Un rspuns Este foarte interesant c pn mai ieri ncercam s desluim din percepiile noastre, din simurile noastre i ajungeam

s abordm cteva din nivelele dorinelor. Cteodat vorbeam i de Ego. Ne simeam bine. imeam c progresm. !"i, ne#am ridicat pn la nivelul inelui, al $iinei i fiind aa sus, parc ne ia cu ameeal. %ar cu siguran trebuie s e&iste o legtur. ubiecte ca pecepia realitii, liberul arbitru i relativitatea tiinei i a religiilor nu fac dect ne mute atenia de la ' a avea' la 'a fi' de la 'a face' la ' a contempla'. %ar cel mai greu este s scpm de ar(etipurile minii noastre, de prejudecile educaiei noastre. Einstein spunea c ' Este mai usor sa de"integre"i un atom decat o prejudecata'. punem de multe ori c suntem ntr#o cutare permanent i c suntem o specie foarte creativ, dar n esen ceea ce gsim sunt doar lucrurile pe care le#am nvat, adevrat, cu foarte mult greutate i creaiile sunt, de cele mai multe ori, forme evidente i soluii unice. Cnd devenim contieni de aceste lucruri ne putem observa mintea i cum lucrea" ea. )ogica ei ne pune cele mai multe ntrebri cotidiene, ne face s ne inventm oponeni, dumani crora s le dm rspunsuri. %ar n aceast raionament perpetuum, n care Ego#ul este iniiatorul, propulsorul i scopul final, uitm esenialul, uitm inele, $iina. %ar aici riscm s intrm ntr#o bucl e&istenial. Cum putem descoperi $iina fr a $iina, far a e&ista, cum spunea *eidegger. Cum s#i descoperi e&istena fr a e&ista mai nti+ Un fel de primordialitate ntre oul sau gin. %ar nu ne plac incertitudinile, alegem confortul deprinderilor i ne scu"m de cele mai multe ori c ne cutm doar $ericirea, pe care o vedem adesea ca pe o placere continu. Uitm de comoara din odaia evreului. Ne gndim doar la destinaia final, la fericirea ultim i ne agitm toat viaa, ne lamentm c muncim, c suntem (arnici. !sta mi aduce aminte de o alt poveste despre o cltorie, cu care a dori s nc(ei aceast intervenie, Un tnr, au"ind c la o manastire este un maestru care preda o forma de lupta e&traordinara, s#a decis sa mearga acolo pentru a o studia. !jungand la poarta templului se ase"a, asteptand ca cei de acolo sa#l primeasca. %upa o saptamana de asteptare in frig si in ploaie i se permise intrarea in incinta si fu condus in fata maestrului. # -aestre, spuse tanarul, vreau sa fiu elev in scoala dumneavoastra, sa ajung cel mai bun luptator. Cat timp trebuie sa ma pregatesc+ # ./ ani, ii raspunse batranul. # i daca am sa muncesc de doua ori mai mult decat ceilalti elevi+ # 0/ de ani. # i daca am sa renunt si la o parte din orele de somn+

# 1/ de ani. # Nu inteleg. %e ce daca va spun ca voi munci din greu imi spuneti ca va dura mai mult+ N#are nici un inteles2 3atranul "ambi si#i raspunse, # 4aspunsul este foarte simplu, daca stai cu un oc(i atintit spre destinatia pe care ti#ai propus#o, iti ramane doar un oc(i cu care sa descoperi calea pana acolo.