UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA-TURISM

PROIECT DE SEMESTRU LA METEOROLOGIE PREZENTAREA GENERALA A INSTRUMENTELOR METEOROLOGICE

LINOIU MARINA-MARCELA SERIA a II-a,GRUPA 109

BUCURESTI 2011

CUPRINS

1.Determinarea radiatiei solare directe 2.Determinarea radiatiei difu e si !lo"ale #.Determinarea al"edoului $.Determinarea radiatiei efecti%e &.Determinarea "ilantului radiatiilor '.Determinarea efectului luminos al radiatiilor solare (.Determinarea duratei de stralucire a soarelui ).Determinarea tem*eraturii a+Determinarea tem*eraturii aerului "+Determinarea tem*eraturii solului ,.Determinarea ume elii aerului 1-.Determinarea *reci*itatiilor atmosferice 11.Determinari asu*ra stratului de a*ada 12.Determinari asu*ra de*unerilor de !.eata 1#.Determinarea *resiunii atmosferice 1$.Ne"ulo itatea 1&.Determinarea caracteristicilor %antului

1'.Bi"lio!rafie

Prezentarea generala a elementelor meteorologice si a intrumentelor

1.Determinarea

radiatiei solare directe

Intensitatea radiatiei solare directe se determina cu ajutorul diverselor tipuri de pirheliometre si radiometre (actinometre). Cele dintai masoara intensitatea fluxului radiativ, direct in cal/cm2 si sunt considerate instrumente absolute, cele din urma, in alte unitati de masura (care se transforma ulterior in cal/cm 2 x min) si sunt considerate instrumente relative. Printre ele se numara pirheliometrul calorimetric tip Michelson, pirheliometrul cu compensatie electrica tip n!stron, radiometrul bimetalic tip Michelson, radiometrul "#$%& etc.

1.Pirheliometrul calorimetric tip Michelson(fig7) fost ima!inat de Michelson in '('& si repre)inta unul dintre cele mai vechi tipuri de pirheliometre. *l este alcatuit dintr$un tub metalic (1) de forma literei +,+ prin care circula un curent de apa.

Inne!rit de partea sa interioara in care patrund ra)ele solare, tubul pirheliometrului pre)inta si o serie de diafra!me. cestea sunt menite sa micsore)e suprafata orificiului de patrundere a radiatiilor, facandu$le sa cada sub forma unui flux radiativ perpendicular pe fundul tubului pirheliometric. In interiorul tubului prin care circula curentul de apa se !asesc extremitatile unor conducatori de platina (a,b) conectate in circuitul unui termometru electric. Pentru avitarea influenteleor termice ale mediului inconjurator, tubul pirheliometric este introdus in tub Dewar(2) cu peretii ar!intati, dublii, dintre care s$a scos aerul.-a randul sau, tubul .e/ar este protejat de un tub(3) confectionat din lemn si avand peretii captusiti cu material termoi)olant (pluta sau vata de sticla) *xpus ra)elor solare directe, tubul pirheliometrului inne!rit se comporta asemenea unui corp absolut ne!ru care absoarbe in totalitate rediatiile ce cad pe el. Cantitatea de caldura (0) absorbita de el intr$un minut,se determina cu ajutorul unei relatii calorimetrice simple102mc(t2$t') in care1 $$$ m2 cantitatea de apa ce cur!e prin tub intr$un minut3 $$$c2 constanta 3 $$$t'2temperatura initiala a apei din tub (inainte de expunerea pirheliometrului)3 $$$t22temperatura finala a apei din tub (dupa expunerea pirheliometrului).

Prheliometrul calorimetric Michelson este un instrument absolut, prin mijlocirea caruia intensitatea radiatiei solare directe se determina in cal/cm 2 x min.

2.Pirheliometru cu compensatie electrica tip Angstron(fig8)

4e compune dintr$un tub metallic (1) cu diametrul de '%$5%mm si lun!imea de '&&$'2&mm, in interiorul caruia se !asesc 6$5 diafra!me, destinate limitarii fascicolului de ra)e solare directe ce patrund pana la piesa receptoare a instrumentului.

Pentru instalarea pirheliometrului in po)itia corecta de functionare este necesar ca tubul sau metalic sa fie intors in directia 4oarelui pana cand fascicolul de ra)e care trece prin orificiul vi)orului cade exact in centrul firelor reticulare de pe vi)or. Pirheliometrul cu compensatie electrica tip n!stron este un instrument absolut,in sensul ca determina intensitatea radiatiei solare directe in cal/cm78min sau l9/min.

3.Radiometrul bimetalic tip Michelson

Construit de :. . Michelson inca din anul '(&%, radiometrul bimetalic a capatat o lar!a raspandire datorita simplitatii, portabilitatii si inertiei termice mici a receptorului sau. *l este frecvent utili)at in expeditii si ca aparat de control.

paratul are drept piesa receptoare(fig9) o lama bimetalica (1) de &,&;mm !rosime, 2mm latime si '6mm lun!ime, obtinuta prin laminarea la cald a unei placute de fier si a uneia din invar. Pe partea de fier lama este acoperita cu ne!ru de fum imbibat cu alcool. -a prima <incal)ire+ a piesei receptoare , o parte din caldura primita de la ra)ele solare directe se consuma pentru evaporarea apei absorbite de ne!ru de fum intins pe suprafata superioara a lamei, .*ste necesar ca inainte de inceperea absorbtiilor, radiometrul sa se oriente)e catre soare si sa se lase timp de 2$6 min cu orificiul receptor deschis. In acest sens pot fi evitate erorile mari ale primei citiri. Pentru obtinerea unor valori mai apropiate de realitate , citirea se repeta de mai multe ori la interval de 6& de secunde. = alta conditie a obtinerii unor date excte, consta in verificarea si corectarea po)itiei radiometrului fata de soare, dupa fiecare citire+rece+.

Mare preci)ie a radiometrului Michelson face ca el sa fie lar! utili)at ca etalon pentru compararea celorlalte instrumente radiometrice.

2. eterminarea radiatiei difu!e si globale

"adiatia difu)a este partea din radiatia solara,care dupa ce a fost difu)ata de catre moleculele !a)elor componente ale atmosferei si impuritatile aflate in suspensie,ajun!e la suprafata terestra venind din toate directiile..in aceasta cau)a ea poarta si numele de radiatia difu)a a boltii ceresti. "adiatia !lobala reper)inta suma radiatiei solare directe si a radiatiei difu)e,masurate pe unitatea de suprafata ori)ontala . 1.Piranometrul absolut tip Angstron re drept piesa receptoare patru lame subtiri de man!anin dintre care doua sunt vopsite cu ne!ru de fum si absorb in totalitate radiatiile ce cad pe ele,iar doua sunt vopsite cu alb de ma!ne)iu si reflecta aproape in intre!ime radiatiile.*le sunt puse alternativ si protejate de o calota semisferica de sticla. ceasta este menita sa permita trecerea radiatiilor difu)e de unda scurta si sa opreasca radiatiile de unda lun!a emise de atmosfera sau de corpurile din jur.

2.Piranometrul termoelectric tip "anise#s$i *ste alcatuit din patru parti principale si anume 1piesa receptoare pentru radiatii,suportul,ecranul si dispo)itivul de uscare. Piesa receptoare reper)inta o termobaterie de forma patrata cu latura de 6 cm. ceasta se compune din >; de termocupluri confectionate din ben)i subtiri de man!anin si constantan le!ate in serie.

.eterminarea de uscare este un tub de sticla fixat cu ceara rosie intr$o bucse de la partea inferioara a capatului piraniometrului 4uportul pirheliometrului este alcatuit dintr$un tub metalic fixat pe un trepied care se montea)a la randul sau pe o placa metalica circulara.-a extremitatea superioara a tubului se insurubea)a in po)itie ori)ontala capul piranometrului *cranul de umbrire reper)inta un disc metalic al carui diametru este e!al cu cel al calotei semisferice de sticla.*l se fixea)a cu ajutorul unui surub la capatul superior al tijei cilindrice si serveste pentru ecranarea in timpul masurarii radiatiei difu)e,a unei parti din bolta cereasca cu ra)a d %?. .eterminarea de uscare este un tub de sticla fixat cu ceara rosie intr$o bucse de la partea inferioara a capatului piraniometrului

%. eterminarea albedoului
Capacitatea de reflectie a diferitelor tipuri de suprafeta se exprima prin albedou.*l se determina cu ajutorul diferitelor tipuri de albedometre,al fotoelementului cu seleniu si al solarimentului. Albedometrul de statie 4erveste pentru determinarea la statii a intensitatii radiatiei !lobale,difu)e si reflectate. *l este alcatuit dintr$un cap de piranometru,instalat pe un support special,care ii permite sa se intoarca cu '>&?. Albedometrul portabil 4e utili)ea)a forte mult in expeditiile de cercetari microclimatice,pentru efectuarea unor determinari comparative privind albedoul diferitelor tipuri de suprafata activa$subiacenta. lbedometrul portabil repre)inta ca si cel stationar un piranometru de tip Ianisevs@i,modificat.*l este alcatuit dintr$un cap piranometric,o suspensie cardanica si un maner. Pentru determinarea intensitatii radiatiei reflectate albedometrul se tine cu piesa receptoare in jos,la inaltimi cuprinse intre &,%$' m dupa cum suprafata de determinare ese mai mica sau mai mare.

&. eterminarea radiatiei efecti#e

Este f !"! #a$%at%& $e !'$a !'(a e)%s 'e%'*etat $e at)+sfe#a,*at#e s!,#afata te#est#a,*+'f+#) e(%% !% Ste,-a' s% B+ t.)a'.Ea se )a% '!)este s% *+'t#a #a$%at%a at)+sfe#e%.

Ra$%a/%a efe*t%&0 #e,#e.%'t0 $%fe#e'/a $%'t#e #a$%a/%a te#est#0 1E t2 3'$#e,tat0 $e 4+s 3' s!s 5% #a$%a/%a at)+sfe#e% 1Ea2 3'$#e,tat0 $e s!s 3' 4+s.

Eef6Et-Ea 7a +a#ea )e$%e a %'te's%t0/%% #a$%a/%e% efe*t%&e &a#%a.0 3't#e 0,10 5% 0,80 *a 9*)2: )%'. M0#%)ea e% $e,%'$e $e te),e#at!#a 5% !)e.ea a s!,#afe/e% te#est#e, $e $%st#%;!/%a &e#t%*a 0 a te),e#at!#%% 5% !)e.e %% a;s+ !te a ae#! !% 5% $e 'e;! +.%tate. Te),e#at!#% e )a#% a e s!,#afe/e% te#est#e $!* a *#e5te#ea #a$%a/%e% efe*t%&e ,#%' s,+#%#ea %'te's%t0/%% #a$%a/%e% te#est#e. D%),+t#%&0, te),e#at!#% e )a#% a e at)+sfe#e% 1%'&e#s%!'% e te#)%*e2 $!* a s*0$e#ea #a$%a/%e% efe*t%&e, ,#%' s,+#%#ea %'te's%t0/%% #a$%a/%e% at)+sfe#%*e. PIRGEOMETRUL DE TIP !"I#O"$I!#I%E" &I
F!'*/%+'ea.0 ,e ,#%'*%,%! ,#+$!*e#%% !'+# *!#e'/% te#)+e e*t#%*% a% *0#+# %'te's%tate se $ete#)%'0 *! a4!t+#! (a &a'+)et#! !% *+'e*tat. P%esa !% #e*e,t+a#e 1 2 este a *0t!%ta $%' < a)e s!;/%#% $e )a'(a'%' *! $%)e's%!'% e $e 20"80"0,02)).

D+!0 $%'t#e a*estea s!'t a*+,e#%te ,e ,0#/% e s!,e#%+a#e *! 'e(#! $e , at%' %a# $+!0 s!'t '%*-e ate sa! a!#%te.

E)%s%a a#e +* *+'f+#) e(%% !% Ste,-a' s% B+ t.)a'=

Et6>T< U'$e = T6te),e#at!#a a;s+ !t0

6*+'sta'ta !% B+ t.)a' 1?,2@ :10-11*a 9*)2:)%':(#a$2

I'te's%tatea #a$%a/%e% efe*t%&e este , *+'f+#) e(%% !% A+! e , ,#+,+#/%+'a 0 *! ,0t#at! %'te's%t0/%% *!#e't! !% te#)+e e*t#%* , *a#e %a 'a5te#e 3' te#)+;ate#%a ,%#(e+)et#! !% 5% ,+ate f% e",#%)at0 3' Eef6Et-Ea6*:#:tS:%26B:%2 C't#-+ *a't%tate $e *0 $!#0 ,#+$!s0 $e t#e*e#ea *!#e't! !% !'%ta#1*60,2<*a 2
#6#e.%ste'/a e e*t#%*0 a *+'$!*t+#% +# t6t%),! $e efe*t!a#e a $ete#)%'0#%% 1t6@0se*2 S6s!,#afa/a ,%ese% #e*e,t+a#e %6%'te's%tatea *!#e't! !% te#)+e e*t#%*

B6*+'sta'ta *a#e se $ete#)%'a e",e#%)e'ta .

'. eterminarea bilandului radiatiilor

.iferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta si lun!a primite de pe o suprafata oarecare si suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta si lun!a pierdute de acestea,se determina cu ajutorul unui instrument special numit bilantometru. Bilantometrul Aunctionea)a pe principul curentului termoelectrici..e re!ula piesa lui receptoare se ecranea)a astfel incat valoarea bilantului este determinata fara radiatia solara directa. ceasta se masoara concomitent,cu ajutorul radiometrului si se adau!a apoi la valoarea obtinuta prin determinarea cu bilantometrul

Determinarea efectului luminos al radiatiilor solare

Luxmetrul tip Bruno Lange Aunctionea)a pe principiul fotoelectric si este alcatuit din doua parti mari 1fotocelula de seleniu si !alvanimetrul. ..atorita luminii ca)ute pe suprafata fotocelulei,in interiorul acesteia ia nastere o diferenta de potential care produce un curent fotoelectric proportional cu intensitatea fluxului luminos respectiv

7. eterminarea duratei de stralucire a soarelui

.urata efectiva de stalucire a 4oarelui se determina la statiile meteorolo!ice cu ajutorul unor aparate inre!istratoare numite helio!rafe. Heligraful tip R.Fuess re drept piesa receptoare o sfera masiva de sticla care asemenea oricarei lentile conver!ente,concentrea)a intr$un focar ra)ele solare ca)ute pe suprafata sa.*a se instalea)a pe un suport metalic fixat la randul sau pe o placa !roasa de forma patrata,confectionatra din acelasi material.

8. eterminarea temperaturii
Tem'eratura este proprietatea fi)icB a unui sistem, prin care se constatB dacB este mai cald sau mai rece. stfel, materialul cu o temperaturB mai ridicatB este mai cald, iar cel cu o temperaturB joasB mai rece. *a indicB vite)a cu care atomii ce alcBtuiesc o substanCB se miDcB, En ca)ul EncBl)irii vite)a lor crescFnd. =amenii de DtiinCB afirmB cB la o temperaturB extrem de scB)utB, numitB )ero absolut, atomii sau moleculele Di$ar Enceta miDcarea complet. Termometrul meteorologic ordinar este alcatuit din$re)ervor,tubul capilar,scara si tubul protector indica temperatura aerului din momentul observatiei are ca element sensibil mercurul cantonat Entr$un re)ervor sferic/cilindric3 scala are divi)iuni cuprinse Entre $6G ?C Di G&$;& ? C3 citirile se fac de 5 ori/)i (orele ',;,'6,'() la orele de observaCie climaticB (exact la ora localB). Termometrul de maxima indicB cea mai ridicatB temperaturB care a avut loc Entre 2 observaCii3 termometru cu mercur cu re)ervor sferic/cilindric3

limitele scalei sunt cuprinse Entre $6G?C Di H%'?C3 este situat En adBpostul meteorolo!ic pe acelaDi suport cu termometrul de minimB, respectiv culcat, cu capBtul superior mai ridicat decFt re)ervorul3 citirile se fac la orele ; Di '(, fBrB a fi luat de pe suport.

a)Determi(area tem'eraturii aerului

#emperatura este principala caracteristica a climei,de ea depin)and intr$o foarte mare masura valoarea si re!imul tuturor celorlalte elemente meteorolo!ice. Termometrul meteorologic ordinar este alcatuit din$re)ervor,tubul capilar,scara si tubul protector scala are divi)iuni cuprinse Entre $6G ?C Di G&$;& ? C3 citirile se fac de 5 ori/)i (orele ',;,'6,'() la orele de observaCie climaticB (exact la ora localB). Termometrul de maxima indicB cea mai ridicatB temperaturB care a avut loc Entre 2 observaCii3 termometru cu mercur cu re)ervor sferic/cilindric3 limitele scalei sunt cuprinse Entre $6G?C Di H%'?C3 citirile se fac la orele ; Di '(, fBrB a fi luat de pe suport.

Termometrul de minima indicB cea mai scB)utB temperaturB care a avut loc Entre 2 observaCii3 funcCionea)B cu toluen sau alcool bine rafinat (de cel puCin (G?) 3 scala este !radatB de la $%&?C la H%%?C, cu divi)iunea cea mai micB de &,%?C3 citirile se fac la orele ; Di '(.

Termometrul de minima si maxima(Six-Bellani) tub capilar En formB de ,, cu re)ervorul din stFn!a (cel de minimB) de formB cilindricB, iar cel din dreapta (de maximB) En formB de parB3

Termograful Enre!istra)B continuu '5etallic'5'5e aerului Entr$un anumit interval de timp3

este alcBtuit din 1 receptor (lamB bimetalicB formatB prin sudarea a douB lame de metal), '%etall de transmitere Di amplificare a deformBrii Di mecanismul de Enre!istrare (tambur cu '%etallic'% de ceasornic En interior).

"+Determinarea tem*eraturii solului

In cadrul acestor determinari meteorolo!ice se folosesc intrumente termoelectrice aerolo!ice1termometrul ordinar,termometrul de maxima si minima. Termometrul de sol cu cot are o prelun!ire a corpului intre scala si re)ervor potrivit adancimii la care urmea)a sa se efectue)e masuratorile are o indoitura de '6%? a re)ervorului spre interior sau spre exterior fata de tubul capilar care permite introducerea re)ervorului la adancimea dorita. Termometrul de sol cu tragere erticala se foloseste pentru adancimi de 2&$62&cm, re)ervorul este mult marit , scala este '%etalli din &,2 in &,2IC. Termometrul sonda .este introdus intr$un tub protector '%etallic preva)ut cu numeroase orificii pentru a se asi!ura contactul dintre re)ervor si sol.

!laciometrul "anilin determina adancimea de in!het in sol. se instalea)a doua,in colturile opuse ale parcelei de observatii meteorolo!ice.

(. )*)RM"+AR)A ,M)-)."" A)R,.,"

1)P I*ROMETRELE u(t i(+trume(te cu a,ut-rul car-ra +e .etermi(a atat te(+iu(ea /a'-ril-r .e a'a .i( aer 0cat +i ume1eala relati/e a ace+tuia) 2) P I*ROMETRE 2U ! PIR!TIE

a) #si$rometrul de statie cu entilatie artificiala re're1i(ta u(ul .i(tre 'ri(ci'alele i(+trume(te aflate i( .-tarea +tatiill-r mete-r-l-gice )2u a,ut-rul lui +e .etermi(a 'e cale i(.irecta te(+iu(ea /a'-ril-r .e a'a +i ume1eala relati/e a aerului) e+te alcatuit .i( .-ua term-metre '+i3r-metrice i.e(tice (1 +i 2)ale car-r ca'ete +u'eri-are 0'r-te,ate .e ma(+-a(e metalice 0+u(t m-(tate i( i(elele u(ei cleme(3)0fi4ata la ra(.ul

ei 'ri( i(terme.iul u(ui +urub(5) 0.e /ergeaua /erticala a +tati/ului(+u'-rtului) .e term-metre (6)0care +e termi(a la 'artea i(feri-ara cu u( tre'ie. (7)) '-rtiu(ile i(feri-are ale cel-r .-ua term-metre '+i3r-metrice +trabat ca(alele laterale ale u(ei 'ie+e metalice (umita .-1a .ubla(8) +i 'atru(. i( i(teri-rul u(-r tuburi .e a+'iratie c-(fecti-(ate .i( +ticla(9 +i 9) i( a+a fel i(cat re1er/-arele cu mercur +a rama(a la 2$3 cm .ea+u'ra .e+c3i.eril-r ace+t-ra) ca'etele +u'eri-are ale tuburil-r .e a+'iratie +u(t fi4ate cu ceara r-+ie i( i(ele metalice(1: +i 11) care +e i(+urubea1a la ca'etele i(feri-are ale ca(alel-r .-1ei .uble) i( afara ca(alel-r laterale me(ti-(ate0.-1a .ubla 're1i(ta +i u( ca(al ce(tral la ca'atul caruia +e i(+urubea1a .i+'-1iti/ul .e /e(tilare (umit m-ri+ca a+'irat-are(12))

Ob+er/atiile cu a,ut-rul '+i3r-metrlui .e +tatie +e efectuea1a la -rele 1;::08;::013;:: +i 19;:: .u'a reguli ge(erale) b)#si$rometrul cu entilatie artificial de tip Assmann

ca +i '+i3r-metrul .e +tatie0+e c-m'u(e .i( .-ua term-metre -r.i(are i.e(tice(1 +i 2)care au i(+a .ime(+iu(i mai re.u+e) !ce+tea +u(t fi4ate i(tr$- m-(tura metalica (ic3elata0f-rmata .i(tr$u( tub ce(tral(3) care +e bifurca la 'artea i(feri-ara i( .-ua tuburi laterale) 'ri( mi,l-cirea u(-r i(ele .e material 'la+tic(5 +i 6) la ca'etele i(feri-are ale tuburil-r laterale +e i(+urubea1a

+i+temele tuburil-r .e a+'iratie(7 +i 8) f-rmate .i( cate .-ua tuburi metalice(708 +i 909) .i+'u+e c-(ce(tric)!ce+tea au +i r-lul .e a 'r-te,a re1er/-arele term-metrel-r im'-tri/a ra.iatie +-lare .irecte) 2) P I*ROMETRELE <!R! ! PIR!TIE a)#si$rometrul de statie tip August

e+te u( '+i3r-metru fara a+'iratie utili1at (umai i( ca1ul i(.i+'-(ibilitatii '+i3r-metrului cu m-ri+ca a+'irat-are) alcatuit .i( .-ua term-metre '+i3r-metrice i.e(tice(1 +i 2) fi4ate 'e +tati/ul /ertical (3) 'ri( i(terme.iul clemel-r(5 +i 6) el e+te a+e1at i( mi,l-cul 'rimului a.a'-+t mete-r-l-gic i( a+a fel i(cat re1er/-arele term-metrel-r +a +e +itue1e la i(altimea .e 2m fata .e +u'arafata tere+tra)

3) *IGROMETRELE u(t i(+trume(te cu citire .irecta utili1ate la +tatiile mete-r-l-gice i( +c-'ul .etermi(arii ume1elii relati/e a aerului) !+a.ar +u(t .e .-ua feluri;cu fir .e 'ar +i cu membra(a ela+tica) a) Higrometrul %oppe(cu fir de par)

b) Higrometrul de tip R.Fuess(cu fir de par) c)Higrometrul tip &RSS(cu fir de par) .)Higrometrul tip '-()(cu membrana organica)

1/. eterminarea precipitatiilor atmosferice

Precipitatiile atmosferice sunt particule de apa lichida ori solida (cristali)ata sau amorfa) care cad din nori (rar si din ceata) atin!and suprafata terestra. Jene)a precipitatiilor atmosferice presupune cresterea picaturilor fine de apa din nori pana la dimensuni care sa permita invin!erea curentilor ascendenti si caderea pe suprafata terestra. ceasta se reali)ea)a prin coalescenta (coa!ulare) si condensare sau sublimare. #lu iometrul de tip *.' *ste un instrument simplu alcatuit din trei parti mari si anume1receptorul sau corpul pluviometrului,colectorul si dispo)itivul pentru )apada "eceptorul repre)inta un cilindru confectionat din tabla de )inc,terminat la partea superioara cu un inel de bron) sau alema al carui diametru este de '%(,%mm Colectorul pluviometrului este un vas cilindric de tabla a carui parte superioara are forma unui trunchi de con.Pe partea exterioara a cilindrului sunt sudate trei pene de centrare dispuse vertical de '2&?departate una de alta. *prubeta pluviometrica este un vas cilindric de sticla cu ajutorul caruia se masoara cantitatea de apa acumulata in colectorul pluviometrului. Capacul pluviometrului este confectionat din acelasi material ca si corpul pluviometrului si serveste la inchiderea suprafetei receptoare,atunci cand vasul colector al intrumentului se scoate in scopul masurarii cantitatii de apa acumulata in intervalul dintre observatii.

11.

eterminari asupra stratului de !apada

.in punct de vedere climatolo!ic, stratul de )apada care acopera solul, in timpul se)onului rece, are o importanta deosebita, datorita !rosimii, structurii si densitatii ce$l caracteri)ea)a. .atorita conductibilitatii sale reduse, stratul de )apada joaca rol protector pentru sol contra in!heturilor radiative si advective. .e asemenea, stratul de )apada, datorita proprietatilor sale radiative, !enerea)a scaderea accentuata a temepraturii stratului de aer din vecinatatea lui. -a statiile meteorolo!ice se efectuea)a observatii )ilnice, atat vi)uale cat si instrumentale, ce vi)ea)a1 determinarea !radului de acoperire cu )apada a solului si a modului de ase)are a stratului de )apada3 masurarea !rosimii stratului de )apada3 determinarea densitatii structurii si echivalentului de apa al stratului de )apada. "eterminarea densitatii stratului de +apada 4e efectuea)a prin mijlocirea densimetrului de )apada cu cantar.

"ensimetrul de +apada cu cantar

*ste alcatuit dintr$un cilindru cu capac,un cantar si o lopatica. Pe suprafata lui exterioara este !ravata o scara cu G& de divi)iuni repre)entand tot atatia cm. -a celalalt capat al cilindrului se fixea)a prin intermediul unui stift,capacul metalic al densimetrului

12. eterminari asupra depunerilor de gheata

meteorolo!ice si preva)ute cu suporti ori)ontali pe care se fixea)a doua perechi de *ste format din trei tevi metalice,plantate vertical in coltul de nord$est l platformei a) ,$iciurometrul

b) #iesele au+iliare folosite la determinarile asupra depunerilor de g$eata Sublerul(sabloanele #anomare )

,ada ,lestele pantent si carligul #an+a de bomfaier

13. eterminarea presiunii atmosferice

Presiunea atmosferica este forta cu care invelisul !a)os al planetei apasa asupra unitatii de suprafata. *nstrumente cu citire directa pentru determinarea presiunii atmosferice In aceasta cate!orie se includ barometrele cu mercur,barometrele aneroide,altimetrele si hipsometrele. Barometrul tip R.Fuess

#ubul baramotric este confectionat din sticla speciala si are lun!imea de >%$>Gmm .iametrul sau masoara;$>mm in dreptul scarii si scade aproape de jumatate,mai jos de aceasta. #ubul de protectie este un cilindru metalic cu diametrul interior ceva mai mare decat cel exterior al tubului barometric de sticla. "e)ervorul cu mercur are forma unui cilindru cu diametrul mai mare decat inaltimea si este contruit din fonta sau otel nealiat.

1 % . +ebulo!itatea
repre)intB !radul de acoperire cu nori al cerului la un moment dat. Kebulo)itatea se exprimB En optimi din bolta cereascB dupB un anumit cod. Ln observaCiile asupra norilor se distin!1 nebulo)itatea parCialB sau nebulo)itatea norilor inferiori Di nebulo)itatea totalB En care se cuprind toate formele de nori.

=bservaCiile asupra nebulo)itBCii se executB Entotdeauna dintr$un loc deschis din care se poate vedea Entrea!a boltB cereascB Di dacB este posibil pFnB la ori)ont. =bservaCiile asupra nebulo)itBCii se fac vi)ual sau instrumental Di constau in1 $$ aprecierea nebulo)itBCii !enerale (cantitBCii totale de nori)3 $$ aprecierea nebulo)itBCii norilor inferiori (cantitBCii norilor inferiori)3 $$ aprecierea plafonului minim al norilor inferiori sau determinarea instrumentalB a EnBlCimii ba)ei inferioare a norilor.

1&. eterminarea caracteristicilor #antului

!irueta -ild-model ec$i *ste alcatuita dintr$un ax metalic vertical fix si unul mobil. xul vertical mobil pe care sunt fixate cele doua indicatoare ale !iruetei se termina la extemitatea inferioara cu o deschidere tubulara in care patrunde capatul superior,preva)ut cu o bila rulment,al axului fix. cest lucru ii permite sa se roteasca usor spre stan!a sau spre dreapta,sub influenta schimbarilor de directie ale vantului.

0*A*"A M)*)1R1.12"3A

Stat%a )ete+#+ +(%*a este +*! %' *a#e se e"e*!ta +;se#&at%% e )ete+#+ +(%*e, a es $!,a *#%te#%% *a#e sa as%(!#e #e,#e.e'tat%&%tatea e e)e'te +# )as!#ate ,e't#! #e(%!'ea %'*+'4!#at+a#e. Statiile meteorolo!ice #e,#e.%'ta !' s,at%! s,e*%a a)e'a4at %' *a#e se efe*t!ea.a +;&e#&at%% e )ete+#+ +(%*e , f%%'$ 'e*esa# *a e e)e'te e )as!#ate sa f%e #e,#e.e'tat%&e ,e't#! #e(%!'ea %'*+'4!#at+a#eA*easta %),!'e a), asa#ea ,e te#e' $es*-%s s% t%,%* ,e't#! #e(%!'ea %' *a#e f!'*t%+'ea.a. Pe't#! #ea %.a#ea !'+# st!$%% #e(%+'a e se %),!'e *a ,e#%+a$a $e +;se#&at%% a astfe $e stat%% sa f%e $e )%'%)!) 80 a'%. A*easta ,e#%+a$a t#e;!%e sa f%e )a% )a#e ,e't#! #e(%!'% e )!'t+ase, a*+ + !'$e &a#%a;% %tatea e e)e'te +# * %)at%*e, s% %' s,e*%a ,#e*%,%tat%% e at)+sfe#%*e, este )a% a**e't!ata. O#(a'%.at%a Mete+#+ +(%*a M+'$%a a a !at )as!#a sta'$a#$%.a#%% %'st#!)e'te +# s% )et+$e +# $e +;se#&at%% !t% %.ate $e stat%% e )ete+#+ +(%*e ,e't#! *a #e.! tate e +;se#&at%% +# sa ,+ata f% *+),a#ate %'t#e e e. Pe't#! + stat%e t#e;!%e *!'+s*!ta *! ,#e*%.%e +*a %.a#ea sa, $ata ,#%'= $e'!)%#e, *++#$+'ate (e+(#af%*e, a t%t!$%'e, %'$%*at%& s% '!)a#. De'!)%#ea stat%e% este $ata $e *ea a +*a %tat%% ,e te#%t+#%! *a#e%a este a), asata. I'$%*at%&! stat%e% este *+),!s $%' *%'*% *%f#e s% #e,#e.%'ta a), asa#ea sa ,e s!,#afata ( +;! !% te#est#!, %' *a$#! #ete e% )ete+#+ +(%*e )+'$%a e. N!)a#! #e,#e.%'ta ,+.%t%a %' *a$#! #ete e% )ete+#+ +(%*e 'at%+'a e. La '+% e este f+#)at $%' @ *%f#e *e *+#es,!'$ !'%tat% +# $e (#a$, .e*% +# s% !'%tat% +# $e )%'!t a e at%t!$%'%%, #es,e*t%& +'(%t!$%'%%. De e"e), !, stat%a B!*!#est% D Ba'easa a#e *++#$+'ate e (e+(#af%*e <<E80F at.N s% 2@E0?F +'(.E N!)a#! * %)at+ +(%* a stat%e% &a f% <80@0?. La stat%% e )ete+#+ +(%*e a*t%&%tatea $e +;se#&at%% s% )as!#at+#% se %'*a$#ea.a %' 2 ,#+(#a)e ,#%'*%,a e, ,#+(#a)! s%'+,t%* s% ,#+(#a)! * %)at+ +(%*. 1. O;se#&at%% e s%'+,t%*e se $esfas+a#a ,e %'t#e( te#%t+#%! R+)a'%e% $!,a +#a +f%*%a a, a $%fe#%te %'te#&a e $e t%),, $e #e(! a +#a#e. A*este +;se#&at%%, t#a's)%se %' f !" #a,%$ a se#&%*%% e te#%t+#%a e s% a INMG, s!'t !t% %.ate %' s,e*%a %' a*t%&%tatea $e ,#+('+.a s% ,#+te*t%e )ete+#+ +(%*a a 'a&%(at%e% ae#%e'e. 2. O;se#&at%% e * %)at+ +(%*e se efe*t!ea.a $!,a t%),! s+ a# )e$%! +*a , a %'te&a $e @ +#e. Date e #e.! tate, $!,a ,#e !*#a#e s% %'s*#%e#e %' ta;e e s,e*%a e s% ,e )e$%% )a('et%*e,

s!'t !t% %.ate %' a*t%&%tatea $e $ese#&%#e )ete+#+ +(%*a *!#e'ta s% ,e't#! *+'st%t!%#ea a#-%&e% 'at%+'a e $e $ate * %)at+ +(%*e.

1.Platforma meteorologica

F%(, 1. D P a'! s*-e)at%* a , atf+#)e% )ete+#+ +(%*e

Este +*! !'$e s!'t %'sta ate )a4+#%tatea a,a#ate +# s% %'st#!)e'te +# )ete+#+ +(%*e *! *#e este $+tata + stat%e. Este s%t!ata ,e !' te#e' $es*-%s, #e,#e.e'tat%& ,e't#! #e(%!'ea !'$e este a), asata stat%a. P atf+#)e e )ete+#+ +(%*e sta'$a#$ a! f+#)a !'!% ,at#at *! at!#e% e $e 2@ ). +#%e'tate N-S s% E-7. E e s!'t %'*+'4!#ate *! (a#$ $e sa#)a *a#e '! %),%e$%*a *%#*! at%a ae#! !% s% '! ,e#)%te %a#'a f+#)a#ea t#+%e'e +# $e .a,a$a. Fata $e , atf+#)e e sta'$a#$, %' *+'$%t%% s,e*%a e, a stat%% e *! &+ !) #e$!s $e %'f+#)at%% sa! a), asa#e %' .+'e *! #e %ef $%f%*% , se a$)%te #e$!*e#ea s!,#afete% ,a'a a 1@ " 20 ). I'

a*e as% t%), $%)e's%!'% e ,a#*e e +# a *a#e se efe*t!ea.a ,#+(#a)e s,e*%a e ,+t f% )a% )a#% $e*at *e e sta'$a#$. De #e(! a , +#%*e stat%e )ete+#+ +(%*a se *+),!'e $%' t#e% e e)e'te $e ;a.a= a2 biroul statiei , !'$e s!'t a), asate ;a#+(#af! s% ;a#+)et#! *! )e#*!# 1a,a#ate ,e't#! )as!#a#ea ,#es%!'%% at)+sfe#%*e 2 s% se efe*t!ea.a + se#%e $e +;se#&at%% ;2 platformele meteorologice D *a#e s!'t s!,#afata $e te#e' $e ,e a'(a stat%a )ete+#+ +(%*a ,e *a#e s!'t %'sta ate )a4+#%tatea %'st#!)e'te +# s% a,a#ate +# )ete+#+ +(%*e $est%'ate eefe*t!a#%% +;se#&at%% +# . I'st#!)e'te e $e ,e , atf+#)a s!'t %'sta ate %' +#$%'ea $es*#este#%% %'a t%)% +# , $e a N+#$ a S!$ . P+t f% * as%f%*ate %' = H , atf+#)e )ete+#+ +(%*e sta'$a#$ F%(!#a 2 DP a'! s*-e)at%* a , atf+#)e% )ete+#+ +(%*e sta'$a#$

H , atf+#)e )ete+#+ +(%*e +#(a'%.ate ,e't#! !' a'!)%t s*+, 1$e )+'%t+#%.a#e a fe'+)e'e +# )ete+#+ +(%*e,,e't#! *e#*eta#% fe'+ +(%*e,,e't#! *e#*eta#% t+,+* %)at%*e et*2 H , atf+#)e )ete+#+ +(%*e %' stat%+'a# H ,!'*te $e +;se#&at%% I *2 platforma nivometrica- ,e *a#e se efe*t!ea.a $ete#)%'a#% as!,#a (#+s%)%% , $e's%tat%% s% st#!*t!#%% st#at! !% $e .a,a$a .

C+'f+#) #e*+)a'$a#% +# OMM, %' 4!#! , atf+#)e% )ete#+ +(%*e t#e;!%e sa e"%ste + .+'a $e ,#+te*t%e )ete+#+ +(%*a a;s+ !ta, a$%*a !' te#e' $e 80 ). $e a f%e*a#e at!#a a e% %' *a#e s!'t %'te#.%se e"e*!ta#ea +#%*a#+# %'sta at%% s!,#ate#a'e $e %#%(at%% s% , a'ta#ea $e *! t!#% f+#est%e#e sa! *! t!#% a(#%*+ e %'a te. O #e*+)a'$a#e s,e*%a a t#e;!%e #es,e*tata %'

*a.! %' *a#e stat%% e s!'t %' a,#+,%e#ea s!,#afete +# )a#% $e a,a= , atf+#)a %' a*est *a. t#e;!%e sa se af e a *e ,!t%' 100 ). $e %)%ta ta#)! !%. S+ ! , atf+#)e% t#e;!%e sa f%e a*+,e#%t *! %a#;a %a# *%#*! at%a se fa*e ,e *a#a#% s,e*%a a)e'a4ate. A**es! a , atf+#)a ,#e*!) s% a a,a#ate e %'sta ate ,e ea, *! e"*e,t%a -e %+(#af! !%, se fa*e ,e at!#a '#+$%*a. Da*a te),+#a# sa! ,e#)a'e't ,e , atf+#)a se %'sta ea.a s% a te %'st#!)e'te $e*at *e e sta'$a#$ se #e*+)a'$a *a ,#e.e'ta a*est+#a sa '! %'f !ete.e f!' *t%+'a#ea a,a#ate +# $e ;a.a. 2. "nstalarea aparatelor pe platforma meteorologica I. Pe ,#%)! a %'%a)e't se (ases* a), asate GIRUETA *! , a*a !s+a#a, GIRUETA *! , a*a (#ea s% CGICIUROMETRU 1%' se.+'! #e*e2 II. Pe *e $e-a $+% ea a %'%a)e't se af a %' )+$ '+#)a 8 a$a,+st!#% )ete+#+ +(%*e= 1. %' ,#%)! a$a,+st )ete+ se af a %'st#!)e'te e *! *%t%#e $%#e*te !t% %.ate ,e't#! $ete#)%'a#ea &a +#% +# te),e#at!#%% s% !)e.e %% ae#! !%= - Te#)+)et#e e PSIGROMETRICE 1,s%-#+)et#%a este $%s*%, %'a )ete+#+ +(%e% *a#e a at!#% $e -%$#+)et#%e sta;% este &a +#% e )a#%)% +# *a#e $ef%'es* !)e.ea a ae#! !% - Te#)+)et#! - DE MAJIMA - DE MINIMA - GIGROMETRU DE SER7ICIU - GIGROMETRU DE REZER7A 2. I' *e $e-a $+% ea a$a,+st )ete+#+ +(%* s!'t , asate a,a#ate e %'#e(%st#at+a#e *! a4!t+#! *a#+#a se $ete#)%'a &a +#% e *e +# 2 ,a#a)et#% s!s)e't%+'at% 1te),e#at!#a s% !)e.ea a2 !t% %.a'$!se= - Te#)+(#af! - G%(#+(#af! 8. Ce $e-a t#e% ea a$a,+st )ete+#+ +(%* *a#e este %'sta at ,e PLME 1, atf+#)a )ete+#+ +(%*a2 este $e #e.e#&a ,e't#! s%t!at%% e %' *a#e $%' *a!.e e"te#'e 1a*t%!'ea &a't! !% $e e".2 !'! $%' *e e a te 2 a$a,+st!#% $e&%'e %'$%s,+'%;% I %' *a.! $efe*ta#%% &#e!'!% %'st#!)e't sa! a,a#at a*esta este %' +*!%t %' t%), !t% %'a%'tea te#)e'! !% +#a# $e efe*t!a#e a +;se#&at%% +# s% )as!#at+#% +#. III. Pe *e $e-a t#e% ea a %'%a)e't se af a %'st#!)e'te e *! *%t%#e $%#e*ta f+ +s%te ,e't#! $ete#)%'a#ea *a#a*te#%st%*% +# ,#e*%,%tat%% +# at)+sfe#%*e 1f !&%+)et#eI $e #e(! a 2 ,e't#! *a ,#e*%,%tat%% e at)+sfe#%*e ,+t %'f !e'tate se)%'%f%*at%& $e *at#e &a't2. De ase)e'ea se af a s% a,a#at! %'#e(%st#at+# '!)%t FLU7IOGRAF. I' s!$! e"t#e) a PLME se af a GELIOGRAFUL 1a,a#at !t% %.at ,e't#! $ete#)%'a#ea $!#ate% $e st#a !*%#e a S+a#e !%2. I' s!$! -e %+(#af! !% se (ases* *e e 2 ,a#*e e )ete+#+ +(%*e $e $%)e's%!'% &a#%a;% e *a#e %'* !$e= P1- te#)+)et#e e $e s+ 1(e+te#)+)et#e e2=- +#$%'a#, $e )a"%)a s%$e )%'%)a ,#e*!) s% 1 a stat%% e a(#+)ete+#+ +(%*e2 + t#!sa $e < te#)+)et#e SA7INO 1!t% %.ate

,e't#! $ete#)%'a#e te),e#at!#%2 %' %'te#%+#! s+ ! !% a a$a'*%)% e $e K, 10, 1K, 20 *) P2- te#)+)et#e e $e s+ *! t#a(e#e &e#t%*a a 1e"t#a*t%&e2 !t% %.ate ,e't#! $ete#)%'a#ea te),e#at!#%% %' %'te#%+#! s+ ! !% a a$a'*%)% e $e 20, <0, @0, ?0, 120, 1<0, 2<0, 820 a stat%% e a(#+)et#+2 ,#e*!) s% %' se)est#! #e*e 1%' s,e*%a %a#'a2#%( a ,e't#! .a,a$a s% ( a*%+)et#! .

Ta"el 1.Instrumente si a*arate utili ate la statiile meteorolo!ice si locul am*lasarii lor Elementul meteorolo!ic P#es%!'ea at)+sfe#%*a Te),e#at!#a ae#! !% 1te),.a$e&a#ata2 Instrumentul cu A*aratul citire directa inre!istrator Ba#+)et#! *! )e#*!# Ba#+(#af! 1a'e#+%$2 Te#)+)et#! !s*at Te#)+)et#! $e Te),e#at!#% e e"t#e)e )a"%)a - )a"%)a - )%'%)a Te#)+)et#! $e )%'%)a Te's%!'ea &a,+#% +# $e Ps%-+)et#! a,a. U)%$%tatea #e at%&a a ae#! !%. Ca't%tatea $e ,#e*%,%tat%% G#+s%)ea st#at! !% $e .a,a$a D%#e*t%a &a't! !% Ta#%a 1&%te.a2 &a't! !% D!#ata $e st#a !*%#e a s+a#e !% Te),e#at!#a a s!,#afata s+ ! !% G%$#+)et#! *! f%# $e ,a# P !&%+)et#! R%( a '%&+)et#%*a G%#!eta A'e)+)et#! Ge %+(#af! Te#)+(#af! P atf+#)a 1a$a,+st! )ete+#+ +(%*2 Te#)+(#af! /ocul instalarii L+*a ! stat%e% P atf+#)a 1a$a,+st! )ete+#+ +(%*2

Ps%-+(#af! G%(#+(#af! P !&%+(#af! G%#!eta %'#e(%st#at+a#e A'e)+(#af! -

P atf+#)a 1a$a,+st! )ete+#+ +(%*2 P atf+#)a P atf+#)a P atf+#)a P atf+#)a P atf+#)a Pa#*e a s,e*%a a)e'$a4ata ,e , atf+#)a

Te#)+)et#! +#$%'a#=

$e )a"%)a

$e )%'%)a

Te),e#at!#a %' s+

Te#)+)et#! $e s+

Pa#*e a s,e*%a a)e'a4ata ,e , atf+#)a

3.Adapostul meteorologic Fig. 4 Adapostul meteorologic

A$a,+st! este f+#)at $%'t#-+ *!t%e $e f+#)a ,a#a e %,%,e$%*a &+,s%ta %' a ; ,e e"te#%+# s% 'et#! %' %'te#%+#. Pe#et%% s!'t *+'st#!%t% $%' 4a !.e e, ;a.a $%' , asa $e sa#)a )+'tata ,e $+!a s*a'$!#% ,e#,e'$%*! a#e %a# a*+,e#%s! , $!; !, este a*+,e#%t *! ,a'.a $e %' %),e#)ea;% %.ata s% ,#e&a.!t *! !' *+s $e &e't% at%e. A$a,+st! este )+'tat ,e ,%*%+a#e $%' e)' $e 1,?0 ). %'a t%)e, %' a*est fe %'t#!)e'te e ,e't#! te),e#at!#a s% !)%$%tatea ae#! !% a&a'$ ,a#tea se's%;% a a 2 ). $eas!,#a s+ ! !%, %'a t%)e a *a#e se #e*+)a'$a )as!#a#ea te),e#at!#%% s% !)e.e %% ae#! !%. De +;%*e%, ,e , atf+#)e e )ete+#+ +(%*e e"%sta $+!a a$a,+st!#% )ete+#+ +(%*e, !'! ,e't#! %s't#!)e'te e *! *%t%#e $%#e*ta *% *e $e-a $+% ea ,e't#! %'st#!)e'te e %'#e(%st#at+a#e. %. Reguli de intretinere a platformei meteorologice Pe't#! *a $ate +;t%'!te %' !#)a +;se#&at%% +# s% a )as!#at+#% +# efe*t!ate sa f%e #ea e , este a;s+ !t 'e*esa# *a sta#ea 'at!#a a , atf+#)e% sa f%e ,ast#ata *at )a% ;%'e .

P#+te*t%a %'st!)e'te +# s% a a,a#ate +# %),+t#%&a +#%*a#+# t%,!#% $e $ete#%+#% ,#+&e'%te $%' )e$%! e"te#%+# se fa*e a! a4!t+#! !'e% , ase $e sa#)a *e %'*+'4!a#a , atf+#)a *! +*-%!#% e $e 10"10 *) s% %'a t%)e $e 2) A,a#ate e s% %'st#!)e'te e $e ,e , atf+#)a t#e;!%es* %'t#et%'!te %' ,e#fe*ta sta#e $e f!'*t%+'a#e , ste#se $e ,#af 1 a ,s%-#+)et#! se !t% %.ea.a + ,+),a *! a,a $%st% ata2 s% se eta +'ea.a $%' < %' < a'% a I.N.M.G. A$a,+st!#% e )ete+#+ +(%*e s% s!,+#t!#% e *e +# a te a,a#ate t#e;!%es* &+,s%te %' a ; ,e't# a #es,%'(e #a$%at%% e s+ a#e s% s!,#a%'*a .%#ea +# . 7a#a , *a'$ %'a t%)ea %e#;%% $e,aseste 20 $e *) a*easta t#e;!%e *+s%ta s% %' at!#ata %)e$%at . Ia#'a , *a'$ t#+%e'e e $e .a,a$a $e ,e , atf+#)a )+$%f%*a se)'%f%*at%& (#+s%)ea st#at! !% $e .a,a$a , %' *+),a#at%e *! %),#e4!#%)% e stat%e% , t#+%e'e e #es,e*t%&e s!'t %' at!#ate ,a'a a '%&e ! (e'e#a s% .a,a$a %' e"*es este e %)%'ata

&.Aparate inregistratoare Pe a'(a %'st#!)e'te e *! *%t%#e $%#e*ta, ,e't#! e e)e'te e )ete+#+ +(%*e $e ;a.a se f+ +ses* a,a#ate %'#e(%st#at+a#e. A*estea a! t#e% ,a#t% *+),+'e'te ,#%'*%,a e=

,a#tea se's%;% a a &a#%at%% e e e)e't! !% %'#e(%st#atI ea se $ef+#)ea.a a &a#%at%% e, +#%*at $e )%*%, e e)e't! !% *a#e se %'#e(%st#ea.aI s%ste)! $e t#a's)%s%e s% a), %f%*a#e a *at!%t $%' ,a#(-%% *a#e a), %f%*a $ef+#)at%% e ,a#t%% se's%;% e s% e t#a's)%t *at#e s%ste)! $e %'t#e(%st#a#eI s%ste)! $e %'t#e(%st#a#e D f+#)at $%'t#-!' *% %'$#! )eta %* *! )e*a'%s) $e *eas+#'%*I a*esta efe*t!ea.a %' )+$ !'%f+#) + #+tat%e *+), eta %' 4!#! a"! !% sa! %' 2< $e +#e sa! + sa,ta)a'a %a# ,e e se af a %'fas!#ata + $%a(#a)aI ,e#'%ta $e a *a,at! s%ste)! !% $e a), %f%*a#e t#asea.a ,e $%a(#a)a &a#%at%a e e)e't! !% )ete+#+ +(%* %'#e(%st#at.

Pe't#! a ,!tea f+ +s% $ate e $e a a,a#ate e %'#e(%st#at+a#e este 'e*esa#a $es*%f#a#ea $%a(#a)e +#. A*easta ,#es!,!'e + se#%e $e +,e#at%% s!**es%&e, *+)!'e te#)+(#a)e +#, -%(#+(#a)e +# s% ;a#+(#a)e +# *a#e ,+t f% s%'tet%.ate astfe =

sta;% %#ea *+#e*t%% +# $e t%),I *%t%#ea &a +#% +# +#a#e ,e *!#;e *! ,#e*%.%e $e 0,1EC a te#)+(#af, 1L a -%(#+(#af s% 0,1 ); a ;a#+(#af s% '+ta#ea +# ,e $%a(#a)a %' $#e,t! f%*a#e% +#e, %' ,a#tea $e 4+s a $%a;#a)e%. $ete#)%'a#ea *+#e*t%% +# ,e ;a.a &a +#% +# $e a %'t#!)e'te e *! *%t%#e $%#e*ta. Pe't#! a*easta se '+tea.a %'$%*at%% e %'st#!)e'te +# *! *%t%#e $%#e*ta a *e e ,at#! te#)e'e * %)at+ +(%*e s% a'!)e %'$%*at%% e te#)+)et#! !% !s*at ,e te#)+(#a)a, &a +a#ea !)e.e %% #e at%&e ,e -%(#+(#a)a s% ,#es%!'ea at)+sfe#%*a #e$!sa a 0EC ,e ;a#+(#a)aI se *a *! ea.a $%fe#e'te e $%'t#e a*este &a +#% s% *e e %'#e(%st#ate ,e $%a(#a)a a a*e eas% +#e, #e.! ta'$ astfe *+#e*t%a. C+#e*t%% e ,+t f% ,+.%t%&e sa! 'e(at%&e.

#e,a#t%t%a *+#e*t%% +# $e a *e e ,at#! te#)e'e, ,e +#e, %'t#e $+!a te#)e'e $e +;se#&at%%. Re,a#t%t%a se fa*e a, %*a'$ #e(! % e $e %'te#,e a#e %'%a#a sa! !t% %.a'$ ta;e e e $e *+#e*t%e e"%ste'te a stat%%. sta;% %#ea &a +#% +# e"t#e)e, *a#+#a %se a, %*a *+#e*t%% e $e a +#e e %'t#e(% *e e )a% a,#+,%ate.

4ibliografie 1. 0terie 3iulache51(735Manual practic53entrul de multiplicare al ,ni#ersitatii din 4ucuresti54ucuresti