind totodat+ alturi de ali s"eciali6ti+ la "er,ecionarea metodelor si te(nicilor s"eci,ice /entru a-si 0nde"lini misiunea+ comunicarea s"eci,ica marketingului o"erea# cu o serie de variabile+ denumite generic ca"ital comunicational : "e de o "arte+ este vorba des"re "rodusele comerciali#ate de organi#aie+ iar "e de alta "arte des"re anumite as"ecte ce in de "er,ormantele obiectivelor si de "ersonalitatea organi#aiei 8"eciali6tii construiesc reele de comunicaii care sa "ermit di,u#area acelor mesaje ce asigura crearea si meninerea de ctre iniiatorul demersului comunicational+ a unor ra"orturi o"time cu mediul sau de marketing *semenea ra"orturi au rolul de a ,avori#a atingerea obiectivelor de marketing si mai de"arte reali#area obiectivelor "oliticii globale a organi#aiei

1.1. Coninutul comunicrii in marketing

Comunicarea in marketing re"re#int un conce"t relativ nou+ a"rut in ultimele decenii ale secolului al 77-lea+ ca urmare a evoluiei s"ectaculoase "e care a cunoscut-o marketingul in aceasta

"erioada >outatea conce"tul+ ca si natura e3trem de com"le3a a ra"orturilor care se stabilesc in cadrul sistemului comunicaiilor de marketing+ au ,cut ca "ana in "re#ent sa nu se ,i ajuns la un consens+ s"eciali6tii e3"un.nd "uncte de vedere di,erite cu "rivire la coninutul sau 1e aceea este necesar ca+ "ornind de la o anali#a atenta a o"iniilor "re#ente in literatura de s"ecialitate+ sa se 0ncerce lamurirea conce"tului de comunicare in marketing si gsirea unei acce"iuni care sa cores"unda cat mai bine cu nevoile de comunicare s"eci,ice activitatii de marketing a organi#aiei moderne ?n "unct de vedere "ertinent a"arine unui s"ecialist american+ @o(n @ Aurnett+ care are meritul de a ,i sur"rins esena comunicaiilor de marketing si de a o ,i e3"rimat intr-o maniera concisa /otrivit acestuia+ rolul comunicrii+ in marketing+ este de a susine planul de marketing prin transmiterea promisiunii de marketing, ajutnd totodat publicul inta sa inteleaga si sa aib ncredere in avantajul specific anuntatorului. In acela6i tim"+ @ @ Aurnett semnalea# e3istenta a doua ,lu3uri comunicationale s"eci,ice marketingului : o Blu3ul intern ! include mesajele adresate clienilor+ distribuitorilor+ ,irmelor concurente sau neconcurente+ ca si altor categoriile "ublic :instituii "ublice+"rescri"tori s a ; o Blu3ul e3tern ! ,ormat din mesajele destinate angajailor si acionarilor societatii

igura 1.1 ! lu"urile comunicrii in marketing

COMUNICAREA IN MARKETING

FLUXUL EXTERN PUBLICUL INTA

FLUXUL INTERN

PUBLICUL INTA

Clienii :actuali sau "otentiali;

1istribuito -rii :angrosisti sau

detailiti).

Birme concurente sau neconcurente 7

*lte categorii de "ublic :instituii "ublice s a ;

Angajaii.

Acionarii

1u" cum se "oate observa in ,igura 1 1 comunicarea in marketing de"aseste cu mult s,era relaiilor cu clienii actuali sau "oteniali /rivita dintr-o "ers"ectiva cu"rin#toare+ comunicarea in marketing nu e a,la+ in mod e3clusiv in slujba obiectivelor comerciale ale organi#aiei2 intr-o vi#iune moderna+ "reocu"rile anuntatorilor trebuie sa includ si o serie de demersuri care sa "ermit organi#aiei sa-si asigure o "o#iie solida in cadrul comunitatii in mijlocul creia isi des,asoara activitatea si sa dob.ndeasc+ "e termen lung+ o imagine de ansamblu "o#itiva In aceste condiii+ trebuie sa se aib in vedere+ in cadrul demersurilor de natura comunicationala+ toate categoriile de "ublic care+ direct sau indirect+ "ot avea o anumita in,luenta asu"ra activitatii organi#aiei in "re#ent si in "ers"ectiva 1.#. Comunicarea ! puncte de legtura intre organi$aie si mediul sau de marketing 9rgani#aia moderna evoluea# in condiiile unui mediu alctuit dintr-un "ublic numeros+ bine structurat+ cu care intretine relaii com"le3e+ ada"tate s"eci,icului ,iecrei categorii in "arte *cionarii+ clienii+ "ro"rii angajai+ jurnali6tii+ "uterea "ublica+ re"re#int doar c.teva e3em"le de gru"uri care "ot in,luenta sau "ot ,i in,luientate de atingerea obiectivelor organi#aiei+ motiv "entru care vor ,i avute in vedere ca "otenialii "arteneri de dialog /reocu"rile organi#aiei de a comunica e,icient cu di,eritele categorii de "ublic ce alctuiesc mediul sau de marketing se intensi,ica in condiiile in care castiga tot mai mult teren marketingul raional 1e la orientarea ctre ma3imi#area "ro,itului "e ,iecare tran#acie in "arte+ activitatea de marketing trece la cea ctre ma3imi#area ra"orturilor reci"roc avantajoase cu toate gru"urile cu care intra in contact /ornind de la ideea ca tran#aciile "ro,itabile vor a"rea "e msura ce se stabilesc relaii bune+ de durata+ cu clienii+ ,urni#orii+ distribuitorii s a + s"eciali6tii in marketing din 0ntre"rinderi de"un in "re#ent e,orturi serioase in acest sens

Capitolul II : %elaia dintre ageni economici si clieni

9rgani#aia moderna isi des,asoara activitatea intr-un mediu e3tern com"le3+ alctuit dintr-un ansamblu de ,actori de natura economica+ sociala+ culturala+ juridica+ demogra,ica+ etc 8istemul relaiilor care se stabilesc intre organi#aie si mediul e3tern marc(ea# 0ntreaga sa activitate comerciala Cediul e3tern al unei organi#aii economice este ,ormat din ansamblul agenilor economici+ instituiilor si al "ersoanelor individuale crora le sunt adresate bunurile 0ntre"rinderii Biind vorba des"re o categoriei e3trem de eterogena+ abordarea sa globala este "ractic im"osibila 1e aceea+ se obisnuieste luarea in considerare a clienilor in mod di,ereniat+ in ,uncie de statutul lor si de natura solicitrilor ,ata de "rodusele 0ntre"rinderii E3ista+ in "rinci"al doua categorii de clieni: o Consumatorii individuali 2 o ?tili#atorii ! agenii economici 2 Consumatorii individuali "re#int interes "entru 0ntre"rinderile "roductoare de bunuri de consum+ ,iind "otrivit noului conce"t de marketing+ cea mai im"ortantanta categorie de "ublic %elaiile care se stabilesc intre 0ntre"rindere si consumatori "e "lanul comunicaiilor de marketing sunt deosebit de com"le3e si im"un luarea in considerare a c.torva as"ecte eseniale+ care "ermit caracteri#area generala a consumatorilor si anume : 1 Consumatorii au in vedere organi#aia+ at.t ca "roductor al bunurilor care le sunt destinate+ cat si in calitate de entitate a"artinand comunitatii 1e aceea ei sunt interesai nu numai de as"ectele de o,erta strict comerciala+ ci si la modul in care organi#aia res"ectiva se integrea# in viata comunitatii din care ,ace "arte 2 Intre consumatori si organi#aie nu e3ista+ in general+ legturi "ersonali#ate 1e#voltarea marilor su"ra,ee comerciale si v.n#area in sistem de autoservire au contribuit la rs,r.ngerea legturilor care
9

se "uteau stabili intre 0ntre"rindere si consumatori "rin intermediul v.n#rilor 1e aceea+ consumatorul are tot mai mult sentimentul ca "entru "roductor el este un anonim de care acesta tine "rea mult seama 'otodat+ consumatorul "erce"e agentul economic ca ,iind un <gigant= "reocu"at doar de ma3imi#area bene,iciilor+ investiiile ,cute in cercetare+ noile unitati de "roducie nu sunt de regula "erce"ute+ de cele mai multe ori nu sunt intelese in adevratul lor sens D Cunostintele consumatorilor des"re o com"anie se limitea# in general la "rodusele "e care le cum"ra Cediul in care ia na6tere "rodusul este ,oarte "uin cunoscut+ ,a"t ce "oate antrena o serie de consecine+ cu re"ercusiuni asu"ra v.n#rilor *st,el+ cunoa6terea ,ragmentara a istoriei elaborrii unui "rodus :cercetrile e,ectuate+ materialele utili#ate+ motivele alegerii anumitor soluii te(nice de ,abricaie+ etc ;se "oate a,la la originea neintelegerii "returilor In general+ consumatorii a"recia# "returile ca ,iind "rea mari si considera ca ele au rolul de a asigura imense bene,icii "roductorului 1e asemenea+ necunoa6terea mecanismelor de ,ormare a "returilor determina neintelegerea cau#elor care au "rovocat o cre6tere a acestora+ gener.nd o reacie negativa a consumatorilor ,ata de 0ntre"rindere Utilizatorii agenii economici - o com"anie care reali#ea# bunuri cu destinaie "roductiva stabile6te cu clienii si un dialog care di,er de discursul "rin care o societate "roductoare de bunuri de larg consum se adresea# consumatorilor Comunicaiile de marketing au in acest ca# o serie de "articularitati im"use de necesitatea res"ectrii urmtoarelor cerine : o Calitatea "roduselor sau a serviciilor+ res"ectarea termenelor+ a caietului de sarcini si in s"ecial a "reului2 o *da"tarea "er,ecta a "rodusului sau serviciului la nevoia "e care sa o satis,ac2 o Calitatea relaiilor ! de aceasta data "ersonali#ate+ dintre 0ntre"rindere si clientul sau+ cunoa6terea "er,ecta a "roblemelor acestuia si a conte3tului in care isi des,asoara activitatea In aceste condiii+ imaginea organi#aiei+ calitatea comunicrii dintre cei doi "arteneri+ a in,ormaiilor ,urni#ate sunt elementele determinante ale ra"ortului dintre agenii economici si clienii si
10

#.1. Importanta comunicrii dintre ageni economici si clieni

*t.t "entru clieni+ cat si "entru organi#aie+ comunicarea este o condiie necesara derulrii in condiiile normale a vieii de #i cu #i *ctivitatea comerciala este de neconce"ut ast#i ,ara ,lu3ul continuu de mesaje+ care circula cu ra"iditate de la un ca"t la altul al lumii 4iteratura de s"ecialitate semnalea# e3istenta mai multor ,orme de comunicare+ "entru a cror delimitare se ,olosesc se ,olosesc o serie de criterii s"eci,ice Cele mai im"ortante vor ,i "re#entate in cele ce urmea#: I In ,uncie de natura si numrul celor crora le este destinat+ comunicarea "oate ,i : 1 Comunicarea intra"ersonala+ c.nd un rece"tor al unui mesaj este c(iar emitatorul acestuia+ individul comunica cu sine insasi+ "rocesul derul.ndu-se+ se regula in mintea sa 2 Comunicarea inter"ersonala+ care are loc intre doua "ersoane di,erite+ ,iecare dintre acestea asum.ndusi+ "e r.nd+ rolul de emitator si de rece"tor de mesaje D Comunicarea intragru"+ c.nd comunicarea se des,asoara intre "ersoane care ,ac "arte din acela6i gru" : ,amilie+ gru"a de studeni+ colectiv de munca + s a ; un membru al gru"ului+ in calitate de emitator+ se adresea# celorlali+ considerai destinatari ai mesajului emis 4 Comunicarea intergru"+ ce se reali#aea#a intre doua sisteme di,erite+ care ,unctionea#a+ ,iecare du" regurile "ro"rii In "rocesul de comunicare+ cele doua sisteme au+ alternativ+ rolul de emitator si rolul de rece"tor 5 Comunicarea in masa+ "resu"une emiterea de mesaje ctre un "ublic larg care "oate include at.t clienii+ cat si organi#aiile II In ,uncie de natura simbolurilor utili#ate+ comunicarea "oate ,i:
11

1 Comunicare verbala : aceasta "resu"un.nd utili#area limbajului ca ,orma de e3"rimare Comunicarea verbala se "oate reali#a in msura in care au loc urmtoarele "rocese: o 5orbire- ascultare :in ca#ul comunicrii orale ; o 8criere-citire : in ca#ul comunicrii in scris ; o E.ndirea : ca#ul comunicrii intra"ersonale ; 2 Comunicarea nonverbala+ ce "resu"une utili#area unor simboluri nonverbale e3"rimate "rin mani,estri ale cor"ului : gesturi+ mimica+ accent+ intonaie+ interjecii+ sa III In ,uncie de natura comunicarea "oate ,i: si obiectivele emitatorului+

1 Comunicarea "ersonala+ in acest ca# emitator ,iind un individ care se adresea# altuiaFaltora din motive de ordin "ersonal+ de cele mai multe ori in nume "ro"riu 2 Comunicarea organi#aionala+ c.nd iniiatorul "rocesului de comunicare are in vedere reali#area unor obiective s"eci,ice organi#aiei C(iar si in situaiile in care rolul emitatorului este jucat de un individ+ acesta se adresea# rece"torului in numele organi#aiei din care ,ace "arte &rocesul de comunicare In cadrul comunicaiilor de marketing ra"orturile dintre com"onentele acestuia se stabilesc "rintr-un "roces com"le3 ! "rocesul de comunicare /rivita static si intr-o a6a maniera sim"lista+ comunicarea "oate ,i de,inita ca un sc(imb de mesaje 1intr-o "ers"ectiva mai larga+ comunicarea a"are insa ca un ,enomen dinamic+ ce "resu"une o succesiune de sc(imburi in evoluie /e msura cre6terii im"ortantei si a rolului comunicrii in activitatea comerciala a organi#aiilor economice+ s"eciali6tii au
12

cutat sa "reia+ sa ada"te#e si sa "er,ecione#e teoriile emise de "redecesorii cu "rivire la "rocesul comunicrii "un.nd la "unct modele a"licabile in domeniul marketingului

igura #.1. Componentele procesului de comunicare

Emitator

Codi,icare

'esaj
Cijloc de transmitere

1ecodi,icare

%ece"tor

Hgomot

Cone3iune inversa:,eedbeck;

%s"uns

In ,igura 2 1 este "re#entat sc(ematic "rocesul de comunicare in vi#iunea "ro,esorului Gotler Biecare element inclus in acest model are un rol bine de,init in cadrul "rocesului de comunicare *st,el+ emitatorul si rece"torul sunt com"onentele de ba#a ale oricrui act de comunicare+ in tim" ce mesajul si mijloacele de transmitere a acestuia re"re#int instrumentele de comunicare
13

Emitatorul numit si sursa de comunicare+ este organi#aia care+ in vederea reali#rii obiectivelor de marketing "e care le-a "ro"us+ dore6te sa se adrese#e di,eritelor categorii de "ublic cu care intra in contact /rin urmare+ emitatorul este iniiatorul demersului comunicational %eceptorul re"re#int + alturi de emitator+ o alta com"onenta esenial a "rocesului de comunicare2 el este destinatarul mesajului emis de sursa+ inta 0ntregului demers comunicational In "o#iia rece"torului se "ot a,la "ersoane siFsau organi#aii ce ,ac "arte din categoriile de "ublic cu care organi#atia-emitator este interesata sa comunice Consumatorii actuali sau "oteniali+ distribuitorii+ acionarii+ mass-media sau "ublicul larg re"re#int doar c.teva gru"uri ce "ot ,i avute in vedere ca inta a demersului comunicational Ideea mesajului este insa doar o noiune abstracta+ care are o semni,icaie+ doar "entru emitator /entru a ,i transmisa rece"torului+ ideea trebuie sa dob.ndeasc un as"ect concret+ ,iind su"usa unui 0ntreg "roces de "relucrare Cecanismul "rin care ideile sunt trans,ormate in mesaje "oarta numele de codificare /rin "rocesul de comunicare+ emitatorul 0ncearc sa gseasc cele mai "otrivite modalitati de a e3"rima e3act ideea+ ast,el incat rece"torul sa inteleaga corect mesajul care i-a ,ost adresat 1e aceea+ str.ns legata de noiunea de codi,icare este cea de decodificare+ ce desemnea# "rocesul "rin care rece"torul intelege mesajul Coninutul mesajului se re,era la ce anume trebuie s"us ast,el incat sa se obtina rs"unsul dorit din "artea rece"torului /entru ca "rocesul de comunicare sa ,ie e,icient este im"ortant ca mesajul sa contina acel element motor ca"abil sa declan6e#e reacia rece"torului 8tructura mesajului are in vedere modul de organi#are in cadrul mesajului a di,eritelor elemente com"onente In ca#ul comunicaiilor de marketing structura mesajului "re#int interes sub trei as"ecte : o Baetele argumentului o 9rdinea "re#entrii celor mai solide argumente o Codalitatea de a conclu#iona orma mesajului se re,era la modalitatea in care emitatorul isi "re#int ideea din "unct de vedere simbolic ast,el incat sa ,ie cat mai convingtor 8tabilirea ,ormei de "re#entare a mesajului este legata

14

"ractic de "rocesul de codi,icare+ 0ntruc.t "resu"une alegerea codurilor verbale si nonverbale ce vor contribui la reali#area obiectivelor comunicrii %spunsul re"re#int ansamblul reaciilor rece"torului du" e3"unerea la mesaj Este bine ca iniiatorul demersului comunicational sa stabileasc de la bun 0nce"ut care este rs"unsul "e care dore6te sa-l obtina din "artea rece"torului >umai in acest ,el ca reu6i sa construiasc si sa transmit un mesaj ada"tat nevoilor sale de comunicare Cone"iunea inversa sau retroaciunea (feed)back* re"re#int acea "arte a rs"unsului rece"torului care ajunge la emitator 1eoarece comunicaiile de marketing "resu"un adesea utili#area unor canale ne"ersonale+ emitatorul trebuie sa cree#e mecanismele care vor asigura retroaciunea *cest lucru este "osibil cu ajutorul cercetrilor de marketing Bolosind metode si te(nici s"eci,ice de cercetare+ s"eciali6tii "ot determina de e3em"lu daca mesajul a atras atenia "ublicului vi#at+ daca a reu6it sa tre#easc interesul ,ata de obiectul comunicrii sau daca a avut anumite e,ecte asu"ra com"ortamentului consumatorilor

#.#. +e,nici de comunicare de natura promotionala

'e(nicile de comunicare de natura "romotionala sunt utili#ate in cadrul unui demers comunicational reali#at "e o "erioada de tim" sub ,orma unor com"anii Indi,erent ca se recurge la "ublicitate+ "romovarea v.n#rilor+ relaii "ublice+ comunicarea "rin eveniment+ ,ora de v.n#are+ marketing direct sau la orice combinaie a acestora sub ,orma unui mi3 "romotional+ ,iecare cam"anie are obiectivele sale+ si un mesaj cores"un#tor /ublicitatea este o te(nica de comunicare "romotionala+ ce "resu"une derularea unui demers com"le3 de natura "ersuasiva+ "entru a crui reali#are sunt utili#ate instrumente s"eci,ice comunicrii in masa in msura sa "rovoace o "resiune "si(ologica asu"ra "ublicului vi#at Iniiatorul aciunilor de comunicare "ublicitara este anuntatorul care+ in vederea reali#rii obiectivelor comunicationale stabilite+ dore6te sa transmit unui "ublic numeros+
15

dar cat mai bine determinat+ un mesaj ne"ersonal cu "rivire la organi#aie+ la "rodusele sau la serviciile o,erite+ ori in legtura cu ideile "romovate Ca si celelalte te(nici de comunicare+ "ublicitatea este utili#ata de organi#aii "entru transmiterea de mesaje in msura sa "rovoace un rs"uns de natura "erce"tuala sau com"ortamentala din "artea "ublicului vi#at

igura #.#. -pecifitatea te,nicilor promotionale

Caracterul "ublic

/uterea de in,luientare

E3"resivitate s"orita

&ublicitatea

Caracterul im"ersonal

Ca"acitatea de a con,eri credibilitate anuntatorului

E,icienta cu care se stabile6te contactul dintre ,irma si consumatorii numero6i si ,oarte dis"ersai geogra,ic

Bigura 2 2 indica o serie de caracteristici care+ "otrivit s"eciali6tilor+ con,er acestei te(nici "romotionale o anumita s"eci,itate: o Caracterul "ublic ! "ublicitatea con,er legitimitate "rodusului ast,el "romovat+ 0ntruc.t cum"rtorul are sentimentul ca alegerea sa este inteleasa si acce"tata de marele "ublic o /uterea de in,luientate ! datorata ,a"tului ca mesajul "oate ,i re"etat de ,oarte multe ori
16

o Caracterul im"ersonal ! comunicarea cu "ublicul inta nu este directa + reali#.ndu-se "rin intermediul unor canale ne"ersonale o E,icienta cu care se stabile6te contactul dintre organi#aie si consumatorii numero6i si ,oarte dis"ersai geogra,ic ! c(eltuielile "e unitatea de e3"unere la mesaj sunt minime o Ca"acitatea de a con,eri credibilitate anuntatorului ! ,irmele care-si "romovea# at.t "rodusele cat si "ro"ria imagine "rin intermediul "ublicitatii sunt "erce"ute "o#itiv de ctre "ublic+ ,iind considerate "uternice si bune o E3"resivitate s"orita ! in ,uncie de mediul utili#at in ca#ul "ublicitatii+ comunicarea se "oate reali#a "rin combinarea imaginii+ miscarii+ te3tului si sunetului &romovarea v.n$rilor re"re#int un demers com"le3+ "arte a strategiei de comunicaie "romotionala a unei mrci+ "rin care anuntatorul urmareste in,luientarea com"ortamentului consumatorului si orientarea atitudinii acestuia ,ata de marca intr-un sens ,avorabil+ ast,el incat sa se obtina o cre6tere a cererii si reali#area obiectivelor de marketing stabilite "e termen scurt+ mediu si lung 8"eci,ic "romovrii v.n#rilor este ,a"tul ca demersul comunicational "resu"une utili#area unor te(nici care "ermit+ "e o "erioada limitata de tim"+ imbogatire o,ertei "rin adugarea unei valori su"limentare la nivelul "rodusului+ al "reului sau al distribuiei si castigarea unui avantaj tem"orar ,ata de concurenta

17

Capitolul III : Comunicarea in activitatea comerciala si organi$aia romaneasca in perioada actuala

1u" cum am artat in "rimul ca"itol al acestei lucrri+ evoluia comunicaiilor de marketing este legata de necesitatea ada"trii organi#aiilor economice la e3igentele sociale in continua sc(imbare In %om.nia+ aceasta realitate este cat se "oate de evidenta+ rena6terea comunicaiilor de marketing du" o lunga "erioada de letargie+ ,iind generata de sc(imbrile radicale+ ce au avut loc in societatea romaneasca 1u" mai bine de un deceniu+ se "oate vorbi ast#i des"re e3istenta unei "iee romane6ti a comunicaiilor de marketing+ a,lata in continua cre6tere 9,erta de servicii s"eci,ice comunicaiilor de marketing este in "lin "roces de maturi#are+ in tim" ce cererea de ast,el de servicii evoluea# de la un an la altul+ at.t cantitativ+ cat si din "unct de vedere al e3igentelor Canagerii devin tot mai constienti de im"ortanta im"lementrii marketingului in activitatea comerciala+ cei mai res"onsabili si cei mai com"eteni av.nd "reocu"ri serioase in acest sens Im"licit+ ace6tia actionea#a daca nu din convingere+ cel "uin din necesitate+ in vederea construirii si susinerii unei reele de comunicaii de marketing care sa cores"unda nevoilor organi#aiei "e care o conduc 're"tat+ are loc o reevaluare a rolului comunicaiilor de marketing+ at.t la nivelul 0ntre"rinderii+ cat si la nivelul societatii romane6ti in general Consideraii privind reevaluarea rolului comunicrii in marketing la nivelul organi$aiei si societatii romane/ti in general

'rans,ormrile care s-au "rodus in %om.nia+ 0nce".nd cu anul 1&&)+ au generat sc(imbri "ro,unde at.t in mediul intern+ cat si in mediul e3tern al ,ostelor 0ntre"rinderii de stat+ determin.ndu-le sa ado"te o conduita s"eci,ica noilor condiii ale economiei de "iaa

18

'recerea la economia de "iaa si ,ormarea unei societatii in care guvernea# libertatea+ au creat condiiile de#voltrii comunicrii+ inclusiv in s,era marketingului *st#i du" mai bine de #ece ani de tran#iie+ actorii de "e scena comunicrii s"eci,ice marketingului ar trebui sa ,ie constienti de im"ortanta acesteia+ im"ortanta ce decurge din rolul "e care-l joaca at.t la nivelul ,iecrei organi#aii+ cat si la nivelul societatii in general Evaluarea rolului comunicrii in activitatea comerciala are ca "unct de "lecare anali#a modului in care di,eritele categorii de "ublic "erce" demersurile s"eci,ice domeniului In conclu#ie+ se "oate s"une ca in "re#ent+ ,iecare organi#aie in "arte trebuie sa reconsidere rolul comunicrii si sa ado"te o atitudine cores"un#toare

19

Bibliografie

1 1r *sandei Ci(aela+ 1r Enac(e Elena+ 1r Cioc(ina Iuliana+ 1rd Iordac(e Carmen ! Carketing+ Editura Inde"endenta Economica 22))2 2 /o"escu Ioana Cecilia ! Comunicarea in marketing+ Editura ?ranus 2Aucure6ti 2))2 D 8tancu+ 8erb !%elaii "ublice si comunicare+ Editura 'eora 2Aucure6ti 2))) 4 5asile 8ebastian ! Comunicarea simbolica+ Editura 1acia 22))1 5 5oiculescu 1an ! >egocierea ! ,orma de comunicare in relaii interumane+ Editura 8tiinti,ica 2Aucure6ti 1&&1 0. ,ttp:11e)comm.ase.ro1 2. ,ttp:11ro.3ikipedia.comF 4. ,ttp:11333.elfconsulting.ro1

20