Numele oficial: Estados Unidos Mexicanos (Statele Unite Mexicane).

Cu o cultur i o geografie variate, Mexicul este o ar a contrastelor, cu ceva pe gustul fiecruia: orae coloniale i centre urbane moderne, zone arheologice, rezervaii naturale, i nu n ultimul rnd plaje faimoase, ca cele de la Acapulco i Cancun. O destinaie potrivit pentru toate gusturile i bugetele, cu un sistem de comunicare dezvoltat: aeroporturi internaionale moderne, autostrzi catre cele mai importante destinaii turistice, tran-sport maritim intern i internaional. Pe lang toate acestea, Mexic este un loc ideal pentru cumprturi, un paradis al gastronomiei i al distractiilor, o destinaie fascinant, de neuitat. Dar Mexic nu ofer numai plaja i distracie, ci i o bogat motenire cultural, rmie ale unei lumi fascinante i nc necunoscute - civilizaia Maya.

Cele 31 state federale componente ale Statelor Unite Mexicane

1.Aguascalientes 2.Baja California 3. Baja California Sur 4. Campeche
5. Chiapas 6. Chihuahua 7. Coahuila de Zaragoza 8. Colima 9. Durango 10. Guanajuato 11. Guerrero 12. Hidalgo 13. Jalisco 14. Mxico 15. Michoacn de Ocampo 16. Morelos 17. Nayarit 18. Nuevo Len 19. Oaxaca 20. Puebla 21. Quertaro Arteaga 22. Quintana Roo 23. San Luis Potos 24. Sinaloa 25. Sonora 26. Tabasco 27. Tamaulipas 28. Tlaxcala 29. Veracruz 30. Yucatn 31. Zacatecas

Statul este situat n sudul Americii de Nord , cu deschidere la Oceanul Pacific n vest i Oceanul Atlantic n est ( Golful Mexic , Marea Caraibilor) .

Aezat n extremitatea sudica a Americii de Nord, se nvecineaz la nord cu S.U.A, la vest i sud cu Oceanul Pacific, la est cu Golful Mexic iar la sud-est cu Belize, Guatemala i Marea Caraibelor.

Suprafaa: 1.972.547 km2 .

Populaia: 87.987.051 locuitori.

Limba vorbita:Spaniola.

Densitatea: 41 locuitori / km2.

Una din marile metropole ale lumii, situat in extremitatea sudica a Podiului Mexican, la 2.250 m; zona depresionara din platoul Anahuac, in care se gaseste oraul, este presrata cu lacuri (Texcoco, Xochimilco, Chalco s.a.) si dominata de conuri vulcanice intre care Popocatepetl si Iztaccihuatl. Suprafaa de 385 km2; Pe actualul teritoriu al oraului, aztecii ntemeiaz, in 1.176 Tenochtitlan, capitala din 1.321 a strlucitului Imperiu Aztec. Cucerit de H. Cortes in 1.519, el este distrus de acelai conquistador spaniol doi ani mai tarziu. Noul ora inaltat de spanioli devine, in 1535, capitala Viceregatului Noii Spanii, iar in 1824 a republicii mexicane independente, martor al tuturor momentelor nsemnate din istoria att de tumuloasa a tarii.

Moneda oficiala: Peso 1 peso = 100 centavos.

Religii: Catolici 93% protestanti 3% alte religii 4%.

Basilica de Nuestra Senora de Guadalupe

Scurt istoric:
Istoria Mexicului cuprinde mai multe culturi impresionante si misterioase in acelasi timp.

Olmecii, un popor misterios despre care nu se stie nici de unde au venit nici cum au disparut, au influentat culturile ulterioare.

Toltecii, asezati in nordul Vaii Mexicului, au ridicat orasul Tula, in jurul anului 600 ICh. Cultura tolteca a influientat puternic cultura maya si azteca

Mayasii au avut cea mai puternica si influenta cultura. Ei sunt care au inventat sistemul numeric si au fost maestrii ai ingineriei si arhitecturii, au folosi scrierea hieroglifica, au controlat un mare imperiu si aveau mari calitati de comercianti. Complexele de la Palenque (Palatul construit in mijlocul orasului, pe un deal artificial, inconjurat de galerii si curti; Templul Soarelui a fost construit de Chan Bahlum/ sarpele jaguar), Tikal, Tulum, Chichn Itz, Copn si Uxmal (Piramida Magicianului, despre care, legenda spune ca a fost construita intr-o noapte de un copil minune, devenit ulterior conducatorul mayasilor/ in realitate constructia a durat 300 de ani) sunt marturii vii a culturii maiase.

Zapotecii si Mixtecii au dezvolata valea Oxaca. Au fost excelenti constructori si artistii in metal si ceramica. Descendentii lor locuiesc in statul Oxaca de astazi

Aztecii, sunt ultimul trib sosit din nord in jurul anului 1200 ICh, pe Valea Mexicului. Nu au avut o istorie scrisa, informatiile pastrandu-se din generatie in generatie, in forma orala. Legenda spune ca au sosit din insula numita Aztlan, asezata in mijlocul lacului Chicomoztoc. In mijlocul insulei existau 7 temple dedicate zeului protector Huitzilopochtli. Se spune ca erau poporul ales al zeului care le-a cerut sa pleca in cautarea pamantului promis . Pentru o lunga perioada de timp au avut un stil de viata nomad. Abia in 1325, marele trib al aztecilor se stabileste in sudul lacului Texcoco, la Tenochtitlan, localitate devenita astazi Mexico, denumire ce deriva din numele zeului razboiului Mexitli. Cunoscuti mai ales prin munarul mare de sacrifiici uname facute zeilor, aztecii credeau ca bunavointa zilnica a zeilor poate fi dobandita prin sacrificarea unui sclav. Sacrificau anual intre 20-50 de mii de sclavi, crezand ca sunt singurii responsabili de fericirea zeilor. La sosirea spaniolilor, aztecii erau cea mai mare putere in zona. Aztecii si Montezuma, conducatorul imperiului, au fost cuceriti de Cortez (1520-1538), incheidu-se astfel istoria marelui imperiu Aztec.

El este variat , cuprinzand lungi lanturi montuoase, intanse podisuri, campii, depresiuni. Pe teritoriul Mexican se desfasoara, pe directia NV SE, doua mari lanturi muntuoase: Sierra Madre Occidentali( alt. max. 3420 m), abrupti spre V si cu pante domoale spre E, cu vai de tip canion, si Sierra Madre Oriental, cu alt. mai scazute(2000-2500 m ; si alt. max 4054 m), care delimiteaza, spre E si V, inaltul Podis Mexican, inchis spre S de lantul muntos Sierra Volcanica Transversal, care atinge cele mai mari altitudini din Mexic in vulcanii active Pico de Orizaba(5747 m.), Popocatepeti(5452 m) Iztaccihuati(5326 m). Podisul Mexican cuprinde o serie demari bazine, dominate de massive muntuase, sectorul sudic reprezentand cea mai populate regiune. In V Mexicul, despartita de restul teritorului prin Golful Californiei, se desfasoara Peninsula California(1330 Km. lungime, 90 Km latime medie), cu un relief muntos(3078 m Cerro de Encatada).

Caracteristicile cele mai vizibile geografice din Mexic sunt peninsulele Baja California, n nord-vest i n Peninsula Yucatan la est. Primul este traversat de la nord la sud de o gam de munte, recunoscut sub numele Sierra de Baja California, San Francisco sau Sierra de la Giganta, punctul su cel mai nalt este vulcanul Trei fecioare. Peninsula Yucatan, prin contrast, este o platforma de calcar aproape complet plat. Situat ntre Sierra Madre Oriental i Occidental, i axa neo-vulcanic, este Podisul mexican, care, la rndul su, este mprit n dou pri de munte mici intervale, cum ar fi Zacatecas i San Luis. Partea de nord este arid i mai mic dect sud. Este situat deertul Chihuahua i semidesert din Zacatecas. n partea de sud a muntelui transversal se afl regiunea Bajio i vi numeroase ca Podisul Tarascan, valea Toluca, Mexic, i Puebla- Tlaxcala. n jumtatea sudic a platoului este concentrat cea mai mare parte a populaiei mexicane. ntre Neovolcanic i Sierra Madre del Sur este situat n Depresiunea Balsas i Tierra Caliente de Michoacan, Jalisco i Guerrero. La est traverseaz Sierra Mixteca complicate, sunt Vi Central al Oaxaca, inconjurata de munti abrupte, care complic de acces i de comunicaii.

n sudul rii clima este tropical, n regiunile situate sub Tropicul Racului. n nord, deasupra Tropicului, temperaturile sunt mai reci n lunile de iarn, n vreme ce n sud se menin constante pe tot parcursul anului, dar variaz n funcie de altitudine. Mexic are una dintre cele mai diverse sisteme climatice din lume. Tropicul Racului efectiv mparte Mexicul n dou zone de clim: partea din nord cu clim temperat(iarn cu temperaturi mai reci) i partea din sud cu clim tropical(cu temperaturi aproximativ constante pentru tot timpul anului).Zonele din sudul paralelei 24, care ajung pn la nlimea de 1000 m au o temperatur medie anual situat ntre 24C i 28C. n aceste zone temperatura rmne mare tot timpul anului existnd doar o diferen de 5C ntre temperaturile medii de var i temperaturile medii de iarn.

n nordul paralelei 24, ( dei zonele de acolo sunt la o altitudine mai joas dect cele din sudul paralelei), temperaturile medii anuale variaz ntre 20C i 24C, aceste temperaturi fiind date de verile umede i fierbini i iernile reci. De exemplu la Acapulco temperatura medie este de 26C n ianuarie i de 29C n iulie, cantitatea de precipitaii fiind de numai 7 cm pe an. Temperatura medie la Mexico este de 12C, respectiv 18, cantitatea de precipitaii fiind de 55 cm/an, iar n oraul Merida din sud cifrele sunt de 23C , respectiv 28C i 90 cm/an precipitaii. Acest lucru i confer Mexicului unul dintre cele mai complexe sisteme climatice de pe Terra.

Medii lunare minime i maxime zilnice de temperaturi. C/F

Precipitatiilor este orice produs de condensare de vapori de ap din atmosfer, care este depus pe suprafaa pmntului. Aceasta include ploaie, Burni, zpad, grindin i. mm/inch

Numrul de zile cu precipitatii 1 mm

Lunar numrul mediu de ore de soare pe zi.

Rurile din Mexic sunt grupate n trei direcii. Panta din Pacific, Golf i partea interioar. Cel mai lung fluviu este mexican Bravo, panta din Golf. Acesta are o lungime de 3034 km, i servete ca frontiera SUA. Alte ruri sunt n acest moment de cotitur Usumacinta, care servete la frontiera cu Guatemala, rul Grijalva, probabil, cea mai puternic din ar, i rul Panuco, al crui bazin este o parte din Valea Mexic. n fluxul Pacific Lerma i ruri Balsas sunt de o importan vital pentru oraele Highlands din Mexic, ruri Sonora, Fuerte, Mayo i Yaqui, care dein agricultura prosper n nord-vest, i Colorado River, n comun cu Statele Unite ale Americii. ruri interioare, adic cele care nu se vars n mare, sunt scurte i fluxul de rar. Repere includ Casas Grandes River n Chihuahua, i Nazas, Durango. Cele mai multe ruri din Mexic au puin ap, i aproape nici unul dintre ei este navigabil. Mexicul detine multe lacuri i iazuri, dar de dimensiuni modeste. Cel mai important organism intern de ap este Lacul Chapala, ins din cauza supraexploatrii este n pericol de dispariie. Alte lacuri Lacul Ptzcuaro, Zirahun i Cuitzeo, toate n Michoacan. n plus, construirea de baraje a dus la formarea de lacuri artificiale, cum ar fi Insulele mii, n Oaxaca.

Mexicul i America Central mpreun, reprezint una dintre regiunile cu plantele cele diversitate iar datorita acetui fapt, au fost mult timp cunoscutepentru aceasta. Sarcina acestor state a fost de a cuantifica diversitatea florei mexicane, dar cercetarile au fost ncetinite; lipsa unui inventar complet de specii cunoscute este cauzat numrului semnificativ estimat de specii nedescoperite. Astazi cunoaterea bogiei floristice pstreaz multe din identitatea anumitor plante, pe parucrsull anilor ni se dezvluie din ce n ce multe specii interesante. O distribuie a biodiversitii vegetale n Mexic nu este (cum era de ateptat), dar orasele cu cele mai mari concentraii de specii sunt Chiapas, Oaxaca i Veracruz. Un numr semnificativ mai mic de specii pot fi gsite pe Peninsula Yucatan, care include statele din Yucatan, Campeche i Quintana Roo (vezi harta).

De asemenea, este interesant de notat, c ase familii de plante face pn n jur de 40% din flora mexicane i c importana relativ a fiecrei familii variaz de la regiune la regiune. Compositae, graminee i Cactaceae sunt cel mai bine reprezentate n prile nordice i centrale ale rii, n timp ce Orchidaceae i Rubiaceae sunt mai diverse n jumtatea de sud. Leguminosae devin mai abundente n zonele cu clim mai cald. Flora din Mexic este, de asemenea notabil pentru numrul mare de endemics. Sa estimat c 12% din genurile din lume sunt limitate (endemice) spre Mexic, care reprezint una dintre cele mai mari procente de endemism generice din lume. Astfel, cu o flor de 20.000 pn la 30.000 de specii, ntre 10.000 i 15.000 pot tri numai n Mexico. Plantele endemice la cel mai nalt nivel de specie se gsesc n nlimile montane (70%), zonele aride i semi-aride zone (60 %), moderat ridicat (40%) n zonele tropicale, moderat (30%) n zonele temperate umede (5%) i o mic parte n zonele joase tropicale umede, motive pentru care o astfel de bogie biologic sunt multe.

O corelaie remarcabil poate fi observat ntre endemism ridicat la nivel de genuri i specii, climatice i ariditatea puternic. La nivel de specie, i semi-umede zonele temperate sunt la fel de dotate cu endemics. Totui, n regiunile calde umede, endemism este slab. n general, genurile endemice sunt mai bine reprezentate n jumtatea de nord a rii, i a speciilor endemice sunt mai numeroase pe pantele din Pacific dect Atlanticul de pante.

Exist mai mult de 170 de ri din lume. Dintre acestea doar 12 mpart ntre 60 i 70% din biodiversitatea total a planetei i s ctige astfel privilegiul de a fi numit megadiverse. Mexicul este una dintre ele. Putei gsi Mexic cea mai mare diversitate de reptile, mamifere, amfibieni, plante vascu+ lare i psri. n general, se estimeaz c mai mult de 10% din toate speciile din lume triesc n aceast ar; aproximativ 65.000 de specii au fost descrise, desi mai mult de 200.000 de se crede ca exista aici. Pe locul nti n biodiversitii n reptilelor cu 707 de specii cunoscute, al doilea la mamifere, cu 438 de specii, al patrulea n amfibieni cu 290 de specii, i al patrulea din flora, cu 26 mii de specii diferite. Mexicul este, de asemenea, considerat a doua ar n lume n ecosisteme i a patra la speciile de ansamblu. Aproximativ 2500 de specii sunt protejate de legislaiile mexicane.

Guvernul mexican a creat Sistemul Naional de Informaii despre biodiversitate, n scopul de a studia i a promova utilizarea durabil a ecosistemelor. Despadurirea este unul dintre cele mai grave probleme de mediu n Mexic, mai mult de un milion de hectare de padure sunt pierdute n fiecare an. n 2002, Mexic a avut cea mai rapida defririlor n lume, fiind pe locul doi n acest sens. n Mexic, 170.000 de kilometri ptrai sunt considerai ai "ariilor naturale protejate." Acestea includ 34 biosfere rezerv (ecosisteme nealterate), 64 parcuri naionale, 4 monumente ale naturii (protejate pentru eternitatea lor estetic, tiinific sau valoarea istoric), 26 zone de flor i faun protejate, 4 zone de protecie a resurselor naturale (de conservare a solului, bazinele hidrologice i pduri) i 17 sanctuare (zone bogate n diverse specii).[72] Descoperirea Americi a adus lumii multe culturi alimentare i plante comestibile folosite pe scar larg. Din Mexic unele reete culinare, ingrediente cum ar fi:ciocolata, de avocado, roii, porumb, vanilie, guava, chayote, epazote, camote, jcama, nopal, dovlecel, tejocote, huitlacoche, sapote, sapote mamey, multe soiuri de fasole, i o mai mare varietate chiar de ardei iute, cum ar fi Habanero i Xalapeo. Cele mai multe dintre aceste nume provin din limbi indigene ca Nahuatl.

Demografia din Mexic

Populaie Populaia de sex masculin Populaia de sex feminin Creterea populaiei Natalitate Rata mortalitii Rata mortalitii infantile Speranei de via Populaia vorbitoare de limbi indigene Naionalitate

107,550,697[1] 50,249,955 53,013,433 1,0% 19 / 1000 4.9 /1000 18.1 / 1000 75.6 ani 6,011,202 Mexican

Mexicul are o populaie de 104.9 milioane locuitori(in 2003) cu o densitate de 53,18 loc/ km2 . Structura pe vrste este urmtoarea : ntre 0-14 ani: 32.3% (brbai 17 298 964; femei 16 617 728); ntre 15-64 ani: 63.1% (brbai 32 217 513; femei 33 932 km2 603); Peste 65 ani: 4.6% (brbai 2 145 252; femei 2 695 931) (estimare din anul 2003). Rata de cretere a populaiei a fost estimat ca fiind de 1,43%. Grupurile etnice existente sunt: metii 75%, albi 10-15%, amerindieni 9% i alte etnii.

Cu o populaie 111211789 n 2009, Mexic este cel mai populat stat vorbitor de limba spaniol din lume, A doua ar din cele mai populate din America Latin dup portugheza vorbit de Brazilia, i a doua n America de Nord, dup Satele Unite. De-a lungul celei mai mari pari a secolului al douzecilea, populaia Mexicului s-a caracterizat printro cretere rapid. Oraul cel mai populat din ar este capitala, Ciudad de Mexico , cu o populaie de 8,7 milioane (2005), este i o zon metropolitan, de asemenea, cel mai populat din ar cu 19,2 milioane (2005). Aproximativ 50% din populaie triete ntruna din cele 55 de zone metropolitane mari din ar.

n 1900, populaia mexican a fost de 13600000. n perioada de prosperitate economic, care a fost numit de catre economisti ca "mexican Miracle", guvernul mexican a investit in programe sociale eficiente, care a redus mortalitatea infantil i rata crescut a speranei de via n comun, care a condus la o creterea demografic intens ntre 1930 i 1980 a populaiei, rata anual de cretere a fost redus de la un vrf 3.5%, n 1965, la 0,99% n 2005. Ratele fertilitii au sczut, de asemenea de la 5,7 copii pe femeie n 1976 la 2.2 n 2006. Statul cu rata cea mai sczut de cretere a populaiei n aceeai perioad a fost Michoacn (-0,1%), n timp ce statele cu cele mai mari rate de cretere a populaiei au fost Quintana Roo (4,7%) i Baja California Sur (3,4). Guvernul, conform anumitor proiecte mexicane, presupune c populaia mexican va creste pana la aproximativ 123 de milioane pn n 2042 i apoi va avea loc un declin lent. Ipoteze includ stabilizarea fertilitii la 1.85 copii pe femeie dar i emigrarea ridicat (uor n scdere de la 583 mii n 2005 la 393000 n 2050). Mexico City, fiind coextensiv cu Districtul Federal, este oraul cel mai populat din ar, i a fost estimat a fi cel de-al doilea ora populat din lume, de ctre ONU Raport de urbanizare.

n timpul secolului XIX, populaia Mexicului abia dac se dubla. Aceast tendina a continuat n timpul primelor dou decade ale secolului XX i incluviv, la recensmntul din 1920 s-a nregistrat o pierdere de circa 2 milioane de locuitori. Fenomenul poate explica de ce din timpul deceniului 1910 pn n 1920 a avut loc Revoluia mexican.Rata de cretere a crescut drastic ntre deceniile 1930 i 1980, cnd ara a ajuns s ntregistreze indici de cretere mai mari de 3% (1950-1980). Populaia mexican s-a dublat ntr-o sut de ani i n acest ritm se ateapt ca pentru anul 2000 s fie 120 milioane de mexicani.nainte de aceast situaie, guvernul federal a creat Consiliul Naional al Populaiei (CONAPO), cu misiunea de a stabiliza politica de control a natalitii si de a realiza investigaii despre populaia rii. Msurile luate au avut rezultate spectaculoase i rata de cretere a sczut pn la 1,6 n perioada1995-2000. Sperana de via a trecut de la 36 de ani n 1895 la 72 ani n anul 2000. De asemenea s-a schimbat i imaginea mexicanilor. La nceputul secolului XX aproape 90% din populaie tria n localiti rurale (sate,moii). Datele recensmntului din 1960 au artat c populaia urban era pentru prima dat mai mare dect cea rural 50,6% din total). Numrul persoanelor care au reedina n statul su natal n 1895 reprezenta 96,6% din populaia total a rii. La recensmntul din 1920 nsumau puin mai mult de 90%. Treizeci de ani mai trziu reprezentau 80%, iar astzi depesc cu puin 18% cei ce triesc n afara statului n care s-au nscut. Ambele tendine se pot explica prin procesul de industrializare a oraelor mari i mijlocii i prin srcirea treptat din mediul rural, cauzat de recesiunea din agricultur. Oraele ce concentrau cea mai mare populaie sunt Estado de Mxico,Distrito Federal, Veracruz,Jalisco i Puebla. n schimb, cele mai puin populate sunt Baja CaliforniA Sur,Campeche i Quintana Roo. Acest ultim ora este unul din cele ce prezint o rat de cretere a populaiei cea mai mare din ar, ca urmare a industriei turistice a Cancunului, ce concentreaz 50% din populaia oraului Quintana Roo.

Din punct de vedere etnic, Mexicul este divers. n articolul 2 din Constituia Mexican se definete ca fiind o naiune multicultural fondat pe principiul statelor indigene. Mexicul actual se caracterizeaz ca fiind o "naiune amestecat", sau aa cum zicea Jos Vasconcelos Caldern (1925), un "creuzet al tuturor raselor" att naional ct i rasial. Dei nu este o statistic oficial pentru identitile etnice ale rii, un procentaj mare a populaiei este fenotipic mixt. Politica predominant primului secol de via independent a Mexicului era puin rasist. Dup triumful revoluiei, mai muli gnditori au considerat c Mexicul era o naiune mixt din punct de vedere cultural, i atunci politicile sociale s-au dirijat s asimileze indigenii n cultura naional. Consecinele au fost: reducerea n termeni absolui i relativi a persoanelor ce vorbesc limbi indigene. Criteriul pe baza limbii a fost utilizat pentru a determina numrul indigenilor din ar. Cu toate acestea, acest criteriu a fost criticat, deoarece identitatea etnic nu este dat de identitatea lingvistic precum spuneaGuillermo Bonfil Batalla n Mxico profundo.<

Cifrele oferite de Institutul Naional de Geografie, Statistic i Informatic i Comisia Naional pentru Dezvoltare a Popoarelor Indigene (nainte Institutul Naional Indigen, INI) sunt n opoziie. Pentru prima dat, populaia indigen este n jur de 6% din total, ct i pentru INI, proporia oscileaz ntre 10% si 14%. Pe site-ul web al CNDI cifra oferit de instituie este de 10.220 indigeni n ar n anul 2000, care reprezentau circa 11% din populaia mexican. Criteriile angajailor de la CNDI pentru calcul includ, n afara celor lingvistice, locul de origine, identitatea etnic a unuia sau a ambilor prini, ipoteza individual a identitii indigene, printre altele. CNDI recunoate doar 65 de grupuri etnice indigene distincte reciproce pe baza criteriului Cel mai mari popoare indigene lingvistic. Cele mai mari astfel de grupuri sunt nhuatl, maya, zapoteco, mixteco, otomi i purpecha. Toate acestea sunt descendente ale vechilor mesoamericanilor. Grupurile mai mici sunt kiliwa, aezat la nord de Baja California i lacandn n Chiapas, cu aproape 100 de integrani. Privind imigraia n Mexic, principalele comuniti strine cu puternic prezen n teritoriul naional de muli ani se ntlnesc comunitile de americani, spanioli, germani, Mayas n Chiapas italiei, cubanezi, francezi, chinezi, rui,libanezi, evrei, rromi, Grup Numr japonezi, peruani, coreeni, filipinezi, greci, irlandezi, popoarelor 2,445,969 austrieci, unguri, polonezi, belgieni, portoricani, sirieni i Nahua (Nawatlaka) turci. Dintre comunitile strine recent aprute pe teritoriul Maya (Maaya) 1,475,575 Mexicului se disting comunitile provenite din Argentina, Zapotec (Binizaa) 777,253 Columbia, Guatemala, Honduras, Salvador, Canada, Mixtec (uu Savi) 726,601 Uruguay, Ecuador, Costa Rica, Bolivia, Brazilia, Nicaragua, Otom (Hh) 646,875 Panama, Venezuela, Republica Dominican, Chile, Haiti, Totonac (Tachihuiin) 411,266 Paraguay, Elveia, Olanda i Suedia.

Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este clasificat ca i economie cu venit mediu-ridicat, avnd al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latin. De la criza economic din 1994-1995, ara a trecut printr-o revenire economic seminificativ, cu o rat de cretere economic de 3-5% care a dus la scderi n rata de srcie, de la 24,2% n 2004 la 17,6% n 2004. Rata srciei n mediul rural a fost de 42% in 2000 , redus de la nivelul de 27,9% in 2004. n ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce n ce mai "privatizat", cu companiile de stat avnd un rol mai restrns n activitatea economic. Economia mixt este bazat pe industrie i servicii, dei exist un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare productor de iei din lume. Datorit nelegerii NAFTA, comerul cu Canada i SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul s-a angajat n comer din ce n ce mai liber, introducnd agremente de comer liber cu peste 40 de ri, inclusiv rile Uniunii Europene i Japonia. Guvernul este n discuii cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comer liber. Dei economia mexican s-a modernizat semnificativ n ultimul deceniu, nc mai exist diverse probleme structurale. Problemele rii includ salarii mici, o distribuie neuniform a veniturilor (20% din populaie ctig 55% din venitul naional) i oportuniti reduse pentru statele din sud, care au o populaie amerindian numeroas. Inegalitile geografice sunt de asemenea o problem principal: pri ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei. Corupia i evaziunea rmn probleme cronice.

Mexicul este bogat in minerale si surse de energie se gasesc din belsug.Se extrag peste 150 mil t de petrol, 37160 de mil de metri8 cubi de gaze naturale si 9 mil t de carbuni.Exista si rezerve de gips,argint, fluorit,fier,zinc si cupru.De curand a avut loc o industralizare rapida. Au inflorit prelucrarea produselor agricole, siderurgia si produsele petro-chimice.Se fabrica produse textile si se produce otel in zona industriala din nord.50% din industrii sunt situate in zona orasului mexico.Industria mexicana se inscrie intre cele mai dezvoltate si diversificate de pe continentul american.Mexicul este principalul producator mondial de argint si un important producator de petrol(locul 5).Multa vreme concentrata in capitala industria prelucratoare a cunoscut in ultimele decenii un proces de descentralizare,noile intreprinderi fiind amplasate cu precadere in orase ca Monterrey,Veracruz,Guadalajara, Leon. Industriilor traditionale - textila pe baza de bumbac,pielarie, a zaharului-li s-au adaugat siderurgia(mai ales otel),metalurgia neferoasa(plumb,zinc, cupru), constructiile de masini(material feroviar unul dintre primele locuri pe glob-masini textile,montaj de autovehicule),prelucrarea petrolului si industria chimica.

In Mexic, principalele ramuri industriale sunt: industria de automobile, petrochimic, industria de cement i construcii, textilele, industria alimentar. Industria de automobile n Mexic se deosebete de cea din alte ri latinoamericane, fiind bazat, n special, pe asamblarea autovehiculelor. Cei trei ( General Moters, Ford i Chrysler) s-au amplasat n Mexic din 1930, n comparaie cu Volkswagen i Nissan 1960. Dintre companiile autohtone din domeniul autovehiculelor putem enuna Dina Camiones S.A., specializat n producerea de tractoare i microbuze. Sectorul energetic este administrat de c tre stat mpreun cu sectorul privat. Mexic este al 15 lea exportator de petrol n lume, cu 3,8 milioane de barrel/zi. n 2000, exportul de petrol a constituit 7,3% din totalul exportului. Sectorul teriar include transportul, comerul, servicii hoteliere, sntate, educaie, servicii financiare i bancare, telecomunicaii. Sectorul serviciilor n Mexic este foarte puternic dezvoltat, detronind Brazilia de pe poziia virf din rile latino-americane in anul 2001. Din industria alimentara putem enumera aa corporaii transnaionale ca Coca-cola, Grupo Modelo (producerea alcoolului). Tehnologiile de virf sunt reprezentate de companiile Bimbo, Telemex, Televisa.

n ceea ce privete agricultura, ponderea ei n PIB este n continu descretere. n 2006 ea a constituit 3,9 %, n comparaie cu 7% in 1980 si 25% in 1970. Avantajul comparativ al Mexicului n agricultur reprezint horticultura, fructele i legumele. Mexic ocup I loc n lume la cultivarea fructelor de avocato, lmie i lime, locul II la cultivarea ardeiului, locul III la cultivarea unor fructe ca banane, portocale, ananas, locul IV la cultivarea lui mango.

Cea ai are arte a exi l i e lt rea ecet asa entr agricultura si ulte regiuni au soluri e roasta calitate. oar in suprafaa pamantului poate fi pentru folosita pentru culturi si alte pasunat. este in forta e munca este angajata in agricultura, ar importul alimentelor este inca esential pentru populatia in crestere. roblemele cu apa se reduc in prezent pri proiecte de irigatii. Raurile Rio rande si Colorado sunt importante in nord, unde se culti a fructe, legume si bumbac in cateva ferme productive. ulte parti ale platoului sunt folosite numai pentru agricultura de subzistenta, aici cultivandu-se porumb, care din totalul terenului cultivat, ocupa precum si grau, sorg si fasole. In deprsiunile din olf se cultiva trestie de zahar si fructe. auturile, inclusiv tequila, se obtin din cactus, agava, iar in nord este raspandita cresterea vitelor pentru carne.

Transportul Cei 19.906 km de cale ferata sunt importanti pentru transportul de marfa si de pasageri, legand, in principal, cele mai importante orase, dar aducand legaturi internationale cu S.U.A. si Guatemala. Exista peste 225.000 km de drumuri din care jumatate sunt asfaltate. Traficul pe coasta este important pentru comertul intern si penru legaturile cu California cu coasta Golfului din S.U.A. Transportul aerian s-a dezvoltat rapid, cu 116 linii aeriene si 1.113 de aeroporturi, dintre care 18 se ocupa si cu zboruri pe distante mari.

Un avion Aeromexico aterizare la Mexico City International Airport

O mare parte din traficul auto Mexic depinde de sistemul de drumuri nationale.

Industria turismului s-a dezvoltat rapid,cu peste 5 mil de vizitatori pe an.Ruinele aztece din zona orasului Mexico sunt deosebit de populare,la fel i staiunile de pe coasta dintre care cea mai vestita este Acapulco.Ruinele Maiase precum i clima i vegetaia tropical atrag vizitatorii in Yucan. Turismul Mexicului aduce in fiecare an aproximativ 600 mil USD. n 1967, guvernul mexican a comandat un studiu pentru a vedea care este locul ideal pentru a construi o staiune de lux. Rezultatul studiului a fost Cancun, care a fost transformat ca n poveti. Aici vin mai muli turiti dect n orice alt zon din Mexic, pentru nisipul fin, apa cristalin de culoarea turcoazului, viaa de noapte, dar i pentru ca staiunea este aproape de numeroasele ruine ale civilizaiei Maya din peninsula Yucatan. De indat ce turitii aterizeaz la Cancun, le este clar c staiunea a fost practic sapat n jungl. La inceputul anilor 70, plajele din zona erau populate numai de iguane i de psri; acum, aici este plin de hoteluri luxoase, mall-uri i restaurante cu vedere spre ocean.

Mexico City (Ciudad de Mexico), cel mai important megalopolis din Mexic, se gaseste chiar in locul unde odinioara se afla legendara asezare azteca Tehochtitlan, care i-a uluit pe spaniolii ce au descoperit-o, prin amploare, bogatie si frumusete. Daca astazi asezarea azteca a ramas doar o legenda, Mexico City este un oras suficient de interesant pentru a atrage pe oricine, chiar daca din alte motive. Este cel mai mare oras de pe planeta, cu circa 25 de milioane de locuitori si este clar ca atunci cand veti ajunge aici marimea orasului va va lasa fara cuvinte. Mexico City este pur si simplu urias, pare infinit, si te poti convinge de aceasta inca de cand ajungi in Aeroportul International Benito Juarez, mereu aglomerat si plini de turisti. Va veti regasi, dupa obositoarea calatorie, la inaltimi, iar Mexico City se intinde in toate directiile cat vezi cu ochii.

Cele mai mari zone metropolitane din Mexic la recensmntul din 2005 sunt:
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Zon metropolitan Mexico City Guadalajara Monterrey Puebla de Zaragoza Toluca de Lerdo Tijuana Len Ciudad Jurez Torren San Luis Potosi Quertaro Mrida Mexicali Aguascalientes Tampico Culiacn Cuernavaca Acapulco Chihuahua Morelia Stat federal DF Jalisco Nuevo Len Puebla Mxico Baja California Guanajuato Chihuahua Coahuila San Luis Potos Quertaro Yucatn Baja California Aguascalientes Tamaulipas Sinaloa Morelos Guerrero Chihuahua Michoacn Populaie (2005) 19.231.829 4.095.853 3.664.331 2.109.049 1.610.786 1.483.992 1.425.210 1.313.338 1.110.890 957.753 918.100 897.740 855.962 805.666 803.196 793.730 787.556 786.583 784.882 735.624

Cultura reprezint totalitatea valorilor materiale i spirituale dobndite de un popor i transmise din generaie n generaie. Mexic este paradisul pentru orice turist, gsesti deert, muni vulcanici acoperii de zpad, ruine antice, orae moderne, orae n stil colonial, plaje pustii, hoteluri elegante, o frumoas flor i faun. Cultura mexican este evident peste tot. Mexicul ii prilejuiete intlnirea cu agitaia specific staiunilor turistice dar i cu aerul strvechi al oraelor antice. Pmnt cucerit pentru prima oara de Fernando Cortez, care a descoperit aici vestigii ale culturilor azteca i mayasa, Mexicul pstreaz i acum aerul straniu al vremurilor demult apuse. Vechile civilizaii ale Mexicului au produs unele dintre cele mai spectaculoase opere de arhitectur construite vreodat n lume.n zone precum Teotihuacan, lnga Ciudad de Mexico, Monte Alban, lnga Oaxaca ori la Uxmal sau Chichen Itza, n peninsula Yucatan, se pot ntlni orae pre-hispanice aproape intacte. Spectaculoasele lor centre ceremoniale utilizate de elita religioasa sau politica erau menite s impresioneze. Ele conineau enorme piramide din piatr, altare de sacrificiu, palate, zone administrative, terenuri de sport.Stilurile utilizate de civilizaiile indigene sunt foarte diferite:n timp ce la Teotihuacan i la Monte Alban construciile aztece i zapotece sunt relativ simple, proiectate s impresioneze prin scara la care au fost ridicate, arhitectura maya a acordat mai mare atenie esteticii, prin faade acoperite de superbe basoreliefuri pictate i de sculpturi masive.Cele din siturile Maya de la Uxmal i Chichen Itza sunt printre cele mai frumoase creaii arhitectonice din Mexic.

Poluarea foarte mare, la care se mai adauga traficul, care poate fi oribil la anumite ore din zi, dar are i cele mai multe teatre, sli de concerte i muzee, ceea ce e o mare bogie, de care se poate bucura oricine are interes s o fac. Dei localnicii nu prea sunt interesai de activitile n natur, totui exist faciliti pentru practicarea sporturilor pe tot teritoriul rii, destinate ndeosebi turitilor. Pescuitul este mai popular n lungul coastei pacifice i n Golful California. Diving i snorkeling se practic mai ales pe coasta estica, n jurul staiunilor litorale, dar i in Puerto Vallarta, Cozumel sau Acapulco. n interiorul rii exist numeroase balnearios, locuri de fcut baie precum piscine sau izvoare calde, situate de obicei n zone cu priveliti superbe. Surfing-ul este frecvent pe coasta pacifica, unele dintre cele mai bune locuri fiind Mazatlan, Manzanillo, Puerto Escondido. Capitala wind-surfing-ului este Los Barriles in Baja California, dar mai sunt i alte locuri bune la sud de Puerto Vallarta i Manzanillo. n statul Veracruz se practic mai ales rafting-ul pe ruri repezi i nvolburate. Fiind i o ar montan, este de la sine nteles c n Mexic se practic alpinismul, mai ales pe cei mai nali vulcani Iztaccihuatl, Pico de Orizaba, Nevado de Toluca i La Malinche.

Picturile murale ale aztecilor de pe teritoriul mexican, datnd din anii 200 i.e.n., infieaz rzboinici care beau o butur numit Pulque, fcut din sucul fermen= tat al unei plante (Agava). Dup cucerirea Mexicului de ctre spanioli, cnd rezerve le de vinuri i cognac s-au sfrit, conchistadorii au nceput s distileze acest suc de Agava pentru a obine alcool. Aa sa nscut tequila. Contrar credinelor populare, Agava nu este un cactus, ci este inrudit cu Amarullis, o specie de crin cu frunze lungi i subtiri i flori foarte nalte (uneori mai inalte de 12 m). Fiecrei plante i trebuie 10-70 de ani pentru a ajunge la maturitate. Ca un enorm muzeu, Ciudad de Mexico este un oras remarcabil cu o cultura veche de 3000 ani, fiind cel mai vechi ora din Emisfera Vestica. Este asezat pe vechea albie a unui lac larg de 7500 metri fiind inconjurat de muni. Doar cteva orae din lume pot concura cu grandoarea acestui oras, cu un istoric ce imbin culturi ale erei Pre Columbiene, colonizarii Europene i erei moderne n final.Oraul Ciudad de Mexico este oraul pe care civilizaia Azteca l-a dezvoltat in aa msur, nct era cel mai mare i mai remarcabil ora al civilizaiei secolului al 16 lea.

Mexic are o prezen semnificativ la nivel mondial i este membr a mai multor organizaii internaionale i forumuri, cum ar fi Organizaia Naiunilor Unite, Organizaia Statelor Americane, G8 +5, G-20 economii majore, Asia -Pacifi, Cooperare Economic i Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare.

Intr-o vizita in Mexic nu vei putea trece cu vederea orasele piata - locuri perfecte pentru a te relaxa si a studia oamenii locului. Aceste locuri deschise au un farmec aparte tocmai pentru ca nu sunt moderne, ele fiind pastrate in stilul traditional al societatii mexicane. Piesele de rezistenta in Mexic sunt pietele : Veracruz care este faimoasa pentru muzica ce se aude non stop si veselia tropicala. O singura privire spre piata Oxaca si iti vei da seama de ce e atat de importanta pentru localnici, imbina foarte bine frumusetea si grandoarea ei cu o intimitate linistitoare. Mexico City Alameda are o parte intunecata si dramatica a istoriei ereticii erau arsi pe rug aici in perioada coloniala. Astazi insa iubitorii de plimbari sunt rasfatati de vanzatorii din piata cu dulciuri si diverse sortimente de prajiturele. Gradina San Miguel de Allende este un loc foarte bun pentru intalniri, relaxare, pictat si facut schite. In timpul festivalurilor este plina de dansatori, parade si artificii elaborate. Localnicii prefera sa-si faca singuri fel de fel de artificii complicate. Guanajuato si Queretaro sunt cele mai linsitite si comode piete. Oamenii vin aici pentru a se odihni pe iarba in timp ce citesc o carte sau povestesc ceva cu amicii. in Texcoco, care are loc la sfarsitul lui martie sau inceputul lui aprilie.

Musica Popular Nimic nu evidentiaza sufletul oamenilor ca muzica, iar Mexic are multe stiluri de muzica. Poti gasi mariachi in faimoasa Plaza de Garibaldi. Sau poate doresti sa asculti muzica romantica despre dezamagirea in dragoste cantata de o chitara spaniola sau cum o numesc mexicanii : musica tropical. Dans Folk regional Fie ca e Ballet Folklorico in Mexic sau Ballet Folclorico in Guadalajara, aproape in fiecare seara se danseaza in parc in Merida. Aceste dansuri sunt colorate si fac parte din traditiile Mexicului. Artificii Mexicanii au o pasiune aparte pentru artificii. Au noroc ca peretii cladirilor sunt din piatra si ciment altfel ar fi ars orasul tot de mult. Fiecare festival are artificiile lui. Targuri regionale Aproape fiecare oras sau sat are targurile lui. Aceste targuri scot la vanzare produse regionale: tequilla sau bauturi din fructe, septel, sculpturi din argint si multe altele. Cel mai cunoscut oras care gazduieste un astfel de targ este LaFeria del Caballo in Texcoco, care are loc la sfarsitul lui martie sau inceputul lui aprilie.

Actul de a gti in Mexic este considerat ca fiind una din cele mai importante activiti i ndeplinete funcii sociale i rituale extrem de valoroase. n Mexic aceasta profesie este predominant feminina, i acest lucru i are rdcinile nc din perioada colonial, cnd buctresele moiilor erau numite mayoras, ceea ce in prezent, n limbajul european este echivalent cu cuvntul ef buctar. Ora mesei n Mexic este extrem de valorat, ea fiind un mijloc de a reuni familia. De altfel mncarea este factorul ce unete societatea, prin intermediul ei se stabilesc prietenii, se cunosc viitoarele cupluri, se ncheie afaceri, se ntresc legturile familiale, sau pur i simplu se savureaz un moment plcut. Gastronomia mexican, a fost mereu calificat ca fiind o buctrie de o mare influen baroc, datorit diversitii culinare. Pe plan internaional, buctria mexican este cunoscut ca fiind una din gastronomiile mncrii rapide (fast food), existnd astfel numeroase restaurante, n majoritatea capitalelor lumii.

Buctria mexican nu ar mai fi aceeai fr nenumratele soiuri de ardei, dintre care o bun parte sunt foarte iui. Alte condimente sunt: chimion, scorioar, cuioare, coriandru, oregano, ceap, usturoi i sucurile de lmie si lmie verde (limes). In plus, roiile, fructele de avocado si bananele joaca un rol important in buctria mexican. Tomatillos - cunoscute i sub numele de "tomates verdes" - se folosesc in pregtirea sosurilor. O delicates mexican original, autentic este mole poblano curcan in sos cu zeci de ingrediente, printre care ardei iute si ciocolat. Un desert specific sunt fructele de nopales (smochine indiene). Specialiti mexicane: Sosul salsa este la fel de prezent precum sarea in Europa sau sosul de soia in Asia; este foarte iute si poate fi pregtit in zeci de feluri, in funcie de ingredientele folosite; cel mai folosit este sosul rou, pregtit din roii coapte, ardei iuti chili, usturoi, ceap i coriandru; Ardeii chili cei mai iuti din lume; se consuma att proaspei, cat si uscai; sunt zeci de feluri de ardei chili, marea majoritate fiind roii sau verzi; Orezul ingredient de baza in prepararea burrito-ului, dar si la alte mncruri; a fost introdus in Mexic de ctre navigatorii spanioli, acum 500 de ani; Porumbul fr el, buctria mexicana nu ar exista, pur si simplu; este si element important al civilizaiei aztece; tortilla se face, in majoritatea cazurilor, din mlai, ca si nachos; Fasolea fasolea alb, roie sau cea neagr, toate se folosesc in buctria mexican; cum ar arta un burrito fr fasole? Pe lng porumb, ardei si roii, fasolea joac un rol important in buctria mexican. Se servete aproape la fiecare mas, fiart in ap sau prjit in untur. Ca i porumbul, i fasolea poate fi cultivat in aproape toate zonele climatice. Deseori este uscat si astfel ine mai mult. Cea mai consumat este fasolea cu bob rou sau ptat. Se consuma ns i fasolea alb sau neagr.

Fructele se ntrebuineaz n special avocado, papaya, mango, ananas i nucile de cocos. Tortillas este pinea mexicanilor i se servete la orice mas. De obicei se prepar dintr-o fin de porumb special. Pentru aceasta, boabele de porumb sunt fierte n ap cu calc, astfel nct coaja tare se crap. Boabele fierte se macin apoi. Aceast fin de tortilla se numete masa harina". Din fin de porumb normal nu se poate face Tortillas deoarece aluatul nu se leag. n Mexic se folosete o presa Tortilla pentru a forma lipiile la fel. In Mexic diferitele mncruri - Tortilla se numesc i antojito", mici aperitive" dei cu tortillas se poate pregti un ntreg meniu. Tacos sunt rulate si prjite, enchiladas sunt puse in sos, Tostadas se prjesc crocante, in afar de acestea, in Mexic se cunosc si Sopes, Gorditas, Chalupas, Flautas, Quesa-dillas, Garmachas, Salbutes sau Sambutes si Panuchos, toate pe baza de lipie si anume Tortilla. Guacamole avocado mrunit, la care se adaug roii tiate i ceap. Guacamole are numeroase utilizri: poate fi sos pentru tortilla sau un ingredient n salatele proaspete. Taco este o mncare tradiional mexican, compus dintr-o tortilla de porumb, pliat, nuntrul creia se gsete o compoziie (guacamole, salsa, ceapa, carne, etc.) Taco a devenit foarte popular in Statele Unite, unde consta intr-o tortilla extra large, plina cu carne (de vit, pui sau porc), brnz, salat i roii. Deseori, taco este prjit astfel nct tortilla s se nfoare in jurul compoziiei. Fajita (se pronun fahita) este o mncare Tex-Mex, si este de fapt tortilla cu carne la grtar (la nceput se fcea doar cu carne de vit). Burrito compoziie de carne tocat, nvelit intr-o tortilla de gru subire. In Statele Unite, compoziia include si orez, fasole, salat, roii, salsa, guacamole, brnza, rezultatul fiind unul mai voluminos. In plus, tortilla este deseori fiart sau prjit, pentru a deveni mai moale i mai pliant.

Enchilada este compus dintr-o tortilla de porumb, nmuiat n ulei fierbinte i n sos picant i umplut cu aproape orice, dup preferin: carne, brnza, legume, fructe de mare, ou i chiar banane.

Nacho reprezint chipsurile de baza din buctria mexican; snt mici forme de tortilla uscate sau prjite, acoperite cu brnz sau cu guacamole; Quesadilla reprezint o tortilla umplut cu brnza sau cacaval, n principal, dar i cu alte ingrediente, i apoi coapt sau inut pe grtar, pn se prjete; la final, se taie in mai multe porii si se servete fierbinte, cu cacavalul topit; Churros cel mai cunoscut desert mexican, denumit i gogoaa mexican, este fcut pe baza de cartofi fieri i fin (coc), amestecul fiind apoi turnat n forme lungi i prjit n ulei ncins; la final se presar zahr. Mexicul este cunoscut pentru ciocolata sa cald, amestecat cu tradiionalul molinillo (o lingura de lemn sculptat). Aztecii au rezervat aceasta butur pentru regi, dar spaniolii i-au adugat zahr i scorioar i au liberalizat consumul ei.

...La Guerra de los pasteles (Rzboiul prjiturilor n spaniol) a fost de fapt un conflict ntre Mexic i Frana? ...Adevratul nume al lui Francisco Villa era Doroteo Arango Armbula? ...La data de 13 august 1521, oraul Tenochtitlan a fost cucerit de spanioli? ...Universitatea Naional Autonom Mexican este cea mai mare din America dup numrul de studeni, i cea mai bine cotat din lumea hispanic? ...Mexicul este a doua ar din lume dup numrul de credincioi catolici? ...Mexicul are cea mai mare comunitate hispanofon din lume? ...Ciudad de Mexico este al doilea mare ora al lumii dup Tokio? ...Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume? ...Mexicul este ara cu cea mai mare populaie indigen din America?

1.Pentru SUA, Mexicul este un furnizor constant de imigranti ilegali. Unul din 11 mexicani triete n SUA, majoritatea ajungnd acolo ilegal. Numarul lor a depit 10 milioane, iar cei care nfrunt riscurile trecerii frontierei nu se descurajeaz n ciuda vigilenelor patrule ceteneti i de grniceri, care supravegheaz frontiera cu Mexicul 24 de ore din 24. Micarea ceteneasc numit "Minuteman Project" are filiale n 18 state americane, i a inspirat alte 40 de organizaii asemntoare care se ocupa cu detectarea i denunarea imigranilor ilegali, n special cei hispanici. Majoritatea imigrantilor ilegali nu au nici o educaie sau calificare, ngrosind considerabil numarul sracilor, copiii nscuti din aceste familii nu au acces oficial la servicii medicale i coli. Cei fr documente muncesc pe salarii mici, fr asigurari i n condiii dificile. n Mexic toate partidele politice sunt favorabile emigraiei ctre SUA, televiziunea prezint deseori reportaje despre cazuri de maltratare a imigrantilor ilegali capturati la grani, iar legile americane referitoare la imigratie sunt discutate pe larg n pres. Preedintele Mexican, Vincente Fox este supus n parlament tirurilor partidelor din opozitie care il acuza de imobilism pentru a-i convinge pe americani s deschid graniele. Nu sunt puini nici mexicanii care i doresc o "recucerire" a Americii, printre ei, cunoscutul scriitor Carlos Fuentes care meniona ntr-un articol o eventual "recucerire linistit", prin raspndirea ct mai larga a limbii spaniole pe teritoriul SUA.

2.Potrivit unor studii efectuate de experi orasul Ciudad de Mexico se scufund - n unele zone- cu cel putin un picior pe an, n ultimul secol scufundndu-se cu 30 de picioare. Metropola, care este de 2 ori mai mare dect Londra, a secat acviferele pe care a fost construit (iar acviferele sunt n prezent n colaps). Pentru a face fa cererii curente de 10.5 milioane de galoane de ap pe zi, oraul se aprovizioneaz de la 2 bazine de rau nvecinate, pentru care cheltuie 50,000$ pe zi, doar pentru dreptul pentru apa. Oraul influeneaz n mare msur i distribuia pentru reeaua de ap i sistemele de drenare, care nregistreaz pierderi de aproximativ 40% din apa potabil. Oraul ar trebui s aib canale cu acces spre Golful Mexic. Apa uzat a oraului reprezint un semn al problemelor care vor rezulta din cauza metastabilitii marilor orae ale lumii. 3.Mexicanii au unul dintre cele mai mari procente de infractori. Sunt cei care poart crucea de aur la gt dar scot repede cuitul i te omoar .Sunt cei care cnd iau banii fug la birt i-i beau pna la ultimul banut,la muli neajungandu-le pn la urmatorul salar. Mexicul este o ar mare unde pe lang spanioli i alte naionaliti se afl un procent mare de indieni americani care sunt ca i slbaticii. 4.Mexicul se afi pe locul 3 n topul celor mai celebre cutremure.Astfel, n anul 1985, la Ciudad de Mexico, a avut loc un cutremur de 8,1 grade pe scara Richter.