Trei intr-o barca

Jerome K. Jerome

CAPITOLUL I Trei epave. Suferintele lui George si Harris. Victima a o suta sapte boli fatale. Prescriptii utile. Cum se pot vindeca afectiunile hepatice la copii. Hotarat, suntem surmenati si avem nevoie de odihna. O saptamana pe intinsul clocotitor al marii. George propune Tamisa. Obiectia lui Montmorenc . !doptarea propunerii initiale cu o ma"oritate de trei contra unul. Eram patru: George, William Samuel Harris, eu si o!tmore!"#. Cu pipele apri!se, stateam "u totii i! "amera mea si $is"utam $espre starea !oastra %al!i"a & %al!i"a $i! pu!"t $e 'e$ere me$i"al, (i!ei!teles. )u se simtea (i!e !i"i u!ul si asta !e !eli!istea la "ulme. Pe Harris il apu"au $i! "a!$ i! "a!$ !iste ameteli atat $e "iu$ate, i!"at a(ia $e*si mai $a$ea seama "e +a"e. Si George a'ea ameteli, !i"i el !u prea stia pe "e lume traieste. Cat $espre mi!e, a'eam +i"atul $era!%at. Stiam "a am +i"atul $era!%at, $eoare"e !umai "u puti! mai i!ai!te "itisem o re"lama $e pilule ,epati"e, u!$e erau $es"rise ama!u!tit $i'ersele simptome $upa "are iti poti $a seama "a +i"atul !u +u!"tio!ea-a "um tre(uie. Eu a'eam toate a"este simptome. Lu"ru +oarte "urios: ori $e "ate ori imi aru!" o",ii pe 'reo re"lama me$i"ala, a%u!g i!e'ita(il la "o!"lu-ia "a su+ar $e (oala respe"ti'a, i! +orma ei "ea mai 'irule!ta. .e +ie"are $ata, $iag!osti"ul pare sa "orespu!$a i!to"mai tuturor se!-atiilor i!"er"ate $e mi!e. Imi ami!tes" "um m*am $us i!tr*o -i la /ritis, useum, "a sa ma $o"ume!te- "u pri'ire la tratame!tul u!ei usoare i!$ispo-itii "e ma tot sa"aia & "re$ "a era 'or(a $e (oala +a!ului. i s*a a$us "artea si*am "itit tot "e ma i!teresa. Apoi, aproape +ara sa*mi $au seama, am i!"eput sa ras+oies" ale!e pagi!ile si sa stu$ie-, i!tr*o $oara, (olile, u!a $upa alta. )u*mi a$u" ami!te "u "e a!ume am i!"eput, i! ori"e "a-, era o (oala "umplita, !imi"itoare, iar i!ai!te $e a +i stra(atut ma"ar %umatate $i! lista 0simptomelor premo!itorii0, eram i!"re$i!tat "a o am i!tr* o +orma +oarte gra'a. Am ramas i!lem!it $e groa-a, iar apoi, "u !epasarea pe "are ti*o $a $oar $e-!a$e%$ea, am mai ras+oit "ate'a pagi!i. Am $at $e +e(ra ti+oi$a, am "itit simptomele ei si am $es"operit "a am +e(ra ti+oi$a, "a o a'eam pro(a(il $e lu!i $e -ile, $ar +ara sa stiu. *am i!tre(at "e s*ar mai putea sa am1 A 'e!it ra!$ul ",oreei si am "o!statat, $upa "um ma asteptam, "a su+ar si $e ",oree. Si, "um "a-ul meu i!"epea sa ma i!terese-e, m*am ,otarat sa*l "er"etepa!a la "apat, $e asta $ata por!i!$ al+a(eti". Am $es",is, asa$ar, la 0a"eto!emie0, $es"operi!$ "a ma o+iles" $i! pri"i!a ei si "a sta$iul a"ut al (olii a'ea sa se $e"lare i! urmatoarele "i!"ispre-e"e -ile. Am rasu+lat usurat "o!stata!$ "a su+ar $e !e+rita "ro!i"a $oar i!tr*o +orma (e!ig!a, ast+el "a, i! pri'i!ta ei, puteam trai i!"a mult si (i!e. A'eam ,olera "u "ompli"atii gra'e, "at $espre a!gi!a $i+teri"a, se parea "a o a'eam i!"a $i! leaga!. .upa "e am par"urs "ele $oua-e"i si sase $e litere ale al+a(etului, am a%u!s la "o!"lu-ia "a si!gura (oala $e "are !u su+eream era artrita. La i!"eput m*am simtit oare"um %ig!it. A'eam impresia "a e u! +el $e $es"o!si$erare. Cum se +a"ea "a !u am artrita2 .e "e a"easta o+e!satoare re-er'a2 .upa "at'a timp, totusi, i!'i!sera se!time!te mai (la!$e. i*am spus "a, la urma urmei, am toate "elelalte mala$ii "u!os"ute i! patologia ge!erala si, $e'e!i!$ mai puti! egoist, am ,otarat sa traies" si +ara artrita. .upa "at se parea, guta, i! +orma ei "ea mai gra'a, pusese stapa!ire pe mi!e, +ara "a eu sa pri!$ $e 'este, iar $e -#mosis su+eream, (i!ei!teles, $i! "opilarie. Cum $upa -#mosis !u mai urmau alte (oli, am $e$us "a asta e tot.

Am stat si am ",i(-uit. i*am spus "a su!t u! "a- me$i"al "u totul !eo(is!uit si "a pe!tru stu$e!tii la me$i"i!a as +i o a$e'arata a",i-itie. I*as s"uti sa mai um(le $i! spital i! spital. Eu i!sumi eram u! spital. Ca sa*si poata lua $iploma, ar +i +ost $e a%u!s sa ma "er"ete-e pe mi!e pe toate partile. *am i!tre(at apoi "at mai am $e trait. Am i!"er"at sa ma e3ami!e-. i*am luat pulsul. La i!"eput !*am i-(utit sa*l simt $elo". Pe urma, (rus", mi s*a parut "a por!este. i*am s"os "easul si am !umarat (ataile & o suta patru-e"i si sapte pe mi!ut. Am i!"er"at sa*mi pipai i!ima. I!ima & !i"aieri, i!"etase sa mai (ata. ai tar-iu am a%u!s totusi sa "re$ "a tre(uie sa +i +ost la lo"ul ei si "a a (atut tot timpul, $esi !u gara!te-. *am "io"a!it pe toata partea $i! +ata a "orpului, $e la "eea "e !umes" eu talie, pa!a sus, la "ap, apoi am luat*o puti! spre $reapta si apoi spre sta!ga si puti! spre spate, $ar !*am au-it si !*am simtit !imi". Am i!"er"at sa*mi 'a$ lim(a. Am s"os*o a+ara $e u! "ot si, i!",i-a!$ u! o",i, m*am "a-!it s*o e3ami!e- "u "elalalt. )u i*am 'a-ut $e"at 'ar+ul si si!gurul re-ultat a +ost sa*mi i!tares" "o!'i!gerea "a su+ar $e s"arlati!a. I! sala $e le"tura i!trase u! om sa!atos si lipsit $e gri%i. A"um iesea o epa'a. *am $us la $o"torul meu. E u! 'e",i priete! $e*al meu, "are*mi e3ami!ea-a pulsul si lim(a si imi 'or(este $espre 'reme +ara sa*mi ia u! (a!, ori $e "ate ori mi se !a-are "a su!t (ol!a'. i*am spus "a, 'i-ita!$u*l, i*as +a"e u! a$e'arat ser'i"iu. 0Ce*i lipseste u!ui $o"tor, ma ga!$eam eu, e pra"ti"a. 4oarte (i!e, ii 'oi sta la $ispo-itie. O sa*i o+er mai multe posi(ilitati $e pra"ti"a $e"at o mie sapte sute $e pa"ie!ti o(is!uiti, ati!si $oar $e "ate o (oala* $oua +ie"are.0 *am $us, asa$ar, i!ti!s la el. & Ei, ia spu!e*mi, "e ai2 m*a i!tre(at. & )*am sa te +a" sa*ti pier-i timpul, $ragul meu, i!sira!$u*ti "ate am, i*am spus. 5iata e s"urta si s*ar putea sa*ti s+arsesti -ilele i!ai!te "a eu sa +i ispra'it. Sa*ti spu! mai (i!e "e !u am. )u am artrita. .e "e !u am artrita !*as putea sa*ti e3pli", +apt este "a !*o am. Am i!sa toate "elelalte (oli. I*am po'estit apoi "um a%u!sesem sa +a" a"easta $es"operire. Omul imi $es",ise gura, se uita i!au!tru, ma apu"a stra!s $e i!",eietura mai!ii si, "a!$ ma asteptam mai puti!, imi $a$u "ate'a g,io!turi i! piept & "urata lasitate1 & apoi, $eo$ata, imi $a$u o lo'itura $e (er(e"e "u "apul, iar i! "ele $i! urma se ase-a la (irou, s"rise o reteta, o impaturi "u gri%a si mi*o i!ti!se. Am pus*o i! (u-u!ar si am ple"at. 4ara s*o $es",i$, am i!trat la "ea mai apropiata +arma"ie si am rugat sa mi*o +a"a. 4arma"istul o "iti si mi*o $a$u i!apoi. & )u a'em asa "e'a, spuse el. & Su!teti +arma"ist2 & .a, su!t +arma"ist. .a"a as +i u! maga-i! alime!tar, "om(i!at "u o pe!siu!e, '*as putea ser'i. Cum i!sa !u su!t $e"at +arma"ist, ma simt $epasit. Atu!"i am "itit reteta. Su!a asa: #$ livra6 $e biftec cu $ pinta7 cu bere amara, la fiecare sase ore. $ plimbare de %ece mile in fiecare dimineata. $ pat la $$ fi& in fiecare seara. Si nu'mi mai impuia capul cu lucruri pe care nu le intelegi#. Am urmat pres"riptiile, "u +eri"itul re-ultat, pe!tru mi!e, "a am s"apat "u 'iata si mai traies" si a-i. I! impre%urarea $e +ata, "a sa re'i! la re"lama $e pilule pe!tru +i"at, !u i!"apea i!$oiala "a pre-e!tam toate simptomele, "el mai importa!t +ii!$ 0totala lipsa $e po+ta pe!tru ori"e +el $e a"ti'itate0.
66 76

li'r8 9 :;<,;=7 g pi!t8 9 >,;?@

)*am "u'i!te sa 'a spu! "at su+ar i! a"easta pri'i!ta. Am +ost u! martir $i! "ea mai +rage$a "opilarie. Pe 'remea a"eea !u stiu $a"a tre"ea o -i i! "are (oala sa ma lase i! pa"e si !u (a!uia !ime!i, pro(a(il, "a $e 'i!a era +i"atul. Stii!ta me$i"ala era i!tr*u! sta$iu mult mai puti! a'a!sat $e"at a-i si ai mei o(is!uiau sa pu!a totul pe seama le!e'iei. & As"ulta, impielitatule, mi se spu!ea, s"oala*te si apu"a*te $e "e'a, pe!tru .um!e-eu1 4ireste, !i"i u!ul $i!tre ei !u stia "a su!t (ol!a'. Pilule !u*mi $a$eau, i! s",im( primeam "ate'a $upa "ea+a. Ori"at $e "iu$at ar parea, palmele ma 'i!$e"au $eseori, "el puti! pe!tru mome!t. i s*a i!tamplat o$ata "a o palma $i! a"estea sa ai(a mai mult e+e"t asupra +i"atului si sa ma +a"a mai $or!i" sa por!es" la trea(a, +ara multa te'atura, $e"at reuseste a-i o i!treaga "utie "u pilule. Stiti, lea"urile astea simple, (atra!esti, su!t "ateo$ata mai (u!e $e"at toate $o"toriile $e la +arma"ie. .is"utaseram asa "am o %umatate $e "eas, $es"rii!$u*!e u!ul altuia (olile $e "are su+eream. Eu le po'estisem iui George si lui Harris "um ma simteam $imi!eata, la s"ulareA Harris !e aratase "um se simte seara, la "ul"areA iar George, sta!$ i! pi"ioare pe "o'orasul $i! +ata "ami!ului, !e $a$use o impresio!a!ta si reusita repre-e!tatie, -ugra'i!$u*!e se!-atiile sale $i! timpul !optii. George $oar isi i!",ipuie "a e (ol!a', $e +apt !u are !i"io$ata !imi". I! a"est mome!t, $oam!a Poppets (atu la usa, i!tre(a!$ $a"a 'rem sa "i!am. )e*am -am(it trist si i*am raspu!s "a, la urma urmei, !*ar stri"a sa im(u"am "e'a. U! $umi"at luat la timp, $upa parerea lui Harris, i!$epartea-a $eseori (oala. I! "o!se"i!ta, $oam!a Poppets a$use ta'a, iar !oi, traga!$u*!e s"au!ele la!ga masa, !e*am ser'it "u !iste +riptura "u "eapa si pla"i!ta "u re'e!t. Eu tre(uie sa +i +ost tare sla(it, +ii!$"a, $upa o %umatate $e ora, ma!"area !u ma mai im(ia "atusi $e puti! & lu"ru "u totul !eo(is!uit la mi!e &, "a sa !u mai 'or(im $e (ra!-a, $e "are !i"i !u ma ati!sesem. O $ata i!$epli!ita a"easta $atorie, !e*am umplut $i! !ou pa,arele, !e*am apri!s pipele si am reluat $is"utia "u pri'ire la starea sa!atatii !oastre. )i"i u!ul $i!tre !oi !*ar +i putut spu!e $e "e a!ume su+era, $ar parerea u!a!ima era "a raul, ori"are ar +i +ost el, se $atora surme!a%ului. & A'em !e'oie $e o$i,!a, asta e1 spuse Harris. & O$i,!a si o s",im(are totala $e me$iu, a$auga George. Te!siu!ea !er'oasa e3"esi'a a pro$us o $epresiu!e ge!erala i! orga!ism. S",im(area $e"orului si lipsa !e"esitatii $e a ga!$i 'or resta(ili e",ili(rul mi!tal. George are u! 'ar, "are e tre"ut i! "a-ierul %u$i"iar "a stu$e!t i! me$i"i!a, urmarea +ireas"a +ii!$ u! +el oare"um $o+tori"es" $e a se e3prima. Cum impartaseam i!tru totul parerea lui George, am propus sa "autam u! lo"sor retras si patriar,al, $eparte $e -ar'a i!!e(u!itoare a lumii, u!$e sa !e petre"em i! 'isare o saptama!a i!sorita, pri!tre ulitele sale som!oroase, u! u!g,er uitat $e lume, tai!uit $e -a!e, +erit $e +reamatul multimii, u! roma!ti" "ui( $e 'ultur, "o"otat pe sta!"ile Timpului, $e u!$e 'alurile -(u"iumate ale se"olului al !ouaspre-e"elea sa se au$a sti!s si i!a(usit. Harris spuse "a s*ar pli"tisi $e moarte. Stia el, pro(a(il, la "e +el $e lo"sor ma ga!$eam eu: u!$e toata lumea se "ul"a la opt, u!$e !u poti +a"e rost $e u! 0Be+eree0< pe!tru !imi" i! lume si tre(uie sa +a"i -e"e mile pe %os "a sa*ti gasesti tutu!ul pre+erat. & )u, spuse Harris, $a"a 'reti o$i,!a si s",im(are, !imi" !u se poate "ompara "u o e3"ursie pe mare. *am impotri'it "u ,otarare e3"ursiei pe mare. O e3"ursie pe mare iti +a"e (i!e $a"a $urea-a "ate'a lu!i, i! s",im( o si!gura saptama!a e o pa"oste. Por!esti lu!i "u "o!'i!gerea +erma "a ai sa te $istre-i gro-a'. 4luturi u! 0la re'e$ere0 eteri" priete!ilor $e pe tarm, iti apri!-i pipa "ea mai mare si masori ta!tos pu!tea i! lu!g si i! lat, $e par"a ai +i i! a"elasi timp "apita!ul CooC, Sir 4ra!"is .raCe si Cristo+or Colum(. arti iti pare rau "a ai ple"at. ier"uri, %oi si 'i!eri iti pare rau "a mai traiesti. Sam(ata, i! s+arsit, esti i! stare sa i!g,iti puti!a -eama
< Titlul u!ui -iar e!gle-es"

$e "ar!e si sa stai pe pu!te, u!$e raspu!-i "u u! suras sters si prostes" persoa!elor "ompatimitoare "are te i!trea(a "um te mai simti. .umi!i"a esti iar pe pi"ioare si ma!a!"i -$ra'a!. Iar lu!i $imi!eata, "a!$, "u geama!ta!ul si "u um(rela i! ma!a, stai la!ga "opastie gata sa pasesti pe us"at, e3"ursia i!"epe sa*ti pla"a "u a$e'arat. Imi ami!tes" $e "um!atul meu "are a ple"at o$ata i!tr*o s"urta e3"ursie pe mare pe!tru a*si +orti+i"a sa!atatea. Omul isi luase o "a(i!a $us*i!tors, $e la Lo!$ra la Li'erpool, $ar o $ata a%u!s la Li'erpool, si!gura lui $ori!ta a +ost sa*si 'a!$a (iletul $e i!toar"ere. i s*a spus "a (iletul a +a"ut o"olul orasului, o+erit la u! pret $e*a $reptul ri$i"ol, si a +ost i! "ele $i! urma 'a!$ut "u optspre-e"e pe!"e u!ui ta!ar "are +a"ea impresia "a e (ol!a' $e gal(i!are si "aruia $o"torii ii pres"risesera aer $e mare si mis"are. & Aer $e mare1 a e3"lamat "um!atul meu, 'ara!$u*i a+e"tuos (iletul i! ma!a. Cre$e*ma, o sa*ti a%u!ga pe!tru toata 'iata1 Cat $espre mis"are, o sa +a"i mai multa mis"are +ii!$ pe 'apor $e"at +a"a!$ tum(e pe us"at1 El, "um!atul meu, s*a i!apoiat "u tre!ul. .upa parerea lui, o "alatorie pe "aile +erate $i! !or$*'est e $estul $e (e!e+i"a sa!atatii. U! alt "u!os"ut $e*al meu a +a"ut o$ata o e3"ursie $e o saptama!a $e*a lu!gul "oastei. I!ai!te $e a por!i, steDar$ul l*a i!tre(at $a"a pre+era sa plateas"a $upa +ie"are masa sau sa a",ite "ostul $i!ai!te, pe!tru o saptama!a i!treaga. SteDar$*ul ii re"oma!$a "ea $e a $oua solutie, i!tru"at re'e!ea mult mai ie+ti! & $oua lire "i!"i sili!gi, pe!tru toata saptama!a. La mi"ul $e%u! se ser'ea peste, apoi o +riptura la gratar. Pra!-ul era la u!u si "o!sta $i! patru +eluri. asa $e seara, la sase & supa, peste, gustari, "ar!e, pasare, salata, $ul"iuri, (ra!-a si $esert. Iar la -e"e, o gustare usoara "u "ar!e. Priete!ul meu, u! ma!"a"ios +ara pere",e, alese alter!ati'a "u $oua lire "i!"i sili!gi si plati. Ora pra!-ului sosi to"mai "a!$ ple"au $i! S,eer!ess, $ar "um priete!ului meu !u*i era ",iar atat $e +oame pe "at se asteptase, se multumi "u o (u"ati"a $e rasol si !iste "apsu!i "u sma!ta!a. I! tot timpul $upa*amie-ii +u +oarte ga!$itor: u!eori i se parea "a $e saptama!i i!tregi !*a ma!"at alt"e'a $e"at rasol, iar alteori "a a!i $e*a ra!$ul !u s*a ,ra!it $e"at "u "apsu!i "u sma!ta!a. )u*i 'or(a, !i"i rasolul, !i"i "apsu!ile "u sma!ta!a !u pareau $i! "ale*a+ara $e multumite & !u*si gaseau $elo" astampar i! stoma"ul lui. La sase au 'e!it sa*l a!u!te "a se ser'este masa $e seara. 5estea !u i*a star!it !i"i u! +el $e e!tu-iasm, $ar omul se ga!$i "a, totusi, tre(uie sa "o!sume "e'a $i! "ele $oua lire si "i!"i sili!gi, asa "a, ti!a!$u*se $e +ra!g,ii si $e alte o(ie"te i!tal!ite i! "ale, "o(ori i! sala $e mese. U! miros pla"ut $e "eapa si su!"a pra%ita, ameste"at "u mirosul $e peste +ript si legume, il i!* tampi!a i! "apul s"arii. Apoi aparu steDar$*ul si*l i!tre(a "u u! -am(et mieros: & Ce sa 'a a$u", $om!ule2 & .u*ma a+ara $e ai"i, raspu!se el "u o 'o"e sti!sa. L*au ur"at pe pu!te i! gra(a, l*au proptit $e (ara tri(or$ului si l*au lasat a"olo. I! urmatoarele patru -ile, priete!ul meu $use o 'iata simpla si !epri,a!ita, ,ra!i!$u*se "u pesmeti mari!aresti si si+o!, iar spre sam(ata isi mai 'e!i i! +ire, tre"a!$ la u! regim $e "eai sla( si pai!e pra%ita, pe!tru "a lu!i sa se i!$oape $e -or "u supa $e pui. Parasi 'aporul marti si pe "a!$ a"esta se i!$eparta $e $e(ar"a$er, el il urmarea "u o pri'ire pli!a $e regret. & Ia uite*l "um se $u"e, o+ta el, "um se mai $u"e, "u ma!"are $e $oua lire la (or$, ma!"are "e*mi aparti!e, $ar $e "are !*am a'ut parte. .a"a i s*ar mai +i $at o -i, susti!ea ei, !u s*ar +i lasat i! !i"i u! "a- pagu(as. Asa se +a"e "a am stram(at $i! !as, au-i!$ $e e3"ursia pe mare. )u pe!tru "a !*as +i gara!tat $e mi!e, le*am e3pli"at eu. )*am a'ut !i"io$ata rau $e mare. a temeam i!sa pe!tru George. George era i!"re$i!tat "a se 'a simti per+e"t, e3"ursia ",iar ii sura$ea, $ar !e s+atuia, pe Harris si pe mi!e, !i"i sa !u !e ga!$im la asa "e'a, +ii!$"a pu!ea ma!a*! +o" "a o sa !e +ie rau la ama!$oi. Harris raspu!se "a pe!tru el a +ost i!tot$eau!a u! mister "um $e i-(utes" u!ii sa se*m(ol!a'eas"a $e rau $e mare, pro(a(il "a o +a" $i!a$i!s, $i! $ori!ta $e a epata. El, u!ul, ar +i $orit a$esea sa i!"er"e a"este se!-atii, $ar !*a i-(utit !i"io$ata.

Apoi, a i!"eput sa !e spu!a (ali'er!e $espre o tra'ersare a Ca!alului a!e"ii pe o 'reme atat $e rea, i!"at toti pasagerii au tre(uit sa +ie legati $e paturi, si!gurii muritori $e la (or$ "arora !u le era rau +ii!$ el si "apita!ul 'asului. Alteori s"apau te+eri !umai el si se"u!$ul, i!tr* u! "u'a!t, $e o(i"ei el si i!"a "i!e'a. Si $a"a !u el si i!"a "i!e'a, atu!"i !umai Harris si!gur. Ori"at $e "iu$at s*ar parea, $ar !ime!i !u su+era $e rau $e mare & pe us"at1 Pe mare i!tal!esti aseme!ea (ol!a'i "u $uiumul & 'apoare i!tregi ",iar, $ar pe us"at !u mi*a +ost i!"a $at sa i!tal!es" u! om "are sa stie ma"ar "e i!seam!a sa ai rau $e mare. U!$e se as"u!$, atu!"i "a!$ su!t pe us"at, miile si miile $e mari!ari !epri"eputi "are misu!a pe ori"e 'apor, e u! mister. .a"a ma%oritatea oame!ilor ar +i "a "etatea!ul pe "are l*am 'a-ut i!tr*o -i pe 'aporul $e Earmout,, as $e-lega usor a"easta e!igma. .a"a !u ma*!sel, !umai (i!e tre"usem $e $igul Sout,e!$ "a!$ l*am 'a-ut pe respe"ti'ul "etatea! aple"at pri!tr*u! ,u(lou, i!tr*o po-itie +oarte peri"uloasa. *am apropiat "a sa*!"er" sa*l sal'e-. & Hei1 Trage*te mai i!au!tru1 i*am strigat, -galtai!$u*l. Ai sa "a-i i! apa. & a"ar $e*as "a$ea1 +u si!gurul raspu!s pe "are i l*am putut smulge. Si a tre(uit sa*l las a"olo. Peste 'reo trei saptama!i l*am i!tal!it $i! !ou, i! "a+e!eaua u!ui ,otel $i! /at,. 5or(ea $espre "alatoriile sale si po'estea "u i!+la"arare "at $e mult i!$rageste el marea. & .a"a su+ar $e rau $e mare21 raspu!$ea el la i!tre(area pli!a $e i!'i$ie a u!ui ta!ar "u i!+atisare (la%i!a. E $rept, !i"i eu !u m*am simtit i! apele mele, o $ata. Asta s*a i!tamplat la!ga Capul Hor!. 5aporul a !au+ragiat a $oua -i. L*am i!tre(at: & )u ti s*a +a"ut rau, i!tr*o -i, i! +ata $igului Sout,e!$, "a!$ i!"er"ai sa te aru!"i i! apa2 & .igul Sout,e!$1 e3"lama el "u u! aer tare !e$umerit. & .a, i! $rum spre Earmout,... 'i!eri s*au impli!it trei saptama!i. & Aaa, $aaa1 +a"u el, lumi!a!$u*se la ",ip. A"um imi ami!tes". Sa !u ma*!tre(i "e $urere groa-!i"a $e "ap am a'ut i! $upa*amia-a a"eea1 Stii, $i! pri"i!a muraturilor. Cele mai i!+e"te muraturi pe "are le*am gustat 'reo$ata pe u! 'apor "are se respe"ta. Ai ma!"at si $um!eata $i! ele2 I! "e ma pri'este, am $es"operit u! pre'e!ti' e3"ele!t impotri'a raului $e mare: lega!atul. Stai i! mi%lo"ul pu!tii si, "a!$ 'asul se ri$i"a si se "o(oara, iti lege!i "orpul i!ai!te si i!apoi, ast+el "a sa te tii mereu 'erti"al. Ca!$ se ri$i"a pro'a, te aple"i i! +ata pa!a "e pu!tea aproape "a*ti ati!ge !asul, iar "a!$ se ri$i"a pupa, te aple"i pe spate. U! "eas*$oua merge $e mi!u!e, $i! !e+eri"ire, i!sa, !u te poti lega!a o saptama!a. & S*o luam i! sus pe Tamisa, propuse George. Spu!ea "a 'om a'ea aer "urat, mis"are si o$i,!a, iar "o!ti!ua s",im(are $e $e"or !e*ar ti!e mi!tea trea-a Fi!"lusi' (ruma $e mi!te "e i* a ramas lui HarrisG, iar mu!"a, $elo" usoara, !e*ar $a po+ta $e ma!"are si !e*ar +a"e sa $ormim "a pru!"ii. .upa parerea lui Harris, i!sa, George ar tre(ui sa e'ite tot "e ti!$e sa*l +a"a mai som!oros $e"at este el $e o(i"ei: trea(a asta se putea $o'e$i prime%$ioasa. )u prea i!telegea, -i"ea Harris, "um o sa poata $ormi George mai mult $e"at $ormea a"um, a'a!$ i! 'e$ere "a -iua !u are $e"at $oua-e"i si patru $e ore, atat iar!a, "at si 'ara, si mai era $e parere "a $a"a o sa $oarma mai mult, ar putea tot atat $e (i!e sa i!sem!e "a e mort. Si i! +elul a"esta ar e"o!omisi (a!ii pe!tru masa si "asa. Lasa!$ asta la o parte, lui Harris, Tamisa ii "o!'e!ea $e mi!u!e. Si "um imi "o!'e!ea $e mi!u!e si mie, Harris si "u mi!e am gasit stras!i"a i$eea lui George. Am spus*o ama!$oi, pe u! ast+el $e to!, i!"at parea "a !e miram "um si!gurul pe "are !u*l e!tu-iasma i$eea lui George era o!tmore!"#. o!tmore!"# !u s*a $at !i"io$ata i! 'a!t $upa Tamisa. & 5oua 'a "o!'i!e, parea el sa spu!a. 5oua 'a pla"e, $ar mie, !u1 Ce sa +a" eu pe Tamisa2 Peisa%ele !u su!t ge!ul meu si !i"i $e +umat !u +ume-. .a"a am sa 'a$ u! so(ola!, !* o sa 'a opriti, iar $a"a am sa a$orm, o sa 'a apu"ati sa +a"eti tot +elul $e !e(u!ii "u (ar"a si o sa ma aru!"ati i! apa. Parerea mea, $a"a 'reti sa stiti, e "a toata po'estea asta e !e(u!ie "urata.

.ar "um eram trei "o!tra u!ul, propu!erea +u a$optata.

CAPITOLUL II Planuri si discutii. Placerile campingului in noptile senine. (dem, in noptile ploioase. Se a"unge la un compromis. Primele impresii ale lui Montmorenc . Temeri ca Montmorenc e prea desavarsit pentru lumea aceasta. (nlaturarea lor ulterioara, ca fiind neintemeiate. (ntrunirea se anima. Am s"os ,artile si am i!"eput sa $is"utam pla!ul. Am "o!'e!it sa ple"am sam(ata urmatoare $i! Ki!gsto!. Harris si "u mi!e urma sa por!im $imi!eata, "a sa luam (ar"a si s*o $u"em la C,ertse#, u!$e tre(uia sa !e i!tal!im "u George, "are !u putea parasi Cit#*ul i!ai!te $e amia-a. FGeorge merge la o (a!"a sa $oarma $e la -e"e la patru i! +ie"are -i, a+ara $e sam(ata, "a!$ e tre-it si $at a+ara la $oua.G Se pu!ea i!tre(area $a"a 'om $ormi i! aer li(er sau pri! ,a!uri. George si "u mi!e eram pe!tru $ormitul i! aer li(er & e atat $e roma!ti", $e patriar,al. Treptat*treptat, ami!tirea aurie a soarelui mort se sti!ge i! i!imile !orilor re"i si tristi. Ta"ute, aseme!ea u!or "opii i!$urerati, pasarile s*au oprit $i! "a!tat si !umai tipatul pla!gator al potar!i",ii s"otie!e si "ro!"a!itul ragusit al "risteiului mai $estrama solem!a ta"ere $i! prea%ma apelor, i! "are se "u+u!$a ultimele palpairi ale -ilei i! ago!ie. .i!spre paie!%e!isul $e pa$uri "e ti'es" tarmurile, um(re sure & ostirea +a!tomati"a a )optii & se stre"oara +ara -gomot "a sa i-go!eas"a -a(o'itoarea ariergar$a a lumi!ii, tre"a!$ +ara -gomot, "u pasi !e'a-uti, pe $easupra ier(ii 'aluroase $e pe maluri si pri! stu+ul "e suspi!a, iar )oaptea, pe tro!ul ei sum(ru, isi i!ti!$e aripile !egre peste lumea "are se i!tu!e"a si $i! palatul ei spe"tral, lumi!at $e stelele pali$e, $om!este i! ta"ere. )e a$apostim (ar"uta i!tr*u! "olt li!istit, ri$i"am "ortul, pregatim o "i!a usoara si !e ospatam. )e umplem si !e apri!$em apoi pipele si sporo'aim $espre u!a si alta i! Soapta, iar i! rastimpurile "a!$ !u 'or(im, i! %urul (ar"ii, raul %u"aus $eapa!a po'esti 'e",i si tai!i"e, i!ga!a stra'e",iul sau "a!te" pe "are l*a "a!tat 'reme $e atatea mile!ii, $e "a!$ era "opil, pe "are*l 'a "a!ta atatea mile!ii si $e a"um i!ai!te, pa!a "a!$ glasul ii 'a ragusi, im(atra!it & u! "a!te" pe "are !oi, "ei "e !e*am $epri!s sa*i iu(im ",ipul s",im(ator, "are !e*am "ui(arit $e atatea ori la pieptul lui $ragastos, !e*!",ipuim i!tru"at'a "a*l i!telegem, "u toate "a !*am putea talma"i i! "u'i!te (asmul "e*l as"ultam. Iata*!e, $ar, se-a!$ pe tarmul raului, i! timp "e lu!a, "are*l i!$rageste si ea, se aplea"a sa*l sarute "a o sora, i!la!tui!$u*l "u (ratele ei argi!tii, iar !oi !e uitam "um "urge, "urge "a!ta!$ si susura!$ i!tr*u!a, "a sa*si i!tal!eas"a regi!a, marea, pa!a "a!$ glasul !i se sti!ge i! li!istea !optii si pipele se umplu $e "e!usa, pa!a "a!$ !oi, !iste ti!eri "u !imi" !eo(is!uiti, !e simtim i!tr*u! ",ip "iu$at !apa$iti $e ga!$uri pe %umatate triste, pe %umatate im(ietoare si !u mai 'rem sa 'or(im, pa!a "a!$ %-(u"!im i! ras si, s"ula!$u*!e, !e s"uturam pipele, !e spu!em 0!oapte (u!a0 si, lega!ati $e "lipo"itul apei si $e +os!etul pomilor, a$ormim su( pri'irea stelelor mari, ta"ute, si 'isam "a lumea e ta!ara iar & ta!ara si +rumoasa "a atu!"i "a!$ 'ea"urile $e -(u"ium si gri%i !u*i (ra-$asera i!"a ",ipul +e"iorel!i" si pa"atele si !e(u!iile "opiilor ei !u*i im(atra!isera i!"a i!ima iu(itoare, +rumoasa si sua'a "a i! -ilele a"elea apuse "a!$, mama ta!ara +ii!$, !e alapta pe !oi, "opiii ei, la propriul ei sa! primitor, i!ai!te "a siretli"urile "i'ili-atiei spoite sa !e +i smuls pri! a$eme!iri $i! (ratele ei $ragastoase, i!ai!te "a -am(etele otra'ite ale arti+i"ialitatii sa !e +i rusi!at $e 'iata simpla "e*o $u"eam alaturi $e ea si $e "ami!ul simplu, $ar maret, u!$e s*a -amislit ome!irea, a"um multe, multe mii $e a!i. & Si "e !e +a"em "a!$ ploua2 i!tre(a Harris. )u e ",ip sa*l emotio!e-i pe Harris. E lipsit $e ori"e poe-ie, $e ori"e !a-ui!te a'a!tate $upa ireali-a(il. Lui Harris !u i se i!tampla !i"io$ata 0sa pla!ga +ara sa stie pe!tru "e0. .a"a o",ii lui Harris se umplu $e la"rimi, puteti

pu!e ma!a*! +o" "a a ma!"at "eapa "ru$a sau "a a tur!at prea mult sos Wor"ester peste "otlet. .a"a ati se$ea 'reo$ata !oaptea pe malul marii "u Harris si i*ati spu!e: 0As"ulta1 )u au-i2 Sa +ie oare sire!ele "are "a!ta i! a$a!"urile apelor +rama!tate $e 'aluri sau $u,urile triste "e "a!ta pro,o$ul pe!tru trupurile al(e, pri!se $e alge20 Harris '*ar apu"a $e (rat si '*ar raspu!$e: 0Sa* ti spu! eu "e este, priete!e, ai ra"it, asta e. 5i!o "u mi!e. Cu!os" u! lo"sor $upa "oltul $e "olo, u!$e o sa gasim u! pa,arel $i! "el mai gro-a' D,isC# s"otia! pe "are l*ai gustat "a!$'aA te $rege "at ai "lipi $i! o",i.0 I!tot$eau!a "u!oaste Harris 0u! lo"sor $upa "olt0 u!$e se gaseste "e'a "e !u s*a mai pome!it i! materie $e (autura. Cre$ "a $a"a l*ati i!tal!i pe Harris i! rai Fpresupu!a!$ "a asa "e'a e "u puti!taG '*ar i!tampi!a !ei!tar-iat "u: & Gro-a' ma (u"ur "a ai 'e!it, $raga. Am gasit u! lo"sor $upa "olt, u!$e au !iste !e"tar pe "i!ste. I! "a-ul $e +ata, totusi, e 'or(a $e "ampi!gA mo$ul lui pra"ti" $e a a(or$a ",estiu!ea era 're$!i" $e luat i! seama. )u e pla"ut sa $ormi a+ara "a!$ ploua. S*a*!serat. Su!teti u-i leoar"a, (ar"a s*a umplut "u apa, mai (i!e $e $oi i!",i:, si toate lu"rurile su!t u$e. Pa!a la urma, $es"operiti pe tarm u! lo" mai puti! mo"irlos $e"at "elelalte, $e(ar"ati si s"oateti "ortul, iar $oi $i!tre 'oi se apu"a sa*l +i3e-e. Cortul e u$ si greu, iti s"apa $i! mai!i sau "a$e peste ti!e si, i!'alatu"i!$u*se i! %urul "apului, te ameteste $e*a (i!elea. I! tot a"est timp, ploua "u galeata. E $estul $e a!e'oios sa +i3e-i u! "ort pe 'reme us"ataA pe ploaie, trea(a asta $e'i!e o mu!"a ,er"ulea!a. I! lo" sa te a%ute, ai impresia "a "elalalt +a"e pur si simplu pe !e(u!ul. Ca!$ !umai (i!e ti*ai i!ti!s partea $e pa!-a si ai +i3at*o "u tarusi $e ti*e mai mare $ragul, el si*o salta pe a lui si stri"a tot. & Hei1 Ce +a"i a"olo2 ii strigi. & Ce +a"i tu2 raspu!$e el. .a*i $rumul, !u pri"epi2 & .e "e tragi $e*a"olo, i$iotule2 & )u trag !imi"1 -(iara el. .a*i $rumul1 & )u $e*a"olo, ti*am spus1 ra"!esti tu. Tare*ti mai 'i!e sa*i $ai 'reo "ate'a, apoi tragi $e +ra!g,ie pa!a "a!$ s"oti a+ara toti tarusii $i! partea lui $e "ort. & .o(ito"ul1 il au-i (om(a!i!$ $e u!ul si!gur. .eo$ata, omul se opi!teste sal(ati" si smulge tot "e*ai i!"er"at tu sa +i3e-i. Pui "io"a!ul %os si o por!esti spre el "a sa*ti 'ersi +o"ulA i! a"elasi timp, por!este si el, e3a"t i! a"eeasi $ire"tie, "a sa*ti e3pli"e "are e parerea lui. Si ia"*asa 'a tot $ati tar"oale, i!%ura!$ $e mama +o"ului, pa!a "a!$ "ortul "a$e grama$a la pama!t si 'a lasa sa 'a pri'iti peste rui!ele luiA atu!"i, "u o +al"a i! "er si u!a i! pama!t, e3"la* mati ama!$oi $eo$ata: & Ai 'a-ut2 Ce*ti spu!eam eu2 I!tre timp, "el $e*al treilea, "are s"otea apa $i! (ar"a "u ispolul, tur!a!$*o i! ma!e"ile ,ai!ei si i!%ura!$ i!tr*u!a, -e"e mi!ute i! sir, 'rea sa stie "e $ra"uH +a"eti si $e "e !*ati +i3at i!"a (lestematul $e "ort. I!tr*u! tar-iu, "u ",iu "u 'ai, "ortul e i!stalat si $e(ar"ati lu"rurile. Cum i!"er"area $e a +a"e u! +o" $e 'reas"uri !u are sorti $e i-(a!$a, apri!$eti lampa "u spirt si 'a i!grama$iti i! %urul ei. Apa $e ploaie este pri!"ipalul alime!t la "i!a. Pai!ea e pe %umatate u$a $e apa $e ploaie, pla"i!ta "u "ar!e e um+lata $e apa, iar marmela$a, u!tul, sarea si "a+eaua s*au pre+a"ut i! supa. .upa "i!a, "o!stati "a tutu!ul e ume$ si !u poti +uma. .i! +eri"ire, ai o sti"luta "u li"oare "are i!'eseleste si ameteste $a"a e luata i!tr*o "a!titate potri'ita si asta iti re$a su+i"ie!t i!teres pe!tru 'iata, "a sa te +a"a sa te (agi i! pat. A"olo, 'ise-i "a u! ele+a!t ti s*a ase-at pe piept si "a 'ul"a!ul a erupt si te*a a-'arlit i! +u!$ul marii, i! timp "e ele+a!tul "o!ti!ua sa $oarma !esti!g,erit pe pieptul tau. Te tre-esti si ai re'elatia su(ita "a s*a i!tamplat "e'a, "e'a "u a$e'arat groa-!i". Prima se!-atie este "a a 'e!it s+arsitul lumii, pe urma iti +a"i so"oteala "a !u se poate si "a e 'or(a $e tal,ari si
: 6 i!", 9 7;,: "m

"rimi!ali sau $e u! i!"e!$iu & presupu!eri "arora le $ai glas potri'it meto$elor o(is!uite. )u* ti 'i!e, totusi, !ime!i i! a%utor si tot "e stii este "a mii $e oame!i te lo'es" "u pi"ioarele si te i!a(usa. ai e "i!e'a i! restriste, ii au-i s"a!"etele su( patul pe "are $ormi. Hotarat, i! ori"e "a-, sa*ti 'i!-i s"ump pielea, te lupti "u +re!e-ie, i-(i!$ i! $reapta si i! sta!ga "u mai!ile si pi"ioarele si ra"!i!$ tot timpul "a $i! gura $e sarpe, pa!a "a!$ se $es+a"e "e'a si te pome!esti "u "apul i! aer proaspat. La $oua pi"ioare $epartare $eslusesti "a pri! "eata ",ipul u!ui (a!$it pe %umatate im(ra"at, gata sa te rapu!a si te i!"or$e-i pe!tru o lupta pe 'iata si pe moarte, "a!$ $eo$ata te $umiresti "a e Jim. & A, tu erai2 spu!e el, re"u!os"a!$u*te i! a"eeasi "lipa. & .a, ii raspu!-i tu, +re"a!$u*te la o",i. Ce s*a i!tamplat2 & A "a-ut por"aria asta $e "ort, mi se pare, spu!e el. U!$e e /ill2 Cu mai!ile pal!ie, strigati ama!$oi $i! rasputeri 0/ill10, iar pama!tul $e su( pi"ioarele 'oastre +reamata si se "utremura si glasul pri"a%it, pe "are l*ati mai au-it, ra-(ate $e su( morma!: & 5reti sa*mi turtiti "apul2 /ill se -(ate si iese la supra+ata & o epa'a pli!a $e !oroi, mototolita "a 'ai $e lume si stapa!ita $e o $ispo-itie i!util agresi'a, urmare a "re$i!tei 'a$ite "a totul a +ost pus la "ale "u (u!a stii!ta. .imi!eata, $i! pri"i!a ra"elii "o!tra"tate !oaptea, su!teti toti trei +ara glas si, "um a'eti ",e+ $e "earta, 'a i!%urati i! soapte ragusite tot timpul "at ti!e gustarea. Am ,otarat, asa$ar, sa $ormim a+ara i! !optile +rumoase si, "a oame!ii "are se respe"ta, sa tragem la ,a!uri, ,oteluri si restaura!te pe 'reme ploioasa sau ori $e "ate ori 'om simti !e'oia $e s",im(are. o!tmore!"# saluta a"est "ompromis $i! toata i!ima. Pe el !u*l im(ie si!guratatea roma!ti"a, i! s",im( se $a i! 'a!t $upa -gomot si 'ulgaritate. Ca!$ 'a uitati la o!tmore!"#, 'a 'i!e sa "re$eti "a e u! i!ger trimis pe pama!t i! ",ip $e mi" +o3terier, pe!tru temeiuri tai!uite "urio-itatii ome!esti. 0A,, "at $e rea e lumea asta si "um as 'rea eu sa i!trepri!$ "e'a, s*o +a" mai (u!a si mai !o(ila0, are 'es!i" aerul sa spu!a o!tmore!"#, +a"a!$ sa la"rime-e o",ii $oam!elor si $om!ilor (atra!i si "u"er!i"i. Ca!$ l*am primit sa am gri%a $e el, !u ma ga!$eam "a*l 'oi putea ti!e multa 'reme la!ga mi!e. a ase-am si*l pri'eam i! timp "e statea "ul"at pe rogo%i!a si se uita la mi!e si*mi -i"eam: 0Cai!ele asta !*are mult $e trait. 5a +i rapit $e "eruri i!tr*u! "ar $e +o" & asta o sa i se i!tample0. .upa "e am platit i!sa pe!tru 'reo $u-i!a $e pui pe "are*i rapusese, $upa "e l*am s"os $i!tr*o suta $e lupte $e stra$a, tara!$u*l $e "ea+a i! timp "e el maraia si $a$ea $i! pi"ioare, $upa "e o +emeie s"oasa $i! mi!ti $e +urie mi*a a$us spre "o!'i!gere o pisi"a moarta si m*a !umit u"igas, $upa "e am +ost $at i! %u$e"ata $e u! 'e"i! pe!tru "a ti! $e-legat u! "ai!e +ero"e, "are l*a imo(ili-at i!tr*u! sopro! sili!$u*i sa stea a"olo 'reme $e $oua "easuri pe o !oapte geroasa si $upa "e am a+lat "a gra$i!arul Fpe "are, $e alt+el, !u*l "u!os"G a "astigat trei-e"i $e sili!gi +a"a!$ ramasag "a o!tmore!"# 'a omori atatia si atatia soare"i i! atata si atata timp, am i!"eput sa ma ga!$es" "a, la urma urmei, ar putea sa mai +ie lasat sa ,ala$uias"a o (u"ata $e 'reme pe pama!t. Pe!tru o!tmore!"#, 0a trai0 i!seam!a sa $ea tar"oale gra%$urilor, sa stra!ga o liota $i! "ai!ii "u "ea mai proasta reputatie $i! oras si sa*i "o!$u"a, i! or$i!e $e (ataie, spre ma,alale, "a sa lupte "u alti "ai!i $e %al!i"a reputatie si $e a"eea, $upa "um am mai ami!tit, apro(a +ara !i"i o re-er'a propu!erea "u ,a!urile, restaura!tele si ,otelurile. .upa "e am re-ol'at ast+el pro(lema $ormitului, spre multumirea !oastra a tuturor, si!gurul lu"ru "are mai rama!ea $e $is"utat era "e a!ume sa luam "u !oi. Or, to"mai i! "lipa "a!$ i!"epeam sa i!tram i! mie-ul ",estiu!ii, Harris $e"lara "a am +a"ut $estula oratorie pe!tru seara a"eea si "a ar +i "a-ul sa iesim u! pi", "a sa !e mai 0i!'ioram0, a$auga!$ "a a gasit u! lo"sor i! $osul pietei, u!$e are u! D,isC# irla!$e- "are +a"e toti (a!ii. Lui George ii era sete F!u stiu "a!$ !u*i e sete lui GeorgeG si "um presimteam "a puti!

D,isC# +ier(i!te "u o +elioara $e lamaie m*ar mai i!trema si pe mi!e, $e-(aterea, "u apro(area tuturor, +u ama!ata pe!tru seara urmatoare. em(rii a$u!arii isi pusera palariile si iesira. CAPITOLUL III Hotarari luate. Metoda de lucru a lui Harris. Cum agata un tablou cel mai in varsta membru al familiei. George face o observatie inteligenta. Placerile baii de dimineata. Masuri in ca% de naufragiu. Si asa, a $oua -i, seara, !e*am a$u!at $i! !ou "a sa $is"utam si sa pu!em la pu!"t pla!urile !oastre $e "alatorie. & Ei, i! primul ra!$ tre(uie sa ,otaram "e luam "u !oi, spuse Harris. Jerome, ia o (u"ata $e ,artie si s"rie, iar tu, George, $es",i$e "atalogul mar+urilor $e (a"a!ie. .ati*mi "are'a u! "reio! si eu o sa*!to"mes" lista. Ista*i Harris, si pa"e & 'es!i" $ispus sa ia asupra sa ori"e sar"i!a si s*o aru!"e apoi i! spatele altora. Par"a*l 'a$ pe (ietul meu u!",i Po$ger1 )u "re$ "a s*a mai pome!it "a!$'a, u!$e'a, o ,ara(a(ura mai gro-a'a i!tr*o "asa $e "resti! "a a"eea "a!$ u!",iul Po$ger se apu"a $e o trea(a. Sa -i"em "a 'i!e u! ta(lou $e la i!ramat si -a"e i! su+ragerie, astepta!$ sa +ie agatat. atusa Po$ger i!trea(a "e e $e +a"ut "u el, iar u!",iul Po$ger raspu!$e: & Cum2 LasHpe mi!e1 )u 'a i!gri%iti 'oi $e asta. 4a" eu toata trea(a. Apoi isi s"oate ,ai!a si i!"epe. Trimite +ata $upa "uie $e sase pe!"e, apoi pe u!ul $i!tre (aieti pe urmele ei "a sa*i spu!a "e marime ii tre(uie si, i!"etul "u i!"etul, u!",iul Po$ger i!tra i! rol si ri$i"a i! pi"ioare toata "asa. & Will1 .u*te si a$u*mi "io"a!ul1 striga el. Tom1 A$u*mi rigla1 Stai1 O sa am !e'oie si $e seara, !*ar stri"a sa a$u"i si u! ta(uret $i! (u"atarie. Jim1 .a o +uga pa!a la $om!ul Goggles si spu!e*i asa: Tati"u 'a tra!smite multe salutari. Spera "a o $u"eti mai (i!e "u pi"iorul si... 'reti sa*i imprumutati !i'ela "u apa2 Stai, ar#, !u ple"aA o sa am !e'oie $e "i!e'a sa*mi ti!a luma!area. .upa "e se*!toar"e +ata, trimite*o sa a$u"a !iste s+oara. Si... Tom1 U!$e*i Tom2 Tom, 'i!o!"oaH, am !e'oie $e ti!e, tu o sa*mi i!ti!-i ta(loul. U!",iul Po$ger ri$i"a ta(loul si*l s"apa. Ta(loul iese $i! rama, u!",iul Po$ger i!"ear"a sa sal'e-e geamul, se taie la $eget, apoi i!"epe sa topaie pri! o$aie "a u! apu"at, "auta!$u*si (atista, i!sa (atista e i! (u-u!arul ,ai!ei pe "are a $e-(ra"at*o si pe "are !u stie u!$e a pus*o. Toata lumea tre(uie sa lase (alta "autatul u!eltelor si sa i!"eapa "autatul ,ai!ei, i! timp "e u!",iul Po$ger %oa"a to!toroiul i! %urul lor, i!"ur"a!$u*i si mai mult. & )u stie !ime!i i! "asa asta u!$e mi*e ,ai!a2 Pe "u'a!tul meu, $e "a!$ su!t !*am mai i!tal!it asa !eam $e oame!i. Sase "apete si !u su!teti i! stare sa gasiti o ,ai!a pe "are am $e-(ra"at*o a"um mai puti! $e "i!"i mi!ute1 ii $e... Apoi se s"oala, $es"operi!$ "a a stat tot timpul pe ,ai!a. & Hai, lasati*'a pagu(asi1 Tot eu am gasit*o. Se putea2 Ori ii spui mota!ului sa gaseas"a "e'a, ori 'oua, tot u! $ra". .upa "e s*a s"urs o %umatate $e "eas "u (a!$a%atul $egetului si "ei $i! %ur au a$us u! alt geam, si u!eltele, si s"ara, si ta(uretul, si luma!area, u!",iul Po$ger por!este iar la trea(a, i! timp "e i!treaga +amilie, i!"lusi' ser'itoarea, +emeia "u -iua, stau i! %urul lui i! semi"er", gata sa*i $ea o ma!a $e a%utor. .oi tre(uie sa*i ti!a s"au!ul, u! al treilea iI a%uta sa se ur"e si sa !u "a$a, u! al patrulea ii $a u! "ui, iar u! al "i!"ilea "io"a!ul. U!",iul Po$ger ia "uiul si*l s"apa. & Asta mai lipsea1 rosteste el "u %ig!ire i! glas. A"um s*a $us si "uiul. 4ireste, tre(uie sa !e ase-am i! patru la(e si sa "autam "uiul $e*a (usilea, i! 'reme "e u!",iul Po$ger sta "o"otat pe s"au!, (om(a!i!$ i!tru!a si 'ra!$ sa stie $a"a a'em $e ga!$ sa*l ti!em a"olo toata seara asa. I! "ele $i! urma "uiul a +ost gasit, $ar i!tre timp a $isparut "io"a!ul.

& U!$e e "io"a!ul2 Ce*am +a"ut "u "io"a!ul2 .oam!e .um!e-eule1 Sapte gura*"as"a si !i"i u!ul !*are ,a(ar "e*am +a"ut eu "u "io"a!ul1 Ii gasim "io"a!ul, $ar u!",iul Po$ger !u mai gaseste sem!ul +a"ut pe perete pe!tru "ui, asa "a +ie"are $i!tre !oi tre(uie sa se ur"e pe s"au!, la!ga el, si sa*l "auteA +ie"are $es"opera sem!ul i!tr*alt lo", iar u!",iul Po$ger !e +a"e prosti pe toti, pe ra!$, si $a poru!"a sa !e $am %os. .upa a"eea ia rigla, +a"e o !oua masuratoare, "o!stata "a erau trei-e"i si u!ul $e i!",i si trei optimi $e la "olt, i!"ear"a sa +a"a +el $e +el $e so"oteli i! ga!$ si*l apu"a pa!$aliile. I!"er"am si !oi sa so"otim i! ga!$, a%u!gem la re-ultate $i+erite si i!"epem sa ",i"otim. I! -ar'a ge!erala, !umarul i!",ilor este uitat si u!",iul Po$ger e !e'oit sa mai masoare o $ata. .e $ata a"easta, el +oloseste o (u"ata $e s+oara, $ar i! mome!tul "riti", "a!$ "arag,iosul (atra! se aplea"a peste s"au!, +a"a!$ u! u!g,i $e patru-e"i si "i!"i $e gra$e, si i!"ear"a sa a%u!ga la pu!"tul situat "u trei i!",i mai $eparte $e "eea "e poate el ati!ge pri! s+ortari supraome!esti, s+oara Ii s"apa $i! ma!a si u!",iul Po$ger alu!e"a pe pia!, pro$u"a!$ u! e+e"t mu-i"al "u a$e'arat remar"a(il, $atorita iutelii !apras!i"e "u "are "apul si trupul sau i-(es" toate "lapele $eo$ata. atusa ar#, i!tre timp, $e"lara "a !u le poate permite "opiilor sa mai stea a"olo si sa au$a u! ast+el $e lim(a%. I!tr*u! tar-iu, u!",iul Po$ger i-(uteste sa i!sem!e lo"ul, "u ma!a sta!ga asa-a i! el 'ar+ul "uiului, apu"a "io"a!ul "u $reapta, isi turteste $e la prima lo'itura $egetul mare si s"apa, "u u! -(ieret, "io"a!ul pe pi"iorul "ui'a. atusa ar# isi arata s+ios !a$e%$ea "a atu!"i "a!$ u!",iul Po$ger se 'a mai apu"a sa (ata "uie i! perete o 'a a!u!ta $i! 'reme, "a sa se pregateas"a sa petrea"a o saptama!a la mama ei, atat timp "at 'a $ura operatia. & Ooo+1 5oi, +emeile, 'es!i" +a"eti "a- $e toate1 raspu!$e u!",iul Po$ger, "ulega!$u*se $e %os. Ce 'rei1 ie, u!uia, gro-a' imi pla"e sa +a" o tre(usoara "a asta. Urmea-a o alta i!"er"are. La a $oua lo'itura, "uiul stra(ate te!"uiala $e la u! "apat la "elalalt, "io"a!ul se a+u!$a pe %umatate i! perete, iar u!",iul Po$ger este proie"tat pe -i$, "u $estula +orta pe!tru a*si turti !asul. )i se "ere sa*i gasim $i! !ou rigla si s+oara, +a"e o !oua gaura si pe la mie-ul !optii ta(loul sta agatat pe perete & "e*i $rept, +oarte stram( si gata sa "a$a. Pe o $ista!ta $e "ati'a #ar-i;, peretele arata $e par"a ar +i +ost gre(lat. Toata lumea e +ra!ta $e o(oseala si "upri!sa $e $e-!a$e%$e, "u e3"eptia u!",iului Po$ger. & S*a +a"ut, spu!e el, "o(ora!$ greoi $e pe s"au!, pe (ataturile +emeii "u -iua, si "o!templa!$ "u 'a$ita ma!$rie ispra'a +a"uta. Ca!$ te ga!$esti "a u!ii ar +i a!ga%at u! om spe"ial "a sa +a"a... "e, o !imi"a toata1 Su!t "o!'i!s "a Harris, "u 'arsta, 'a $e'e!i e3a"t u! ast+el $e om. I*am si spus*o, $e alt+el, i!"re$i!ta!$u*l "a !u 'oi i!ga$ui sa se speteas"a mu!"i!$ atata. I*am raspu!s: & )u, Harris, tu iei ,artia, "reio!ul si "atalogul, George o sa s"rie, iar eu o sa +a" toata trea(a. Am +ost !e'oiti sa re!u!tam la prima lista. Era "lar "a o (ar"a i!$ea%u!s $e i!"apatoare pe!tru toate lu"rurile tre"ute $e !oi "a i!$ispe!sa(ile !u putea !a'iga pe "ursul superior al Tamisei, asa "a am rupt lista si !e*am uitat u!ul la altul. & Cre$ "a su!tem pe u! $rum "u totul gresit, spuse George. )u tre(uie sa !e ga!$im la lu"rurile la "are putem re!u!ta, "i !umai la "ele la "are !u putem re!u!ta. Jau, George e $estept +o" u!eori, ori"at $e surpri!-ator ar parea. )u ma s+ies" sa !umes" asta i!telep"iu!e si !u !umai "u pri'ire la "a-ul $e +ata, "i si i! ge!eral, re+eri!$u*ma la "alatoria !oastra, a tuturor, pe +lu'iul 'ietii. Cati oame!i, i! a"easta "alatorie, !u*si i!"ar"a (ar"a pa!a la re+u- "u o multime $e lu"ruri !e+olositoare, (alast pe "are ei iI so"otes" ese!tial pe!tru pla"erea si "o!+ortul "alatorieiA ast+el, (ar"a e 'es!i" i! prime%$ie sa se s"u+u!$e1 Cum isi mai i!"ar"a sarma!a (ar"uta pa!a i! 'ar+ul "atargului "u ,ai!e +rumoase si "ase mai, "u ser'itori !e+olositori si "u u! roi $e priete!i gro-a'i, "arora !u le pasa $e ei !i"i "at
; 6 #ar$ 9 >,=6:<== m

!egru su( u!g,ie si "arora ei, la ra!$ul lor, !u le $au pi" $e "o!si$eratie, "u petre"eri "ostisitoare "are !u amu-a pe !ime!i, "u "eremo!ii si ma!iere, "u pre+a"atorie si oste!tatie si, 'ai1 "u "ea mai grea si !e(u!eas"a i!"ar"atura $i!tre toate & groa-a $e "e 'a ga!$i 'e"i!ul, "u lu3ul "are !u +a"e $e"at sa im(ui(e, "u pla"erile "e pli"tises", "u %al!i"a para$a "are, "a si "oroa!a $i! +ier a tal,arului $e o$i!ioara, +a"e sa sa!gere-e si sa se*!tu!e"e i!$ureratul "restet "are o poarta1 Toate a"estea !u su!t $e"at (alast, omule, (alast si !imi" mai mult1 Peste (or$ "u el1 .i! pri"i!a lui, 'aslitul e atat $e a!e'oios, i!"at aproape*ti 'i!e sa lesi!i. Iar (ar"a e atat $e greoaie si atat $e greu $e ma!uit, i!"at !u esti s"utit o si!gura "lipa $e !eli!isti si gri%i, !u te mai (u"uri $e u! strop $e o$i,!a pe!tru a 'isa ale!e, pe!tru a urmari um(rele tremuratoare +lutura!$ usor peste 'aluri, s"a!teietoarele ra-e ale soarelui stre"ura!$u*se gra(it pri!tre u!$e, pomii i!alti $e pe tarm pri'i!$u*si ",ipul i! ogli!$a apelor, pa$urile 'er-i sau rugi!ii, "ri!ii al(i si gal(e!i, trestia i!tu!e"ata si u!$uioasa, stu+ul, or,i$eele sau al(astrele !u*ma*uita. Aru!"a (alastul peste (or$, omule1 Atu!"i o sa*ti $ai seama "a e mult mai usor sa 'aslesti, (ar"a !u se 'a mai putea rastur!a atat $e les!e si ",iar $a"a o sa se rastoar!e, pagu(a !*o sa +ie mare & o mar+a (u!a, sa!atoasa, !u se stri"a la apa. 5ei a'ea atu!"i $estul timp "a sa "ugeti si sa mu!"esti. Baga- "a sa sor(i lumi!a 'ietii, raga- "a sa as"ulti mu-i"a eolia!a pe "are 'a!tul $i'i! o smulge "oar$elor i!imii ome!esti, raga- "a sa... Iertati*ma. *am lasat +urat $e ga!$uri. I*am i!"re$i!tat, asa$ar, lista lui George, "are se si apu"a $e trea(a. & )u e "a-ul sa luam u! "ort, propuse el. /ar"a o sa ai(a "o'iltir. E $e o mie $e ori mai simplu si mai "omo$. I$eea !i s*a parut (u!a si*am a$optat*o. )u stiu $a"a ati 'a-ut 'reo$ata o (ar"a "u "o'iltir. 4i3ati !iste "er"uri $e +ier $easupra (ar"ii, i!ti!geti peste ele o uriasa pa!-a $e "ora(ie, pri!$eti*o "u !a$e%$e $e %ur impre%ur, $e la pro'a la pupa, si (ar"a se pre+a"e i!tr*u! +el $e "as"ioara !espus $e primitoare, $esi te "am i!a(usi i! ea, $ar ori"e lu"ru "u !ea%u!sul lui, "um spu!ea u!ul "aruia i*a murit soa"ra si a +ost !e'oit sa plateas"a ",eltuielile $e i!morma!tare. George +u $e parere "a i! a"est "a- tre(uie sa luam +ie"are "ate u! "o'oras, o lampa, puti! sapu!, o perie si u! piepte!e Fpe!tru totiG, o periuta $e $i!ti Fpe!tru +ie"areG, u! lig,ea!, puti! pra+ $e $i!ti, o trusa $e (ar(ierit Fpar"a ar +i u! e3er"itiu $i!tr*u! ma!ual $e lim(a +ra!"e-aG si 'reo $oua prosoape pe!tru (aie. Am o(ser'at "a oame!ii +a" i!tot$eau!a pregatiri gro-a'e i! 'e$erea s"al$atului "a!$ se $u" u!$e'a i! apropierea u!ei ape, $ar o $ata a%u!si a"olo !u prea se s"al$a. Asa se*!tampla si "a!$ te $u"i la mare. Ori $e "ate ori ma ga!$es" la a"est su(ie"t "a!$ su!t la Lo!$ra, su!t +erm ,otarat sa ma s"ol $is*$e*$imi!eata, i! +ie"are -i, si sa ma a+u!$ $e "ate'a ori i! apa i!ai!te $e mi"ul $e%u! si i! "o!se"i!ta impa",ete- "u "o!stii!"io-itate o pere",e $e ",iloti $e (aie si u! prosop. Port 'es!i" "u mi!e ",iloti rosii, imi pla"e "um imi sta i! ",iloti rosii, se potri'es" $e mi!u!e "u te!ul meu. Ca!$ a%u!g i!sa la mare, (aia mati!ala !u ma mai im(ie asa "um ma im(ia "a!$ eram i! oras. .impotri'a, ma simt ti!tuit $e pat si !u "o(or $e"at i! ultima "lipa. Iau mi"ul $e%u!. O $ata sau $e $oua ori a trium+at 'irtutea si am ple"at (uima" si ma,mur la sase, im(ra"at sumar, "u ",ilotii si prosopul i! ma!a. /aia i!sa !u m*a amu-at. Par"a e u! +a"ut: ori $e "ate ori ma $u" la (aie "u !oaptea i! "ap, ma asteapta u! 'a!t taios $e est, as"u!s $e 'ra%masii mei u!$e'a, par"a spe"ial pe!tru mi!e, ei "uleg toate pietrele "u trei "olturi si mi le aster! i! "ale, as"ut sta!"ile, a"operi!$u*le 'ar+urile "u u! strat su(tire $e !isip, "a sa !u le 'a$, si muta marea "u $oua mile mai $eparte, asa "a pa!a sa a%u!g la apa a$a!"a tre(uie sa ma ",ir"es" si sa topai, tremura!$ "a 'arga, i! sase i!",i $e apa. Iar "a!$ a%u!g la mare, a"easta e i!+uriata si $e*a $reptul i!sultatoare. U! tala- ma ia pe sus, apoi ma tra!teste "a!$ m*astept mai puti! pe o sta!"a pusa a"olo "u (u!a stii!ta. Iar pa!a sa strig eu 0aoleu10 si sa*mi $au seama $e "ele petre"ute, 'alul se i!toar"e si ma poarta spre mi%lo"ul o"ea!ului. I!"ep sa i!ot "u $isperare "atre tarm si, i!tre(a!$u*ma $a"a*mi 'oi mai re'e$ea 'reo$ata "asa si priete!ii, ma "aies" "a !u m*am purtat mai +rumos "u surioara mea "a!$ eram mi". .ar ",iar i! "lipa "a!$ am re!u!tat la ori"e spera!ta, u! 'al se retrage si ma lasa ras",irat pe !isip,

"a o stea $e mare. a s"ol, pri'es" i!$arat si "o!stat "a apa i! "are am i!otat "a u! $isperat $e* a(ia imi tre"ea $e ge!u!",i, sar pe tarm, ma im(ra" si ma i!tor" $e-amagit a"asa, u!$e tre(uie sa le spu! tuturor "a mi*a pla"ut. I! impre%urarea $e +ata, $is"utam toti "a si "um am +i a'ut $e ga!$ sa i!otam mile i!tregi, i! +ie"are $imi!eata. .upa parerea lui George, e o pla"ere sa te tre-esti i! (ar"a i! aerul proaspat al -orilor si sa te aru!"i i! apa "ristali!a a +lu'iului. Harris, pe $e alta parte, era "o!'i!s "a pe!tru po+ta $e ma!"are !imi" !u e mai (u! "a i!otul i!ai!te $e mi"ul $e%u!. .upa "e se s"al$a, are tot$eau!a o +oame $e lup. George protestea-a. .a"a (aia iI +a"e pe Harris sa ma!a!"e mai mult $e"at $e o(i"ei, atu!"i se opu!e si "ere "a lui Harris sa i se i!ter-i"a s"al$atul. Si asa era $estul $e greu sa tragi la e$e", i! susul "ure!tului, o "a!titate i!$estulatoare $e ,ra!a pe!tru Harris. Eu totusi am staruit pe la!ga George, e3pli"a!$u*i "a o sa +ie o pla"ere sa a'em i! mi%lo"ul !ostru u! Harris "urat si proaspat la +ata, ",iar $a"a asta i!sem!a sa "aram "ate'a ",i!tale i! plus, iar George se i!$uple"a pa!a la urma si !u mai a$use !i"i o o(ie"tie impotri'a im(aiatului lui Harris. Am "o!'e!it sa luam trei prosoape, "a sa !u !e asteptam u!ul pe altul. Cat pri'este im(ra"ami!tea, George so"otea "a $oua "ostume $i! +la!el ar +i $e a%u!s, pe!tru "a le*am putea spala si!guri i! apa Tamisei "a!$ se 'or mur$ari. )oi "eilalti l*am i!tre(at $a"a a i!"er"at 'reo$ata sa spele "ostume $i! +la!el i! +lu'iu, la "are el !e*a raspu!s "a !u, $ar "u!ostea !iste "etate!i "are +a"usera trea(a asta si "i"a era $estul $e usor, iar Harris si "u mi!e, $a!$ $o'a$a $e o sla(i"iu!e "o!$am!a(ila, !e*am i!",ipuit "a stie "e 'or(este si "a trei ti!eri respe"ta(ili, +ara situatie sau i!+lue!ta si lipsiti $e ori"e e3perie!ta i! materie $e spalat isi pot i!tr*a$e'ar spala "amasile si pa!talo!ii i! +lu'iul Tamisa, "u o (u"ata $e sapu!. )e*a +ost $at sa a+lam a(ia i! -ilele urmatoare, "a!$ era prea tar-iu, "a George !u era $e"at u! +arsor si!istru, "are, (i!ei!teles, ,a(ar !*a'ea $e ast+el $e pro(leme. .a"a ati +i 'a-ut ,ai!ele !oastre $upa spalat1 .ar, "um se spu!e i! roma!ele $e se!-atie, sa !u a!ti"ipam. George !e*a "o!'i!s sa luam "u !oi ru+e $e s",im( si o grama$a $e sosete pe!tru e'e!tualitatea "a !e 'om rastur!a si 'a tre(ui sa !e s",im(am, $e aseme!ea, !e!umarate (atiste "u "are sa stergem lu"rurile, o pere",e $e g,ete $i! piele, pre"um si pa!to+ii !ostri $e "a!ota%, $e "are !u !e puteam lipsi i! "a- $e !au+ragiu. CAPITOLUL I5 Problema mancarii. Obiectii impotriva lampii cu ulei ) atmosfera pe care o creea%a. !vanta"ele bran%ei ca tovaras de drum. O femeie maritata isi paraseste caminul. !lte masuri in eventualitatea unui naufragiu, impachete% eu. Perversitatile periutei de dinti, impachetea%a George si Harris. Purtarea scandaloasa a lui Montmorenc . Mergem la culcare. Apoi am $is"utat pro(lema ma!"arii. & Sa*!"epem "u mi"ul $e%u!, propu!e George, pra"ti" "um II stiti. Pe!tru mi"ul $e%u! a'em !e'oie $e o tigaie... FHarris e $e parere "a e u! o(ie"t "u totul i!$igest, !oi iI rugam sa !u*si mai $ea i! peti" si George "o!ti!uaG, u! "eai!i", u! i(ri" si o lampa "u spirt. 4ara ulei, a$auga el, "u o pri'ire pli!a $e i!teles. Harris si "u mi!e iI apro(aram !umai$e"at. )i s*a i!tamplat o$ata sa luam "u !oi o lampa "u ulei. A +ost pe!tru prima si ultima oara. Timp $e o saptama!a am a'ut impresia "a traim i!tr*u! $epo-it $e ulei. Se preli!gea i!tr*u!a. )imi" !u se preli!ge mai usor "a uleiul $e para+i!aA iI ti!eam i! (otul (ar"ii si $e a"olo se preli!gea i! %os, "atre "arma, im(i(a!$ i!treaga (ar"a si tot "e i!tal!ea i! "aleA isi +a"ea $rum spre +lu'iu, satura peisa%ul si 'i"ia atmos+era. U!eori !e ga$ila !arile o a$iere $e 'a!t $i!spre apus, i!"ar"ata $e mirosul uleiului, alteori u!a asema!atoare $i!spre rasarit, $i!spre mia-a!oapte sau mia-a-i, $ar $e oriu!$e 'e!ea, +ie "a 'e!ea $i!spre -ape-ile ar"ti"e, +ie "a se ri$i"a $i! !es+arsitele !isipuri ale $esertului, purta a"eeasi mireasma $e ulei $e para+i!a.

Uleiul +a"ea "e +a"ea si stri"a pa!a si +rumusetea apusurilor $e soare, "at $espre "larul $e lu!a, ,otarat lu"ru, a"esta $u,!ea a ulei. Am i!"er"at sa !e $es"otorosim $e el la arloD. Am lasat (ar"a la!ga po$ si am $at o raita pri! oras, $oar*$oar !e*o pier$e urma, $ar $egea(a, !u !e*a sla(it u! pas1 Tot orasul $u,!ea a para+i!a. Ca!$ am tre"ut pri! "imitir, am a'ut se!-atia "a mortii +usesera i!morma!tati i! ulei. Stra$a pri!"ipala a'ea a"elasi miros. )e*am i!tre(at "um pot trai oame!ii a"olo. Am lasat i! urma su(ur(iile, stra(ata!$ mile i!tregi pe $rumul "e $u"e spre /irmi!g* ,am, $ar i! -a$ar: pro'i!"ia era "u+u!$ata i! ulei. La s+arsitul e3"ursiei, i! mie- $e !oapte, !e*am $at i!tal!ire pe u! "amp si!gurati", su( u! ste%ar lo'it $e tras!et, u!$e am %urat solem! & !u*i 'or(a, i!%urasem toata saptama!a i! +elul mo$erat, o(is!uit, al mi"ului (urg,e-, $ar $e $ata asta era o ",estiu!e serioasa & am %urat solem!, -i", sa !u mai luam !i"io$ata ulei $e para+i!a "u !oi i! (ar"a, (i!ei!teles i! a+ara "a-urilor $e (oala. Asa se +a"e "a pa!a la urma am luat lampa "u spirt metile!at. .ar !i"i asta !u era o solutie. Pla"i!tele si pra%iturile "oapte pe o ast+el $e lampa "apata i- $e metile!. Ori"um, spirtul e mai sa!atos $e"at uleiul "a!$ e i!tro$us i! orga!ism i! "a!titati mari. Pe!tru mi"ul $e%u!, George mai propuse omleta "u sla!i!a, usor $e pregatit, "ar!e re"e, "eai, pai!e "u u!t si magiu!, iar pe!tru pra!-, (is"uiti, "ar!e re"e, pai!e "u u!t si magiu!, $ar !i"i i!tr*u! "a- (ra!-a. /ra!-a, "a si uleiul, isi $a prea multe aere. Pu!e stapa!ire pe toata (ar"a. Ba-(ate pri! "os si imprumuta u! i- patru!-ator tuturor lu"rurilor "are se a+la i! prea%ma. )u poti sa*ti $ai seama $a"a ma!a!"i pla"i!ta "u mere, "ar!ati $e 4ra!C+urt sau "apsu!i "u sma!ta!a. Toate au gust $e (ra!-a. Prea e mirositoare (ra!-a1 Imi ami!tes" $e u! priete! "are a "umparat o$ata $oua (u"ati $e (ra!-a la Li'erpool. 4rumoasa (ra!-a, "e sa spu!, grasa, gustoasa si "u u! miros $e $oua sute "ai putere, "are, ,otarat, putea sa stra(ata usor trei mile si sa $o(oare u! tre"ator la $oua sute $e #ar-i. Cum i! -iua a"eea ma a+lam la Li'erpool, priete!ul meu m*a rugat, $a"a !*am !imi" impotri'a, sa $u" (ra!-a "u mi!e la Lo!$ra. Omul tre(uia sa mai rama!a la Li'erpool 'reo $oua*trei -ile si isi +a"ea so"oteala "a !*ar +i (i!e sa ti!a (ra!-a prea mult timp. & Cu pla"ere, $raga, i*am raspu!s, "u pla"ere. *am $us $upa (ra!-a si am luat*o "u mi!e i! trasura. .ar "e trasura1 U! a$e'arat o(ie"t $e mu-eu, tarat $e u! prapa$it $e som!am(ul, "are a(ia isi tragea su+letul si al "arui proprietar, i!tr*u! mome!t $e e!tu-iasm, i! timpul "o!'ersatiei, l*a !umit "al. Am ase-at (ra!-a pe "apra si am por!it "u o 'ite-a "are ar +i +a"ut "i!ste "elui mai iute "ompresor "u a(uri si toate au mers stru!a pa!a "a!$ am +a"ut "oltul. A"olo, 'a!tul $use u! i- $e (ra!-a $rept i! !arile roi(ului. Calul se i!'iora si, "u u! s+orait $e groa-a, o por!i "u trei mile pe ora. 5a!tul "o!ti!ua sa (ata i! $ire"tia lui si, i!ai!te sa a%u!gem la "apatul stra-ii, "alul isi $a$ea pur si simplu su+letul, go!i!$ "u aproape patru mile pe ora si lasa!$ "u mult i! urma s",ilo-ii si $oam!ele (atra!e si trupese. 4u !e'oie $e $oi ,amali, i! a+ara $e (ir%ar, "a sa*l opreas"a i! statie si "re$ "a !*ar +i i-(utit s*o +a"a !i"i atu!"i $a"a u!ul $i! ei !*ar +i a'ut pre-e!ta $e spirit sa*i pu!a peste (ot o (atista si sa apri!$a o (u"ata $e ,artie $e impa",etat. i*am "umparat (iletul si am pasit ma!$ru pe pero!, "u (ra!-a su( (rat, i! timp "e oame!ii se $a$eau respe"tuos la o parte $i! "alea mea. Tre!ul era aglomerat si am +ost !e'oit sa i!tru i!tr*u! "ompartime!t u!$e se a+lau sapte pasageri. Cu toate o(ie"tiile u!ui $om! (atra! si artagos, am i!trat. Am pus (ra!-a pe ra+tul $e (aga%e si m*am i!g,esuit pe (a!"a, sura-a!$ ama(il si spu!a!$ "a e o -i "al$uroasa. )u tre"ura !i"i "ate'a mi!ute si pe (atra! iI apu"a !eastamparul. & E gro-a' $e i!",is aerul ai"i, spuse el. & I!a(usitor, pur si simplu, a$auga 'e"i!ul sau. I!"epura apoi ama!$oi sa a$ulme"e "u !arile i! aer, o $ata, $e $oua ori, iar la a treia i!"er"are li se taie respiratia, se ri$i"ara +ara sa rosteas"a u! "u'a!t si iesira. .oua mi!ute mai tar-iu se ri$i"a si o $oam!a soli$a si, spu!a!$ "a e rusi!os lu"ru "a o +emeie respe"ta(ila si maritata sa +ie torturata ast+el, isi lua geama!ta!ul si "ele opt pa",ete si iesi. Ceilalti patru pasageri mai statura "at mai statura, pa!a "a!$ u! (ar(at so(ru, "are, %u$e"a!$ $upa im(ra"ami!te si $upa i!treaga lui i!+atisare, parea sa +ie

a!trepre!or $e pompe +u!e(re, spuse "a mirosul ii ami!teste $e u! "a$a'ru $e "opil, a+irmatie la "are "eilalti trei pasageri se !apustira spre usa, i!g,io!ti!$u*se si i!"er"a!$ sa iasa i! a"elasi timp. I*am -am(it $om!ului i! !egru si am o(ser'at "a, $upa toate pro(a(ilitatile, 'om rama!e si!guri i! "ompartime!t. Omul rase amu-at, spu!a!$ "a u!ii +a" prea mult "a- $e !imi"uri. Cu toate a"estea, $upa "e am por!it si el +u "upri!s $e o "iu$ata $epresiu!e su+leteas"a, asa "a, a%u!ga!$ la CreDe, l*am po+tit sa "o(oare "a sa (em "e'a. A i!"u'ii!tat (u"uros si !e*am $us la restaura!t, u!$e am strigat, am (atut $i! pi"ioare si !e*am +luturat um(relele "am timp $e "i!"ispre-e"e mi!ute, iar i!tr*u! s+arsit 'e!i o ta!ara $oam!a sa !e i!tre(e $a"a $orim "e'a. & .um!eata "e iei2 l*am i!tre(at pe priete!ul meu. & .om!isoara, $ati*mi 'a rog !iste (ra!$# simplu, $e o %umatate $e "oroa!a, +a"u el. .upa "e*l $a$u pe gat, se i!$eparta (i!isor si se ase-a i!tr*u! alt "ompartime!t, u! gest $e om las, $upa parerea mea. .e la CreDe i!ai!te am ramas si!gur i! "ompartime!t, $esi tre!ul era i!tesat $e lume. Pe $rum, i! $i+erite gari, la 'e$erea u!ui "ompartime!t gol, "alatorii $a$eau !a'ala, striga!$: & Ai"i, ar#1 5i!o repe$e, lo"uri "ate 'rei. & Am gasit. Lo" (ere",et, Tom, 'i!o*!"oa"e1 5e!eau i! goa!a, "ara!$ geama!ta!e grele si (ata!$u*se la usa "are sa i!tre mai i!tai. U!ul $es",i$ea i! "ele $i! urma usa, ur"a treptele, se "lati!a si "a$ea i! (ratele "elui $i! spatele lui. 5e!eau apoi, pe ra!$, "eilalti, trageau aerul a$a!" i! piept, ii apu"a ameteala si se* !g,esuiau i! "elelalte "ompartime!te sau plateau $i+ere!ta si "alatoreau "u "lasa i!tai. Am "o(orat la Eusto! si am $us (ra!-a a"asa, la priete!ul meu. Ca!$ sotia lui i!tra i! "amera, mirosi o "lipa aerul $i! %ur si spuse: & Ce se i!tampla2 Sa !u*mi as"u!-i !imi", te rog1 & )iste (ra!-a, i*am raspu!s. Tom a "umparat*o la Li'erpool si m*a rugat sa '*o a$u". Am a$augat apoi "a sper sa gases" i!telegere la ea, "a eu !u am !i"i i! "li! !i"i i! ma!e"a "u (ra!-a. i*a $at toate asigurarile, $ar a su(li!iat "a o sa stea $e 'or(a "u Tom "a!$ se 'a i!toar"e. Priete!ul meu +u reti!ut la Li'erpool mai mult $e"at se asteptase si, $eoare"e trei -ile mai tar-iu !u se i!torsese i!"a, sotia lui imi +a"u o 'i-ita. & Ce spu!ea Tom $espre (ra!-a a"eea2 ma i!tre(a ea. I*am raspu!s "a, potri'it i!stru"tiu!ilor lui Tom, tre(uia ti!uta i!tr*u! lo" ume$. & Si sa !u se ati!ga !ime!i $e ea, am a$augat. & )u "re$ "a se 'a ati!ge "i!e'a. El a mirosit*o2 & Asa (a!uies". 4a"ea impresia ",iar "a s*a atasat $e ea. & Cre-i "a o sa se supere, ma i!tre(a ea, $a"a o sa*i $au u! (a! u!ui om !umai "a s*o $u"a $e ai"i si s*o i!groape2 & a tem "a asta i*ar alu!ga -am(etul $e pe (u-e pe!tru tot$eau!a. .eo$ata o +ulgera u! ga!$: & )*ai 'rea s*o tii la $um!eata pa!a "a!$ se i!toar"e Tom2 Sa ti*o trimit, "e -i"i2 & .oam!a, am raspu!s eu, mie, u!uia, imi pla"e mirosul $e (ra!-a. Si $e "alatoria pe "are am +a"ut*o "u (ra!-a $e la Li'erpool la Lo!$ra, mai -ilele tre"ute, imi 'oi ami!ti i!tot$eau!a "a $e u! +i!al pla"ut al u!ui "o!"e$iu pla"ut. Totusi, i! lumea asta, tre(uie sa ti!em seama si $e "eilalti. .oam!a su( al "arei a"operis am "i!stea sa lo"uies" e 'a$u'a si, $upa "ate stiu, s*ar putea sa +ie si or+a!a. .um!eaei se impotri'este "u 'e,eme!ta, as -i"e ",iar "u elo"'e!ta, ori"arei te!tati'e $e a i se impu!e "e'a, "um si!gura spu!e. Imi $au seama i!sti!"ti' "a pre-e!ta (ra!-ei i! "asa ei ar so"oti*o o ast+el $e 0impu!ere0 si !u tre(uie sa se spu!a !i"io$ata $espre mi!e "a am "autat sa %ig!es" o 'a$u'a si o or+a!a. & 4oarte (i!e, spuse sotia priete!ului meu, ri$i"a!$u*se. )u mai am atu!"i $e a$augat $e"at "a o sa*mi iau "opiii si o sa ma mut la u! ,otel pa!a "a!$ "i!e'a o sa ma!a!"e (ra!-a a"eea. Be+u- sa mai lo"uies" su( a"elasi a"operis "u ea. Se ti!u $e "u'a!t si, i!ai!te $e a ple"a, isi lasa "asa i! gri%a u!ei me!a%ere "are, +ii!$ i!tre(ata $a"a poate suporta mirosul, raspu!se: 0Ce miros20 si "are, atu!"i "a!$ i se puse

(ra!-a su( !as si +u rugata sa traga puter!i" aerul i! piept, spuse "a par"a, par"a $esluseste u! 'ag miros $e pepe!e. Se a%u!se ast+el la "o!"lu-ia "a atmos+era !u ii este i!tru totul !epriel!i"a +emeii, asa "a +u lasata i! "asa. )ota $e plata a ,otelului s*a ri$i"at la "i!"ispre-e"e gui!ee, iar priete!ul meu, "a!$ a +a"ut so"oteala tuturor ",eltuielilor, a "o!statat "a (ra!-a iI "ostase opt sili!gi si sase pe!"e li'ra. Asa sta!$ lu"rurile, marturisi "a, $esi se $a i! 'a!t $upa o (u"ata $e (ra!-a (u!a, ",eltuiala a"easta era mai mare $e"at ii i!ga$uia (u-u!arul si, i! "o!se"i!ta, se ,otari sa s"ape $e ea. O aru!"a i! "a!al, $ar +u silit s*o pes"uias"a $i! !ou, $eoare"e lu!trasii se pla!geau "a ii apu"a lesi!ul. Apoi, i!tr*o !oapte +ara lu!a, o lasa i! "imitirul paro,iei. Pa-!i"ul o $es"operi si +a"u u! tara(oi gro-a', spu!a!$ "a s*a pus la "ale u! "omplot impotri'a lui, "a o sa +ie tre-iti mortii $i! mormi!te si el o sa*si piar$a slu%(a1 Pa!a la urma, priete!ul meu i-(uti sa se $es"otoroseas"a $e (ra!-a, i!gropa!$*o pe pla%a u!ui oras $e pe litoral. Lo"ul isi "astiga o a$e'arata +aima. 5i-itatorii spu!eau "a !u si*au $at seama pa!a atu!"i "at $e tare e aerul si a!i $e*a ra!$ul $upa a"eea, o+ti"osii si oame!ii "u plama!ii sla(i au $at !a'ala i!tr*a"olo. Asa se +a"e "a, $esi imi pla"e (ra!-a, i*am $at $reptate lui George "a!$ a staruit sa !e lipsim $e ea. & Be!u!tam la "eaiul $e "i!"i, spuse George, i! timp "e Harris +a"ea +ete*+ete, i! s",im( la sapte o sa a'em o masa gustoasa si (ogata, u! +el $e "om(i!atie $e pra!-, "eai si "i!a. Lui Harris ii mai 'e!i i!ima la lo". George +u $e parere sa luam pla"i!ta "u "ar!e si +ru"te, "ar!e re"e, rosii, +ru"te si 'er$eturi. Cat pri'este (autura, am luat u! preparat !ei!tre"ut $e*al lui Harris, "e'a lipi"ios pe "are*l ameste"i "u apa si*i spui limo!a$a, "eai i!tr*o "a!titate impresio!a!ta si o sti"la "u D,isC# pe!tru "a- $e !au+ragiu, "um spu!ea George. Imi +a"ea impresia "a George prea pome!este $es $espre o atare posi(ilitate. Asta !u mi se parea "a era "ea mai i!$i"ata stare $e spirit pe!tru i!"eperea u!ei "alatorii. Imi pare (i!e, totusi, "a am luat D,isC#. )*am luat !i"i (ere, !i"i 'i!. A"este (auturi su!t o a$e'arata "alamitate "a!$ mergi i! susul +lu'iului. /erea si 'i!ul te +a" greoi si som!oros. U! pa,arel seara, "a!$ $ai o raita pri! oras si te uiti $upa +ete, mai "alea*'alea, $ar sa te +ereas"a s+a!tul sa (ei "a!$ soarele te ar$e i! "restet si te asteapta o mu!"a isto'itoare. Am i!to"mit o lista "u lu"rurile "e tre(uiau luate si ea $e'e!ise $estul $e mari"i"a "a!$ !e*am $espartit seara. A $oua -i & era i!tr*o 'i!eri & am a$u!at grama$a toate lu"rurile si !e* am $at i!tal!ire, pe seara, "a sa impa",etam. Am +a"ut rost $e u! geama!ta! mare pe!tru ,ai!e si $e $oua "osuri i!"apatoare pe!tru ma!"are si pe!tru 'asele $e (u"atarie. Am re-emat masa $e +ereastra, am i!grama$it toate lu"rurile pe %os i! mi%lo"ul o$aii, !e*am ase-at roata i! %urul lor si am pri'it. & Am sa impa",ete- eu, am spus. A$e'arul este "a ma pri"ep (i!isor la impa",etat, impa",etatul e u!ul $i!tre !e!umaratele lu"ruri la "are ma pri"ep mai (i!e $e"at ori"are alt muritor, $e asta su!t "o!'i!s. FEu i!sumi ma mir "ateo$ata "at $e multe su!t a"este lu"ruri.G Am ple$at i! a"est se!s pe la!ga George si Harris si le*am spus "a ar +a"e (i!e sa lase trea(a asta i! seama mea. Ama!$oi au a""eptat sugestia "u o gra(a $e*a $reptul "iu$ata. George si*a apri!s pipa si s*a lu!git i!tr*u! +otoliu, iar Harris si*a i!ti!s pi"ioarele pe masa si a i!"eput sa pu+aie $i!tr*o tigara $e +oi. .ar !u asta +usese i!te!tia mea. a ga!$isem, $e +apt, "a eu sa "o!$u" operatiu!ile, iar Harris si George sa tre(aluias"a su( or$i!ele mele, i!$em!ati $i! "a!$ i! "a!$ $e "ate u!: 0A,, !epri"eputule10 sau 0Stai sa*ti arat eu10 sau 0Ai 'a-ut "e simplu e20, a'a!$ ga!$ul si!"er sa*i $as"ales", "um s*ar spu!e. 4elul i! "are mi*au rastalma"it i!te!tia m*a s"os $i! sarite. )imi" !u ma irita mai mult $e"at sa 'a$ "a altii stau si !u +a" !imi" i! timp "e eu tru$es" $i! greu. I!",iriasem o$ata o "amera impreu!a "u u! priete! "are ma i!!e(u!ise, pur si simplu. Statea tola!it pe "a!apea "easuri i!tregi si !u ma mai sla(ea $i! o",i i! timp "e eu imi 'e$eam $e tre(uri pri! o$aie. Spu!ea "a*i +a"e (i!e sa ma 'a$a +or+oti!$ +ara rost, $e "olo pa!a "olo. Simtea "a i! +elul a"esta 'iata "apata se!s, "a !u i se mai parea u! 'is $esert, pri! "are tre"i "a u! gura*"as"a, "i o me!ire !o(ila, pli!a $e raspu!$eri si mu!"a i!"or$ata. Si, iarasi, isi pu!ea

i!tre(area "um $e a putut trai pa!a a"um, !ea'a!$ pe !ime!i la "are sa se uite "um mu!"este. Eu am o "u totul alt+el $e +ire. )u pot sa stau "u (ratele i!"ru"isate si sa 'a$ "um altul tru$este si tra!spira. Simt i!tot$eau!a !e'oia sa ma s"ol si sa supra'eg,e-, sa um(lu $upa el "u mai!ile i! (u-u!ar si sa*i spu! "e are $e +a"ut. .e 'i!a e +irea mea pa"atoasa, su!t prea e!ergi". )*am spus, totusi, !imi" si am i!"eput sa impa",ete-. i*a luat mai mult timp $e"at imi +a"usem eu so"oteala la i!"eput, $ar pa!a la urma am umplut geama!ta!ul, m*am ase-at pe el si l*am legat "u "urele. & )*ai $e ga!$ sa pui si g,etele2 ma i!tre(a Harris. Am pri'it pri! o$aie si am "o!statat "a le uitasem. Ista e Harris, "e 'reti1 Ta"use mal" pa!a "a!$ am i!",is si am legat geama!ta!ul1 Iar George se prapa$ea $e ras, a,, rasul a"ela al lui, prostes", i$iot, "u gura pa!a la ure",i, "are ma s"oate 'es!i" $i! sarite1 Am $es+a"ut iar geama!ta!ul si am 'arat g,etele i!au!tru, $ar ",iar i! "lipa "a!$ am 'rut sa*l i!",i$, m*a +ulgerat u! ga!$ i!gro-itor, impa",etasem oare periuta $e $i!ti2 )u stiu "um se +a"e, $ar !i"io$ata !u stiu $a"a mi*am impa",etat periuta $e $i!ti. Periuta $e $i!ti ma terori-ea-a ori $e "ate ori "alatores" si*mi +a"e 'iata ia$. 5ise- "a !* am impa",etat*o, ma tre-es" s"al$at i!tr*o su$oare re"e, sar $i! pat si m*apu" s*o "aut. Iar $imi!eata o impa",ete- i!ai!te $e a o +i +olosit si iar tre(uie sa $es+a" geama!ta!ul "a s*o s"ot si & par"a e u! +a"ut1 & i!tot$eau!a e ultimul lu"ru peste "are $au. Impa",ete- i!"a o $ata si o uit, tre(uie sa $au +uga pa!a sus, la eta%, i! ultima "lipa, si s*o $u" la gara i!'elita i!tr*o (atista. /i!ei!teles "a si $e $ata asta a tre(uit sa ra'ases" toate si se*!telege "a !i"i $e $ata asta !*am gasit*o. Am s"oto"it pri! geama!ta! si am ras"olit toate, pa!a "a!$ lu"rurile au a%u!s i! starea i! "are tre(uie sa +i +ost i!ai!te $e +a"erea lumii, "a!$ $om!ea ,aosul. Pe ale lui George si Harris & se putea2 & le*am gasit $e optspre-e"e ori, !u i!sa si pe a mea. Am pus lu"rurile la lo", u!ul "ate u!ul, $upa "e le*am "er"etat i! ma!a si le*am s"uturat "u gri%a. Am $es"operit* o i! "ele $i! urma i!tr*o g,eata. Cat pri'este impa",etatul, am luat*o $e la "apat. Ca!$ am ispra'it, George ma i!tre(a $a"a sapu!ul e i!au!tru. I*am raspu!s "a !u*mi pasa !i"i "at !egru su( u!g,ie $a"a sapu!ul e i!au!tru sau !u, am tra!tit "apa"ul geama!ta!ului si, $upa "e l*am legat si am stra!s ",i!gile, mi*am $at seama "a mi*am uitat i!au!tru pu!ga "u tutu!, asa "a a tre(uit sa*l $es",i$ iar. L*am i!",is $e+i!iti' la 6>.>; p.m. ai rama!eau "osurile. Harris !e atrase ate!tia "a !u mai su!t !i"i $ouaspre-e"e ore pa!a la ple"are si "a ar +i mai (i!e "a el si George sa +a"a restul. Eu am i!"u'ii!tat, m*am i!stalat "omo$ pe "a!apea, iar ei s*au aster!ut pe trea(a. Erau ama!$oi pli!i $e 'oie (u!a si li se putea "iti pe +ata ra'!a $e a*mi arata "um a!ume se pro"e$ea-a. Eu ma a(ti!eam $e la ori"e "ome!tarii. Asteptam. .upa "e*o sa*l spa!-ure pe George, "el mai !epri"eput impa",etator $e pe glo( 'a +i Harris, asa "a ma uitam la grame-ile $e +ar+urii si "esti, la i(ri"e, sti"le si (or"a!e, la pla"i!te si Iampi $e gatit, la pra%ituri si rosii si la toate "ate erau a"olo si presimteam "a lu"rurile 'or lua i! "ura!$ o i!torsatura i!teresa!ta. Asa a si +ost. ai i!tai au spart o "eas"a. Asta +u prima lor ispra'a. Au spart*o !umai asa, $e a+urisiti "e erau, "a sa*mi arate $e "e su!t ei i! stare si "a sa*mi star!eas"a i!teresul. Pe urma, Harris a pus marmela$a $e "apsu!i peste o rosie si, $upa "e a +a"ut*o ",iselita, au tre(uit s*o "uleaga "u li!gurita. 5e!i apoi ra!$ul lui George sa arate "e stie. George "al"a pe u!t. Eu !*am spus !imi", m* am multumit sa*mi mut lo"ul, ase-a!$u*ma pe margi!ea mesei, $e u!$e am "o!ti!uat sa*i "o!templu. Simteam "a asta ii irita mai mult $e"at ori"e "ome!tarii. .e'e!isera !er'osi, !u mai stiau "e +a", "al"au "a!$ pe u!a, "a!$ pe alta, pu!eau o(ie"tele i! spatele lor si, "a!$ a'eau !e'oie $e ele, !u le mai gaseau. Au ase-at pla"i!ta i! +u!$ul "osului, iar lu"rurile grele $e $easupra au a'ut gri%a s*o turteas"a. Au imprastiat sarea peste tot, iar u!tul, .um!e-eule1 !u mi*as +i putut i!",ipui pa!a atu!"i "a $oi oame!i i! toata +irea pot +a"e atatea "u o portie $e u!t $e u! sili!g si $oi pe!"e. .upa "e George a ra-uit u!tul $e pe u!ul $i! papu"ii "u "are era i!"altat, au i!"er"at sa*l (age i! i(ri". .ar u!tul !u 'oia sa i!tre, iar "eea "e era i!au!tru !u 'oia sa iasa. Pa!a la urma l*au

stra!s "u u! "utit si l*au pus pe u! s"au!, Harris s*a ase-at pe el, u!tul i s*a lipit $e +u!$ul pa!talo!ilor si urmarea a +ost "a au i!"eput sa*l "aute pri! toata "asa. & Pot sa %ur "a l*am pus pe s"au!, spuse George, pri'i!$ spre lo"ul gol "u u! aer i!tre(ator. & Am 'a-ut "u o",ii mei "a!$ l*ai pus, mai a$i!eauri, "o!+irma Harris. Si iar se apu"ara sa "otro(aie pri! o$aie, apoi se i!tal!ira i! mi%lo"ul i!"aperii si se uitara ,ol(ati, u!ul la altul. & E3traor$i!ar1 +a"u George. & Ce ",estie1 +a"u Harris. Apoi George se pome!i i!tamplator i! spatele lui Harris si $es"operi u!tul. & Hait1 Ca sa 'e-i u!$e a +ost1 e3"lama el i!$ig!at. & U!$e2 striga Harris, i!tor"a!$u*se spre el. & Stai, !ai(ii, pe lo"1 -(iera George, rasu"i!$u*se i! urma lui. .upa "e l*au luat $e pe pa!talo!i, l*au impa",etat i! "eai!i". o!tmore!"#, +ireste, era !elipsit. area am(itie a lui o!tmore!"# era sa*ti stea i! "ale si sa +ie o"arat. .a"a poate sa se 'are u!$e'a u!$e e "el mai puti! $orit, u!$e pre-e!ta lui e o a$e'arata pa"oste, u!$e ii s"oate pe oame!i $i! sarite si primeste stra",i!i i! "ap, atu!"i stie "a !u si*a irosit -iua $egea(a. I$ealul sau suprem este sa i!tal!eas"a pe "i!e'a "are sa se impie$i"e $e el si sa*l i!%ure $e mama +o"ului 'reme $e u! "eas, iar $upa "e*si impli!este 'isul, $e'i!e aroga!t peste masura. A 'e!it si s*a ase-at pe lu"ruri !umai (i!e "a!$ Harris si George tre(uiau sa se apu"e $e impa",etatA era i!"re$i!tat "a ori $e "ate ori ei i!ti!$eau ma!a $upa "e'a, a'eau !e'oie $e (otul lui re"e si sli!os. Si*a 'arat u!a $i! la(e i! marmela$a, a ra'asit li!guritele $e "eai si, preti!-a!$ "a lamaile ar putea +i luate $rept soare"i, a omorat trei $i! ele i!ai!te "a Harris sa*l poata ati!ge "u tigaia. Harris -i"ea "a*l i!"ura%e-. )u e a$e'arat, !u*l i!"ura%am. U! "ai!e "a o!tmore!"# !u are !e'oie $e i!"ura%are1 Pa"atul !atural si origi!al "u "are s*a !as"ut iI impi!ge la ast+el $e ispra'i. Termi!ara "u impa",etatul la 67.;>, "a!$ Harris se ase-a pe "osul "el mare si*si e3prima !a$e%$ea "a !*o sa se stri"e !imi". George iI "ore"ta !umai$e"at, o(ser'a!$ "a "eea "e se putea stri"a s*a stri"at pa!a atu!"i, re+le"tie "are parea "a*l "o!solea-a. Tot el !e a!u!ta "a !u mai poate $e som!. .e +apt, !e era som! la toti. Cum Harris urma sa $oarma la !oi, am ur"at s"arile. Am $at "u (a!ul: Harris tre(uia sa se "ul"e i! a"elasi pat "u mi!e. *a i!tre(at: & Pre+eri sa $ormi la margi!e sau la perete, Jerome2 & Pre+er sa $orm i! pat, i*am raspu!s. i*a raspu!s "a (a!"ul e rasu+lat, $upa "are George !e*a i!tre(at. & La "e ora sa 'a tre-es"2 & La sapte, spuse Harris. & )u, la sase, am -is eu. F5oiam sa s"riu !iste s"risori.G .upa "e m*am $o!$a!it puti! "u Harris, a mai lasat u!ul, a mai ur"at altul, i*am spus lui George sa !e $estepte la sase si %umatate. George !u !e raspu!se. )e*am apropiat $e el si !e*am $at seama "a $ormea (ustea!, i* am pus asa$ar la!ga pat u! lig,ea! "u apa re"e, $e "are sa se poti"!eas"a $imi!eata, si !e*am "ul"at. CAPITOLUL 5 *e tre%este doamna Poppets. Trandavul de George. Mistificarile #buletinului meteorologic#. +aga"ele noastre. Perversitatea strengarului. ,umea se aduna in "urul nostru. Pornim cu alai si sosim la gara -aterloo. (nocenta functionarilor de la Caile .erate din sud'

vest cu privire la lucruri atat de pamantesti cum sunt trenurile. +arca pe valuri salta usor... A $oua -i $imi!eata, ma tre-i $oam!a Poppets: & Stiti "a e aproape !oua, $om!ule2 & )oua2 )oua "e2 am strigat eu, sari!$ "a ars. & )oua "easuri, raspu!se ea pri! gaura ",eii. *am ga!$it "a ati uitat sa 'a s"ulati. L*am tre-it pe Harris si i*am spus "at e "easul. & Par"a 'oiai sa te s"oli la sase, -ise el. & E3a"t1 .e "e !u m*ai tre-it2 & Cum era sa te tre-es" "a!$ !u m*ai tre-it tu2 raspu!se el. A"um !*o sa a%u!gem pe +lu'iu $e"at $upa $ouaspre-e"e. ai (i!e !i"i !u te mai s"ulai. & Hm, am +a"ut eu, ai a'ut !oro" "u mi!e. .a"a !u te tre-eam, ai +i -a"ut i! pat $oua saptama!i. )e*am "io!$a!it i! +elul a"esta "ate'a mi!ute, "a!$, $eo$ata, !e*a i!trerupt u! s+orait s+i$ator, 'e!i!$ $i!spre patul u!$e $ormea George. .e*a(ia atu!"i !e*am a$us ami!te "a mai era si el pe lume. Sa*l +i 'a-ut, $itamai galiga!ul, omul "are $orise sa stie la "e ora sa !e tre-eas"a, "um $ormea "u +ata i! sus, "u gura larg $es",isa si "u ge!u!",ii la gura. )u stiu $e "e, -au, $ar 'e$erea "ui'a "are $oarme, "a!$ eu su!t s"ulat, ma i!tarata la "ulme. i se pare atat $e s"a!$alos sa 'a$ "um "easurile pretioase $i! 'iata u!ui om, "lipe !epretuite, "are !u se 'or mai i!toar"e !i"io$ata se iroses" +ara !oima, i!tr*u! som! a!imali"1 .a, i! patul a"ela -a"ea George, priete!ul !ostru, risipi!$ i!tr*o tra!$a'ie re'oltatoare $arul i!estima(il al timpului si !e$a!$ !i"i o i!tre(ui!tare pretioasei sale 'ieti si "a!$ te ga!$esti "a pe!tru +ie"are "lipa pier$uta 'a tre(ui sa $ea so"oteala mai tar-iu... Ar +i putut +oarte (i!e sa se i!$oape "u oua si sla!i!a, sa i!tarate "ai!ele sau sa "o",ete-e "u su(reta, i! lo" sa -a"a a"olo, "u+u!$at i!tr*o uitare $e si!e strigatoare la "er. Teri(ila "o!"lu-ie1 Atat eu, "at si Harris am a%u!s la ea i! a"eeasi "lipa. )e*am ,otarat sa*l sal'am pe George si, "oplesiti $e a"easta !o(ila misiu!e, am uitat $e "earta !oastra. )e*am repe-it la el, i*am smuls "earsa+ul, Harris i*a $at u!a "u papu"ul, eu i*am tipat i! ure",e... si George s*a $esteptat. & Ce*"e*"e s*a*!tamplat2 i!tre(a el, ri$i"a!$u*se i! "apul oaselor. & S"oala*te, osa!-a1 ra"!i Harris. E -e"e +ara u! s+ert. & Cum2 striga el, sari!$ $i! pat $rept i! lig,ea!. Ci!e $ra"uH a mai pus si asta ai"i2 I*am spus "a !umai u! -e'-e" !*ar +i 'a-ut lig,ea!ul. )e*am im(ra"at si, "a!$ am a%u!s la lu"rurile $e toaleta, !e*am a$us ami!te "a am pus i! geama!ta! periutele $e $i!ti, peria si piepte!ele Fperiuta asta $e $i!ti o sa ma (age i! morma!tG, asa "a a tre(uit sa "o(oram si sa ra'asim geama!ta!ul pe!tru a le putea pes"ui $e a"olo. Si to"mai (i!e "a!$ !i s*a parut "a am ispra'it "u po'estea asta, George "eru uste!silele $e (ar(ierit. I*am spus "a 'a tre(ui sa re!u!te la (ar(ierit i! $imi!eata a"easta, $eoare"e !i"i pri! ga!$ !u !e tre"e sa $es+a"em iar geama!ta!ul, !i"i pe!tru el, !i"i pe!tru ori"i!e altul $e teapa lui. & )u +iti "arag,iosi, se (ur-ului el. Cum sa ies i! oras "u (ar(a asta2 .esigur, ar +i o %ig!ire a$usa orasului, $ar "e !e pasa !oua $e su+eri!ta ome!eas"a2 .upa "um se e3prima Harris, i! +elul lui grosola!, orasul tre(uia s*o i!g,ita si pe asta. Am "o(orat sa !e luam gustarea $e $imi!eata. o!tmore!"# i!'itase alti $oi "ai!i "a sa*l petrea"a si a"um se ,ar%o!eau si se i!"aierau pe pragul usii. I*am astamparat lo'i!$u*i "u um(rela, apoi !e*am ase-at la masa si !e*am ospatat "u !iste "otlete si +riptura re"e. & E lu"ru mare sa stii sa ma!a!"i "um tre(uie $imi!eata, spuse Harris, ata"a!$ $oua "otlete si a$auga!$ "a 'rea sa le ma!a!"e +ier(i!ti, +riptura putea sa mai astepte. George lua -iarul si $a$u "itire 0a""i$e!telor $e "a!ota%0, pre"um si (uleti!ului meteorologi", "are pre-i"ea 0ploaie, +rig, 'reme ume$a spre +rumos0 Fpoate +i "e'a mai teri(il2G, 0+urtu!i lo"ale i!sotite $e $es"ar"ari ele"tri"e, 'a!t $i!spre est, $epresiu!e ge!erala i! $istri"tele $i! i$la!$ FLo!$ra si Ca!alul a!e"iiG. /arometrul i! s"a$ere0. Gases" "a $i!tre toate !ero-iile "u "are su!tem sa"aiti, misti+i"area "u 0(uleti!ul meteorologi"0 e "ea mai gra'a.

0Pre'i-iu!ile0 meteorologi"e pre'a$ e3a"t "eea "e s*a i!tamplat ieri sau alaltaieri si e3a"t "o!trariul a "eea "e are sa se i!tample a-i. Imi ami!tes" "um i!tr*u! tar-iu $e toam!a mi*am ratat "u $esa'arsire "o!"e$iul, $eoare"e am ti!ut seama $e (uleti!ul meteorologi" al u!ui -iar lo"al. Lu!i a!u!ta: 0Pe!tru a-i se pre'a$ a'erse $e ploaie, i!sotite $e $es"ar"ari ele"tri"e0, am re!u!tat asa$ar la pi"!i" si am ramas i! "asa toata -iua, astepta!$ ploaia. Si oame!ii tre"eau pri! +ata "asei i! "arute si trasuri, "um !u se poate mai 'eseli si mai (i!e $ispusi, i! 'reme "e soarele stralu"ea, iar "erul era al(astru, +ara urma $e !ori. & A,1 spu!eam !oi, "o!templa!$u*i pe +ereastra. Sa*i 'e-i "at $e murati or sa se i!toar"a1 Ba$eam pe i!+u!$ate, la ga!$ul "a o sa se u$e "iu"iulete, apoi !e i!tor"eam si s"ormo!eam +o"ul, !e luam "ate o "arte si "iteam sau ara!%am "ole"tiile $e alge si s"oi"i. Catre ora $ouaspre-e"e, "a!$ soarele i!u!$a "amera, "al$ura $e'e!i $e*a $reptul i!a(usitoare, iar !oi !e i!tre(aram "a!$ 'or i!"epe a'ersele a"elea gro-a'e, i!sotite $e $es"a & "ari ele"tri"e. & .upa*masa ploua sigur, !e spu!eam u!ul altuia. .a"a !u*i u$a leoar"a, sa !u*mi spui pe !ume1 Ce*o sa mai ra$em1 La ora u!u, proprietareasa 'e!i sa !e i!tre(e $a"a !u a'em $e ga!$ sa iesim, $eoare"e se arata a +i o -i atat $e +rumoasa. & )u, !u1 i*am raspu!s !oi. )u 'rem sa !e i!toar"em murati. Iar "a!$ amia-a era aproape pe s+arsite si tot !u se arata 'reu! sem! $e ploaie, am i!"er"at sa !e ma!gaiem "u i$eea "a ploaia 'a i!"epe pe !easteptate, to"mai "a!$ oame!ii 'or pomi "atre "asa si, lipsiti "um erau $e ori"e a$apost, 'or +a"e o (aie serioasa. .ar !u "a-u strop $e ploaie si ast+el lua s+arsit o -i mi!u!ata, $upa "are urma o !oapte +erme"atoare. A $oua -i $e $imi!eata, (arometrul arata 0o -i "al$uroasa, "u timpul i!tre +rumos si +rumos sta(il, temperatura ri$i"ata0, asa "a !e im(ra"am "u lu"ruri usoare si ieseam, $ar la o %umatate $e ora $upa "e por!isem, i!"epea sa ploua "u (asi"i si se star!ea u! 'a!t re"e si a+urisit, "are o ti!ea asa i!tr*u!a, -iuli"a i!treaga, iar !oi !e i!tor"eam a"asa "u guturai si "u %u!g,iuri reumati"e si !e "ul"am. 5remea e u! lu"ru "are ma $epaseste "u totul. )u reuses" !i"io$ata s*o i!teleg. /arometrul !u e $e !i"i u! +olos: te i!$u"e i! eroare, "a si pro!osti"ul $i! -iar. La u! ,otel $i! O3+or$, u!$e am stat prima'ara tre"uta, se a+la u! (arometru agatat $e perete. Ca!$ am sosit a"olo, arata 0timp +rumos, sta(il0, "u toate "a a+ara ploua "u galeata si a plouat asa pa!a seara. Cum !u*mi puteam $elo" $a seama, am lo'it usor (arometrul si i!$i"atorul a sarit si a aratat 0+oarte us"at0. Lustragiul $e la ,otel, tre"a!$ i!tamplator pe a"olo, s*a oprit si mi*a spus "a, $upa toate pro(a(ilitatile, (arometrul a'ea i! 'e$ere a $oua -i. Eu am sugerat atu!"i "a poate se ga!$este la pe!ultima saptama!a, $ar (aiatul !u re!u!ta la parerea lui. A $oua -i am lo'it (arometrul $i! !ou si i!$i"atorul s*a ur"at si mai sus, i! timp "e a+ara ploua mai tare "a !i"io$ata. ier"uri am repetat e3perie!ta, iar i!$i"atorul a $es"ris u! semi"er" spre 0+rumos sta(il0, 0+oarte us"at0 si 0-apuseala0, pa!a "a!$ a $at $e opritor si !u a mai putut i!ai!ta. ai mult $e"at atat !u putea +a"e, i!strume!tul era ast+el "o!struit, i!"at !u putea pre-i"e u! timp si mai us"at, u! e+ort i! plus al i!$i"atorului ar +i stri"at (arometrul. Era limpe$e "a i!te!tia lui ar +i +ost sa mearga mai $eparte si sa pre-i"a se"eta, us"a"iu!e, i!solatie, 'a!t si alte aseme!ea gro-a'ii, $ar opritorul iI impie$i"a, asa se +a"e "a era !e'oit sa se multumeas"a "u i!$i"area (a!alului 0+oarte us"at0. I!tre timp, ploua "u galeata si "artierele mai %oase ale orasului erau su( apa $i! pri"i!a re'arsarii +lu'iului. /aiatul $e la ,otel !e spuse "a, +ara $oar si poate, !e astepta si pe !oi "a!$'a o i!$elu!gata perioa$a $e 'reme +rumoasa. )e "iti apoi !iste 'ersuri tiparite i! partea $e sus a ora"olului: Ceea ce am pre%is de mult s'a petrecut odata, Ceea ce va anunt acum va trece indata.

I! 'ara a"eea !*a mai +ost 'reme +rumoasa. /a!uies" "a masi!aria se re+erea la prima'ara urmatoare. ai su!t apoi !oile mo$ele $e (arometre, "ele lu!gi si $repte. )u reuses" !i"io$ata sa le $au $e "apat. Au o parte pe!tru ora 6> a.m. $e a-i, $ar 'e-i "a !u poti +i i!tot$eau!a a"olo la o ora atat $e mati!ala. U! (arometru "a asta ur"a sau "o(oara pe!tru ploaie sau timp +rumos si, mai mult sau mai puti!, $upa 'a!tA la u! "apat s"rie )l# K)ort,erl# & $e !or$L si la "elalalt El# KEasterl# & $e estL F!u pri"ep "e legatura are (ietul El# KOrasel i! Comitatul Cam(ri$geL "u toate astea1G, iar $a"a*l "io"a!esti usor !u*ti mai spu!e !imi". Pa!a la urma tre(uie sa*l potri'esti $upa !i'elul marii si sa*l re$u"i la 4a,re!,eit, $ar ",iar si atu!"i raspu!sul !u*mi spu!e !imi". .ar "i!e $oreste sa i se pre-i"a timpul2 E $estul $e !epla"ut "a!$ 'remea urata 'i!e si !ea!u!tata, $armite asa1 Pro+etul "e !e pla"e !oua e mos!eagul "are, i!tr*o $imi!eata $eose(it $e i!!orata a u!ei -ile pe "are o $orim $eose(it $e +rumoasa, "er"etea-a -area "u u! o",i $eose(it $e "u!os"ator si spu!e: & )u, $om!ule, "re$ "a o sa se ra-(u!e 'remea. .a, $a, se i!se!i!ea-a !egresit. & Stie mosul "e spu!e1 "ome!tam !oi lua!$u*!e -iua (u!a $e la el si por!i!$ la $rum. E "iu$at "um se pri"ep (atra!ii astia sa pre-i"a. Si simtim o !etarmurita simpatie pe!tru a"est mos!eag, iar +aptul "a !u se i!se!i!ea-a si "o!ti!ua sa ploua toata -iua !*o mi"sorea-a $e+el. & .e,, !e spu!em !oi, omul a +a"ut "e*a putut. .impotri'a, +ata $e omul "are !e pre-i"e 'reme urata !utrim !umai se!time!te ostile si ra-(u!atoare. & Ce -i"i, se*!se!i!ea-a2 ii strigam !oi 'oiosi "a!$ tre"em pri! $reptul lui. & .aH $e u!$e, $om!ule, ma tem "*o sa ti!a asa toata -iua, raspu!$e el, "lati!a!$ $i! "ap. & Ho$orog tampit1 (om(a!im !oi. Ce sa stie el2 Iar $a"a "um'a se i!tampla sa iasa asa "um a "o(it, !e i!toar"em si mai +uriosi pe el, "u ga!$ul !elamurit "a, i!tr*u! +el sau altul, are u! ameste" i! toate astea. Prea era se!i!a si i!sorita $imi!eata aceea "a sa !e mo,oram as"ulta!$ pre'estirile i!+ioratoare pe "are !i le "itea George $i! -iar, $espre 0(arometrul i! s"a$ere0, 0tul(urari atmos+eri"e i!ai!ta!$ i! li!ie o(li"a $i!spre Europa meri$io!ala0 sau 0presiu!ea i! "restere0. .a!$u*si seama "a !u reuseste sa !e i!triste-e si "a*si pier$e 'remea $e poma!a, George sterpeli tigara pe "are to"mai mi*o rasu"isem si iesi. Harris si "u mi!e, $upa "e am $at gata ultimele resturi $e ma!"are $e pe masa, am tra!sportat (aga%ele i! pragul usii si am asteptat sa 'i!a o (ir%a. Ca!$ am pus lu"rurile grama$a, !e*am $at seama "a (aga%ul e impresio!a!t: geama!ta!ul, 'ali-a "ea mi"a, "ele $oua "osuri, u! (alot respe"ta(il $e paturi, 'reo patru*"i!"i par$esie si impermea(ile, "ate'a um(rele, apoi u! pepe!e 'er$e 'arat i!tr*u! "osulet, pe!tru "a era prea 'olumi!os "a sa i!"apa i! alta parte, 'reo $oua li're $e struguri i!tr*o pu!ga, o um(reluta %apo!e-a $i! ,artie, pre"um si o tigaie, "are, a'a!$ "oa$a prea lu!ga, +usese impa* ",etata i! ,artie $e am(ala%. Erau "am multe (aga%e si Harris si "u mi!e am i!"eput sa !e simtim prost, $esi pe!tru "e a!ume !*as putea sa spu!. )u se 'e$ea !i"i o (ir%a, i! s",im( 'e!ira (aietii $e pe stra$a. Era 'a$it "a spe"ta"olul ii i!teresa, "a"i se oprira. Primul "are se i'i +u (aiatul lui /iggs. /iggs e -ar-a'agiul !ostru si tale!tul sau "el mai $e seama "o!sta i! a*si asigura ser'i"iile 'aga(o!-ilor "elor mai uitati $e .um!e-eu si mai lipsiti $e pri!"ipii pe "are i*a -amislit pa!a a"um "i'ili-atia. .a"a i! "artierul !ostru se au$e "a a aparut o !oua si !ei!tre"uta ,aima!a, stim "a e ultima $es"operire a lui /iggs. i s*a spus "a i! perioa$a "a!$ s*a sa'arsit marea "rima $i! stra$a Great Coram, toata stra$a !oastra a +ost $e parere "a 0(aiatul0 lui /iggs F$i! a"ea 'remeG e 'i!o'at $e "ele petre"ute si $a"a !u ar +i +ost i! stare sa*si "roias"a u! ali(i per+e"t "a!$ a +ost supus u!ui i!terogatoriu aspru, i!"ru"isat, $e "atre ",iriasul $e la !r. 6=, "a!$ l*a 'i-itat pe a"esta, i! 'e$erea u!ei "ome!-i, a $oua -i $imi!eata $upa i!+aptuirea "rimei F",iriasul $e la !r. 6= +ii!$ asistat $e ",iriasul $e la !r. 76,

"are, i!tamplator, se gasea a"olo i! "lipa a"eeaG, putea s*o pateas"a urat. )u l*am "u!os"ut pe (aiatul lui /iggs i! epo"a a"eea, $ar $upa "ele "e*am 'a-ut $e atu!"i la (aietii lui, eu, u!ul, !u as +i a"or$at prea multa importa!ta ali(iului. /aiatul lui /iggs, "um spu!eam, isi +a"u aparitia $e $upa "olt. Era gra(it, $ar la 'e$erea lui Harris, a mea, a "ai!elui si a lu"rurilor isi i!"eti!i pasul si se ,ol(a. Harris si "u mi!e !e*am uitat urat la el. A"easta ar +i ra!it o !atura mai se!si(ila, $ar (aietii lui /iggs, $e regula, !u se pier$ "u +irea "u u!a "u $oua. El statu lo"ului, la u! #ar$ $e s"ara !oastra, si, spri%i!i!$u*se $e (alustra$a si alega!$u*si u! pai pe!tru meste"at, !e ti!tui "u pri'irea. Era limpe$e "a 'oia sa stie "um 'or s+arsi toate a"estea. I! "lipa urmatoare, (aiatul (a"a!ului se i'i pe partea "ealalta a stra-ii. /aiatul lui /iggs II saluta: & Hei1 Parterul $e la patrusH $oi se muta1 /aiatul (a"a!ului tre"u stra$a si se ase-a i! partea "ealalta a s"arii. Apoi se opri si ta!arul $e la lustragerie, posta!$u*se la!ga (aiatul lui /iggs, iar (aiatul "are spala sti"le la 0Stalpii al(astri0 o"upa o po-itie i!$epe!$e!ta, la margi!ea trotuarului. & )*o sa moara $e +oame, "e -i"i2 -ise $om!isorul $e la lustragerie. & .e, tre(uie sa ai "ate "e'a "u ti!e, raspu!se 0Stalpii al(astri0, $a"a 'rei sa tre"i Atla!ti"ul "u o lu!tre. & )*au $e ga!$ sa trea"a Atla!ti"ul, se (aga (aiatul lui /iggs. Se $u" sa*l "aute pe Sta!le#. I!tre timp se stra!sese o multime +rumusi"a $e oame!i si +ie"are iI i!tre(a pe "elalalt "e s*a i!tamplat. U!ii F"ei ti!eri si +lusturati"iG susti!eau "a e o !u!ta si -i"eau "a mirele e Harris, iar altii, mai i! 'arsta si mai seriosi, erau i!"li!ati sa "rea$a "a e 'or(a $e o i!morma!tare si "a eu su!t, pro(a(il, +ratele raposatului. I!tr*u! s+arsit aparu o (ir%a goala Fpe. stra$a !oastra, $e regula, (ir%ele goale, atu!"i "a!$ !u e !e'oie $e ele, tre" $i! trei i! trei mi!ute, se plim(a $e "olo pa!a "olo $e poma!a si*ti ati! "aleaG. )oi !e*am i!$esat i! ea "u tot "e a'eam si, go!i!$ !iste priete!i $e*ai lui o!tmore!"# "are %urasera pesem!e sa !u se $esparta !i"io$ata $e el, am por!it la $rum i! uralele gloatei. /aiatul lui /iggs a-'arli $upa !oi "u u! mor"o', "a sa !e mearga $i! pli!. La u!spre-e"e am a%u!s la gara Waterloo si !e*am i!teresat $e u!$e plea"a tre!ul $e u!spre-e"e si "i!"i. /i!ei!teles "a !u stia !ime!i, !ime!i $i!tre "ei $e la Waterloo !u stie $e u!$e plea"a u! tre!, sau, atu!"i "a!$ plea"a, "e $esti!atie are, sau, ma rog, "e'a $e +elul a"esta. Hamalul "are !e*a luat (aga%ele era $e parere "a tre!ul plea"a $e la pero!ul al $oilea, $ar u! alt ,amal "u "are $is"uta pro(lema au-ise u! -'o! potri'it "aruia urma sa ple"e $e la primul pero!. Se+ul garii, pe $e alta parte, era i!"re$i!tat "a tre(uie sa traga la pero!ul tre!ului su(ur(a!. Ca sa lamurim lu"rurile i!tr*u! +el, am ur"at la eta% si l*am "o!sultat pe impiegatul $e mis"are. A"esta !e i!+orma "a to"mai atu!"i statuse $e 'or(a "u "i!e'a "are a 'a-ut tre!ul pe pero!ul al treilea. )e*am $us asa$ar la pero!ul al treilea, $ar autoritatile $e a"olo !e*au spus "a, $upa parerea lor, tre!ul a"ela e e3presul $e Sout,ampto!, sau, $a"a !u, perso!alul $e Wi!$sor. .ar erau a(solut siguri "a !u e tre!ul $e Ki!gsto!, $esi $e "e a!ume erau siguri "a !u e !*au putut sa !e spu!a. Apoi ,amalul !ostru se ga!$i puti! si isi $a$u "u presupusul "a tre!ul !ostru tre(uie sa +ie tras la pero!ul i!altA i se parea ",iar "a re"u!oaste gar!itura. )e*am $us asa$ar la pero!ul i!alt si l*am i!tre(at pe masi!ist $a"a merge la Ki!gsto!. Omul !e raspu!se "a !*ar putea sa !e spu!a sigur, $ar "a e mai $egra(a i!"li!at sa "rea$a "a $a. Ori"um, $a"a !u e tre!ul $e 66.; pe!tru Ki!gsto!, !e*a i!"re$i!tat "a e "el $e =.<7 pe!tru 5irgi!ia Water sau e3presul $e 6> $imi!eata pe!tru i!sula Wig,t sau pe!tru o lo"alitate i! $ire"tia a"eea si "a 'om a+la e3a"t atu!"i "a!$ 'om a%u!ge a"olo. I*am stre"urat i! ma!a o %umatate $e "oroa!a si l*am rugat staruitor sa +ie tre!ul $e 66.; pe!tru Ki!gsto!. & Pe li!ia asta, i*am spus !oi, !*o sa stie !ime!i !i"io$ata "e tre! esti si u!$e te $u"i. .rumul iI "u!osti, asa "a o iei (i!isor $i! lo" si o apu"i spre Ki!gsto!. & Stiu si eu, $om!ilor2 raspu!se 'a%!i"ul om. La urma urmei, tot tre(uie sa ple"e u! tre!

la Ki!gsto!. 4oarte (i!e. .ati*mi (a!ii. Asa am a%u!s !oi la Ki!gsto! pe Caile 4erate $e Lo!$ra si $i! su$*'est. Am a+lat mai tar-iu "a tre!ul "u "are "alatorisem era, $e +apt, tre!ul $e mesagerii E3eter si "a oame!ii au pier$ut "easuri i!tregi "auta!$u*l la Waterloo: !ime!i !u stia "e s*a i!tamplat "u el. /ar"a !oastra !e astepta la Ki!gsto!, ",iar su( po$A !e*am i!$reptat spre ea, !e*am $epo-itat (aga%ele i! %urul ei si am pasit i! ea. & Gata, $om!ule2 i!tre(a omul. & Gata, am raspu!s !oi. Si, "u Harris la "arma, eu la trota "armei si o!tmore!"#, !e"a%it si !ei!"re-ator la "ulme, la prora, !e*am a'a!tat pe apele Tamisei, "are, 'reme $e $oua saptama!i, urma sa +ie "ami!ul !ostru. CAPITOLUL 5I /ingston. Observatii instructive cu privire la inceputurile istoriei !ngliei. Observatii instructive cu privire la ste"arul sculptat si la viata, in general. Trista e&perienta a tanarului Stivvings. Meditatii asupra antichitatii. !m uitat ca sunt la carma. 0e%ultate interesante. ,abirintul din Hampton Court. Harris, ghid. Era o $imi!eata mi!u!ata, pe la s+arsitul prima'erii sau i!"eputul 'erii, "um 'reti sa*i spu!eti, "a!$ !ua!tele gi!gase ale ier(ii si +ru!-elor se pres",im(a i!tr*u! 'er$e mai "ompa"t, iar a!ul seama!a "u o +ata ta!ara si +rumoasa "are, i! pargul +emi!itatii, simte primii +iori, !elamuriti si 'estitori $e 'iata !oua. Pitorestile ulite margi!ase ale Ki!gsto!*ului, a"olo u!$e ele "o(oara pa!a la margi!ea apei, erau pli!e $e +arme" i! lumi!a or(itoare a soarelui. 4lu'iul s"a!teietor, "u 'es!i"ul lui $u* te*'i!o $e (ar"i si 'aporase, $rumul e$e"ului stra%uit $e pomi, 'ilele elega!te $e pe "elalalt tarm, Harris "u tri"oul lui rosu*porto"aliu, asu$a!$ si (om(a!i!$ la 'asle, palatul stra'e",i si "e!usiu al $i!astiei Tu$or, "are aparea "a!$ si "a!$ i! $epartare & toate al"atuiau u! ta(lou i!sorit, atat $e lumi!os, $ar li!istit, atat $e pli! $e 'iata, $ar si $e pa"e, i!"at, $esi era $is*$e* $imi!eata, simteam "um ma im(ie si ma ro(este lumea ga!$urilor si a 'isului. a ga!$eam la Ki!gsto! sau 0K#!i!gestu!0, "um i se spu!ea i! -ilele "a!$ era "etatea u!$e se i!"oro!au regii sa3o!i. arele Ce-ar a tre"ut +lu'iul pe ai"i, iar legiu!ile roma!e si*au ase-at ta(erele pe $ealurile $i! apropiere. Ce-ar, i!to"mai "a si Elisa(eta mai tar-iu, pare sa se +i oprit pretuti!$e!i, atat !umai "a se respe"ta mai mult $e"at (u!a regi!a /ess, el !*a poposit pe la "ar"iumi. Gro-a' ii mai pla"eau "ar"iumile regi!ei +e"ioare a A!gliei1 )u stiu $a"a e3ista lo" mai aratos pe o ra-a $e -e"e mile i! %urul Lo!$rei la "are sa !u se +i uitat, u!$e sa !u se +i oprit sau sa !u +i $ormit, $i! "a!$ i! "a!$. Presupu!a!$ "a Harris 'a $es",i$e o pagi!a !oua i! "artea 'ietii lui si 'a $e'e!i u! om mare si (u!, sa -i"em prim*mi!istru, ma i!tre( $a"a $upa moartea lui, $easupra (o$egilor pe "are le*a patro!at, !u 'or +i agatate +irme "a a"estea: 0I! a"easta "asa, Harris a (aut u! pa,ar "u peli!0, sau 0i! 'ara lui H@@, Harris a golit ai"i $oua pa,are "u D,isC# s"otia!, re"e, $e la g,eata0, sau 0Harris a +ost $at a+ara $e ai"i i! $e"em(rie 6@@?0. )u, ar +i prea multe1 4aimoase ar $e'e!i lo"alurile i! "are Harris !u a "al"at !i"io$ata: 0U!i"ul restaura!t $i! su$ul Lo!$rei, u!$e Harris !*a (aut !i"io$ata10 Lumea ar $a !a'ala "a sa a+le "are putea sa +ie pri"i!a u!ei ast+el $e mi!u!i. Cat $e mult tre(uie sa +i urat K#!i!gestu! regele E$D# "ei sla( la mi!te1 /ietul $e el, !*a putut +a"e +ata ospatului i! -iua i!"oro!arii. Poate "a !u i*a +a"ut (i!e "apul $e mistret impa!at "u pru!e $ul"i Fmie, u!uia, mi*ar +i +a"ut rau, "u sigura!taG si a (aut prea mult mie$ si 'i! al( $e Spa!ia, +apt e "a i*a parasit pe +uris pe ",e+liii a"eia -gomotosi, "a sa petrea"a u! "eas ti,!it alaturi $e $raga lui Elgi'a, su( ra-ele lu!ei. Poate "a, ti!a!$u*se $e ma!a, stateau ama!$oi la +ereastra si pri'eau "um se ogli!$este

lu!a i! apa +lu'iului, i! timp "e $i!spre salile i!$epartate -ar'a petre"erii ra-(atea sla( pa!a la ei. Par"a*i 'a$ pe +iorosul O$o si pe s+a!tul .u!sta! "um $au (u-!a i! o$aia retrasa si, impros"a!$*o "u 'or(e grele pe +rumoasa regi!a, iI taras" pe (ietul E$D# i!apoi, i! mi%lo"ul (eti'ilor si al -ur(agiilor. ulti a!i mai tar-iu, i! su!etele -gomotoase ale mu-i"ii $e (atalie, regii si ospetele sa3o!e au +ost i!gropati alaturi, iar stralu"irea Ki!gsto!*ului a $isparut pe!tru u! timp, "a sa re!as"a i! -ilele "a!$ Hampto! Court a $e'e!it rese$i!ta Tu$orilor si a Stuartilor, "a!$ "ora(iile regale erau a!"orate la!ga tarm, iar "a'alerii im(ra"ati i! ma!tii stralu"itoare "o(orau ta!tosi treptele $e(ar"a$erului, striga!$: 0Hei1 O (ar"a1 Sa 'i!a o (ar"a10 )e!umarate "ase 'e",i $i! impre%urimi 'or(es" $eslusit $espre -ilele "a!$ Ki!gsto! era u! oras regal, i! "are, alaturi $e rege, traiau !o(ilii si "urte!ii, iar $rumul lu!g "e $u"ea spre portile palatului +remata -iua i!treaga $e otelul -a!ga!itor, $e armasari aprigi, $e "ati+ele si matasuri +os!itoare si ",ipuri 'esele. Casele spatioase, "u +erestrele lor -a(relite si "u +iri$e, "u semi!eele lor uriase si "u a"operisurile lor tuguiate e'o"a -ilele pa!talo!ilor stramti si ale pieptarelor, ale "orsa%elor (ro$ate "u perle si ale i!%uraturilor "ompli"ate. Ele au +ost ri$i"ate i! 'remea "a!$ 0oame!ii stiau sa "o!struias"a0. Soli$ele "arami-i rosii s*au i!tarit si mai mult "u timpul, iar s"arile $e ste%ar masi' !u s"artaie "a!$ i!"er"i sa "o(ori i!"et treptele. Imi ami!tes" "a i!tr*u!a $i! "asele $i! Ki!gsto! e3ista o mi!u!ata s"ara $i! ste%ar, s"ulptata. Casa !u mai este asta-i $e"at o pra'alie, $ar e !ei!$oios "a pe 'remuri a +ost lo"ui!ta u!ui perso!a% importa!t. U! priete! $e*al meu $i! Ki!gsto! s*a $us a"olo i!tr*o -i "a sa*si "umpere o palarie si, i!tr*u! mome!t $e a(se!ta, a $us ma!a la (u-u!ar si a platit pe lo". )egustorul, "are, i!tamplator, iI "u!ostea pe priete!ul meu, a +ost "am surpri!s la i!"eput, $ar re'e!i!$u*si !umai$e"at si i!telega!$ "a tre(uie sa +a"a "e'a pe!tru a i!"ura%a a"est gest, l*a i!tre(at pe eroul !ostru $a"a !*ar 'rea sa 'a$a u! lem! 'e",i $e ste%ar, s"ulptat "u maiestrie. Priete!ul meu a""epta si !egustorul iI $use pri! pra'alie pa!a la s"ara "asei. /alustra$a era o !ei!tre"uta lu"rare $e arta, iar peretele, pa!a sus, era im(ra"at i! ste%ar, s"ulptat atat $e +rumos, i!"at ar +i +a"ut "i!ste u!ui palat. .upa "e au ur"at s"arile, au i!trat i!tr*u! salo!, o "amera mare si lumi!oasa, impo$o(ita "u o ,artie $e u! al(astru "am tipator, "are i!'iora atmos+era. I! a+ara $e a"easta "iu$ate!ie, apartame!tul !u pre-e!ta !imi" $eose(it si priete!ul meu se i!tre(a pe!tru "e +usese a$us a"olo. Proprietarul se apropie $e perete si lo'i "u $egetul ,artia. Se au-i u! su!et $e par"a ar +i "io"a!it i! lem!. & Ste%ar, e3pli"a el. Totul, pa!a la ta'a!, e !umai ste%ar s"ulptat, "a a"ela pe "are l*ai 'a-ut pe s"ara. & .ar, pe Ce-ar1 se mira priete!ul meu. Sa !u*mi spui "a ai a"operit !iste pereti $i! ste%ar s"ulptat "u ,artie al(astra1 & /a ",iar asa am +a"ut1 +u raspu!sul. A +ost o trea(a +oarte "ostisitoare. A tre(uit sa "aptuses" i!tai tot peretele "u s"a!$uri. I! s",im(, "amera are a"um u! aspe"t $estul $e 'esel. Era +oarte mo,orata i!ai!te. )*as putea spu!e "a*l "o!$am! pe !egustor i!tru totul Fimi i!",ipui "a asta e o mare usurare pe!tru elG. .i! pu!"tul lui $e 'e$ere, a"ela al gospo$arului o(is!uit, "are "auta sa ia 'iata "at mai usor posi(il si !u "a amatorii $e a!ti",itati, are $reptate. Ste%arul s"ulptat e +oarte pla"ut la 'e$ere si !u supara $a"a !u te i!tampi!a la tot pasul, $ar +ara i!$oiala "a e "am $eprima!t pe!tru "ei "u alt+el $e gusturi. Par"a ai trai i!tr*o (iseri"a. )u1 Ceea "e era suparator i! "a-ul lui era "a u! om "aruia prea puti! ii pasa $e s"ulpturile $i!e ste%ar a'ea u! salo! ast+el tapetat, i! timp "e a"ei "arora le pasa tre(uie sa plateas"a preturi e!orme "a sa si le pro"ure. E par"a o lege a a"estei lumi. Ai "eea "e !u $oresti sa ai, iar altii au "eea "e ti*ar tre(ui tie. Oame!ii "asatoriti au sotii si !u par sa le $oreas"a, iar ti!erii !ei!surati se 'aita "a !u au parte $e ele. Oame!ii sara"i, "are $e*a(ia i-(utes" sa*si $u"a traiul $e la o -i la alta, au "ate opt "opii, i! timp "e pere",ile (atra!e si (ogate !u au "ui sa*si lase (a!ii si mor +ara moste!itori. Sau +etele "are au iu(iti spu! "a ar pre+era sa !u*i ai(a, "a le pli"tises" $e moarte si "a

respe"ti'ii ar +a"e mult mai (i!e sa se i!$ragosteas"a $e $om!isoara Smit, si $e $om!isoara /roD!, "are su!t urate si (atra!e si "arora !u le +a"e !ime!i "urte. Ele i!sele !u au !e'oie $e "urte si $e "urte-a!i. )u au $e ga!$ sa se "asatoreas"a !i"io$ata. .ar e mai (i!e sa !u staruim asupra u!or lu"ruri "are !e i!tristea-a atat $e tare. A'eam la s"oala u! "oleg pe "are !oi iI pore"lisem 0Sa!$+or$ si erto!0, a$e'aratul lui !ume +ii!$ StiDi!gs. Era "el mai e3traor$i!ar +la"aia!$ru pe "are l*am "u!os"ut 'reo$ata. Lui StiDi!gs "re$ eu "a*i pla"ea i!'atatura. Ce s"a!$al i se +a"ea "a!$ iI gaseau sta!$ i! pat pa!a !oaptea tar-iu si "iti!$ gre"este1 Cat $espre 'er(ele !eregulate $i! lim(a +ra!"e-a, !u era, pur si simplu, ",ip sa*l $esparti $e ele. Ii i!trase i! "ap i$eea !astrus!i"a si !esa!atoasa "a e +ala pari!tilor sai si ma!$ria s"olii !oastre. Ba'!ea 'es!i" $upa premii si 'roia sa se +a"a mare si sa a%u!ga om $estept, ma rog, tot +elul $e !a-$ra'a!ii $i!tr*astea... )u mi*a +ost $at sa 'a$ o +ii!ta mai "iu$ata, $esi, "re$eti*ma, era i!o+e!si' "a pru!"ul "are !u s*a !as"ut i!"a. /aiatul asta se*m(ol!a'ea regulat $e $oua ori pe saptama!a si atu!"i, (i!ei!teles, !u se $u"ea la s"oala. )i"i u! alt (aiat !u se im(ol!a'ea "a 0Sa!$+or$ si erto!0. .a"a (a!tuia 'reo (oala pri! impre%urimi, el o a'ea !egresit si i!"a i!tr*o +orma gra'a. Capata (ro!sita i! -ilele $e arsita ale lui Cuptor si (oala +a!ului $e Cra"iu!. .upa o perioa$a $e us"a"iu!e "are ti!ea sase saptama!i, se pome!ea "u u! reumatism a"utA iesea a+ara pe "eata $i! !oiem(rie si se i!tor"ea a"asa lo'it $e i!solatie. I!tr*u! a!, (ietul $e el, l*au supus a"tiu!ii ga-ului ilaria!t, i*au s"os toti $i!tii si i*au pus o gar!itura +alsa, +ii!$"a su+erea "umplit $e masele, $ar a"easta $urere s*a tra!s+ormat i! !e'ralgie si $urere $e ure",i. A'ea 'es!i" guturai, a+ara $e o si!gura $ata "a!$, 'reme $e !oua saptama!i, a su+erit $e s"arlati!a, "at $espre $egeraturi, a"estea !u l*au parasit !i"io$ata. I! timpul epi$emiei $e ,olera $i! 6@M6, "artierul !ostru a s"apat "a pri! mi!u!e, iar i! i!treaga paro,ie s*a im(ol!a'it u!ul si!gur: ta!arul StiDi!gs. Ca!$ era (ol!a', tre(uia sa stea i! pat si sa ma!a!"e pui, "rema $e -a,ar ars si struguri $e sera. Ja"ea a"olo si pla!gea "u sug,ituri "a !u e lasat sa*si +a"a e3er"itiile ia lati!a si "a i s*a luat gramati"a germa!a. Iar !oi, "eilalti, "are !e*am +i sa"ri+i"at -e"e trimestre $e 'iata s"olara pe!tru a +i (ol!a'i ma"ar o -i si !u ar$eam $elo" $e $ori!ta sa le $am pari!tilor !ostri prile%ul sa se gro-a'eas"a "u o$raslele lor, !u i-(uteam !i"i ma"ar sa !e alegem "u gatul i!tepe!it. Stateam i! "ure!t sl "ure!tul !e +a"ea (i!e si !e*!'iora, i!g,iteam +el $e +el $e prostii, $oar*$oar !e*om im(ol!a'i, $ar ti*ai gasit1 .e pe urma lor "apatam si mai multa po+ta $e ma!"are si !e i!grasam. Pa!a "a!$ i!"epeau 'a"a!tele !u i-(uteam $elo" sa !as"o"im u! reme$iu impotri'a sa!atatii. I! s",im(, i! ultima -i $e s"oala, ra"eam, "apatam tuse "o!'ulsi'a si +elurite alte tul(urari, $e "are !u mai s"apam pa!a la rei!"eperea "ursurilor, "a!$, i! "iu$a tuturor masurilor pe "are le luam !oi, !e +a"eam (i!e $i! se!i! si eram mai te+eri "a ori"a!$. Asa e 'iata, iar !oi su!tem pre"um iar(a "are se "oseste si e pusa la "uptor "a sa se usu"e. .ar sa !e*!toar"em la pro(lema ste%arului !ostru s"ulptat. Cre$ "a stra*stra*stramosii !ostri a'eau "o!"eptii marete $espre arta si +rumos. Alt+el $e "e toate "omorile artei !oastre $e asta-i !u su!t $e"at !iste lu"ruri (a!ale, $e-gropate a"um trei sau patru sute $e a!i2 a i!tre( $a"a e3ista o +rumusete i!tri!se"a i! 'e",ile +ar+urii $e supa, i! "a!ile pe!tru (ere si i! "a!$ela(rele pe "are le pretuim atat $e mult a"um, sau $a"a +arme"ul "e se $espri!$e $i! ele !u este $e"at !im(ul u!ei epo"i apuse2... 05esela al(astra0 "u "are !e impo$o(im peretii erau arti"olele o(is!uite $e gospo$arie a"um "ate'a se"ole si toti pastorii tra!$a+irii sau pastoritele gal(e!e pe "are le aratam priete!ilor pe!tru a +i a$mirate si pe "are ei se pre+a" "a le gusta, mamele $i! se"olul al optspre-e"elea le $a$eau pru!"ilor sa se %oa"e "a sa !u mai pla!ga. 5a +i oare tot asa i! 'iitor2 Comorile atat $e pretuite $e mai tar-iu !u 'or +i oare $e"at tot (agatelele -ilelor pre"e$e!te2 4ar+uriile !oastre impo$o(ite "u ramuri $e sal"ie 'or +i ase-ate pe semi!eurile mai*marilor i! a!ul $oua mii si !u stiu "at2 Cestile al(e "u ",e!ar $e aur si "u ma!$rete $e +lori aurite i!au!trul lor Fspe"ii !e"u!os"uteG, pe "are Sara, Ja!es a !oastra le sparge "u atata usuri!ta si $e-i!'oltura, 'or +i lipite "u gri%a, ase-ate pe o "o!sola si sterse $e pra+ !umai $e stapa!a "asei2 Sa luam, $e pil$a, "ai!ele $i! portela! "are impo$o(este $ormitorul apartame!tului meu

mo(ilat. E u! "ai!e al(. Are o",i al(astri. )asul e $e u! rosu $eli"at, "u pete !egre. Capul si*l ti!e ri$i"at i!tr*o po-itie o(ositoare, iar e3presia lui este ama(ilitatea $usa pa!a i! pragul im(e"ilitatii. Eu, u!ul, !u*l a$mir. Pri'it "a lu"rare $e arta, as putea sa spu! "a ma e!er'ea-a. U!ii $i!tre priete!ii mei mai !eseriosi stram(a $i! !as "a!$ iI 'a$ si !i"i proprietareasa mea !u*l a$mira, moti'a!$ +aptul "a*i i!ga$uie sa stea a"olo !umai pe!tru "a i l*a $aruit matusa sa. Peste 'reo $oua sute $e a!i, i!sa, e mai mult $e"at pro(a(il "a a"est "ai!e 'a +i $e-gropat, "i!e stie u!$e, gasit +ara la(e si "u "oa$a rupta, 'a!$ut $rept portela! 'e",i si pus i!tr*o 'itri!a. Lumea se 'a stra!ge i! %urul iui sa*l a$mire. Toti 'or +i impresio!ati $e i!te!sitatea "ulorii !asului si o sa*si $ea "u parerea "at $e +rumoasa tre(uie sa +i +ost (u"ata $e "oa$a "are s*a pier$ut. )oi, "o!tempora!ii, !u 'e$em +rumusetea a"estui "ai!e. Prea !e*am o(is!uit "u el. La +el se i!tampla si "u apusurile $e soare si "u stelele: maretia lor !u !e "opleseste pe!tru "a prea !e* am $epri!s o",ii "u ele. Tot asa si "u "ai!ele asta $i! portela!, i! a!ul 77@@, lumea !*o sa se mai sature pri'i!$u*l. 4a(ri"area u!or ast+el $e "ai!i 'a +i o arta $isparuta. Urmasii !ostri se 'or i!tre(a "um l*am +a"ut si !e 'or so"oti teri(il $e $estepti. Se 'a 'or(i $espre !oi "u $ragoste, "a $espre !iste 0'e",i maestri "are au i!+lorit i! se"olul al !ouaspre-e"elea si au "reat a"esti "ai!i $i! portela!0. 0 o$elul0, lu"rat $e +ii"a "ea mai mare la s"oala, 'a +i "o!si$erat 0tapiserie $i! epo"a 'i"toria!a0 si 'a a'ea o 'aloare !epretuita. Tapii si ,al(ele $i! "ar"iumile $e la margi!ea $rumului 'or +i "autate "u i!+rigurare, sparte sau ples!ite, iar "um 'or +i gasite, 'or +i 'a!$ute la greutatea lor i! aur. /ogatasii le 'or +olosi $rept "upe $e sampa!ie, iar "alatorii $i! Japo!ia 'or "umpara toate 0ami!tirile $i! Katiis*gate0 si 0su'e!irurile $i! argate0 "are au s"apat $e $istrugere, $u"a!$u*le i! Ee$o "a pe !iste "urio-itati 'e",i e!gle-esti. I! a"est mome!t, Harris aru!"a 'aslele, salta i! pi"ioare, isi parasi lo"ul, se "ul"a pe spate si*si ri$i"a pi"ioarele i! aer. o!tmore!"# s"oase u! urlet, se $a$u tum(a, "osul $e $easupra "a-u si toate "ele "e erau i!au!trul lui se imprastiara. Cu toata !e$umerirea "are ma "upri!se, !u mi*am pier$ut "umpatul. Am i!tre(at pe u! to! $estul $e 'esel: & Hei1 .e "e +a"i asta2 & .e "e2 Lua*te*ar... A"um, "a m*am ga!$it mai (i!e, !u 'oi mai repeta "e a!ume a spus Harris. Poate "a eram 'i!o'at, re"u!os", $ar !imi" !u s"u-a 'iole!tele $e lim(a% si grosola!iile, mai ales ia u! om "are a primit o e$u"atie atat $e aleasa "a Harris. a ga!$eam la alte lu"ruri si uitasem, $upa "um les!e isi poate i!",ipui "i!e'a, "a ma a+lu la "arma, re-ultatul +ii!$ "a !e*am apropiat prea mult $e $rumul e$e"ului. Era greu la u! mome!t $at sa se spu!a "are eram !oi si "are era tarmul $i!spre i$$lese3. )*a tre"ut i!sa mult si, $umiri!$u*!e, !e*am $espartit. Harris se saturase $e 'asle si*mi propuse sa*l s",im( si "um !e a+lam la!ga $rumul e$e"ului, m*am $at %os $i! (ar"a si, pu!a!$ ma!a pe o$go!, am tras (ar"a pa!a $i!"olo $e Hampto! Court. Ce mi!u!at e -i$ul (atra! "are se i!ti!$e paralel "u +lu'iul1 )u tre" !i"io$ata pe la!ga el +ara sa ma simt i!altat su+leteste. E u! -i$ stra'e",i, priete!os si (i!e'oitor, $e par"a*ti +a"e "u o",iul, u! ta(lou !easemuit $e +rumos, "u pietrele lui !apa$ite pe alo"uri $e li",e!i si $e mus",i, "u "ele "ate'a mla$ite s+ioase $e 'ita "e ra-(at pa!a sus, i! 'ar+, "a sa 'a$a par"a "e se petre"e pe +lu'iul "upri!s $e +reamat, "u ie$era (atra!a si so(ra, a$u!ata "ior",i!e "e'a mai %os1 La +ie"are -e"e #ar-i ai -i$ului se i!tal!es" -e"i $e "ulori si !ua!te. .a"a as sti sa $ese!e- si sa pi"te-, su!t sigur "a as +a"e o s",ita reusita. .e multe ori m*am ga!$it "a mi*ar pla"ea sa traies" la Hampto! Court. E u! lo" ta"ut si patriar,al, i! prea%ma "aruia poti ,oi!ari !esti!g,erit i! -orii -ilei, i!ai!te $e*a se +i s"ulat "ei mai multi $i!tre lo"al!i"i. Si totusi ma i!$oies" "a mi*ar mai pla"ea ",iar atat $e mult $a"a ar +i sa*mi pu! i$eea i! pra"ti"a. Ar +i i!+iorator $e trist si $e*a $reptul lugu(ru la "a$erea serii, "a!$ lampa aru!"a um(re +a!tomati"e pe peretii "u lam(riuri, iar e"oul u!or pasi $epartati rasu!a $e*a lu!gul "ori$oarelor re"i $i! piatra & "a!$ apropii!$u*se, "a!$ $eparta!$u*se & si totul e "u+u!$at i!tr*o ta"ere morma!tala, i!trerupta $oar $e (ataile propriei tale i!imi.

)oi, (ar(atii si +emeile, su!tem "reaturi ale soarelui. Iu(im lumi!a si 'iata. .e a"eea !e i!grama$im i! targuri si orase, iar satele se $e-populea-a a! $e a!. Jiua, i! pli!a lumi!a a soarelui, "a!$ peste tot i! %urul !ostru !atura e trea-a si a"ti'a, !e atrag "ostisele $ealurilor si pa$urile $e !epatru!s, $ar !oaptea, "a!$ Pama!tul, ma!ia !oastra, se $u"e la "ul"are si !e lasa tre%i, 'ai, lumea pare atat $e solitara1 Si !oi, "a !iste "opii i!tr*o "asa pustie, !e speriem, i!"epem atu!"i sa o+tam si sa !u mai putem $e $orul stra-ilor lumi!ate $e +eli!are, al glasurilor ome!esti si al pulsului 'ietii seme!ilor !ostri. )e simtim atat $e !eputi!"iosi si $e mi"i i! marea li!iste, "a!$ pomii, "a !iste tim(re !egre, +os!es" i! a$ierea 'a!turilor $e !oapte, i! prea%ma !oastra su!t $u,uri si suspi!ele lor i!a(usite !e i!tristea-a peste masura. .a, $a, sa !e stra!gem "u totii i! marile orase, sa apri!$em rugurile uriase ale u!ui milio! $e (e"uri "u ga-, sa ",iuim, sa "a!tam i! "or si sa !e simtim 'ite%i. Harris ma i!tre(a $a"a am 'i-itat 'reo$ata la(iri!tul $e la Hampto! Court. El, u!ul, i!trase o$ata "a sa*i arate "ui'a $rumul, iI stu$iase $upa ,arta si la(iri!tul parea atat $e simplu, i!"at aproape "a !u +a"ea "ele $oua pe!"e ta3ate la i!trare. .upa parerea lui Harris, ,arta a"eea +usese +a"uta $e u! po-!as, !u "orespu!$ea $elo" realitatii si*i i!$u"ea pe toti i! eroare. 5i"tima +usese u! 'ar $e la tara ai lui Harris. & I!tram i! la(iri!t, ii spuse Harris, $oar asa, "a sa poti spu!e "a l*ai 'i-itat, $ar sa stii "a e +oarte simplu. .e +apt, e ri$i"ol sa i se spu!a la(iri!t. ergem $rept i!ai!te, apoi o luam la $reapta $upa primul "olt. )e plim(am apoi impre%ur 'reo -e"e mi!ute si !e i!toar"em sa luam masa. )u tre"e mult si !e i!tal!im i!au!tru "u "ate'a persoa!e "are spu!eau "a se a+la a"olo $e trei s+erturi $e ora si "a s*au saturat pa!a*! gat. Harris ii po+ti sa*l urme-e, $a"a 'orA le spuse "a el i!tra a"um si, $upa "e*o sa +a"a i!"o!%urul, o sa se i!$repte spre iesire. Oame!ii !*au stiut "um sa*i mai multumeas"a, s*au i!sirat i! spatele lui si l*au urmat. Pe $rum, alti 'i-itatori, satui $e atata peregri!are, s*au alaturat grupului, pa!a "a!$ toate persoa!ele $i! la(iri!t au +ost atrase i! "eata lui Harris. U!ii "are re!u!tasera la ori"e spera!ta $e a mai iesi 'reo$ata sau $e a*si mai re'e$ea "ami!ul si priete!ii au pri!s "ura% la 'e$erea lui Harris si a grupului sau si au i!trat i! +ormatia lui, (i!e"u'a!ta!$u*l pe sal'ator. .upa so"otelile lui Harris, "am 'reo $oua-e"i $e oame!i iI urmasera, iar o +emeie "u u! "opil, "are*si petre"use a"olo toata $imi!eata, l*a rugat sa*i $ea 'oie sa*l ia $e (rat, "a !u "um'a sa*l piar$a. Harris o ti!ea mereu pe $reapta, $ar $rumul !u se mai ispra'ea. & E u! la(iri!t +oarte mare, o(ser'a 'arul lui Harris. & A, e u!ul $i!tre "ele mai +rumoase $i! Europa, raspu!se Harris. & Su!t "o!'i!s $e asta, a$auga 'arul sau. Am +a"ut $oua mile, pe puti!. La u! mome!t $at, si lui Harris i!"epu sa i se para $estul $e "urios, $ar !u so'ai. erse mai $eparte, pa!a "a!$ tre"ura pe la!ga o (u"ata $e "o-o!a" $e o %umatate $e pe!!# pe "are 'arul lui Harris o 'a-use, putea (aga ma!a*! +o", "u sapte mi!ute mai i!ai!te. & Imposi(il1 +a"u Harris, $ar +emeia "u "opilul se (ur-ului. & /a $a1 Are $reptate1 spuse ea. Cu o "lipa mai i!ai!te $e a*l +i i!tal!it pe Harris, pe "are, -i"ea ea, ar +i $orit $i! toata i!ima sa !u*l +i "u!os"ut !i"io$ata, pe!tru "a, $upa parerea ei, !u era $e"at u! impostor, ea luase "o-o!a"ul $i! ma!a "opilului si*l aru!"ase a"olo. 5or(ele ei iI i!taratara pe Harris. Isi s"oase ,arta si*si argume!ta teoria. & Harta s*ar putea sa +ie +oarte (u!a, spuse "i!e'a $i! grup, "u "o!$itia sa stim i! "e pu!"t al ei !e a+lam a"um. Harris !u stia si sugera "a "el mai (u! lu"ru ar +i sa se i!toar"a "u totii la i!trare si sa por!eas"a $i! !ou. Bei!"eperea e3pe$itiei !u star!i prea mult e!tu-iasm, iar i! "eea "e pri'este rei!toar"erea la lo"ul $e i!trare i! la(iri!t, toata lumea +u $e a"or$. 4a"ura sta!ga impre%ur si*l urmara pe Harris i! $ire"tia opusa. ai tre"ura 'reo -e"e mi!ute si se pome!ira i! "e!tru. Harris se ga!$i la i!"eput sa susti!a "a asta +usese $e alt+el i!te!tia lui, $ar "um gloata iI pri'ea "u $usma!ie, se ,otari sa "ali+i"e i!"i$e!tul $rept u! a""i$e!t. Ori"um, a"um a'eau o (a-a $e ple"are. Stiau u!$e se gases". Co!sultara $i! !ou ,arta si ",estiu!ea li se paru mai simpla "a ori"a!$, asa "a por!ira $i! !ou, pe!tru a treia oara.

Trei mi!ute mai tar-iu se a+lau iar i! "e!tru. .upa a"eea !u mai i-(utira sa a%u!ga !i"aieri, pur si simplu. I!$i+ere!t $e $ire"tia i! "are por!eau, re'e!eau !umai$e"at i! "e!tru. Pro"esul se $es+asura "u atata regularitate, i!"at u!ii, mai "omo-i, se opreau a"olo, astepta!$u*i pe "eilalti sa*si +a"a turul si sa re'i!a la!ga ei. Harris isi s"oase $i! !ou ,arta, $ar 'e$erea ei !u +a"u $e"at sa i!+urie multimea. I se spuse "a ar +a"e (i!e sa ple"e si sa*si +a"a $i! ea (igu$iuri pe!tru par. Harris le spuse "a !u*si poate stapa!i se!-atia "a, i!tr*o a!umita masura, a $e'e!it !epopular. Pa!a la urma, multimea isi pier$u "umpatul si i!"epu sa strige $upa pa-!i", "are se "atara pe o s"ara proptita i! partea $i! a+ara a -i$ului si, pri! -(ierete, i!"er"a sa le e3pli"e pe u!$e s* o ia. I! "lipa a"eea, toti erau atat $e ametiti, i!"at !u erau i! stare sa pri"eapa "e'a, asa "a omul le spuse sa se opreas"a pe lo"ul u!$e se gaseau si sa*l astepte a"olo. Se stra!sera "ior",i!e si asteptara, iar pa-!i"ul "o(ori si i!tra i! la(iri!t. .i! !e+eri"ire, era u! pa-!i" ta!ar si !ou i! meserie. .upa "e i!tra, !u i-(uti sa a%u!ga la ei si se rata"i si el. .i! "a!$ i! "a!$, "ei $i! "eata lui Harris iI -areau +ugi!$ "a apu"at $e partea "ealalta a gar$ului 'iu, apoi ii 'e$ea el pe ei si se !apustea i!tr*a"oloA ei iI asteptau 'reo "i!"i mi!ute, apoi pa-!i"ul aparea e3a"t i! a"elasi lo" si*i i!tre(a u!$e au +ost tot timpul. Ca sa poata iesi, au tre(uit sa astepte pa!a "a!$ s*a i!tors $e la masa u!ul $i!tre pa-!i"ii mai (atra!i ai la(iri!tului. .upa parerea lui Harris, era u! la(iri!t +oarte +rumos si am "a-ut ama!$oi $e a"or$ "a la i!toar"ere sa i!"er"am sa*l trimitem pe George i!tr*o e3pe$itie la Hampto! Court. CAPITOLUL 5II .luviul in vesmantul lui de duminica. Cum se imbraca oamenii pe fluviu. Sansa barbatilor. ,ipsa de gust a lui Harris. Tricoul lui George. O %i in tovarasia unei tinere doamne imbracata dupa ultimul "urnal de moda. Mormantul doamnei Thomas. Omul caruia nu'i plac mormintele, sicriele si craniile. (nfatuarea lui Harris. Ce crede el despre George, banci si limonada. 1n pic de echilibristica Pe "a!$ tre"eam pri! e"lu-a $e la oulse#, Harris mi*a po'estit "e i s*a i!tamplat la Hampto! Court. La oulse# a tre(uit sa asteptam "e'a timp, a'a!$ i! 'e$ere "a eram si!gura (ar"a, iar e"lu-a e mare. )u*mi ami!tes" sa mai +i 'a-ut 'reo$ata e"lu-a oulse# "u o si!gura (ar"a i! ea. /a!uies" "a e "ea mai a"ti'a e"lu-a $e pe Tamisa, o i!tre"e ",iar si pe "ea $e la /oulter. Am stat s*o pri'es" i! a!umite -ile, "a!$ i! lo"ul apei !u 'e-i alt"e'a $e"at u! talmes* (almes pitores" $e tri"ouri tipatoare, "as",ete pestrite, palarii +isti",ii, um(relute (altate, ple$uri $i! matase, ma!tale, pa!gli"i +lutura!$ i! aer si gratioase ro",ii al(eA $a"a*ti aru!"i pri'irea i! %os, $e pe ",ei spre e"lu-a, ti se pare "a 'e-i o uriasa "utie, i! "are au +ost aru!"ate "laie peste grama$a +lori $e toate "ulorile si !ua!tele, $a!$ impresia u!ui "ur"u(eu um+lat, ras+ra!t spre "ele mai $epartate "olturi. I! $umi!i"ile i!sorite, e"lu-a are a"easta i!+atisare aproape toata -iua, i! timp "e $e o parte si $e alta a portilor isi asteapta ra!$ul siruri !es+arsite $e alte (ar"i si 'aporaseA si "um (ar"ile se apropie si tre" mai $eparte, +lu'iul e presarat si impo$o(it "u gal(e!, al(astru, porto"aliu, al(, rosu si ro-, $e la palat pa!a la (iseri"a $i! Hampto!. Toti lo"uitorii $i! Hampto! si oulse# isi pu! "ostumele $e "a!ota% si 'i! sa se plim(e $e "olo pa!a "olo, "u "ai!ii lor, i! %urul e"lu-ei, +lirtea-a, +umea-a si urmares" (ar"ile "u pri'ireaA si tot ameste"ul a"esta !emaipome!it, "as",etele si ,ai!ele (ar(atilor, ro",iile +rumos "olorate ale "u"oa!elor, "ai!ii "u ure",ile "iulite, am(ar"atiu!ile "are i!ai!tea-a, pa!-ele al(e, peisa%ul i!"a!tator si apa s"a!teietoare +ormea-a u!a $i!tre "ele mai pitoresti pri'elisti pe "are le "u!os" i! apropierea a"estui oras (atra! si pli"ti"os, "are este Lo!$ra. Tamisa $e'i!e ai"i u! a$e'arat (a-ar $e im(ra"ami!te. E u!ul $i!tre rarele prile%uri "a!$ !oi, (ar(atii, !e putem arata gustul "u pri'ire la "ulori si, $upa parerea mea, +a"em +ata $estul

$e o!ora(il. Ni! arti"olele mele $e im(ra"ami!te imi pla"e +oarte mult sa pu! u! pi" $e rosu si !egru. Ce "om(i!atie +eri"ita1 Stiti, parul meu (ate i!tr*u! +el $e "asta!iu*auriu Fmi s*a spus "a e o !ua!ta pla"utaG si u! rosu*i!",is i se potri'este $e mi!u!e si, iarasi, "e poate merge mai (i!e $e"at o "ra'ata al(astra, o pere",e $e (oti!e $i! piele si o (asma $i! matase rosie i! %urul taliei2 O (asma e mult mai $e e+e"t $e"at o "urea1 Harris pre+era !ua!tele sau "om(i!atiile $e porto"aliu sau gal(e!, $ar !*as "re$e "a e lu"rul "el mai i!telept. Are u! te! prea oa",es pe!tru gal(e!. Categori", gal(e!ul !u*l pri!$e. II s+atuies" mereu sa +oloseas"a "uloarea al(a sau "rem, pe u! +o!$ al(astru, $ar, $e1, "u "at "i!e'a are mai puti! gust "a!$ e 'or(a $e im(ra"ami!te, "u atat par"a e mai i!"apata!at. Si e pa"at, +ii!$"a asa "um se im(ra"a !*o sa ai(a !i"io$ata su""es, "a!$ ar e3ista 'reo $oua*trei "ulori i! "are !*ar arata ",iar asa $e rau, $a"a si*ar pu!e si palaria. George si*a "umparat "ate'a arti"ole 'estime!tare pe!tru e3"ursia !oastra si tre(uie sa marturises" "a !u*mi pla" $e lo". Tri"oul e gro-a' $e tipator. )*as 'rea "a George sa a+le "e ga!$es" eu $espre a"est tri"ou, $ar asta e "u'a!tul: tipator. Joi seara l*a a$us a"asa si !i l*a aratat si !oua. L*am i!tre(at "um ii spu!e el "ulorii a"eleia, si !e*a raspu!s "a !u stie, "a era o "uloare +ara !ume. 5a!-atorul iI asigurase "a e u! mo$el orie!tal. George a im(ra"at tri"oul i! +ata !oastra si !e*a i!tre(at "e parere a'em. Harris i*a spus "a $a"a*i permite sa*l "o!si$ere "a u! o(ie"t "are, i! +aptul prima'erii, poate +i atar!at $easupra u!ui strat $e +lori pe!tru a speria pasarile, el e gata sa*i a"or$e tot respe"tul, $ar "a arti"ol $e im(ra"ami!te, pe!tru ori"e +ii!ta ome!eas"a, i! a+ara $e !egrii $e la argate KE 'or(a $e grupurile $e "ome$ia!ti tra'estiti i! !egri, $e pe pla%a $e la argateL, il im(ol!a'ea. George se (ur-ului, $ar, 'or(a lui Harris, $a"a !*a'ea !e'oie $e parerea lui, $e "e i*o mai "erea2 Ceea "e !e !eli!istea, pe Harris si pe mi!e, era "a tri"oul asta putea sa atraga ate!tia asupra (ar"ii. )i"i +etele !u arata prea rau i! (ar"a, $a"a su!t im(ra"ate $ragut. Cre$ "a !u e3ista !imi" mai +erme"ator $e"at u! "ostum $e "a!ota% "are $e!ota u! pi" $e gust. .ar u! 0"ostum $e "a!ota%0 & "e (i!e ar +i sa i!teleaga lu"rul a"esta toate $oam!ele1 & tre(uie sa +ie u! "ostum "are sa poata +i purtat si i!tr*o (ar"a, !u !umai aratat i!tr*o 'itri!a $e maga-i!. .a"a i! (ar"a se gases" oame!i "are i! lo" $e e3"ursie se ga!$es" mai mult la im(ra"ami!tea lor, e3"ursia $a +alime!t. Am a'ut o$ata g,i!io!ul sa iau parte la u! pi"!i" ri'era!, "u $oua $om!isoare $e a"est +el. *am $istrat gro-a', "e sa spu!1 Ti*era mai mare $ragul sa le pri'esti "um erau gatite & !umai $a!tela si matase, +lori si pa!gli"i, pa!to+i elega!ti si ma!usi $e 'ara. .ar erau im(ra"ate pe!tru u! stu$io +otogra+i", !u pe!tru u! pi"!i" pe tarmul Tamisei. Erau 0"ostumele $e "a!ota%0 $i!tr*u! %ur!al $e mo$a +ra!tu-es". )imi" mai ri$i"ol $e"at +elul i! "are se +ataiau i! "ostumele a"elea pe us"at, pe apa si i! aer1 ai i!tai li s*a parut "a (ar"a !u e "urata. )oi am sters ime$iat (a!"ile "u "arpe si le*am asigurat "a a"um su!t "urate, $ar !u !e*au "re-ut. U!a $i!tre ele a ati!s per!a "u 'ar+ul $egetului aratator $e la ma!usa si i*a aratat "eleilalte re-ultatul, apoi au o+tat ama!$oua si s*au ase-at. A'eau i!+atisarea primilor martiri "resti!i "are i!"ear"a sa se impa"e "u i$eea "a 'or +i arsi pe rug. Ca!$ 'aslesti, e lu"ru +ires" sa mai stropesti puti!, $ar se $o'e$i "a o pi"atura $e apa poate stri"a +rumusete $e "ostume. Pata !u s*a mai putut sterge si "ostumul a ramas patat pe 'e"ie. Eu eram la 'asle. a stra$uiam sa +a" tot "e era ome!este posi(il. S"oteam 'aslele "u latul pa!a la 'reo $oua pi"ioare $easupra apei si +a"eam o pau-a $upa +ie"are lo'itura, "a sa las apa sa se s"urga, (a le mai si s"uturam, "u gri%a, i!ai!te $e a le a+u!$a iar. FCel $e la pro'a gasi "u "ale sa o(ser'e "a !u se simte u! 'aslas i!$ea%u!s $e e3perime!tat "a sa ti!a a"elasi ritm "u mi!e, a$auga!$ "a, $a"a !u am !imi" impotri'a, o sa stea li!istit si o sa stu$ie-e +elul "um 'asles". Spu!ea "a*l i!teresea-a gro-a'.G Cu toata (u!a'oi!ta mea, "ate u! strop rata"it mai poposea totusi, $i! "a!$ i! "a!$, pe ro",iile $om!isoarelor. 4etele !u s*au pla!s, $ar s*au i!$esat u!a i! alta, "u (u-ele stra!se $e +urie !eputi!"ioasa, si ori $e "ate ori le ati!gea o pi"atura, se g,emuiau si se i!+iorau. Era o pri'eliste !o(ila sa le 'e-i su+eri!$ ast+el i! ta"ere, $ar pe mi!e m*a s"os $i! sarite. Su!t prea se!si(il. Am i!"eput sa 'asles" !er'os si sa"a$at, impros"a!$ "u atat mai multa apa, "u "at ma sileam sa stropes" mai

puti!. I! "ele $i! urma m*am $at (atut. 5oiam sa tre" i! +ata. Cel $e la pro'a i!"u'ii!ta (u"uros, asa "a !e*am s",im(at lo"urile. Ca!$ m*au 'a-ut ple"a!$, $oam!ele au s"os +ara 'oie u! o+tat $e usurare si, pe!tru o "lipa, s*au i!se!i!at la +ata. /ietele $e ele, mai (i!e s*ar +i impa"at "u +elul "um 'asleam eu1 S",im(ul meu !u prea era $us la (iseri"a, era u! om 'esel, !epasator si "am !etot, i!-estrat "u tot atata se!si(ilitate "ata s*ar putea sa ai(a u! "atel $e )eD+ou!$la!$. Puteai sa*l +ulgeri "u pri'irea o ora i!treaga, +ara "a el sa (age $e seama sau, $a"a o(ser'a, sa !u se si!",iseas"a. Ples!i 'aslele "u atata +re!e-ie, i!"at stropii %u"ausi se raspa!$ira pri! toata (ar"a, "a o +a!ta!a arte-ia!a, iar pasagerele sarira $eo$ata i! pi"ioare "a +ripte. Ca!$ tur!a mai mult $e o pi!ta $e apa pe u!a $i!tre ro",ii, 'aslasul !ostru ra$ea i!"eti* sor si spu!ea: & Iertati*ma, !*am 'rut, si le o+erea !umai$e"at (atista. & )u +a"e !imi", murmurau (ietele +ete, i!"er"a!$ sa se a"opere pe +uris "u ple$uri si ,ai!e si sa se apere "u um(relutele lor $i! $a!tela. Pra!-ul !u le*a ti,!it. Oame!ii le po+teau sa se ase-e pe iar(a si iar(a era pli!a $e pra+, iar tru!",iurile pomilor $e "are erau i!'itate sa se re-eme +a"eau impresia "a !u +usesera periate $e saptama!i $e -ile. I! "o!se"i!ta, si*au aster!ut (atistele pe pama!t si s*au ase-at pe ele, tepe!e si $repte. Ci!e'a a a$us o +ar+urie, "u pla"i!ta "u "ar!e, s*a impie$i"at $e u! "iot si pla"i!ta si*a luat -(orul. .i! +eri"ire, !u le*a ati!s !i"i o +arama, $ar a""i$e!tul a sugerat u! !ou peri"ol, "eea "e le*a +a"ut sa se agite. Era $e a%u!s, $upa a"eea, "a 'reu! parti"ipa!t la pi"!i" sa $u"a i! ma!a "e'a "are, "a-a!$, ar +i putut pro'o"a o "atastro+a, "a +etele sa +ie "upri!se $e pa!i"a si sa*l urmareas"a "u !eli!iste si groa-a "res"a!$a, pa!a "a!$ omul se ase-a iar. & Ei, a"um, +etelor, le spuse "u 'oiosie priete!ul meu, 'aslasul $e la pro'a, $upa "e ispra'i masa, a"um tre"eti la spalat. La i!"eput !u l*au i!teles. Ca!$ au pri"eput, i! s+arsit, si*au e3primat teama "a !u prea stiu "um sa spele. & Lasati "a 'a arat eu1 se o+eri el. O sa 'a $istrati stras!i". 5a ase-ati pe... 'reau sa spu! 'a aple"ati peste mal si mis"ati 'asele i!"oa"e si i!"olo pri! apa. Sora "ea mai mare isi e3prima parerea "a !u e im(ra"ata "u ro",ia "ea mai potri'ita pe!tru o ast+el $e trea(a. & /a e +oarte (u!a, +oarte (u!a, a i!"ura%at*o el. Bi$i"ati*'a !umai poalele. Le*a "o!'i!s i! "ele $i! urma s*o +a"a si pe asta, e3pli"a!$u*le "a spalatul e marele !umar $e atra"tie al u!ui pi"!i". 4etele au tre(uit sa re"u!oas"a "a e o trea(a +oarte i!teresa!ta. Ca!$ stau si ma ga!$es" a"um, ma i!tre( $a"a ta!arul a"ela era i!tr*a$e'ar atat $e (atut i! "ap pe "at II "re$eam !oi. )u "um'a era... !u, e3"lus1 prea a'ea u! aer !e'i!o'at, "a $e "opil. Harris 'oia sa "o(oare la Hampto! C,ur",, "a sa 'i-ite-e morma!tul $oam!ei T,omas. & Ci!e e a"easta $oam!a T,omas2 l*am i!tre(at. & .e u!$e 'rei sa stiu2 raspu!se Harris. Cu"oa!a asta are u! morma!t !ostim si 'reau sa*l 'a$. Am protestat. )u stiu $a"a e o greseala $e "o!stru"tie a +irii mele, $ar eu, u!ul, !u ma $au i! 'a!t $upa mo!ume!te +u!erare. Stiu "a, atu!"i "a!$ a%u!gi i!tr*u! sat sau i!tr*u! oras, lu"rul "el mai i!$i"at e sa te repe-i spre "imitir si sa "o!templi mormi!tele, $ar e o pla"ere la "are re!u!t i!tot$eau!a. )u ma amu-a $elo" o"olul u!or (iseri"i mo,orate si re"i, i! spatele u!or mos!egi o+ti"osi si sa "ites" epita+uri. )i"i ma"ar 'e$erea u!ei pla"ute "rapate, $i! arama, (agata i!tr*o piatra, !u*mi prile%uieste "eea "e !umes" eu o a$e'arata +eri"ire. Ii !e"a%es" teri(il pe para"liserii respe"ta(ili pri! i!$i+ere!ta $e "are stiu sa $au $o'a$a i! +ata u!or i!s"riptii tul(uratoare, pre"um si pri! lipsa mea $e e!tu-iasm +ata $e istoria 'reu!ei +amilii $e pri! partea lo"ului, i! timp "e prost tai!uita mea !era($are $e a iesi $e a"olo le ra!este simtami!tele. I!tr*o $imi!eata mi!u!ata, "u mult soare, ma re-emasem $e gar$ul $i! piatra "are impre%muia o (iseri"uta rusti"a si, "u pipa i! gura, sor(eam "u !esat (u"uria li!istita si

pro+u!$a "are se $espri!$ea $i! peisa%ul a"ela +eeri" si o$i,!itor & (iseri"a (atra!a si sura, "u ma!u!",iurile ei $e ie$era si "u pri$'orul $i! lem! s"ulptat i!tr*u! ",ip origi!al, "ararea al(i"ioasa serpui!$ i! %osul $ealului i!tre $oua siruri $e ulmi i!alti, a"operisurile $i! paie ale "aselor tara!esti apara!$ $easupra gar$urilor 'ii, (i!e i!gri%ite, +lu'iul argi!tiu $i! 'ale, magurile impa$urite $i! +u!$ul -arii1 Era u! ta(lou i!"a!tator. I$ili", poeti", "are ma i!spira. a simteam (u! si !o(il. )u mai 'roiam sa +iu pa"atos si rau. Eram ,otarat sa 'i! si sa traies" ai"i, sa !u mai +a" !i"i o +apta rea, sa $u" o 'iata !epri,a!ita si +rumoasa, sa am par argi!tiu la (atra!ete si "ate alte lu"ruri. I! "lipele a"elea ii iertasem pe toti priete!ii si ru$ele mele pe!tru rautatea si per'ersitatile lor, si*i (i!e"u'a!tam. Ei !u stiau "a*i (i!e"u'a!te-. Staruiau mai $eparte pe $rumul pier-a!iei, +ara sa ai(a ,a(ar $e "eea "e +a"eam eu pe!tru ei, i! "oltisorul a"ela retras $e lume, $ar a"esta era a$e'arul: ii (i!e"u'a!tam si as +i $orit "a ei sa stie a"est lu"ru, pe!tru "a 'roiam sa*i +eri"es". .epa!am mai $eparte ga!$urile a"estea !o(ile si gi!gase, "a!$, $eo$ata, re'eria mea +u i!trerupta $e o 'o"e as"utita si suierata. & Gata, $om!ule, am 'e!it, am 'e!it. S*a +a"ut, $om!ule, !u 'a gra(iti1 striga "i!e'a. i*am ri$i"at pri'irile si am 'a-ut u! om (atra! si ",el, "are se*!$repta spre mi!e s",iopata!$, i! ma!a "u o legatura uriasa $e ",ei "e se lega!au si -or!aiau la +ie"are pas pe "are*l +a"ea. Cu o $em!itate "alma, i*am +a"ut sem! sa se $u"a la ale lui, $ar mos!eagul "o!ti!ua sa i!ai!te-e, tipa!$ i!tr*u!a: & Am 'e!it, $omHle, am 'e!it. Su!t !itelus "am s",iop, !u mai su!t spri!te! "a alta$ata. Pe ai"i, $omHle. & Lasa*ma*! pa"e, (atra! !e!oro"it, i*am spus eu. & Am 'e!it "at $e repe$e am putut, $omHle, raspu!se el. /a(a mea '*a 'a-ut a(ia a"um. 5e!iti $upa mi!e, $omHle. & Lasa*ma i! pa"e, am repetat eu. Plea"a pa!a !u sar -i$ul si te u"i$. O um(ra $e !e$umerire i se -ugra'i pe ",ip. & )u 'reti sa 'e$eti mormi!tele2 & )u, am raspu!s eu, !u 'reau. 5reau sa stau ai"i, re-emat $e -i$ul asta (atra!. Plea"a si $a*mi pa"e. Su!t pli! $e ga!$uri +rumoase si !o(ile si 'reau sa stau asa, pe!tru "a mi*e (i!e si pla"ut. 5reau sa !u ma s"oti $i! sarite "u prostiile $umitale si !u alu!ga se!time!tele mele "resti!esti "u tampitele $umitale $e mormi!te. Hai, $u*te si gaseste pe "i!e'a "are sa te i!groape ie+ti! si eu o sa plates" %umatate $i! ",eltuiala. O "lipa, el ramase "a !au". Se +re"a la o",i si ma pri'i "u asprime. Paream $estul $e uma! la i!+atisare, !u putea pri"epe1 & )u su!teti $i! partea lo"ului2 i!tre(a el. )u traiti ai"i, !u*i asa2 & )u, am raspu!s. .ar $a"a as trai ai"i, !*ai mai trai $um!eata. & Atu!"i, -ise el, 'e!iti sa 'e$eti mormi!tele, lo"ul u!$e au +ost i!gropati oame!ii, stiti, ra"lele... & La !ai(a1 am raspu!s eu, simti!$ "um ma e!er'e-. )u 'reau sa 'a$ !i"i u! morma!t1 I! ori"e "a-, !u mormi!tele $umitale1 .e "e sa 'reau2 )oi, 'reau sa spu! +amilia !oastra, isi are mormi!tele ei. Uite, u!",iul meu Po$ger are u! morma!t la "imitirul Ke!sal Gree!, "are e ma!$ria i!tregului ti!ut1 I! "ripta (u!i"ului meu, la /oD, i!"ap opt 'i-itatori, iar matusa mea Su-a!a are u! morma!t $i! "arami$a i! "imitirul 4i!",le#, "u o lespe$e pe "are se a+la u! or!ame!t i! (asorelie+ i! ",ip $e i(ri" $e "a+ea si $e %ur impre%ur u! ",e!ar i!alt $e sase i!",i, $i! "ea mai (u!a piatra al(a, "are a "ostat o a'ere. Ca!$ am !e'oie $e mormi!te, a"olo ma $u" si ma $es+at. )u am !e'oie $e mormi!tele altora. .upa "e o sa te i!groape pe $um!eata, 'oi 'e!i sa*ti 'a$ morma!tul & e tot "e pot +a"e pe!tru $um!eata. os!eagul i-(u"!i i! la"rimi si*mi spuse "a pe u!ul $i!tre mormi!te se gaseste o (u"ata $e piatra $espre "are spu! u!ii "a s*ar putea sa +ie u! "io( $i!tr*o +igura ome!eas"a si "a pe u! alt morma!t su!t gra'ate "ate'a "u'i!te pe "are !u a i-(utit i!"a !ime!i sa le $es"i+re-e. Si "um eu rama!eam !ei!$uple"at, mos!eagul a$auga pe u! to! $e*a $reptul s+asietor: & /i!e, $om!ule, $ar sa 'e$eti "el puti! ra"la "u moaste1

)u, !u 'oiam sa 'a$ !i"i asta, asa "a mos!eagul %u"a ultima "arte. Se apropie $e mi!e si* mi suiera i! ure",e: & Am o pere",e $e "ra!ii i! "ripta, 'e!iti sa le 'e$eti p*astea. Jau, 'e!iti sa 'e$eti "ra!iile. Su!teti u! om ta!ar, "are 'rea sa se $istre-e i! "o!"e$iu. 5e!iti sa 'e$eti "ra!iile1 Ca!$ am au-it u!a "a asta, m*am rasu"it pe "al"aie si am luat*o la sa!atoasa, i! timp "e el imi striga: & Jau, 'e!iti sa 'e$eti "ra!iile1 I!toar"eti*'a sa 'e$eti "ra!iile1 Lui Harris, i! s",im(, ii pla" gro-a' mormi!tele, epita+urile si i!s"riptiile $e pe mo!ume!teA ga!$ul "a ar putea tre"e pe a"olo +ara sa 'a$a morma!tul $oam!ei T,omas iI i!!e(u!ea. erse pa!a a"olo i!"at a+irma "a asteptase "u !era($are -iua "a!$ 'a putea 'e$ea morma!tul $oam!ei T,omas, "a s*a ga!$it la el i! "lipa "a!$ am pus la "ale e3"ursia si "a !u ar +i ple"at "u !oi $a"a !u era morma!tul $oam!ei T,omas. I*am ami!tit atu!"i $e George, pre"um si $e +aptul "a la ora "i!"i tre(uie sa +im "u (ar"a la S,epperto!, "a sa !e*!tal!im "u el. Harris i!"epu sa*l o"aras"a, "um $e isi poate permite George sa tra!$a'eas"a -iuli"a i!treaga si sa !e lase pe !oi sa !e "a!o!im si!guri "u ,ar$ug,ia asta $e (ar"a 'e",e, s*o "aram i! susul si i! %osul apei "a sa*l i!tal!im2 .e "e a$i"a sa !u 'i!a George si sa +a"a si el puti!a trea(a2 .e "e !u s*a i!'oit la (irou "a sa ple"am o $ata "u totii2 .ra"u s*o ia $e (a!"a1 are (ra!-a +a"e George la (a!"a1 & )u +a"e !i"i o trea(a a"olo, spuse Harris. Ori $e "ate ori ma $u" la el, iI gases" sta!$ $upa o (u"ata $e geam si "auta!$ sa $ea impresia "a +a"e "e'a. Ce sa "aute u! (ar(at i! $osul u!ei (u"ati $e sti"la2 Uite, eu mu!"es" "a sa*mi "astig e3iste!ta. Ce, a$i"a el !u poate sa mu!"eas"a2 Ce +olos a$u"e el a"olo si "e rost au toate (a!"ile astea ale lor2 Te "urata $e paraie, iar "a!$ sem!e-i u! "e", ti*l trimit i!apoi ma-galit peste tot "u: 0)e'ala(il0, 0A$resa* ti*'a emite!tului0, La "e (u! toate astea2 4esta asta mi*au +a"ut*o $e $oua ori saptama!a tre"uta. )u su!t $ispus sa mai suport ast+el $e por"arii. Am sa*mi retrag "o!tul. .a"a ar +i ai"i, am putea sa !e $u"em sa 'i-itam morma!tul a"ela, Iti i!",ipui "a e la (a!"a2 Ei, as1 Se $istrea-a u!$e'a, asta e, si pe !oi !e lasa sa +a"em toata trea(a. Sa stii "a eu ma $au %os, 'reau sa (eau "e'a. I*am e3pli"at "a !e $espart mile i!tregi $e 'reo "ar"iuma, "eea "e l*a +a"ut sa i!%ure +lu'iul si sa i!tre(e "e rost are pe lume Tamisa si $a"a toti "ei "are plea"a pe +lu'iu tre(uie sa moara $e sete. Ca!$ Harris o ia ra-!a, "el mai "umi!te lu"ru e sa*l lasi sa*si +a"a me!$rele, i! +elul a"esta isi 'arsa tot +o"ul si se li!isteste. I*am ami!tit "a i! "os se gaseste limo!a$a "o!"e!trata si u! (i$o! "u apa i! (otul (ar"ii si "a ama!$oua atata asteapta, sa +ie ameste"ate si pre+a"ute i!tr*o (autura ra"oritoare. Asta iI +a"u sa tu!e si sa +ulgere impotri'a limo!a$ei si a 0tuturor laturilor $e s"oala $umi!i"ala0, "um le -i"ea el, limo!a$a $e g,im(ir, sirop $e -meura et", et". Toate pro$u" $ispepsie, -i"ea el, $istrug $eopotri'a trupul si su+letul si su!t "au-a a %umatate $i! "rimele "are se sa'arses" i! A!glia. Cum, totusi, tre(uia sa (ea "e'a, se "o"ota pe (a!"a si se i!ti!se sa ia sti"la. Sti"la era ",iar i! +u!$ul "osului si, +ii!$"a !u era usor $e gasit, tre(ui sa se aple"e tot mai mult, pa!a "a!$, i!"er"a!$ sa si "armeas"a i! a"elasi timp $i!tr*o po-itie "are*l +a"ea sa ai(a imagi!ea rastur!ata a lu"rurilor, "armi gresit si i!tra "u (otul (ar"ii $rept i! tarmA i-(itura iI pra'ali si Harris se pome!i "u "apul $rept i! "os si "u pi"ioarele i! aer, spri%i!i!$u*se "u mai!ile $e peretii (ar"ii. )u "ute-a sa se miste $e teama sa !u "a$a peste (or$, asa "a a tre(uit sa rama!a i! po-itia asta pa!a "a!$ am 'e!it eu si, apu"a!$u*l $e pi"ioare, l*am tras i!apoi, "eea "e l*a +a"ut sa spumege $e +urie. CAPITOLUL 5III Santa". Cel mai indicat procedeu pentru a iesi din impas. 2goismul strigator la cer al proprietarilor riverani. Pancartele #!tentiune3#. Sentimentele necrestinesti ale lui Harris. Cum

interpretea%a Harris niste cuplete vesele. O serata in lumea mare. Comportarea nerusinata a doi tineri buni de span%urat. Cateva amanunte fara rost. George cumpara un ban"o. Am +a"ut u! popas su( sal"iile $e la!ga Kempto! ParC si am luat pra!-ul. E u! u!g,er i!"a!tator u! tapsa! $e iar(a "are se ras+ata la um(ra sal"iilor $e pe mal. .e*a(ia I!"epusem +elul al treilea, pai!e "u gem, "a!$ u! $om! im(ra"at !umai i!tr*o "amasa, "u ma!e"ile su+le"ate si "u u! "iot $e pipa i! gura, isi +a"u aparitia si !e i!tre(a $a"a stim "a am i!"al"at o proprietate pri'ata. I*am raspu!s "a, $eo"am$ata, !u am stu$iat ",estiu!ea su+i"ie!t $e pro+u!$ pe!tru a putea a%u!ge la o "o!"lu-ie $e+i!iti'a, $ar "a, $a"a el !e*ar asigura pe "u'a!tul sau $e ge!tilom "a i!tr*a$e'ar am i!"al"at o proprietate pri'ata, l*am "re$e +ara $oar si poate. )e*a $at asigurarea "eruta si !oi i*am multumitA "um i!sa !u se ,otara $elo" sa ple"e si parea gro-a' $e i!$ispus l*am i!tre(at $a"a ii mai putem +i $e 'reu! +olos, (a Harris, "u +irea lui so"ia(ila, ",iar i*a o+erit puti!a pai!e "u gem. /a!uies" "a omul aparti!ea u!ei so"ietati ai "arei mem(ri se %urasera sa !u ma!a!"e pai!e "u gem, "a"i !e re+u-a pe u! to! gro-a' $e taios, $e par"a s*ar +i simtit %ig!it "a l*am ispitit, a$auga!$ "a este $e $atoria lui sa !e +a"a 'a!t $e pe a"ele meleaguri. Harris raspu!se "a $atoria e lu"ru mare si*l i!tre(a "are ar +i, $upa el, "el mai (u! mi%lo" $e a !e a",ita o!ora(il. Harris este "eea "e se poate !umi u! i!s (i!e legat, "at u! mu!te $e 'oi!i", spatos si "iola!os, asa "a omul iI masura $i! "restet pa!a*! talpi si !e i!+orma "a se 'a $u"e sa se s+atuias"a "u stapa!ul si apoi se 'a i!apoia "a sa !e aru!"e pe ama!$oi i! Tamisa. Cert e "a !u l*am mai 'a-ut si tot atat $e "ert e "a tot "e 'roia el, $e +apt, era u! sili!g. Pe Tamisa su!t $estui marta+oi $i! a"estia "are reali-ea-a u! "astig (u!i"el i! timpul 'erii, um(la!$ $e*a lu!gul malurilor si sa!ta%a!$u*i pe gogoma!i, su( prete3tul "a au +ost trimisi $e proprietar. Cel mai !imerit pro"e$eu i! ast+el $e "a-uri este sa*ti $ai !umele si a$resa si sa*l lasi pe pro*prietar, $a"a i!tr*a$e'ar are 'reo legatura "u "a-ul, sa te $ea i! %u$e"ata si sa $o'e$eas"a "e a!ume pagu(e i*ai pri"i!uit ase-a!$u*te pe u! "olt $i! tere!ul lui. .ar ma%oritatea oame!ilor su!t i!tr*atat $e tra!$a'i sau speriosi, i!"at pre+era sa i!"ura%e-e potlogaria, a""epta!$*o mai "ura!$, $e"at sa*i pu!a "apat pri!tr*o atitu$i!e "e'a mai +erma. A"olo u!$e i!tr*a$e'ar proprietarii su!t $e 'i!a, ei ar tre(ui aratati "u $egetul. Egoismul proprietarilor ri'era!i sporeste i! +ie"are a!. .a"a a"esti oame!i ar a'ea ma!a li(era, ar -aga-ui Tamisa $e*a (i!elea1 E "eea "e si +a", $e alt+el, "u a+lue!tii mai mi"i si "u rastoa"ele: impla!ta stalpi i! al(ia raului, i!ti!$ la!turi $e pe u! mal pe "elalalt si ti!tuies" pa!"arte e!orme $e +ie"are "opa". 5e$erea a"estor pa!"arte imi tre-este toate i!sti!"tele rele "are -a" i! mi!e. Simt "a imi 'i!e sa le smulg u!a "ate u!a, sa le ti!tuies" i! "apul "elui "are le*a agatat si, $upa "e i*am +a"ut $e petre"a!ie, sa*l i!grop si sa*i ase- pe morma!t o pa!"arta $i! astea, i! ",ip $e piatra +u!erara. I*am impartasit lui Harris a"este por!iri, iar el mi*a raspu!s "a ale lui su!t si mai rele. Harris ar +i a'ut po+ta sa*l rapu!a !u !umai pe "el "are a'usese i$eea "u pa!"artele, "i si i!treaga lui +amilie, ru$ele si priete!ii, apoi sa*i ar$a "asa $i! temelii. & Asta ar +i "am e3agerat, am -is eu. & E3agerat21 +a"u Harris. Catusi $e puti!1 Este e3a"t "eea "e merita. Iar $upa asta, le*as "a!ta pe rui!e !iste "uplete 'esele. Am +ost "upri!s $e ma,!ire "a!$ l*am au-it pe Harris $a!$ glas u!or i!te!tii atat $e sa!geroase. )i"io$ata !u e (i!e sa i!ga$uim i!sti!"telor !oastre $e $reptate sa $ege!ere-e i! simpla ra-(u!are. i*a tre(uit mult timp pa!a sa*l a$u" pe Harris la se!time!te mai "resti!esti, $ar i! "ele $i! urma am reusit. i*a +aga$uit "a, i! ori"e "a-, 'a "ruta ru$ele si priete!ii si !u 'a "a!ta "uplete 'esele pe rui!e. )u l*ati au-it !i"io$ata pe Harris "a!ta!$ "uplete 'esele, altmi!teri ati i!telege Ser'i"iul pe "are i*am a$us uma!itatii. Harris are o i$ee +i3a si a!ume "a se pri"epe sa "a!te "uplete 'eseleA priete!ii lui Harris i!sa, "ei "are l*au au-it "a!ta!$, au si ei o i$ee +i3a si a!ume "a !u se pri"epe, "a !u se 'a pri"epe !i"io$ata si "a !u ar tre(ui lasat sa i!"er"e. Ca!$ Harris se a+la i! so"ietate si este rugat sa "a!te, el i!"epe i!'aria(il ast+el: 0/i!e, $ar sa stiti "a !u "a!t $e"at "uplete 'esele0 si asta o spu!e "u aerul "a a"este "uplete 'esele, i!

i!terpretarea lui, su!t "u a$e'arat "e'a "e tre(uie sa au-i ma"ar o $ata i! 'iata, $upa "are poti sa mori "u "ugetul impa"at. & Ce pla"ere !e*ati +a"e1 spu!e ga-$a. Jau, "a!tati*!e u!ul, $om!ule Harris1 Si Harris se ri$i"a si se i!$reapta spre pia!, "u +igura sura-atoare a u!ui om ge!eros, "are to"mai se pregateste sa $ea "ui'a "e'a. & A"um, 'a rog, li!iste, spu!e ga-$a "elor $i! %ur, $om!ul Harris !e 'a "a!ta u! "uplet 'esel. & Sple!$i$1 murmura oaspetii si, parasi!$ sera, se gra(es" sa i!tre i! "asa, $au !a'ala pe s"ari, se $u" sa*i stra!ga u!ii pe altii $i! toate "amerele, apoi se im(ul-es" i! salo!, +a"a!$ "er" si -am(i!$ satis+a"uti, "u a!ti"ipatie. Si Harris i!"epe. .i! partea "ui'a "are "a!ta "uplete 'esele !u te astepti la "i!e stie "e 'o"e. )u te astepti la +ra-e spuse "ore"t sau la 'o"ali-e. )u te +ormali-e-i $a"a, pe la mi%lo"ul u!ei !ote, omul a $es"operit "a a luat*o prea sus si, i! "o!se"i!ta, "o(oara (rus". Bitmul !u te %e!ea-a. )u*ti iesi $i! sarite $a"a i!terpretul, lua!$*o "u $oua masuri i!ai!tea a"ompa!iame!tului, lasa (alta "upletul la mi%lo"ul u!ui 'ers, "a sa parlame!te-e "u pia!istul, $upa "are por!este $e la "apat. .ar la "u'i!te !u poti re!u!ta ",iar atat $e usor. )u te astepti "a "i!e'a sa !u*si ami!teas"a mai mult $e"at primele trei 'ersuri $i! primul "uplet si sa le tot toa"e pa!a "a!$ urmea-a re+re!ul. )u te astepti "a u! om sa se poti"!eas"a la mi%lo"ul u!ui 'ers, sa ",i"oteas"a si sa spu!a "a e gro-a' $e !ostim, $ar !u*l ierti $elo" pe a"ela "are*si ami!teste si $e "elelalte 'ersuri, i!"ear"a sa le "a!te, impro'i-ea-a, pe!tru "a mai tar-iu, "a!$ a a%u!s la "u totul alt pasa%, sa si*l reami!teas"a (rus" si, +ara !i"i u! a'ertisme!t, sa se rei!toar"a la el si sa ti*l (age pe gat "u tot $i!a$i!sul. )u te... $ar, stati, mai (i!e sa i!"er" sa 'a $au o i$ee $espre +elul "um "a!ta Harris si atu!"i 'eti putea %u$e"a si!guri. HABBIS 4stand in fata pianului si adresandu'se multimii nerabdatoare56 Stiti... ma tem "a e "e'a +oarte 'e",i. Cre$ "a*l "u!oasteti "u totii... .ar e si!gura (u"ata pe "are o stiu. Este "a!te"ul Ju$e"atorului $i! 0Sortuletul0, !u, !u 'reau sa spu! 0Sortuletul0, 'reau sa spu!... stiti "e 'reau sa spu!, "elalalt, "e !ai(a1 Si, stiti, tre(uie sa "a!tati "u totii re+re!ul. 4Murmure de incantare. ,umea e nerabdatoare sa cante refrenul. 2&ecutie stralucita a introducerii la cantecul 7udecatorului din #Proces cu "uriu# de catre pianistul nervos. Vine randul lui Harris. Harris, nici gand. Pianistul nervos, ataca introducerea de la capat si Harris, incepand sa cante in acelasi timp, da gata primele doua versuri din cantecul Primului ,ord din #Sortuletul#. Pianistul nervos repeta introducerea, renunta, incearca sa'l acompanie%e pe Harris la cantecul 7udecatorului din #Proces cu "uriu#, vede ca nu foloseste la nimic, cauta sa'si dea seama ce face si pe ce lume traieste Harris, simte ca'l apuca nabadaile si se opreste brusc.5 HABBIS 4cu multa bunavointa56 /ra'o, merge $e mi!u!e, -au asa, -i*i i!ai!te. PIA)ISTUL )EB5OS: a tem sa !u +ie 'reo greseala pe u!$e'a. Ce "a!tati2 HABBIS 4prompt56 Asta*i (u!a1 Ca!te"ul Ju$e"atorului $i! 0Pro"es "u %uriu0. Cum, !u*l "u!osti2 U)UL .I)TBE PBIETE)II LUI HABBIS 4din fundul salii56 .aH $e u!$e, ma gulie, !i"i 'or(a1 Ca!ti "a!te"ul Amiralului $i! 0Sortuletul0. 4Controversa prelungita intre Harris si prietenul lui cu privire la ceea ce canta Harris, de fapt. (n cele din urma, prietenul e de parere ca nu contea%a ce anume canta Harris, principalul e sa cante. Harris, revoltat de nedreptatea ce i se face, solicita pianistului s'o ia din nou de la capat. Pianistul e&ecuta introducerea la cantecul !miralului, iar Harris, socotind ca i s'au creat in sfarsit conditiile favorabile5 HABBIS: 8evenind si eu barbat 9 Si pledand ca avocat 4Hohote de ras, interpretate de Harris drept compliment. Pianistul, gandindu'se ca are nevasta si copii, abandonea%a o lupta inegala si se retrage. ,ocul lui este luat de un barbat cu nervii mai tari.5 )OUL PIA)IST 4bine dispus56 Hai, priete!e, $a*i $rumul si eu te urme-. )u !e si!",isim !oi $e i!tro$u"ere.

HABBIS 4care, treptat, a sfarsit prin a se dumeri, continua ra%and56 S+i!ti $i! "eruri1 5a "er iertare. Asa e, am "o!+u!$at "ele $oua "a!te"e. .ar stiti, m*a i!"ur"at Je!Ci!s. Ei, ,ai a"um. 4Canta. !i impresia ca vocea lui urca din strafunduri, amintind de %gomotele surde ale unui apropiat cutremur de pamant.5 .e'e!i!$ eu, asa$ar, Trepa$us la u! !otar... 4catre pianist, in soapta56 E prea %os, (atra!e. S*o luam $e la "apat, $a"a !u te superi. 4Canta din nou primele doua versuri, de data aceasta cu o voce de mare falset. Stupoare in public. +atrana doamna neurastenica de langa camin incepe sa planga. 2 scoasa afara.5 HABBIS 4in continuare56 Stergem geamul, stergem usa, Si... )u, !u, spalam geamurile $e la usa pri!"ipala. Si frecam dusumeaua. )u, la $ra"u..., iertati*ma, a+urisita ",estie, !u reuses" $elo" sa*mi ami!tes" 'ersul asta. Si... si... si... ei, !u are a +a"e, sa tre"em mai (i!e la re+re!. Hai$eti, sa*!"er"am 4canta56 Si eu, tra la la la la la la, 2u sunt seful flotei, da3 Hai$e, "orul, stiti..., se repeta ultimele $oua 'ersuri. TOATI LU EA CO)TI I) COB: Si el, tra la la la la la la, 2l e seful flotei, da3 Si Harris !i"io$ata !u*si $a seama "a se +a"e $e ras si "a torturea-a !iste oame!i "are !u i*au +a"ut !i"i u! rau. /a i!"a e $e (u!a*"re$i!ta "a le*a o+erit "e'a gra!$ios si le promite "a o sa le mai "a!te "e'a "omi", $upa "i!a. Tot 'or(i!$ $e "a!te"e "omi"e si $e serate, mi*am a$us ami!te $e o i!tamplare $estul $e !eo(is!uita la "are am asistat si eu, si "are, $at +ii!$ "a +a"e multa lumi!a i! pro(lema a"ti'itatii "ere(rale a oame!ilor, i! ge!eral, ar tre(ui, "re$ eu, ami!tita i! a"este pagi!i. Luam parte la o reu!iu!e mo!$e!a, +ormata !umai $i! oame!i +oarte mo!$e!i si i!struiti. Purtam ,ai!ele "ele mai (u!e, $is"utam i!tr*u! stil ales si !e simteam i! largul !ostru toti, i! a+ara $e $oi stu$e!ti ti!erei, proaspat i!torsi $i! Germa!ia, oame!i $e $u-i!a, "are !u*si mai gaseau lo"ul, "a si "a!$ pe!tru ei timpul s*ar +i s"urs prea i!"et. A$e'arul era "a ii e"lipsam. Co!'ersatia !oastra s"a!teietoare si ra+i!ata, gusturile !oastre $e "lasa i!alta ii $epaseau. Erau !iste i!trusi pri!tre !oi si ar +i +ost mult mai (i!e $a"a am +i +ost s"utiti $e pre-e!ta lor. Asupra a"estui lu"ru am "a-ut "u totii $e a"or$, mai tar-iu. Am i!terpretat "ate'a morceau& $i! 'e",ii maestri germa!i. Am $is"utat +iloso+ie si eti"a. Am +lirtat "u o $em!itate pli!a $e gratie. Am +a"ut si +el $e +el $e "alam(ururi, (i!ei!teles $e "ea mai (u!a "alitate. .upa "i!a, "i!e'a a re"itat u! poem i! lim(a +ra!"e-a, pe "are l*am gasit "u totii +oarte +rumos, apoi o $oam!a a "a!tat i! spa!iola o (ala$a se!time!tala, "are !e*a +a"ut pe 'reo $oi $i!tre !oi sa pla!gem & era gro-a' $e pateti"a. Apoi "ei $oi ti!eri s*au s"ulat i! pi"ioare si !e*au i!tre(at $a"a l*am au-it 'reo$ata pe Herr Slosse!! /os",e! F"are to"mai sosise si se a+la %os, i! su+ragerieG i!terpreta!$ marele sau "a!te" "omi" germa!. .upa "ate !e a$u"eam ami!te, !i"i u!ul $i!tre !oi !u*l au-ise. Ti!erii spu!eau "a e "el mai !ostim "a!te" "ompus 'reo$ata si "a, $a"a !e +a"ea pla"ere, iI 'or i!$uple"a pe Herr Slosse!! /os",e!, pe "are iI "u!osteau +oarte (i!e, sa !i*l "a!te. Preti!$eau ",iar "a e atat $e !ostim "a!te"ul, i!"at atu!"i "a!$ Herr Slosse!! /os",e! l*a "a!tat i!ai!tea Kaiserului, el FKaiser*ul, a$i"aG a tre(uit $us pe sus i! pat. Spu!eau "a !u*l "a!ta !ime!i "a Herr Slosse!! /os",e!. A"esta pastra i! tot timpul e3e"utiei o gra'itate atat $e impertur(a(ila, i!"at te +a"ea sa "re-i "a re"ita o trage$ie, lu"ru "are, $esigur, !u +a"ea $e"at sa*i sporeas"a e+e"tul "omi". ai spu!eau, $e aseme!ea, "a !i"i ma"ar o "lipa Herr Slosse!! /os",e! !u lasa sa se i!teleaga, $i! i!+le3iu!ile 'o"ii sau $i! stilul sau $e i!terpretare, "a ar +i 'or(a $e "e'a 'esel, i!tru"at a"easta ar "ompromite tot e+e"tul. To"mai aerul, lui gra', aproape pateti", imprumuta "a!te"ului u! "omi" ire-isti(il. Le*am spus "a murim $e !era($are sa*l au-im, "a 'rem sa !e $istram "opios, iar ei au "o(orat sa*l a$u"a pe Herr Slosse!! /os",e!. Se pare "a propu!erea l*a i!"a!tat, "a"i a 'e!it !umai$e"at sus si s*a ase-at ia pia!, +ara alte mo+turi. & O sa 'a amu-ati pe "i!ste. Ce*o sa mai ra$eti1 soptira "ei $oi ti!eri, "are, $upa "e tra'ersara "amera, se ase-ara $is"ret i! spatele pro+esorului.

Herr Slosse!! /os",e! se a"ompa!ia si!gur. La $rept 'or(i!$, i!tro$u"erea !u prea sugera u! "a!te" "omi". Era o melo$ie ras"olitoare si pli!a $e simtire. Ti se i!"retea pielea as"ulta!$*o, !u alta. )e*am soptit u!ul altuia "a asa e stilul !emtes" si !e*am pregatit sa*l apre"iem asa "um se "u'i!e. Eu, u!ul, !u stiu !emteste. E $rept "a am i!'atat la s"oala, $ar la $oi a!i $upa a(sol'ire !u mai stiam !i"i o (oa(a, si $e atu!"i m*am simtit mult mai (i!e. Totusi, !u 'roiam "a lumea $e a"olo sa*mi $es"opere ig!ora!ta. .i! +eri"ire, imi tre"u pri! mi!te o i$ee pe "are o "re$eam (u!i"i"a. i*am ati!tit pri'irile asupra "elor $oi stu$e!ti si i*am urmarit. Ca!$ ",i"oteau ei, ",i"oteam si eu, "a!$ ,o,oteau ei, ,o,oteam si eu, (a i!"a, $i! "a!$ i! "a!$, slo(o-eam "ate u! ",i"otit i! plus, asa, "a $e la mi!e, "a si "um as +i surpri!s u! eleme!t $e umor, "are le s"apase "elorlalti. Am "o!si$erat a"est lu"ru "a $eose(it $e a(il $i! partea mea. Am remar"at, i! timpul "a!te"ului, "a multi alti i!'itati erau si ei "u o*",ii ati!titi asupra "elor $oi ti!eri, i!to"mai "a si mi!e. Si a"estia ",i"oteau "a!$ ",i"oteau ti!erii, si ,o,oteau "a!$ ,o,oteau ei, si "um ti!erii ",i"oteau si ,o,oteau si se um+lau $e ras mai tot timpul, lu"rurile mergeau stru!a. Si totusi, pro+esorul !u parea +eri"it. Ca!$ am i!"eput sa ra$em, e3presia +etei lui tra$a o pro+u!$a uimire, "a si "a!$ rasul ar +i +ost ultimul lu"ru la "are s*ar +i asteptat. )e$umerirea lui !i s*a parut "e'a $eose(it $e reusitA !e spu!eam "a aerul sau gra' pro$u"e el si!gur %umatate $i! tot e+e"tul "omi". Cea mai mi"a $o'a$a $i! partea lui "a stie "at e $e amu-a!t ar "ompro* mite totul. Si "um ii $a$eam i!ai!te "u rasul, uimirea lui se tra!s+orma i! suparare, apoi i! i!$ig!are. Pro+esorul aru!"a pri'iri +ioroase asupra !oastra F!u i!sa si asupra "elor $oi ti!eri, "are, +ii!$ i! spatele lui, !u puteau +i 'a-utiG, "eea "e !e*a +a"ut sa ra$em "u sug,ituri. )e*am spus "a o sa !i se traga moartea $i! atata ras. )umai "u'i!tele, -i"eam !oi, si era $e a%u!s sa te +a"a sa te ta'alesti pe %os $e ras, $armite pre+a"uta lui gra'itate & a, !u, ,otarat, era prea mult1 La ultimele a"or$uri, pro+esorul se $epasi pe si!e i!susi. )e aru!"a !iste pri'iri pli!e $e atata +ero"itate, i!"at $a"a !u am +i +ost pre'e!iti asupra stilului !emtes" $e i!terpretare a "a!te"elor "omi"e, !e*am +i simtit oare"um i! peri"ol, iar el puse atata $urere si %ale i! mu-i"a a"eea stra!ie, i!"at $a"a !u am +i stiut "a e 'or(a $e u! "a!te" "omi", poate "a am +i i-(u"!it i! pla!s. Herr Slosse!! /os",e! termi!a i! mi%lo"ul u!ui a$e'arat potop $e rasete. Am re"u!os"ut "u totii "a +usese "a!te"ul "el mai "omi" "e !e*a +ost 'reo$ata $at sa au-im. Am remar"at ",iar "a e $e*a $reptul "urios "um, i! "iu$a u!or $o'e-i atat $e graitoare, mai poate $ai!ui "re$i!ta "a !emtii su!t "u totul lipsiti $e umor. Si l*am i!tre(at pe pro+esor $e "e !u a tra$us "a!te"ul i! e!gle-a, pe!tru "a si oame!ii $e ra!$ sa*l poata i!telege si sa*si $ea si ei seama "e i!seam!a u! "a!te" "u a$e'arat "omi". Atu!"i Herr Slosse!! /os",e! se ri$i"a, i!+ri"osator la 'e$ere. Se rasti la !oi i! !emteste F"are lim(a, gases", se pretea-a +oarte (i!e la i!%uraturiG, topai "a u! apu"at, !e arata pum!ul si !e -'arli i! o(ra- toate "u'i!tele $e o"ara e!gle-esti pe "are le "u!ostea. Spu!ea "a $e "a!$ e el !u a mai +ost i!sultat i! asa ,al. Se $o'e$i "a !umai "omi" !u +usese "a!te"ul. Era 'or(a $espre o ta!ara +ata $i! u!tii Har-, "are*si %ert+ise 'iata pe!tru a ma!tui su+letul iu(itului eiA la moartea a"estuia, spiritele lor s*au i!tal!it i! 'a-$u,, apoi, i! ultima parte, se arata "um iu(itul o parasise "a sa +uga "u u! alt spirit & i! +i!e, !u su!t prea sigur $e ama!u!te, $ar, i! ori"e "a-, stiu "a era "e'a +oarte trist. Herr Slosse!! /os",e! spu!ea "a a i!terpretat o$ata a"est "a!te" i! +ata Kaiser*ului si "a el FKaiser*ul, a$i"aG s"a!"ise "a u! "opil. El Fa$i"a Herr /os",e!G preti!$ea "a a"est "a!te" e re"u!os"ut $e toata lumea "a +ii!$ u!ul $i!tre "ele mai tragi"e si mai pateti"e "a!te"e i! lim(a germa!a. A +ost u! mome!t pe!i(il, +oarte pe!i(il. Se parea "a !u e3ista !i"i o iesire $i! impas. )e*am uitat $upa "ei $oi ti!eri "are !e %u"asera re!g,iul, $ar a"estia spalasera puti!a +oarte $is"ret, i!$ata $upa "e Herr Slosse!! /os",e! isi termi!ase "a!te"ul. I! +elul a"esta s*a i!",eiat petre"erea. i! ",ip mai li!istit si "u mai puti! proto"ol $e"at mi s*a i!tamplat sa 'a$ 'reo$ata. )i"i ma"ar !u !e*am spus !oapte (u!a. Am "o(orat u!ul "ate u!ul, pasi!$ i! 'ar+ul $egetelor si ti!a!$u*!e "at mai i! um(ra. I*am "erut i! soapta 'aletului

palariile si paltoa!ele, !e*am $es",is si!guri usa, !e*am stre"urat a+ara tiptil si am -(ug,it*o $upa "olt, e'ita!$u*!e "at mai mult u!ii pe altii. .e atu!"i i!"oa"e !u am mai ma!i+estat !i"io$ata u! i!teres $eose(it pe!tru "a!te"ele !emtesti. Am a%u!s la e"lu-a $e la Su!(ur# la trei si %umatate. 4lu'iul e +erme"ator pa!a i! +ata portilor e"lu-ei, iar rastoa"a e pli!a $e poe-ie, $ar !u "are "um'a sa 'aslesti i! "o!tra "ure!tului. Eu am i!"er"at o $ata. Eram la 'asle si i*am i!tre(at pe "ei $e la "arma $a"a s*ar putea sa i-(utes", iar ei mi*au raspu!s: 0O, $esigur, !umai sa tragi 'artos.0 Cum !e a+lam atu!"i ",iar $e$esu(tul po$etului "are leaga "ele $oua porti ale e"lu-ei, m*am opi!tit si am i!"eput sa 'asles" $i! rasputeri. 5asleam super(, "u mis"ari ritmi"e regulate. /ratele, pi"ioarele, pieptul, spatele & toate erau per+e"t "oor$o!ate. Lo'eam apa "u pri"epere, putere si iuteala, i!tr*u! stil "u a$e'arat remar"a(il. Cei $oi priete!i spu!eau "a e o pla"ere sa ma pri'eas"a. .upa 'reo "i!"i mi!ute, "a!$ so"oteam "a tre(uia sa +i a%u!s aproape $e poarta e"lu-ei, am ri$i"at o",ii. Eram tot su( po$, ",iar i! lo"ul u!$e i!"epusem sa 'asles", iar i$iotii aia $e priete!i se ti!eau "u mai!ile $e (urta, mai sa se prapa$eas"a $e atata ras. 5aslisem "a u! !e(u!, iar $rept urmare (ar"a !i"i ma"ar !u se "li!tise $e su( po$et. .e atu!"i le las altora pla"erea $e a 'asli impotri'a "ure!tului. Am 'aslit i! susul +lu'iului pa!a la Walto!, o lo"alitate $estul $e mare pe!tru u! oras ri'era!. .ar, "a toate lo"alitatile $e pe malul Tamisei, !umai o mi"a parte a Walto!*ului e ase-ata ",iar pe mal, aproape $e apa, asa "a $i! (ar"a iI poti lua "u usuri!ta $rept u! "atu! "u "el mult "i!"i*sase "ase. Wi!$sor si A(i!gto! su!t si!gurele orase i!tre Lo!$ra si O3+or$ $i! "are se mai poate 'e$ea "ate "e'a $e pe +lu'iu. Toate "elelalte su!t pitite pe $upa "otituri si $e* a(ia $a"a ii aru!"a +lu'iului "ate o pri'ire $i! "ate u! "apat $e stra$a. Perso!al, !u pot $e"at sa le +iu re"u!os"ator pe!tru "a s*au ga!$it sa lase malurile li(ere pa$urilor, "ampurilor si lu"rarilor ,i$rauli"e. Pa!a si Bea$i!g, $esi "auta "u tot $i!a$i!sul sa spur"e si sa urateas"a +lu'iul, ori $e "ate ori iI ati!ge "u te!ta"ulele sale, are totusi (u!ul simt sa*si ti!a +ata sluta "at mai $eparte. Se*!telege $e la si!e "a Ce-ar a'ea o mi"a rese$i!ta a lui la Walto!, o ta(ara, u! 'al $e aparare, sau "e'a i! ge!ul a"esta. Ce-ar era i!$ragostit $e "ursul superior al +lu'iului. .e aseme!ea, si regi!a Elisa(eta a "utreierat a"este meleaguri. CromDell si /ra$s,aD F!u "el "u 0mersul tre!urilor0, "i a"u-atorul regelui C,arlesG au lo"uit si ei ai"i, "a!$'a. Cre$ "a al"atuiau o pere",e +oarte reusita. I! (iseri"a $i! Walto! se gases" u! +el $e ",i!gi $i! +ier, pe "are "ei $e alta$ata le i!tre(ui!tau pe!tru a ti!e i! +rau lim(ile +emeilor "i"alitoare. I! -ilele !oastre se pare "a s*a re!u!tat la pro"e$eu. Se 'e$e trea(a "a s*a imputi!at +ierul si "a !imi" alt"e'a !u s*a $o'e$it su+i"ie!t $e re-iste!t. I! (iseri"a su!t si "ate'a mormi!te $e seama. a temeam "a !u 'oi reusi sa*l opres" pe Harris sa !u $ea o raita pe a"olo, $ar se pare "a !u prea ii era ga!$ul la ele, asa "a am putut sa !e 'e$em li!istiti $e $rum. .i!"olo $e po$, +lu'iul +a"e o multime $e "oturi, +oarte pitoresti, !u*i 'or(a, $ar !epla"ute pe!tru 'aslasi si "arma"i, pro'o"a!$ 'es!i" u! s",im( $e "u'i!te grele i!tre ei. Pe malul $rept, lasam i! urma !oastra par"ul Oatla!$s, 'e",e si 'estita rese$i!ta, pe "are He!ri" al 5III*lea a +urat*o $e la "i!e'a, !u*mi ami!tes" $e la "i!e a!ume, si i! "are a lo"uit. Par"ul are si o grota, pe "are poti s*o 'i-ite-i i! s",im(ul u!ei ta3e $e i!trare. Se -i"e "a e mi* !u!ea mi!u!ilor, "u toate "a, perso!al, !u gases" !imi" $eose(it la ea. Baposata $u"esa $e EorC, "are a lo"uit la Oatla!$s, era moarta $upa "ai!i. A'ea o multime. A pus sa i se +a"a u! "imitir a!ume pe!tru ei, i! "are sa*i i!groape $upa moarte, si i! "are -a" si asta-i 'reo "i!"i-e"i $e $ulai, +ie"are "u pla"a lui $i! marmura si a'a!$ epita+ propriu. 4ie 'or(a i!tre !oi, "re$ "a (ietii "ai!i o merita tot atat $e mult "a ori"e "resti!. La 0Stalpii $e la CorDa#0, primul "ot pe "are*l +a"e Tamisa mai sus $e po$ul $e la Walto!, s*a $at o (atalie i!tre Ce-ar si Cassi'elau!us. Cassi'elau!us pregatise +lu'iul i! "i!stea lui Ce-ar, impa!-i!$ toata al(ia "u stalpi Fa a'ut, (i!ei!teles, gri%a sa agate si o

pa!"arta pe "are s"ria: 0Pa-ea10G. Ce-ar, i!sa, tot a tre"ut. )u era ",iar atat $e les!e sa*l $esparti pe Ce-ar $e +lu'iul asta. .e u! om "a el am a'ea !e'oie a"um pri! prea%ma rastoa"elor. I! lo"ul u!$e ati!g Tamisa, Halli+or$ si S,epperto! apar ca $oua ase-ari mi"i si $ragute, i! rest !ea'a!$ !imi" $eose(it. I! "imitirul $i! S,epperto!, totusi, se a+la u! morma!t pe "are su!t sapate i! piatra "ate'a 'ersuri. Am a'ut emotii "re-a!$ "a Harris o sa 'rea sa $e(ar"e si, $e (u"urie, o sa i!"eapa sa %oa"e to!toroiul i! %urul morma!tului. L*am 'a-ut pri'i!$ "u %i!$ $e(ar"a$erul pe "a!$ !e apropiam $e el si atu!"i, pri!tr*o mis"are a(ila, am i-(utit sa*i aru!" "as",eta i! apa. I! gra(a lui $e a o pes"ui, pre"um si $i! pri"i!a i!$ig!arii "au-ate $e sta!ga"ia mea, Harris a uitat $e mormi!tele sale $ragi. La We#(ri$ge, We#*ul Fu! raulet +rumos, !a'iga(il, pe!tru am(ar"atiu!ile mai mi"i, pa!a la Guil$+or$, si pe "are am ti!ut i!tot$eau!a sa*l "er"ete- +ara sa +i a%u!s 'reo$ataG se 'arsa i! Tamisa impreu!a "u /our!e si "a!alul /esi!gstoCe. E"lu-a e ",iar pe malul opus al orasului si primul lu"ru pe "are l*am -arit "a!$ !e*am apropiat i!$ea%u!s a +ost tri"oul lui George, atar!at pe u!a $i!tre portile e"lu-ei, iar i! tri"ou Fam $es"operit asta $upa o mi!utioasa "er"etareG era George i!susi. o!tmore!"# se puse pe u! latrat +urios, eu -(ieram, Harris ragea. George isi agita palaria si ",iui i! sem! $e raspu!s. Pa-!i"ul e"lu-ei se !apusti a+ara "u o "a!ge, "re-a!$ "a a "a-ut "i!e'a i! apa. Se posomori la ",ip "a!$ isi $a$u seama "a s*a i!selat. George ti!ea i! ma!a u! o(ie"t "iu$at, impa",etat i!tr*o (u"ata $e pa!-a "er!ita. O(ie"tul era rotu!$ si turtit la u!ul $i! "apete, "u u! ma!er lu!g si $rept, iesit i! a+ara. & Asta "e mai e2 i!tre(a Harris. O tigaie2 & )uuu, raspu!se George "u o li"arire "iu$ata i! +u!$ul o",ilor. E "e'a "are +a"e +urori a!ul a"esta, toata lumea are "ate u!ul, i! susul Tamisei. E u! (a!%o. & )u stiam "a te pri"epi sa "a!ti la (a!%o1 am e3"lamat eu si Harris i!tr*u! glas. & Ei, !u prea stiu, raspu!se George, $ar "i"a e +oarte usor. U!$e mai pui "a mi*am "umparat si o "arte $upa "are sa i!'at1 CAPITOLUL IP George e pus la treaba. (nstinctele feroce ale edecurilor. Purtarea scandaloasa a unui schif cu doua randuri de vasle. 1nii remorchea%a, altii sunt remorcati. (ndeletniciri pentru indragostiti. Ciudata disparitie a unei doamne in varsta. Graba strica treaba. Cum remorchea%a fetele. 2motii. 2clu%a care a disparut sau fluviul bantuit. Mu%ica. Salvati3 .e i!$ata "e l*am 'a-ut pe George i! mi%lo"ul !ostru, l*am si pus la trea(a. /i!ei!teles, lui George !umai $e mu!"a !u*i ar$ea Fpar"a ii ar$e "ui'a2G. )e*a e3pli"at "a a'usese $e lu"ru, !u gluma, i! Cit#. & .a2 +a"u Harris, "u i!ima lui impietrita si $elo" pre$ispusa spre mila si "rutare. A"um o sa ai $e lu"ru pe +lu'iu, asa, "a sa mai s",im(i +elul $e mu!"a. S",im(area prieste ori"ui. Iesi a+ara1 George !u putea protesta. Cu "o!stii!ta "urata, ",iar $a"a era 'or(a $e "o!stii!ta lui George, !*o putea +a"e, $esi a aru!"at si el o 'or(a i! 'a!t, "a ar +i, poate, mai (i!e sa rama!a i! (ar"a si sa +iar(a "eaiul, i! timp "e eu si Harris 'om trage la e$e". Pro(a(il, pregatitul "eaiului "ere multa (ataie $e "ap si !oi $oi aratam +oarte o(ositi. )u i*am raspu!s. )e*am multumit sa*i i!ti!$em "apatul $e parama. George l*a apu"at si a "o(orat pe tarm. Ciu$ata si !a(a$aioasa mai e si parama1 O i!+asori "u ra($area si gri%a "u "are*ti impaturesti o pere",e !oua $e pa!talo!i, iar "i!"i mi!ute mai tar-iu, "a!$ o ri$i"i, par"a e alta aratare. )u 'reau sa +iu mo%i", $ar am !estramutata "o!'i!gere "a $a"a i!ti!-i $rept o parama o(is!uita i! mi%lo"ul u!ui "amp si stai "u spatele la ea !umai o %umatate $e mi!ut, "a!$ te i!tor"i 'e-i "a s*a stra!s grama$a, s*a i!"ola"it, s*a +a"ut !o$uri*!o$uri, si*a rata"it "apetele si e !umai laturi, iar "a sa o $es+a"i e !e'oie $e "el puti! o %umatate $e "eas, i! "are timp se-i pe

iar(a si i!%uri "a u! (ir%ar. A"easta e parerea mea $espre parame, i! ge!eral. 4ireste, s*ar putea sa e3iste si e3"eptii o!ora(ile, !u -i" "a !u ar e3ista. Su!t, pro(a(il, parame "are +a" "i!ste tagmei lor, a$i"a parame "o!stii!"ioase, respe"ta(ile, parame "are !u*si i!",ipuie "a su!t u! g,em $e ata pe!tru "rosetat si !u "auta sa se tra!s+orme i! milieuri atu!"i "a!$ su!t lasate $e "apul lor. A$mit "a e posi(il sa e3iste ast+el $e parame si !a$a%$uies" si!"er "a e3ista. Eu, u!ul, i!sa, !*am i!tal!it. Cu puti! timp i!ai!te $e a a%u!ge la e"lu-a, stra!sesem eu i!sumi parama. )*am 'rut sa*l las pe Harris sa se ati!ga $e ea, pe!tru "a e gro-a' $e !e*ate!t. Am i!+asurat*o i!"et si "u gri%a, am legat*o la mi%lo", am impaturit*o i! $oua si am ase-at*o (i!isor pe +u!$ul (ar"ii. Harris a ri$i"at*o i! ",ip stii!ti+i", "a sa -i" asa, si a pus*o i! ma!a lui George. George a apu"at*o stra!s si a ti!ut*o la $ista!ta $e el, $es+a"a!$*o $e par"a ar +i $es+asat u! !ou*!as"ut, $ar i!ai!te $e a +i $es+asurat -e"e #ar-i, parama ami!tea per+e"t $e o rogo%i!a prost impletita. ereu se i!tampla a"elasi lu"ru "u parama si urmarile su!t si ele i!tot$eau!a a"eleasi. Omul $e pe tarm "are i!"ear"a s*o $es"ur"e "re$e "a toata 'i!a o poarta "el "are a i!+asurat*o, iar atu!"i "a!$ u! om $e pe +lu'iu ga!$este u! lu"ru, il si spu!e "u glas tare. & Ce*ai 'rut sa +a"i $i! parama, o plasa $e pri!s peste2 .ra"u o mai $es"ur"a a"um1 .e "e !*ai i!+asurat*o "um tre(uie, !ataraule2 (om(a!e el $i! "a!$ i! "a!$, i! timp "e se lupta sal(ati" "u parama, apoi o tra!teste pe $rumul e$e"ului si alearga i! %urul ei, i!"er"a!$ sa*i $ea $e "apat. Cel "are a i!+asurat*o, pe $e alta parte, "re$e "a 'i!a este e3"lusi' a omului "are 'rea s*o $es+a"a. & )*a'ea !i"i pe !ai(a "a!$ ai luat*o1 e3"lama el i!$ig!at. .e "e !u te ga!$esti "e +a"i2 Pe toate le -apa"esti1 Ai +i i! stare sa i!!o-i si u! stalp $e spa!-uratoare1 Si asa $e tare le sare ta!$ara, i!"at +ie"are e gata sa*l spa!-ure pe "elalalt "u parama. Tre" ast+el -e"e mi!ute, $upa "are primul i!"epe sa urle, isi iese $i! sarite, topaie pe parama si i!"ear"a s*o $es"ur"e, agata!$*o $e primul o(ie"t i!tal!it. /i!ei!teles, parama se i!"ur"a si mai rau. U! al $oilea se $a %os $i! (ar"a si 'i!e sa*l a%ute. U!ul se poti"!este $e "elalalt si se i!"ur"a u!ul pe "elalalt. Ama!$oi apu"a a"elasi "apat al paramei, trag $e el i! $ire"tii opuse si se i!trea(a u!$e !ai(a s*a i!tepe!it. Pa!a la urma, i-(utes" s*o $es"ur"e, $ar "a!$ isi aru!"a o",ii spre (ar"a, 'a$ "a a luat*o la 'ale i!$repta!$u*se $rept spre e"lu-a. Asta s*a i!tamplat "u a$e'arat1 Era i!tr*o $imi!eata "u 'a!t, la!ga /o'e!e#. 5asleam i! %osul "ure!tului si, "a!$ !e*am apropiat $e o mea!$ra, am -arit pe tarm $oi ti!eri. Ti!eau i! mai!i o parama lu!ga si se uitau u!ul la altul, "u o e3presie !au"a si $e-!a$a%$uita, asa !u mi*a mai +ost $at sa 'a$ pe u! ",ip ome!es", !i"i pa!a atu!"i, !i"i $upa a"eea. Era limpe$e "a se i!* tamplase "e'a, asa "a !e*am apropiat si i*am i!tre(at. & Pai... !e*a ple"at (ar"a1 raspu!sera ei i!$ig!ati. .oar "e !e*am $at %os "a sa $es"ur"am parama si, "a!$ !e*am uitat i!apoi, ia (ar"a $e u!$e !u*i1 Pareau o+e!sati $e "eea "e, pe (u!a $reptate, "o!si$erau ei u! a"t %os!i" si rusi!os $i! partea (ar"ii. Le*am gasit $e-ertoarea o %umatate $e mila mai %os,H i!"ur"ata i! !iste trestii, si le*am a$us*o i!apoi. Su!t "o!'i!s "a timp $e "el puti! o saptama!a !*au mai lasat*o sa*si +a"a $e "ap. )u*i 'oi uita !i"io$ata pe "ei $oi $isperati. Par"a*i 'a$ si a"um, um(la!$ ,a(au"i pe tarm, "u +u!ia i! ma!a si "auta!$u*si (ar"a. Bemor"atul i! partea $e sus a +lu'iului prile%uieste +el $e +el $e i!"i$e!te, "are $e "are mai "arag,ioase. U!ul $i!tre "ele mai o(is!uite este spe"ta"olul pe "are*l o+era $oi e$e"ari "are i!ai!tea-a $e -or, "u+u!$ati i!tr*o $is"utie apri!sa, i! timp "e omul $i! (ar"a, la o suta $e #ar-i i! urma lor, le striga -a$ar!i" sa se opreas"a si le +a"e sem!e $isperate "u 'asla. Ce'a !epla"ut pare sa se +i i!tamplat, "um ar +i: u! a""i$e!t, sa se $es+a"a "arma, ori sa alu!e"e "a!gea i! apa, ori sa "a$a palaria "arma"iului si sa +ie purtata repe$e i! %osul "ure!tului. La i!"eput, el le striga sa se opreas"a pe u! to! (la!$ si "urte!itor. & Hei, !*au-iti2 Opriti*'a o "lipa1 striga el apoi "u 'ioi"iu!e i! glas. i*a "a-ut palaria i! apa1 Apoi, mai puti! a+a(il:

& Hei, Tom1 .i"C1 Ati sur-it2 & Apoi, i! s+arsit: & Lua*'*ar !ai(a $e i$ioti1 Opriti*'a1 4ir*ati 'oi... Pe urma salta i! pi"ioare, topaie, -(iara pa!a "a!$ se +a"e sta"o%iu la +ata si i!%ura i! gura mare. Pe mal, (aietasii se opres", se amu-a si aru!"a "u pietre i! (ar"a, i! timp "e !e!oro"itul e tarat pri! +ata lor "u o 'ite-a $e patru mile pe ora si !u se poate $a %os "u !i"i u! ",ip. S*ar e'ita multe !epla"eri $e ge!ul a"esta $a"a e$e"arii si*ar a$u"e ami!te "a trag la e$e" si s*ar mai uita $i! "a!$ i! "a!$ i!apoi, sa 'a$a "um ii merge omului $i! (ar"a. Cel mai (u! lu"ru e sa remor",e-e o si!gura persoa!a. Ca!$ su!t $oi, se i!$eam!a la 'or(a si uita, iar (ar"a, o+eri!$ puti!a impotri'ire, !u reuseste sa*i a$u"a la realitate. Ca u! e3emplu, tar-iu, $upa "i!a, pe "a!$ $is"utam a"est su(ie"t, George !e*a po'estit o i!tamplare +oarte "iu$ata, pe!tru a !e arata "at $e uitu"i pot +i $oi e$e"ari "a!$ su!t la trea(a. I!tr*o seara, impreu!a "u alti trei oame!i, George 'aslea $e -or i!tr*o (ar"a i!"ar"ata pa!a la re+u- $i! ai$e!,ea$, "a!$, "e'a mai sus $e e"lu-a $e la CooC,am, -arira u! (aiat si o +ata "are mergeau pe $rumul e$e"ului, a(sor(iti, $upa "ate se parea, i!tr*o "o!'ersatie +oarte i!teresa!ta. I! mai!i ti!eau ama!$oi o "a!ge, iar o parama pri!sa $e a"easta se tara i! urma lor, "u "apatul "elalalt i! apa +lu'iului. )i"i urma $e (ar"a pri! apropiere, !i"i urma $e (ar"a i! $epartare. Ca o (ar"a tre(uie sa +i +ost atasata "a!$'a $e +u!ia a"eea e mai presus $e ori"e i!$oiala, $ar "e se i!tamplase "u ea, "e $esti! !e"rutator lo'ise (ar"a si pe "ei "e se a+lau i! ea era o tai!a i!'aluita i! mister. Ori"um, i!$i+ere!t "e a""i$e!t se i!tamplase, el !u tul(urase ta!ara pere",e "are tragea la e$e". Ti!eau i! mai!i "a!gea si parama si asta parea sa +ie ese!tialul pe!tru ei. George a +ost "at pe "e sa le strige "a sa*i tre-eas"a, $ar s*a oprit, i!sa, pe!tru "a o i$ee gro-a'a i*a tre"ut pri! mi!te. A apu"at "a!gea, s*a aple"at peste (or$ si a tras i!au!tru "apatul +u!ieiA a +a"ut apoi u! !o$ mari!ares" si, a%utat $e "eilalti, l*a tre"ut pe $upa "atargA i! "ele $i! urma, oame!ii $i! (ar"a au lasat 'aslele $i! ma!a, s*au $us spre pupa (ar"ii si, i!stala!$u*se "omo$, si*au apri!s pipele. Ta!arul si ta!ara a"easta au tras $upa ei pa!a la arloD patru mata,ale si o (ar"a pli!a pa!a la re+u-, impotri'a "ure!tului. Spu!ea George "a !*a mai 'a-ut atata tristete si amara"iu!e a$u!ate i!tr*o si!gura pri'ire, "a atu!"i "a!$, la e"lu-a, ta!ara pere",e si*a $at seama "a pe o $ista!ta $e $oua mile au remor"at o alta (ar"a. .upa parerea lui George, $a"a !*ar +i +ost pre-e!ta $omolitoare a $ragalasei +ete $e la!ga el, ta!arul ar +i $at $rumul u!ui lim(a% 'iole!t. 4ata si*a re'e!it prima $i! so" si, impreu!a!$u*si mai!ile "a pe!tru ruga"iu!e, a rostit pier$uta: & 5ai, He!r#, si... matusi"a2 & Au gasit*o pe (atra!a pa!a la urma2 i!tre(a Harris. & Asta !u mai stiu, raspu!se George. )u $eparte $e Walto!, i! lo"ul u!$e $rumul e$e"ului "o(oara li! spre +lu'iu, George si "u mi!e am +ost martorii u!ui alt "a- "are ilustrea-a lipsa $e simpatie i!tre tragatori si trasi. Stateam pe "elalalt mal al apei si a$miram si !oi peisa%ul. .eo$ata, i! +ata !oastra, aparu o (ar"a, trasa pri! apa "u o 'ite-a i!spaima!tatoare $e u! "al 'a!%os, pe "are se$ea u! (aieta!$ru. Ci!"i i!$i'i-i -a"eau risipiti pri! (ar"a i! atitu$i!i 'isatoare, iar omul $e la "arma parea $eose(it $e i!a"ti'. & Tare mi*ar pla"ea sa*l 'a$ "armi!$ mai i!tr*o parte, murmura George "a!$ ei tre"ura. Si ",iar i! a"eeasi "lipa, omul "armi gresit si (ar"a se i-(i $e tarm "u u! -gomot "a $e patru-e"i $e mii $e "earsa+uri s+arte"ate i! a"elasi timp. .oi (ar(ati, u! "os si trei lopeti parasira ime$iat (ar"a pe la (a(or$ si luara "o!ta"t "u tarmul, iar $oua "lipe mai tar-iu, alti $oi (ar(ati $e(ar"ara pe la tri(or$, lua!$ lo" pri!tre "a!gi, pa!-e, sa"i $e $rum si sti"le. Al "i!"ilea mai i!ai!ta $oua-e"i $e #ar-i, apoi +u proie"tat a+ara, "u "apul i! %os. Usurata ast+el, (ar"a pluti mai 'ertigi!os "a ori"a!$, i! timp "e (aiatul striga $i! rasputeri, i!$em!a!$u*si armasarul s*o ia la galop. )au+ragiatii s*au ri$i"at i! "apul oaselor si s*au pri'it, +a"a!$ o",ii mari. )u si*au $at seama $e "ele petre"ute $e"at "ate'a "lipe mai tar-iu si atu!"i au i!"eput sa*i strige (aiatului, "at ii ti!ea gura, sa opreas"a. A"esta, i!sa, era

prea o"upat "u "alul, "a sa*i au$a. Oame!ii s*au s"ulat i! pi"ioare si au luat*o la goa!a $upa el, iar eu i*am urmarit pa!a "a!$ au $isparut i! -are. )*as putea spu!e "a mi*a parut rau $e "eea "e li se i!tamplase. .e +apt, $ori!ta mea ar +i "a toti ageamiii "are se lasa remor"ati i! +elul a"esta & si su!t $estui, sla'a .om!ului & sa ai(a parte $e o soarta asema!atoare. I! a+ara $e ris"ul la "are se supu!, ei $e'i! u! peri"ol pe!tru toate "elelalte (ar"i pe la!ga "are tre". La 'ite-a "u "are i!ai!tea-a, le este imposi(il sa se +ereas"a $i! "alea altora, $upa "um si a"estora le este imposi(il sa se +ereas"a $i! "alea lor. Parama lor se agata $e "atargul 'ostru sau $e 'reo persoa!a $i! (ar"a si o tra!teste i! apa sau ii spi!te"a +ata. Cel mai i!$i"at lu"ru este sa stai $e stra%a si sa +ii gata sa*i tii la $ista!ta "u "apa* tul gros al "atargului. .i!tre toate e3perie!tele mele legate $e remor"at, "ea mai pasio!a!ta este sa +ii tras $e +ete. E o se!-atie $e "are !*ar tre(ui sa se lipseas"a !ime!i. 4etele trag la e$e" trei impreu!a: $oua trag parama, iar a treia alearga i!tru!a "a!$ $e o parte, "a!$ $e alta si ",i"oteste. .e o(i"ei, prima lor ispra'a este sa se i!"ur"e i! parama, "are li se i!+asoara i! %urul pi"ioarelor si, i! "o!se"i!ta, se asea-a pe tarm si se a%uta u!a pe alta sa se $e-lege, apoi +ra!g,ia li se i!+asoara i! %urul gatului si puti! lipseste sa !u le su+o"e. I!tr*u! tar-iu, totusi, +etele i-(utes" sa $es"ur"e parama si por!es" i! +uga, traga!$ (ar"a "u o 'ite-a $e*a $reptul peri"uloasa. /i!ei!teles, $upa 'reo suta $e #ar-i o(oses", se opres" +ara 'este, se asea-a pe iar(a si ra$, iar (ar"a e purtata spre mi%lo"ul apei, u!$e se rasu"este, i!ai!te "a tu sa*ti $ai seama $e "ele petre* "ute sau sa poti pu!e ma!a pe "e'a. Atu!"i +etele se s"oala i! pi"ioare si se mira: & Ia uitati*'a, a luat*o spre mi%lo"ul apei1 .upa a"eea, trag $estul $e u!i+orm o (u"ata $e 'reme, "a!$, $eo$ata, u!eia $i! ele i se !a-are sa*si pri!$a ro",ia "u a"ulA se opres", asa$ar, si (ar"a esuea-a. Sari i! pi"ioare, impi!gi (ar"a $e la tarm si le strigi sa !u se mai opreas"a. & .aH "e s*a*!tamplat2 i!trea(a ele. & )u opriti1 le -(ieri tu. & Sa !u "e2 & Sa !u opriti, $ati*i $rumul1 & .u*te i!apoi, Emil#, si 'e-i "e mai 'or, spu!e u!a. Emil# se i!toar"e si i!trea(a "e s*a i!tamplat. & Ce $oresti2 spu!e ea. S*a*!tamplat "e'a2 & )u, raspu!-i tu. .ar !u 'a mai opriti. & .e "e sa !u !e oprim2 & Pai, !u putem "armi $a"a 'a opriti. Tre(uie sa*i $ati $rumul mai $eparte. & Cui sa*i $am $rumul2 & 5reau sa spu!... (ar"a !u tre(uie sa stea pe lo". & /i!e, am sa le spu!. Ce -i"i, remor"am "um tre(uie2 & Cum sa !u, +oarte +rumos, !umai sa !u 'a opriti. & )u e greu $elo". Cre$eam "a !*o sa !e $es"ur"am. & O, e "at se poate $e simplu. Tre(uie sa trageti +ara i!trerupere. Asta e tot. & I!teleg. .a*mi te rog salul rosu, e su( per!a. Ii gasesti salul, i*l i!ti!-i, $ar i!tre timp a 'e!it alta "a sa si*l ia pe*al ei. .i! greseala, i!sa, au luat +ularul lui ar#, si "um ar# !u are !e'oie $e el, +etele ti*l a$u" i!apoi si "apata i! s",im( piepte!ele $e (u-u!ar. Tre" 'reo $oua-e"i $e mi!ute pa!a "a!$ por!es" iar, apoi, la primul "olt, +etele 'a$ o 'a"a. /i!ei!teles, tre(uie sa te $ai %os $i! (ar"a si sa alu!gi 'a"a $i! "alea lor. Ca!$ remor",ea-a +etele, !umai $e pli"tiseala !u se pot pla!ge "ei $i! (ar"a. .upa "at'a timp, George tre"u la parama, remor"a!$u*!e pa!a la Pe!to! HooC. A"olo am $is"utat importa!ta pro(lema a $ormitului peste !oapteA i!tru"at am ,otarat sa $ormim la (or$ i! !oaptea a"eea, urma +ie sa rama!em a"olo, +ie sa mergem mai $eparte, pa!a $i!"olo $e Stai!es. )i s*a parut, totusi, "a e "am $e'reme sa tragem o(loa!ele, soarele era i!"a sus pe "er, asa "a am 'aslit i!"a trei mile si %umatate, pa!a ia Bu!!#me$e, o portiu!e pa$uroasa si li!istita a 'aii +lu'iului, u!$e puteam gasi u! (u! a$apost.

ai tar-iu !e*a parut rau la toti "a !u !e*am oprit la Pe!to! HooC. I! -ori $e -i, trei*patru mile $e 'aslit impotri'a "ure!tului e u! +lea", $ar la "apatul u!ei -ile lu!gi e u! lu"ru $i! "ale* a+ara $e o(ositor. Pe par"ursul a"estor "ate'a ultime mile, peisa%ul !u 'a mai i!teresea-a. )u mai +le"ariti si !u mai ra$eti. 4ie"are %umatate $e mila stra(atuta 'i se pare "at $oua. )u 'a 'i!e sa "re$eti "a 'a a+lati a"olo u!$e 'a a+lati si a'eti "o!'i!gerea "a ,arta greseste, iar $upa "e '*ati "a!o!it "el puti! -e"e mile, $upa so"otelile 'oastre, iar e"lu-a !i"i ga!$ sa se -areas"a, i!"epeti sa 'a temeti serios "a "i!e'a a +urat*o si a +ugit "u ea. Imi a$u" ami!te "a o$ata, pe Tamisa, am i!"er"at !iste emotii teri(ile. Ple"asem la $rum "u o ta!ara $oam!a, 'erisoara $i! partea mamei, si 'asleam i! $ire"tia Gori!gului. Se +a"use $estul $e tar-iu si eram !era($atori sa $e(ar"am u!$e'a, "el puti! 'erisoara*mea $orea a"est lu"ru. Era sase si %umatate "a!$ am a%u!s la e"lu-a $e la /e!so! si i!"epuse sa se i!tu!e"e. Cu* pri!sa $e !eastampar, 'erisoara*mea $e"lara "a !u $oreste sa piar$a "i!a. I*am raspu!s "a !i"i mie !u mi*ar "o!'e!i sa pier$ "i!a si, pe!tru a 'e$ea "ate mile !e mai $espart $e ea, am s"os o ,arta pe "are o a'eam la mi!e. Pa!a la e"lu-a urmatoare, Walli!g+or$, mai era o mila si %umatate, iar $e a"olo pa!a la Clee'e, altele "i!"i. & E per+e"t1 am spus eu. A%u!gem la prima e"lu-a i!ai!te $e sapte, $upa a"eea !e mai rama!e u!a si!gura. Asa sta!$ lu"rurile, m*am ase-at la 'asle si am i!"eput sa 'asles" 'artos. Am tre"ut $e po$, apoi "e'a mai $eparte am i!tre(at*o $a"a 'e$e e"lu-a. 5erisoara*mea $a$u $i! "ap. )u 'e$ea !i"i o e"lu-a. Eu am s"os o e3"lamatie $e mirare si am 'aslit mai $eparte. .upa alte "i!"i mi!ute, am rugat*o sa se uite $i! !ou. & )u, spuse ea. )u se 'e$e !i"i urma $e e"lu-a. & .raga mea, esti sigura "a poti re"u!oaste o e"lu-a2 am i!tre(at*o eu pe u! to! so'aitor, "a !u "um'a s*o %ig!es". I!tre(area, totusi, !u o %ig!i si mi*a sugerat sa r!a uit si eu, "a sa ma "o!'i!g. Am lasat asa$ar 'aslele si m*am uitat. I! um(rele amurgului, +lu'iul se i!ti!$ea $rept i!ai!tea !oastra pe o $ista!ta $e "el puti! o mila. E"lu-a !i"aieri1 & )u "um'a am rata"it $rumul2 ma is"o$i I!sotitoarea mea. )u 'e$eam "um ar +i +ost "u puti!ta asa "e'a, $esi, $upa "um am sugerat, era posi(il sa +i !imerit i! apa (ara%ului si sa !e i!$reptam spre "as"a$e. Ga!$ul a"esta !u o li!isti "atusi $e puti! si +ata i!"epu sa pla!ga. Se temea "a !e 'om i!e"a ama!$oi si "a ast+el 'a +i pe$epsita pe!tru "a a ple"at "u mi!e. Am gasit "a e o pe$eapsa e3"esi'a. 5erisoara*mea, i!sa, era $e alta parere si si!gura ei $ori!ta era "a sa se termi!e totul mai repe$e. Am i!"er"at s*o "o!sole-, lua!$ lu"rurile i! gluma. I*am spus "a, se 'e$e trea(a, 'asleam mai i!"et $e"at imi i!",ipuisem, $ar "a !u 'a tre"e mult si 'om a%u!ge la e"lu-a, asa "a am mai 'aslit o mila. Apoi, eu i!sumi am $e'e!it !er'os. *am uitat $i! !ou pe ,arta. E"lu-a $e la Walli!g+or$, la o mila si %umatate mai $eparte $e "ea $e la /e!so!, era "lar mar"ata. A'eam o ,arta (u!a, pe "are te puteai (i-ui, si apoi eu imi ami!team +oarte (i!e $e e"lu-a. Tre"usem pe a"olo i! $oua ra!$uri. U!$e !e a+lam2 Ce se i!tamplase "u !oi2 I!"epeam sa "re$ "a totul !u e $e"at u! 'is, "a, $e +apt, $orm +rumos i! patul meu si "a peste u! mi!ut*$oua am sa ma tre-es", "a sa mi se spu!a "a e tre"ut $e -e"e. Am i!tre(at*o pe 'erisoara*mea $a"a !u "re$e "a ar putea sa +ie u! 'is, la "are ea mi*a raspu!s "a to"mai se pregatea sa*mi pu!a a"eeasi i!tre(are. )e*am i!tre(at apoi $a"a !u "um'a $ormim ama!$oi si, i! a"est "a-, "i!e $i!tre !oi 'isea-a si "i!e e o(ie"tul 'isuluiA ",estiu!ea era $e*a $reptul pasio!a!ta. Am "o!ti!uat sa 'asles", +ara sa -arim e"lu-a, iar i!tre timp +lu'iul $e'e!ea tot mai i!tu!e"at si mai tai!i" i! um(rele !optii "are se lasa, iar toate lu"rurile $i! %ur "apatau o i!+atisare "iu$ata, +a!tasti"a. a ga!$eam la strigoi si la iele, la +o"urile s+a!tului Elmo si la +etele a"elea rauta"ioase "are 'eg,ea-a toata !oaptea pe sta!"i si*i momes" pe oame!i i! 'arte%urile apeiA imi parea rau "a !u su!t u! om mai (u! si "a !u "u!os" pe $i!a+ara mai multi psalmi, "a!$, i! mi%lo"ul a"estor re+le"tii, am au-it +ra!turi (i!e"u'a!tate $i!: 0Si*a pus toalele0, e3e"utat mi-era(il la a"or$eo!, si atu!"i am stiut "a su!tem sal'ati.

I! ge!eral, !u su!t u! a$mirator ai a"or$eo!ului, $ar, .oam!e1 "at $e +rumoasa !i s*a parut atu!"i mu-i"a a"eea, mult, mult mai +rumoasa $e"at glasul lui Or+eu sau alauta lui Apollo sau altele $e +elul a"estaA i! starea $e spirit i! "are !e gaseam, o melo$ie i!gereas"a !*ar +i +a"ut $e"at sa !e ",i!uias"a mai rau. U! "a!te" ras"olitor, e3e"utat "ore"t, !u ar +i +ost pe!tru !oi $e"at u! a'ertisme!t $at $e 'reu! spirit si !e*ar +i +a"ut sa !e pier$em si (ruma $e spera!ta "e*o mai !utream. .ar i! melo$ia $i! 0Si*a pus toalele0, "a!tata sa"a$at si "u 'ariatiu!i mai mult $e"at "iu$ate, $i!tr*u! a"or$eo! ragusit, era "e'a e3trem $e ome!es" si $e li!istitor. .ul"ile su!ete se apropiara si (ar"a $i! "are 'e!eau a%u!se i! "ura!$ i! $reptul !ostru. I! ea se a+la u! grup $e ti!eri rusti"i, ple"ati sa se plim(e "u (ar"a pe lu!a. F)u era !i"i o lu!a pe "er, $ar asta !u era 'i!a lor.G )*am 'a-ut $e "a!$ su!t oame!i mai simpati"i. I*am salutat priete!os si i*am rugat sa*mi arate $rumul spre e"lu-a $e la Walli!g+or$, e3pli"a!$u*le toto$ata "a o "autam $e $oua "easuri. & E"lu-a $e la Walli!g+or$1 e3"lamara ei. Sa +ii sa!atos, $om!ule, e mai (i!e $e u! a! $e "a!$ a +ost ri$i"ata1 )u mai e !i"i o e"lu-a la Walli!g+or$. A"um su!teti la!ga Clee'e. Au-i, /ill, $om!uH "auta e"lu-a $e la Walli!g+or$1 )a*mi tre"use asa "e'a pri! "ap. Imi 'e!ea sa le sar $e gat si sa*i (i!e"u'a!te-, $ar "ure!tul era prea puter!i" i! lo"ul a"ela "a sa +a" asta, asa "a a tre(uit sa ma multumes" "u "ate'a "u'i!te $e re"u!osti!ta. Le*am multumit $e "ate'a ori, le*am urat $rum (u! si i*am po+tit pe toti sa petrea"a o saptama!a i!",eiata la mi!e. 5erisoara*mea, la ra!$ul ei, le*a spus "a mama ei ar +i +eri"ita sa*i "u!oas"a. Am "a!tat apoi 0Corul sol$atilor0 $i! 4aust si, pa!a la urma, am a%u!s a"asa la ora "i!"i. CAPITOLUL P Prima noastra noapte. Sub coviltir. Strigate de a"utor. Cum se poate lupta impotriva unor ceainice incapatanate. Cinam. Cum sa te simti virtuos. Se cauta o insula pustie, bine drenata si in%estrata cu tot confortul, de preferinta in regiunile de sud ale Oceanului Pacific. Ce a patit odata tatal lui George. O noapte %buciumata. Lui Harris si mie mai "a !e 'e!ea sa "re$em "a si e"lu-a /e, Weir a $isparut i!tr*u! ",i! asema!ator. Pa!a a"olo !e remor"ase George. .e a"olo i!ai!te am tre"ut !oi i! lo"ul lui, "u se!-atia "a am stra(atut patru-e"i $e mile si "a am tarat $upa !oi "i!"i -e"i $e to!e. La sapte si %umatate eram sleiti $e puteri, asa "a am i!trat i! (ar"a si, 'asli!$ +oarte aproape $e malul sta!g, am i!"eput sa "autam u! lo" u!$e sa poposim. I!itial a'usesem $e ga!$ sa 'aslim pa!a la i!sula ag!a C,arta, u! lo" e3trem $e pitores", u!$e +lu'iu1 serpuieste pri!tr*o i!"a!tatoare 'ale i!'er-ita, si sa !e petre"em !oaptea i!tr*u! gol+ulet $i! pu-$eria $e gol+ulete pitoresti $e la!ga tarmul li! al +lu'iului. Si!"er 'or(i!$, totusi, par"a !u mai ra'!eam a"um $upa pitores" asa "um ra'!isem "u "ate'a "easuri mai i!ai!te. U! lo"sor i!tre u! slep i!"ar"at "u "ar(u!i si o u-i!a $e ga- !e*ar +i multumit pe $epli! i! !oaptea a"eea. )u a'eam !e'oie $e peisa%e. A'eam !e'oie $e "i!a si som!. Totusi, am 'aslit pa!a la 0Pu!"tul Pi"!i"0, "um i se spu!e, si !e*am oprit i!tr*u! lo" i!"a!tator $e su( u! ulm, u!$e am legat (ar"a $e ra$a"i!ile sale larg ras+irate. )e*am ga!$it sa "i!am Fre!u!tasem la "eai, "a sa e"o!omisim timpG, $ar George se impotri'i spu!a!$ "a ar tre(ui mai i!tai sa +i3am "o'iltirul, "at timp !u s*a i!tu!e"at $e tot si mai putem 'e$ea "e +a"em. O $ata trea(a +a"uta, -i"ea el, o sa putem ma!"a i! ti,!a. Pe!tru +i3area "o'iltirului !e*a tre(uit mult mai mult timp $e"at !e +a"usem !oi so"oteala. Teoreti", parea u! lu"ru +oarte simplu, lei "i!"i ar"uri $i! +ier, asema!atoare "u !iste "er"uri uriase $e "ro",et, si le +i3e-i $e la o margi!e la alta a (ar"ii, apoi i!ti!-i pa!-a peste ele si o pri!-i i! "uieA toata trea(a asta a'ea sa !e ia "el mult -e"e mi!ute, !e ga!$eam !oi. .ar !*a +ost sa +ie asa. Am luat "er"urile si am i!"eput sa le 'aram i! s"o(iturile spe"ial +a"ute pe!tru ele. Cu

greu '*ati i!",ipui "a o ast+el $e i!$elet!i"ire e peri"uloasa, totusi, asta-i, "a!$ pri'es" i! urma, ma mir "a u!ii $i!tre !oi au supra'ietuit pe!tru a po'esti toate a"estea. )u erau "er"uri, "i $ia'oli. La i!"eput !u 'roiau sa i!tre i! s"o(ituri $elo", "eea "e !e*a silit sa sarim pe ele, sa le lo'im "u pi"iorul si sa le "io"a!im "u "a!gea, iar $upa "e*au i!trat, !e*am $at seama "a le i!"ur"asem i!tre ele, asa "a a tre(uit sa le s"oatem. )*au (i!e'oit i!sa sa iasa $e"at $upa "e $oi $i!tre !oi s*au luptat "u ele 'reme $e "i!"i mi!ute i!",eiate, "a!$ "er"urile au sarit (rus" $i! s"o(ituri si au i!"er"at sa !e aru!"e i! apa si sa !e i!e"e. La mi%lo" erau pre'a-ute "u !iste arti"ulatii si, "a!$ !u eram ate!ti, a"este arti"ulatii !e pis"au (a i"i, (a "olo, i! partile mai $ureroase, si i! timp "e !e luptam "u o parte a "er"ului si !e stra$uiam s*o "o!'i!gem sa*si +a"a $atoria, "ealalta parte se +urisa, lasa, i! spatele !ostru si !e lo'ea i! "ap. I! "ele $i! urma le*am +i3at si !u !e mai rama!ea $e"at sa le a"operim "u pa!-a. George o $es+a"u si +i3a u! "apat $e pro'a (ar"ii. Harris statea la mi%lo" "a sa*l primeas"a $e la George si sa mi*l i!ti!$a mie, la pupa. Am stat si am asteptat mult si (i!e "a pa!-a sa a%u!ga la mi!e. George isi i!$epli!ea $estul $e (i!e i!sar"i!area, $ar Harris se "omporta "a u! ageamiu. Pri!tr*u! pro"e$eu "u totul misterios, $upa -e"e mi!ute $e e+ort supraome!es", Harris reusi sa se i!+asoare "omplet i! pa!-a "o'iltirului, "um a!ume, !u stiu, "a !i"i el !u a putut sa e3pli"e. Era atat $e (i!e i!'elit si i!+asurat si i!"otosma!at, i!"at !u mai putea iesi a+ara. /i!ei!teles, se stra$uia $i! rasputeri sa*si re$o(a!$eas"a li(ertatea, $reptul pri! !astere al ori"arui e!gle-, si tot lupta!$u*se F$upa "um am a+lat mai tar-iuG, l*a "ul"at pe George la pama!t, iar George, i!%ura!$u*l pe Harris "umplit, si*a pus mi!tea "u pa!-a si, tot -(ata!$u*se, s*a i!+asurat i! ea $i! "ap pa!a i! pi"ioare. I! tot a"est timp, eu !u stiam !imi". Eram "u totul strai! $e "ele "e se petre"eau. i se spusese sa stau a"olo si sa astept pa!a "a!$ 'oi primi pa!-a si eu m*am "o!+ormat, pre+a"a!$u* ma, impreu!a "u o!tmore!"#, i! sta!a $e piatra si astepta!$ !esti!g,erit. 4ireste, am 'a-ut $estul $e (i!e "um e -galtaita pa!-a i!"oa"e si i!"olo, $ar !e*am i!",ipuit "a asa era meto$a $e lu"ru si !*am i!ter'e!it. .e aseme!ea, am au-it !iste 'or(e i!a(usite "are ra-(ateau $e su( pa!-a si, i!",ipui!$u*!e "a oame!ii au mult $e +ur"a, !e*am ,otarat sa stam $eoparte, pa!a "a!$ lu"rurile se 'or mai limpe-i. Am stat !oi "e*am stat, $ar situatia paru "a se "ompli"a. I!tr*u! s+arsit, "apul lui George, stre"ura!$u*se "u greutate, se i'i la margi!ea (ar"ii si 'or(i: & I!ti!$e*!e o ma!a, a+urisitule1 Stai a"olo "a o mumie impaiata, "a!$ 'e-i +oarte (i!e "a !oi !e $am su+letul1 aimutoiule1 )u su!t omul "are sa re-iste u!ei ",emari $e a%utor. *am $us si i*am $es"ur"at. .e alt+el, era si timpul, Harris i!"epuse sa se i!'i!eteas"a la +ata. Ca sa +i3am "o'iltirul "um tre(uie, am mai tru$it o %umatate $e "eas, apoi am +a"ut "urat pe pu!te si am s"os pro'i-iile pe!tru "i!a. Am pus "eai!i"ul la +iert la pro'a (ar"ii, apoi m*am retras la pupa, pre+a"a!$u*ma "a !u*i (ag i! seama, si m*am apu"at sa s"ot "elelalte lu"ruri. Pe +lu'iu, !umai asa poti +a"e u! "eai!i" sa +iar(a. Cum te 'e$e "a astepti si esti !era($ator, !u "ata$i"seste !i"i ma"ar sa +luiere. Tre(uie sa te $eparte-i si sa i!"epi sa ma!a!"i "a si "um !i"i pri! ga!$ !u ti*ar tre"e sa (ei "eai. Si... +erit*a s+a!tul ma"ar sa te uiti i! $ire"tia "eai!i"ului1 .oar asa o sa ai sa!sa sa*l au-i "um galgaie si suiera si $a i! "lo"ot, !era($ator sa se pre+a"a i! "eai. .a"a se i!tampla sa +ii +oarte gra(it, !u stri"a, iarasi, sa*i spui rastit priete!ului "a !*ai !e'oie $e "eai, "a !i"i !*ai $e ga!$ sa (ei "eai. Te apropii $e "eai!i" i!$ea%u!s "a sa te poata au-i, apoi strigi: & )u 'reau "eai1 Tu 'rei, George2 La "are George raspu!$e "u 'o"e tare: & )u, !u, $a*l i!"olo $e "eai, !u*mi pla"e $elo". O sa (em limo!a$a, "eaiul e gro-a' $e i!$igest. La au-ul u!or ast+el $e 'or(e, apa $i! "eai!i" $a i! "lo"ot si sti!ge lampa. Am re"urs la a"est mi" tru", iar urmarea a +ost "a i! "lipa i! "are toate "elelalte erau gata, "eaiul !e astepta. Apoi am apri!s +eli!arul si, "are sta!$ pe 'i!e, "are sta!$ tur"este, !e*am

ase-at la "i!a. Gro-a' !e mai +a"ea "u o",iul "i!a a"eea. Trei-e"i si "i!"i $e mi!ute i!",eiate, i! tot "upri!sul (ar"ii !u s*a au-it alt su!et $e"at "li!",etul ta"amurilor si ro!taitul u!i+orm a opt siruri $e masele. La "apatul "elor trei-e"i si "i!"i $e mi!ute, Harris spuse 0a,10 si, s"ota!$u*si pi"iorul sta!g $e su( el, iI puse pe "el $rept i! lo". Ci!"i mi!ute mai tar-iu si George spuse 0a,10 si*si a-'arli +ar+uria pe tarm, iar $upa alte trei mi!ute, o!tmore!"# $a$u primul sem! $e multumire $e la ple"are i!"oa"e, se "ul"a i!tr* o ra!a si*si i!ti!se la(ele, iar eu, s"ota!$ u! alt 0a,10, imi lasai "apul pe spate si*l i-(ii $e u!ul $i!tre "er"uri. .ar !i"i !u mi*a pasat. )i"i ma"ar !*am i!%urat1 Ce (i!e te simti "a!$ esti satul, "at esti $e multumit $e ti!e si $e lume1 Oame!ii "u oare"are e3perie!ta i! materie ma i!"re$i!tea-a "a o "o!stii!ta "urata ii +a"e pe multi +eri"iti, $ar, $upa parerea mea, o (urta pli!a are a"elasi e+e"t, i! s",im( te "osta mai puti! si !u presupu!e atata (ataie $e "ap. Te simti atat $e iertator si $e ge!eros $upa o masa (ogata si (i!e mistuita, atat $e !o(il, atat $e (u!1 Ciu$at mai e si as"e!$e!tul pe "are iI au asupra i!tele"tului orga!ele !oastre $igesti'e. )u putem mu!"i, !u putem ga!$i, $a"a !u (i!e'oieste maria*sa stoma"ul. El !e $i"tea-a se!time!tele si pasiu!ile. .upa omleta "u sla!i!a, el spu!e: 0 u!"este10, $upa (i+te", -i"e: 0.ormi10, $upa o "eas"a "u "eai F$oua li!gurite "u +ru!-e pe!tru +ie"are "eas"a si !u le opariti mai mult $e trei mi!ute1G, ii spu!e "reierului: 0A"um tre-este*te si arata "e esti i! stare. 4ii elo"'e!t, pro+u!$ si $uios, s"rutea-a !atura si 'iata "u pri'irea limpe$e, $es+a aripile al(e ale ga!$ului tau s+ios si te*a'a!ta, aseme!ea u!ui $u, $i'i!, peste 'altoarea lumii $e su( ti!e, sus, tot mai sus, pe pote"ile !es+arsite ale stelelor i!'apaiate, pa!a la portile 'es!i"iei10 .upa o (u"ata $e "o-o!a" +ier(i!te, el spu!e: 04ii o(tu- si +ara su+let aseme!ea $o(itoa"elor $e pe "amp, lipsite $e %u$e"ata si "u o",i !egraitori, !elumi!ati $e !i"i o ra-a a +a!te-iei, $e spera!ta sau teama, $e $ragoste sau 'iata0. Iar $upa (ra!$#, luat i!sa i!tr*o "a!titate su+i"ie!ta, spu!e: 0Ei, a"um, !e(u!ule, stram(a*te si +a tum(a "a sa ra$a seme!ii tai, +a toate prostiile "are*ti tre" pri! "ap, i!gaima si (alma%este su!ete +ara rost si arata "e !atarau !eputi!"ios e (ietul om a "arui mi!te si 'oi!ta s*au i!e"at "a $oi pisoi geme!i, i!tr*o %umatate $e u!"ie? $e al"ool0. )u su!tem $e"at !iste ro(i !e!oro"iti ai stoma"ului !ostru. )u !a-uiti $upa morala si $reptate, priete!i1 Supra'eg,eati*'a "u gri%a stoma"ul si i!+ruptati*'a "u masura si %u$e"ata. Atu!"i 'irtutea si multumirea, +ara 'reo stra$a!ie $eose(ita, 'or 'e!i si 'or salaslui i! i!ima 'oastra si 'eti +i "etate!i (u!i, soti iu(itori si pari!ti $ragastosi, oame!i "u"er!i"i si "u su+let ales. I!ai!te $e "i!a, Harris, George si su(sem!atul a'eam ",e+ $e "earta, eram irita(ili si prost $ispusiA $upa "i!a, se$eam si !e -am(eam u!ul altuia, (a ",iar si "ai!elui. )e iu(eam u!ii pe altii, iu(eam pe toata lumea. La u! mome!t $at, Harris iI "al"a pe George pe (atatura. .a"a asta s*ar +i i!tamplat i!ai!te $e "i!a, George ar +i e3primat "u pri'ire la soarta iui Harris pe pama!t si i! "eruri urari "are ar +i -gu$uit pro+u!$ u! om serios. Or, asa, s*a multumit sa spu!a: & ai i!"et, priete!e, !u e (i!e sa "al"i pe "i!e'a pe (atatura1 Iar Harris, i! lo" sa se rasteas"a la el sau sa*i spu!a "u "el mai suparat to! al lui "a !u e "u puti!ta "a "i!e'a sa !u "al"e pe pi"iorul lui George $a"a tre(uie sa se miste pe la!ga el pe o ra-a $e -e"e #ar-i, sugera!$ toto$ata "a George, "u pi"ioroa!gele lui, !*ar mai tre(ui primit i!tr*o (ar"a $e $ime!siu!i o(is!uite si s+atui!$u*l sa si le spa!-ure peste (or$ & asa i*ar +i -is i!ai!te $e "i!a1 & a"um, i!sa, ii spuse $oar atat: & Imi pare rau, George, sper "a !u te $oare prea rau. La "are George raspu!se: & )u, $elo", si a$auga: E 'i!a mea. Iar Harris spuse: & )u, $e +apt, e 'i!a mea. Era o pla"ere sa*i as"ulti.
? 6 u!"ie 9 7@,<;> g

)e*am apri!s pipele si !e*am apu"at sa "o!templam !oaptea li!istita, $is"uta!$ (a $e u!a, (a $e alta. George se i!tre(a $e "e !u putem +i tot$eau!a asa, $eparte $e lume si $e ispitele si pa"atele ei, $u"a!$ u! trai "umpatat si pas!i" si +a"a!$ !umai +apte (u!e i! $reapta si i! sta!ga. I*am raspu!s "a si eu ra'!es" a$esea ia ast+el $e lu"ruri, apoi am $is"utat $espre posi(ilitatea "a !oi patru sa ple"am pe o i!sula pustie, (i!e ame!a%ata $i! toate pu!"tele $e 'e$ere, si sa traim a"olo i!tr*o pa$ure. .upa "ate era i!+ormat Harris, peri"olul pe "are*l pre-e!tau i!sulele pustii "o!sta i! +aptul "a su!t gro-a' $e ume$e, George i!sa !u*i impartasi parerea, susti!a!$ "a ar putea +i $re!ate. .i! 'or(a i! 'or(a, $e la ume-eala am tre"ut la u$atura si u$eala si, "u a"est prile%, George si*a ami!tit $e o pata!ie !ostima, al "arui erou +usese tatal lui. Tatal lui George "alatorea o $ata "u u! priete! $e*al sau pri! Wales si i!tr*o !oapte s*au oprit ama!$oi la u! ,a!, u!$e se mai a+lau si alti "alatori, i! to'arasia "arora au petre"ut toata seara. A +ost o seara +oarte 'esela si au stat pa!a tar-iu !oaptea, iar "a!$ s*au $us la "ul"are Fam uitat sa 'a spu! "a pe atu!"i tatal lui George era +oarte ta!arG, erau si ei "am 'eseli. Tatal lui George si priete!ul tatalui lui George urmau sa se "ul"e i! a"eeasi "amera, $ar i! paturi $i+erite. Au luat o luma!are si au ur"at sus. Ca!$ au i!trat i! "amera, luma!area si*a pier$ut e",ili(rul, s*a $at "u "apul $e perete si s*a sti!s, asa "a au tre(uit sa se $e-(ra"e pe i!tu!eri" si sa*si "aute paturile or(e"ai!$. Iata i!sa "a i! lo" sa se ur"e i! paturi separate, "um isi i!",ipuiau ei "a +a", s*au "atarat i! a"elasi pat, u!ul "ul"a!$u*se "u "apul la "apatai, iar "elalalt, la "apatul situat i! pu!"tul "ar$i!al opus, "u pi"ioarele pe per!a. Urma o "lipa $e ta"ere, apoi tatal lui George spuse: & Joe1 & Ce e, Tom2 raspu!se 'o"ea lui Joe, $i!spre "elalalt "apat al patului. & I!",ipuie*ti, mai este "i!e'a i! patul meu. Si*a i!ti!s pi"ioarele pe per!a mea. & )emaipome!it, Tom1 raspu!se "elalalt. .ar sa +iu ai !ai(ii $a"a !u e "i!e'a si i! patul meu1 & Ce*ai $e ga!$ sa +a"i2 i!tre(a tatal lui George. & Pai, iI a-'arl %os, raspu!se Joe. & Si eu la +el, spuse tatal lui George, 'ite%este. Urma o lupta s"urta, se au-ira $oua (u+!ituri, "a $e $oua trupuri pra'alite pe $usumea, si o 'o"e "am ta!guioasa spuse: & As"ulta, Tom1 & .a1 & Cum ti*a mers2 & Ca sa +iu si!"er, omul meu m*a a-'arlit el pe mi!e. & Si al meu la +el1 As"ulta, !u prea*mi i!spira i!"re$ere ,a!ul asta. .ar tie2 & Cum ii spu!ea ,a!ului a"eluia2 i!tre(a Harris. & 0La istretul 5esel0, spuse George. .e "e ma i!tre(i2 & Atu!"i !u, !u, e altul, raspu!se Harris. & Ce 'rei sa spui2 i!tre(a George. & E +oarte "iu$at & murmura Harris & $ar e3a"t a"elasi lu"ru i s*a i!tamplat si tatalui meu o$ata i!tr*u! ,a! $e pro'i!"ie. L*am au-it a$esea po'esti!$u*si pata!ia. Cre$eam "a s*ar putea sa +i +ost a"elasi ,a!. I! seara a"eea !e*am "ul"at pe la -e"e si, "um eram o(osit, "re$eam "a o sa $orm (i!e. .ar !*a +ost asa. .e o(i"ei, ma $e-(ra" si*mi pu! "apul pe per!a, si atu!"i "i!e'a tra!teste usa si*mi spu!e "a e opt si %umatate, $ar $e $ata a"easta, toate pareau impotri'a mea: !outatea situatiilor si a peisa%elor, lem!ul tare al (ar"ii, po-itia i!"omo$a Feram "ul"at "u pi"ioarele su( o (a!"a si "u "apul pe altaG, "lipo"itul apei i! %urul (ar"ii si +os!etul 'a!tului pri!tre ramuri, toate ma ti!eau trea- si ma $era!%au. I!tr*u! tar-iu am reusit sa a$orm pe!tru "ate'a "easuri. Pe urma, o iesitura a (ar"ii "are

+a"ea impresia "a s*a um+lat peste !oapte, +ii!$"a su!t sigur "a !u era a"olo "a!$ am por!it si a $isparut spre -iua, m*a ti!ut tot timpul i! g,io!turi. Cu spatele !umai ra!i, am 'isat "a am i!g,itit o mo!e$a si "a oame!ii imi gaures" spi!area "u u! (urg,iu "a sa o s"oata $e a"olo. i s*a parut +oarte rusi!os $i! partea lor si le*am spus "a su!t gata sa re"u!os" "a le $atore- a"esti (a!i si "a*i 'oi a",ita la s+arsitul lu!ii. Ei !i"i sa au$a $e asa "e'a1 Ti!eau mortis sa*si primeas"a (a!ii pe lo", ame!i!ta!$u*ma "a alt+el $o(a!$a o sa ati!ga proportii +oarte mari. Eu m*am suparat +o" si le*am spus "a am i!teles "u "i!e am $e*a +a"e, iar $a!sii, $rept raspu!s, au rasu"it (urg,iul "u atata +ero"itate, i!"at m*am $esteptat. Cum aerul $i! (ar"a era "am i!",is si ma $urea "apul, m*am ga!$it sa ies puti! a+ara si sa respir aerul re"e al !optii. Am aru!"at pe mi!e "e ,ai!e am gasit, u!ele ale mele, altele ale lui George si Harris, si m*am +urisat tiptil, pe su( "o'iltir, spre tarmul +lu'iului. Era o !oapte "a*! po'esti. Lu!a as+i!tise, lasa!$ pama!tul si!gur, "u stelele. i se parea "a i! mi%lo"ul solem!ei ta"eri, i! 'reme "e !oi, "opiii pama!tului, $ormeam, suratele lui, stelele, stateau $e 'or(a "u el $espre !e"upri!sele tai!e, "u glasuri prea pro+u!$e "a sa le poata au-i ure",ile !ei!'atate ale oame!ilor. Stelele a"estea "iu$ate, atat $e re"i, atat $e lumi!oase, !e i!+ri"osea-a. Su!tem aseme!ea u!or "opii, ale "aror pi"ioruse plapa!$e ii poarta i! templul sla( lumi!at al -eului "aruia au +ost i!'atati sa i se i!",i!e, $ar pe "are !u*l "u!os", si sta!$ su( (olta rasu!atoare "e a"opera i!ti!$erea $e lumi!a laptoasa, pri'es" i! sus, pe %umatate i!"re-atori, pe %umatate i!+ri"osati la ga!$ul "a 'or a'ea "i!e stie "e 'i-iu!e "umplita. Si totusi, !oaptea pare atat $e ma!gaietoare si pli!a $e +orta. I! +ata maretiei ei, maru!tele !oastre !e"a-uri plea"a tiptil, rusi!ate. Jiua a +ost pli!a $e gri%i si $e -(u"ium, i! i!imile !oastre au salasluit ga!$uri urate si amare, iar lumea !i s*a parut aspra si !e$reapta "u !oi. .e a"eea, )oaptea, "a o mama $ragastoasa, !e ati!ge gi!gas "u ma!a +ru!tea i!"i!sa $e +e(ra, !e i!toar"e +ata i!la"rimata spre +ata ei si sura$e si "u toate "a !u 'or(este, !oi stim "e 'rea sa !e spu!a, asa "a !e lipim o(ra-ul i!+ier(a!tat $e sa!ul ei si $urerea tre"e. Cateo$ata, $urerea !oastra e +oarte a$a!"a si a$e'arata si atu!"i stam i! +ata ei ta"uti, pe!tru "a, i! a+ara $e gemete, !u "u!oastem u! alt grai pe!tru su+eri!ta !oastra. I!ima )optii e pli!a $e mila pe!tru !oiA ea !u !e poate ali!a $urerea, !e ia ma!a i!tr*a ei si lumea se +a"e mi"a, mi"a, si se i!$epartea-a, iar !oi, purtati pe aripile ei !egre, su!tem $usi i! +ata u!ui ",ip mai impu!ator $e"at al ei si i! lumi!a or(itoare pe "are a"esta o re'arsa, 'iata omului sta "a o "arte $es",isa i! +ata !oastra si atu!"i stim "a .urerea si i!tristarea !u su!t $e"at i!gerii .om!ului. )umai "ei "are au purtat "u!u!a su+eri!tei pot pri'i i! +ata lumi!a a"easta mareata, iar "a!$ se i!tor", !u au 'oie sa 'or(eas"a $espre ea sau sa $e-'aluie tai!a pe "are o "u!os". Ca!$'a, !iste "a'aleri, toti u!ul si u!ul, "alareau pri!tr*o tara strai!a. .rumul lor tre"ea pri!tr*u! "o$ru !eum(lat, u!$e "iuli!ii "resteau $e*a 'alma, s+asii!$ "u g,impii lor mari si as"utiti "ar!ea "elor "are se rata"isera pe a"olo. 4ru!-ele pomilor "e "resteau i! pa$ure erau i!tu!e"ate si $ese si !i"i o ra-a $e lumi!a !u stra(atea pri!tre ramuri, "a sa i!'iore-e i!tu!eri"ul si tristetea. Si i! timp "e tre"eau pri! pa$urea a"eea i!tu!e"ata, u! "a'aler se rata"i $e to'arasii lui si, pier-a!$u*le urma, !u se mai rei!toarse la ei, iar a"estia, +oarte i!tristati, por!ira mai $eparte +ara $a!sul, %eli!$u*l "a pe u! mort. A%u!ga!$ ei la "astelul ma!$ru "atre "are "alatorisera, au -a(o'it a"olo multe -ile si s*au 'eselit, iar i!tr*o !oapte, pe "a!$ stateau li!istiti i! %urul (uste!ilor "are ar$eau i! sala "ea mare a "astelului si (eau 'i!, iata "a apare to'arasul pier$ut si ii saluta. Hai!ele lui erau -$re!tuite "a ale u!ui "ersetor si "ar!ea lui al(a era pli!a $e ra!i, $ar ",ipul ii era lumi!at $e o (u"urie a* $a!"a. Si ei l*au ispitit i!tre(a!$u*l "e i s*a i!tamplat, iar el le*a po'estit "um a rata"it $rumul i! "o$ru si "um a um(lat i! !estire multe -ile si !opti $e*a ra!$ul, pa!a "a!$, s+asiat si i!sa!gerat, s*a "ul"at pe pama!t astepta!$u*si s+arsitul. Iar "a!$ "easul mortii se apropiase $e*a (i!elea, pri! i!tu!e"imea $e !epatru!s a pa$urii 'e!i spre $a!sul o +ata ma!$ra, "are*l lua $e ma!a si*l $use pe "arari i!torto",eate,

!e"u!os"ute $e !i"i u! om, pa!a "e, i!tr*u! tar-iu, i!tu!eri"ul +u risipit $e o lumi!a puter!i"a, +ata $e "are lumi!a -ilei !u este $e"at "a +la"ara opaitului +ata $e soareA si i! lumi!a a"eea or(itoare, "a'alerul !ostru, oste!it $e atata "ale, a'u, "a i!tr*u! 'is, o 'e$e!ie si a"easta 'e$e!ie i se paru atat $e +rumoasa, atat $e !easemuita, i!"at !u se mai ga!$i la ra!ile sale "are sa!gerau, "i statu lo"ului "a 'ra%it, "upri!s $e o (u"urie !etarmurita, "um e marea, si a$a!"a, aseme!ea a"esteia. Si 'e$e!ia pieri $i! +ata o",ilor lui si atu!"i "a'alerul, i!ge!u!",i!$ i! tara!a, multumi s+a!tului milosti' "are*i rata"ise pasii i! "o$rul a"ela gro-a', +a"a!$u*l sa ai(a o aseme!ea 'e$e!ie i! i!ima pa$urii. Si !umele "o$rului i!tu!e"at era i!tristarea, $ar $espre 'e$e!ia pe "are a 'a-ut*o (u!ul "a'aler !u !e este !oua i!ga$uit sa 'a po'estim. CAPITOLUL PI ! fost odata ca niciodata, cand George s'a tre%it dis'de'dimineata. ,ui George, Harris si Montmorenc nu le place apa rece. 7. da dovada de hotarare si eroism. George si camasa lui6 o poveste cu talc. Harris bucatar. Privire retrospectiva, introdusa dinadins pentru u%ul scolilor. A $oua -i m*am tre-it la sase $imi!eata, "a sa "o!stat "a si George +a"use o",ii mari. )e* am i!tors ama!$oi pe partea "ealalta si am i!"er"at sa a$ormim $i! !ou, $ar !*am reusit. .a"a ar +i e3istat 'reu! moti' $eose(it "a sa !u tre(uias"a sa a$ormim $i! !ou, "i, $impotri'a, sa !e s"ulam si sa !e im(ra"am ime$iat, am +i atipit "u o",ii la "eas si am +i $ormit pa!a la -e"e. Cum i!sa !u era !i"i o gra(a sa !e $am %os $i! pat, i! "ursul urmatoarelor $oua ore "el puti!, si "um s"ulatul !ostru la o ora atat $e timpurie ar +i +ost o prostie "urata, pro(a(il "a !umai $atorita a(sur$itatii i!ere!te lu"rurilor, i! ge!eral, am i!"er"at se!time!tul "a a mai rama!e i! pat i!"a "i!"i mi!ute ar +i i!sem!at moartea pe!tru !oi. George imi po'esti "a u! lu"ru asema!ator, !umai "a si mai rau, i se i!tamplase lui "u 'reo optspre-e"e lu!i i! urma, pe "a!$ lo"uia $e u!ul si!gur i! "asa u!ei a!ume $oam!e Gippi!gs. I!tr*o seara i se stri"ase "easul si se oprise la opt si u! s+ert. )*a o(ser'at a"est lu"ru ime$iat, $eoare"e, $i!tr*o "au-a sau alta, uitase sa*l i!toar"a i!ai!te $e a se $u"e la "ul"are Fasta !u i se i!tampla a$eseaG si*l atar!ase $easupra per!ei +ara sa se mai uite la el. Asta s*a i!tamplat i!tr*o iar!a, i! prea%ma solstitiului. Orasul era "u+u!$at i!tr*o pa"la $easa s*o tai "u "utitul, iar George, $estepta!$u*se $imi!eata, !u*si putu $a seama $e timp. El i!ti!se ma!a si trase "easul. Era opt si u! s+ert. & S+i!ti $i! "eruri1 e3"lama George. Si eu "are tre(uia sa +iu i! Cit# i!ai!te $e !oua1 .e "e !u m*a s"ulat !ime!i2 Ce !eo(ra-are1 Tra!ti "easul, sari $i! pat, +a"u o (aie re"e, se spala, se im(ra"a, se (ar(ieri "u apa re"e, pe!tru "a !u mai a'ea timp sa astepte sa se i!"al-eas"a, apoi i!tra glo!t i! "amera si se mai uita o $ata la "eas. .a"a -gu$uitura pe "are a su+erit*o "easul "a!$ a "a-ut pe pat a +ost sau !u "au-a "are l*a +a"ut sa por!eas"a, sau "are alta +usese pri"i!a, George !*ar +i putut spu!e, +apt este "a $e la opt si u! s+ert "easul i!"epuse sa mearga si arata a"um !oua +ara $oua-e"i. George iI i!s+a"a si se repe-i %os pe s"ari. I! su+ragerie, totul era "u+u!$at i! (e-!a si i!tr*o li!iste $e morma!t, !i"i urma $e +o" sau $e mi"ul $e%u!. George o +a"u $e $oua parale i! si!ea lui pe $oam!a Gippi!gs, +erm ,otarat s*o o"aras"a seara, "a!$ se 'a i!toar"e a"asa, apoi se !apusti asupra palariei si palto!ului, i!,ata um(rela si se gra(i spre iesire. Ja'orul usii !u era !i"i ma"ar tras. George o a+urisi pe $oam!a Gippi!gs, spu!a!$ "a e o (a(a le!esa, se mira "a oame!ii !u se s"oala la o ora $e"e!ta, $es"uie usa, trase -a'orul si o -(ug,i a+ara. .upa "e alerga i!tr*u! su+let "ale $e 'reu! s+ert $e mila, i!"epu sa i se para "iu$at "a su!t atat $e puti!i oame!i pe stra-i si "a pra'aliile su!t i!",ise. I!$is"uta(il, era o $imi!eata +oarte i!tu!e"oasa si "etoasa, totusi era "am stra!iu sa i!trerupi ori"e a"ti'itate $i! pri"i!a a"easta. .a"a el tre(uia sa se $u"a la (irou si sa mu!"eas"a, altii $e "e sa tra!$a'eas"a, !umai pe!tru "a era "eata si i!tu!eri"2

A%u!se, i! s+arsit, la Hol(or!. )u era tras !i"i u! o(lo!, !u se -area !i"i u! auto(u-. Puteau +i 'a-uti !umai trei oame!i, $i!tre "are u!ul era politist, apoi o "aruta pli!a "u 'er-e si o "a(rioleta %al!i"a la i!+atisare. George isi s"oase "easul si se uita ia el: era !oua +ara "i!"i mi!ute. Statu lo"ului si*si lua pulsul. Se aple"a si*si pipai pi"ioarele. Apoi, "u "easul i! ma!a, se apropie $e politist si*l i!tre(a $a"a stie "e ora e. & Ce ora e2 se mira politistul, masura!$u*l (a!uitor $i! "ap pa!a i! pi"ioare. Asteapta !umai puti! si o sa au-i orologiul. George isi "iuli ure",ile si u! orologiu $e pri! impre%urimi se e3e"uta !umai$e"at. & .ar a (atut !umai $e trei ori1 e3"lama George "u to!ul u!ui om %ig!it, $upa "e a ispra'it $e so"otit. & Pai "at ai 'rea sa +ie2 repli"a gar$istul. & )oua, raspu!se George, arata!$u*i "easul. & .um!eata stii u!$e $omi"ilie-i2 i!tre(a "u asprime pa-itorul or$i!ii pu(li"e. George se ga!$i puti! si*i $a$u a$resa. & Asa2 -ise omul. Ei, +a (i!e si $u*te a"asa "u "eas "u tot... si 'e-i sa !u se mai repete. Si George o por!i "atre "asa, "oplesit $e ga!$uri. Prima ,otarare pe "are o lua "a!$ i!tra i! apartame!tul lui +u sa se $e-(ra"e si sa se "ul"e iar, $ar "a!$ se ga!$i "a 'a tre(ui sa se im(ra"e si sa se spele i!"a o $ata, pre+era sa se "ul"e im(ra"at i! +otoliu. )u +u i!sa ",ip sa a$oarmaA i! toata 'iata lui !u se simtise mai trea- "a a"um, asa "a apri!se lampa, s"oase sa,ul si i!"epu sa %oa"e $e u!ul si!gur. .ar !i"i sa,ul !u a'u $arul sa*l i!'iore-e & era o i!$elet!i"ire pli"ti"oasa la "ulme. George re!u!ta si i!"er"a sa "iteas"a. Cum i!sa !i"i le"tura !u reusi sa*l amu-e, isi puse iar ,ai!a si iesi sa +a"a o plim(are. A+ara era pustiu si trist, iar toti politistii pe "are*i i!tal!ea i! "ale il pri'eau (a!uitor, isi i!$reptau la!ter!ele spre el si se luau pe urmele sale. A"easta impre%urare iI a+e"ta atat $e mult pe George, i!"at pa!a la urma i!"epu el i!susi sa "rea$a "a, i!tr*a$e'ar, a "omis "i!e stie "e !elegiuire si a%u!se sa se +urise-e pe stra-ile latural!i"e si sa se as"u!$a i! ga!gurile i!tu!e"oase ori $e "ate ori au-ea apropii!$u*se tropaitul (o"a!"ilor o"armuirii. /i!ei!teles, o ast+el $e "omportare mari 'igile!ta +ortei pu(li"e, ai "arei repre-e!ta!ti 'e!eau i!ti!s la el, iI s"oteau $e pri! ga!guri si*l i!tre(au "e +a"e a"olo, iar "a!$ el raspu!$ea 0!imi"0, a$auga!$ "a iesise $oar sa +a"a o plim(are mati!ala Fera patru $imi!eataG, oame!ii se uitau la el "a si "um le*ar 'e!i tare greu sa*l "rea$a, iar $oi politisti i! ,ai!e "i'ile s*au ti!ut $upa el pa!a a"asa, pe!tru a se "o!'i!ge "a i!tr*a$e'ar lo"uia u!$e le spusese. .upa "e au 'a-ut "a $es",i$e usa "u propria sa ",eie, s*au i!stalat 'i-a'i si au i!"eput sa supra'eg,e-e "asa. George se ga!$ea sa apri!$a +o"ul si sa*si pregateas"a "e'a $e ma!"are, $oar asa, "a sa*si mai alu!ge uratul, $ar !u mai era i! stare sa +a"a !i"i o trea(a "a lumea, $e la galeata "u "ar(u!i si pa!a la li!gurita, toate ii pi"au $i! mai!i sau +ormau o(sta"ole $e "are se impie$i"a si +a"ea u! -gomot atat $e mare, i!"at se ga!$i "u groa-a "a s*ar putea s*o $estepte pe $oam!a Gippi!gs, "a $oam!a Gippi!gs, i!"re$i!tata "a au !a'alit ,otii, 'a $es",i$e +ereastra "a sa strige 0politia10 si atu!"i "ei $oi $ete"ti'i o sa $ea (u-!a i! "asa, o sa*i pu!a "atusele si o sa*l $u"a la politie. Pra$a u!ei stari $e !er'o-itate mor(i$a, George isi -ugra'ea pro"esul, +elul i! "are i!"ear"a sa e3pli"e %uratilor "ir"umsta!tele reale, "um !u*l "re$e !ime!i, "um e "o!$am!at la $oua-e"i $e a!i mu!"a sil!i"a si "um mama lui se sti!ge $e i!ima rea. Be!u!ta asa$ar sa*si mai pregateas"a mi"ul $e%u!, se i!+asura i! palto! si statu i! +otoliu pa!a la sapte si %umatate, "a!$ 'e!i $oam!a Gippi!gs. & .e atu!"i, spuse George, !u m*am mai s"ulat !i"io$ata atat $e $e'reme. Primise o le"tie $estul $e serioasa. Tot timpul "at George imi po'esti a"easta i!tamplare reala $i! 'iata lui, am stat g,emuiti ama!$oi i! paturi, iar "a!$ a ispra'it, m*am s"ulat sa*l $estept pe Harris "u o 'asla. A treia impu!satura a'u e+e"tul $orit: Harris se i!toarse pe partea "ealalta, $e"lara!$ toto$ata "a 'a +i gata i!tr*u! mi!ut si i!tre(a!$u*!e $e g,etele lui i!alte, "u sireturi. Cu a%utorul "a!gii i*am

aratat e3a"t pe "e lume se a+la, iar Harris se s"ula (rus", trimita!$u*l pe o!tmore!"#, "are $ormea som!ul $reptilor pe pieptul lui Harris, $rept i! mi%lo"ul (ar"ii. Am $at "o'iltirul la o parte si toti patru !e*am aple"at "apetele peste (or$, !e*am uitat la apa si !e*am "utremurat. .e "u seara !e pusesem i! ga!$ sa !e s"ulam $e'reme, sa a-'arlim paturile si salurile "at "olo si, $a!$ la o parte "o'iltirul, sa sarim i! apa "u ",iote $e 'eselie si sa !e $ele"tam i!ota!$ pa!a $eparte. Iata, i!sa, "a $imi!eata 'e!ise, $ar ispita !u mai era $elo" a"eeasi. Apa parea ume$a si re"e, iar 'a!tul te patru!$ea pa!a la piele. & Ei, "i!e i!tra primul i! apa2 spuse Harris i!tr*u! tar-iu. )u !e*am (atut pe!tru i!taietate. I! "eea "e*l pri'ea pe el, George re-ol'a pro(lema: se trase i! +u!$ul (ar"ii si i!"epu sa*si pu!a sosetele. o!tmore!"# $a$u $rumul u!ui urlet i!'olu!tar, "a si "um !umai ga!$ul s"al$atului l*ar +i i!+iorat, iar Harris spuse "a 'a +i +oarte greu sa !e "ataram i! (ar"a, asa "a +a"u sta!ga impre%ur si se $use sa*si "aute pa!talo!ii. Eu, u!ul, !u 'oiam sa ma $au (atut atat $e usor, $ar, "e e $rept, "o!ta"tul "u apa re"e !u* mi sura$ea $e+el. a ga!$eam si "a s*ar putea sa $au $e pietre, $e (uste!i si ier(uri. Pa!a la urma, am a$optat o solutie $e "ompromis: sa ma $u" pe tarm si sa ma stropes" puti! "u apa. Asa am si +a"ut: mi*am luat u! prosop, am sarit pe mal si m*am $us spre o "rea!ga $e "opa" a+u!$ata i! apa. Era u! +rig "umplit. 5a!tul taia "a u! (ri"i. I! "ele $i! urma m*am ra-ga!$it. Am ,otarat sa ma i!apoie- la (ar"a si sa ma im(ra", $ar i! "lipa i! "are m*am rasu"it, "ra"a a "e$at si, "u u! pleos"ait i!gro-itor, eu si prosopul !e*am pome!it la +u!$. I!ai!te $e a*mi $a seama $e "ele petre"ute, ma si a+lam i! mi%lo"ul "ure!tului, "u 'reo patru litri $e apa $e Tamisa i! stoma". & Hait1 )e(u!ul $e Jerome a i!trat1 I*am au-it pe Harris spu!a!$, pe "a!$ ra-(ateam la supra+ata apei. )u*mi i!",ipuiam "a o sa ai(a "ura%ul. Tu*l 'e$eai i! stare $e asa "e'a2 & E (u!a apa2 "a!ta George. & .eli"ioasa1 am raspu!s eu s"uipa!$. Su!teti !iste prosti "a !u i!trati. 4a"e toti (a!ii1 .e "e !u i!"er"ati2 E !e'oie !umai $e puti!a 'oi!ta. .i! pa"ate !*am reusit sa*i "o!'i!g. S*a i!tamplat u! lu"ru $estul $e amu-a!t pe "a!$ !e im(ra"am i! $imi!eata a"eea. Ca!$ m*am i!tors i! (ar"a, eram aproape i!g,etat si, i! gra(a "u "are 'oiam sa*mi pu! "amasa, mi*a "a-ut, +ara sa 'reau, i! apa. Asta m*a i!+uriat la "ulme, "u atat mai mult "u "at George a i-(u"!it i!tr*u! ras !e(u!. & )u 'a$ "e e $e ras i! asta, i*am spus lui George. .ar George s*a por!it si mai tare pe ras. )i"io$ata !u mi*a +ost $at sa 'a$ u! om ra-a!$ atata. I! "ele $i! urma mi*am iesit $i! ra($ari si am i!"er"at sa*i $emo!stre- "e i$iot e, $ar !ero$ul, I! lo" sa se potoleas"a, ra$ea si mai a(itir. Or, ",iar i! "lipa "a!$ pes"uisem "amasa, mi*am $at s"ama "a !i"i ma"ar !u era a mea, "i era "amasa lui George, pe "are eu o luasem $i! greseala. Pe!tru prima $ata am surpri!s si eu latura "omi"a a situatiei si am i!"eput sa ra$. Si "u "at ma uitam mai mult $e la George la "amasa si $e la "amasa la George & "aruia mai*mai sa*i 'i!a rau $e atata ras & "u atat ma amu-am mai teri(il. /a, "e -i", ra$eam "u atata po+ta, i!"at i*am $at iar $rumul "amasii i! apa. & A$i"a... a$i"a... !*ai $e ga!$ s*o s"oti $i! apa2 spuse George i!tre $oua ,o,ote $e ras spasmo$i". Cate'a mi!ute !u i*am putut raspu!$e $elo", pe!tru "a ra$eam "a iesit $i! mi!ti, $ar pa!a la urma am i-(utit sa i!ga!: & )u e "amasa mea, e a ta1 .e "a!$ su!t !*am 'a-ut o +ata ome!eas"a tre"a!$ atat $e (rus" $e la o e3presie $e 'eselie la u!a $e i!tristare. & Ce*e*e2 -(iera el, sari!$ "a ars. 5ita i!"altata1 .e "e !u esti mai ate!t2 .e "e $ra"u !u te $u"i 2 i te im(ra"i pe mal2 Lo"ul tau !u e i! (ar"a, pe o!oarea mea. .a*mi "a!gea. Am i!"er"at i! -a$ar sa*i arat partea "omi"a a ",estiu!ii, $ar George e u!eori +oarte opa" la glume. Pe!tru mi"ul $e%u!, Harris propuse %umari. Era gata sa le prepare el. .i! spusele lui reiesea "a se pri"epe "a !ime!i altul la pregatitul %umarilor. La pi"!i"uri, pe ia,turi, el +a"ea

trea(a asta regulatA -i"ea "a isi "astigase ",iar u! a$e'arat re!ume. Celor "are gustasera 'reo$ata $i! %umarile pregatite $e el, asa am $e$us !oi $i! spusele lui Harris, !u le mai pla"ea !i"i o alta ma!"are, ta!%eau si se sti!geau "u -ile $e $orul %umarilor lui, atu!"i "a!$ !u le a'eau. Am i!"eput sa sali'am "a!$ l*am au-it 'or(i!$ $espre ast+el $e lu"ruri, asa "a i*am pus la $ispo-itie lampa $e gatit, tigaia si toate ouale "are ramasesera i!tregi i! "os si i*am rugat sa i!"eapa. Harris i!tampi!a u!ele greutati "a!$ sparse ouale, sau, mai e3a"t, !u atu!"i "a!$ le sparse, "i "a!$ i!"er"a sa le pu!a i! tigaie $upa "e au +ost sparte, ti!a!$u*le la o oare"are $ista!ta $e pa!talo!i si +eri!$u*se sa !u i se preli!ga i! ma!e"a, $ar i! "ele $i! urma reusi sa pu!a 'reo %umatate $e $u-i!a i! tigaie, $upa "are se g,emui la!ga lampa si le ameste"a i!tr* u!a "u o +ur"ulita. Parea o mu!"a $estul $e i!grata, $i! "ate puteam %u$e"a George si "u mi!e. .e "ate ori se apropia $e tigaie, se +rigea, s"apa toate $i! ma!a, topaia i! %urul lampii, su+la i! $egetul 'atamat si i!%ura. Si par"a era u! +a"ut: ori $e "ate ori George sau eu !e aru!"am pri'irile spre Harris, po'estea asta se repeta. La i!"eput !e*am spus "a toate astea su!t o parte i!tegra!ta $i! respe"ti'ul "apitol al artei "uli!are. )oi !u stiam "e su!t %umarile si !i le i!",ipuiam "a o ma!"are $e*a pieilor rosii sau a (asti!asilor $i! i!sulele Sa!$Di",, "are, pe!tru a +i pregatita "um tre(uie, are !e'oie $e $a!suri si i!"a!tatii. o!tmore!"#, $esteptul, a*$ulme"a tigaia "u (otul si, $upa "e se +ripse i! lege "u "ati'a stropi $e u!tura, i!"epu si el sa topaie si sa i!%ure. Ce mai i!"oa"e si i!"olo, a +ost u!a $i!tre "ele mai i!teresa!te si palpita!te operatii la "are am +ost 'reo$ata martor. Lui George si mie !e paru rau "a!$ se ispra'i. Be-ultatul !*a +ost u! su""es $epli!, pre"um a!ti"ipase Harris. Parea "a omul !u prea a'ea "e sa !e arate. I! tigaie i!trasera sase oua, $ar $i! tigaie iesea o li!gurita "u s"ro( ars si $elo" im(ietor. Harris $a$u 'i!a pe tigaie, susti!a!$ "a ar +i +ost mult mai (i!e $a"a am +i a'ut ia i!$ema!a u! "a-a! $e +iert peste si o masi!a "u ga-, iar !oi am $e"is sa !u mai +a"em %umari pa!a "a!$ !u !e 'om +i pro"urat a"este pretioase o(ie"te $e (u"atarie. Pa!a sa ispra'im !oi "u masa, soarele $e'e!ise mai priete!os, 'a!tul i!"etase sa mai (ata si $imi!eata era i!"a!tatoare. I! prea%ma !oastra erau puti!e lu"ruri "are !e*ar +i putut a$u"e ami!te $e se"olul al !ouaspre-e"eleaA si i! timp "e !e uitam la ra-ele soarelui $e $imi!eata, "are i!'aluiau +lu'iul, !u !e era greu sa !e i!",ipuim "a se"olele "are !e $esparteau $e a"ea $imi!eata $e !euitat $e iu!ie 676;M au $isparut si "a !oi, +e"iori $e #ome!i@ e!gle-i, im(ra"ati i! ,ai!e toarse i! "asa si i!"i!si "u pum!ale, asteptam a"olo pe!tru a +i martori la s"rierea a"elei marete pagi!i a istoriei, al "arei i!teles a'ea sa +ie talma"it oame!ilor simpli peste 'reo patru sute si "e'a $e a!i $e u!ul, Oli'er CromDell, "are o stu$iase temei!i". E o $imi!eata i!sorita $e 'ara, pla"uta si li!istita. .ar 'a-$u,ul e stra(atut $e +iorul a "eea "e urma sa 'i!a. Begele Jo,! a $om!it i! palatul .u!"ro+t, iar i! a%u!, o -i i!treaga, oraselul Stai!es a rasu!at $e -a!ga!itul armelor, $e tropotul "ailor pe pietrele aspre, $e "ome!-ile "apita!ilor, $e i!%uraturile +ioroase si $e glumele grosola!e ale ar"asilor (ar(osi, ale ,ale(ar$ierilor si ale la!"ierilor strai!i 'or(i!$ lim(i "iu$ate. Pal"uri i!'esma!tate pitores", +ormate $i! "a'aleri si s"utieri, au "alarit pri! oras, pra+uiti $e atata $rum. I! tot "ursul serii, portile "aselor, aparti!a!$ orase!ilor sla(i $e i!ger, au tre(uit sa +ie $es",ise pe!tru a lasa i!au!tru sol$ati "are "ereau "asa si masa si, (i!ei!teles, i! "o!$itii $i! "ele mai (u!e, alt+el era 'ai $e lo"ui!ta si $e "ei $i!au!trul ei, pe!tru "a sa(ia este %u$e"ator si %urat, re"lama!t si "alau i! a"este 'remuri +urtu!oase si plateste pe!tru "eea "e ia, "ruta!$u*i pe "ei $e la "are ia, $a"a (i!e'oieste sa o +a"a. I! %urul +o"ului $i! piata se a$u!a tot mai multe osti ale (aro!ului. Oame!ii ma!a!"a, (eau $i! (elsug, "a!ta, sau mai (i!e -is urla, "a!te"e $e (etie, %oa"a %o"uri $e !oro" si, pe
M La 6; iu!ie 676;, la Bu!!i!gme$e, regele Jo,! a +ost silit $e (aro!ii lui s8 sem!e-e ag!a C,arta, prima "o!stituQie e!gle-8, "are limita puterea regal8, mai ales R! i!teresul marilor (aro!i +eu$ali @ i" proprietar $e p8mS!t

masura "e se i!!optea-a, se "earta tot mai rau i!tre ei. 4o"ul imprastie um(re stra!ii pe pirami$ele lor $e arme, pe ",ipurile lor aspre si pe +igurile lor mata,aloase. Copiii $i! orasel se stra!g tiptil i! %urul lor, "a sa*i pri'eas"a, mi!u!a!$u*se, si +ete 'oi!i"e $e la tara se apropie "a sa s",im(e glume si impu!saturi $esa!tate "u ostasii lau$arosi, atat $e $eose(iti $e +la"aii satului, "are, !e(agati a"um i! seama, stau u!$e'a i! spate si ra$ "u gura pa!a ia ure",i. Iar i! "ampiile $impre%ur li"ares" sla(ele lumi!i ale ta(erelor mai i!$epartate, u!$e su!t stra!si oame!ii "re$i!"iosi "i!e stie "arui stapa!itor $e pama!turi, iar $i!"olo, i! a+ara orasului, "a !iste ,aite $e lupi la pa!$a, misu!a mer"e!arii +ra!"e-i ai tra$atorului Jo,!. Si ast+el, "u sa!ti!ele i! +ie"are stra$a i!tu!e"oasa si "u +o"uri apri!se pe toate $ealurile $i! %ur, !oaptea a tre"ut si $easupra a"estei +erme"atoare 'ai a (atra!ei Tamisa s*a ri$i"at $imi!eata maretei -ile, "are se 'a s+arsi -amisli!$ soarta u!or 'remuri "e 'or 'e!i. I!"a $e ia re'arsatul -orilor, pe prima $i!tre "ele $oua i!sule, "e'a mai sus $e lo"ul u!$e !e a+lam !oi a"um, e -ar'a mare si se au$ !e!umarati mu!"itori "are ro(otes". Se ri$i"a steagul a$us ai"i "u o seara i! urma, tamplarii (at i! "uie sirurile $e (a!"i, i! timp "e u"e!i"ii $i! Lo!$ra su!t $e +ata, im(ra"ati i! matasuri si 'esmi!te (ro$ate "u aur si argi!t. Iata "a $i!spre Stai!es, pe $rumul "e serpuieste $e*a lu!gul +lu'iului, se i!$reapta spre !oi, ra-a!$ si 'or(i!$ "u glasuri %oase, $e (as, 'reo -e"e ,ale(ar$ieri -$ra'e!i, oame!ii (aro!ului. Se opres" la 'reo suta $e #ar-i $epartare $e !oi, pe "elalalt tarm, se spri%i!a i! armele lor si asteapta. Si ast+el, i! rastimpuri, pe $rum se i!siruie grupuri si "ete $e oame!i i!armati pa!a*! $i!ti, "u "asti si platose "are s"a!teia-a su( ra-ele prelu!gi si %oase ale soarelui $e $imi!eata, pa!a "a!$, "at poti "upri!$e "u o",iul, $rumul e i!tesat $e otel stralu"itor si $e armasari !estru!iti. Calareti, "are striga i!tr*u!a, galopea-a $e la u! grup la altul, +el $e +el $e stegulete +al+aie le!es i! "al$a (oare $e 'a!t, iar $i! 'reme i! 'reme, +reamatul se i!teteste, sirurile $e oame!i se $au i!tr*o parte si i! alta a $rumului, iar 'reu! (aro! mai $e seama, "alare pe "alul sau $e lupta si i!"o!%urat $e s"utieri, tre"e i! +ata, "a sa*si o"upe lo"ul i! +ru!tea io(agilor si a 'asalilor sai. I! +ata, pe "ostisa $ealului Cooper, s*au a$u!at sate!ii "u ",ipuri !e$umerite si orase!ii "uriosi, "are au 'e!it i! +uga $e la Stai!es. )u e !ime!i "are sa stie $espre "e a!ume e 'or(a, $ar +ie"are talma"este i! +elul lui marele e'e!ime!t la "are au 'e!it sa ia parte. U!ii spu! "a toata lumea 'a a'ea $e "astigat $e pe urma -ilei a"esteia, $ar mos!egii "lati!a $i! "ap "a u!ii "are au mai au-it ast+el $e po'esti. Toata Tamisa, pa!a ,at la Stai!es, e presarata "u (ar"i si lot"i pes"aresti, $i! a"elea "are asta-i !u se mai (u"ura $e +a'oare, +ii!$ +olosite !umai $e oame!ii "u mai puti!a $are $e ma!a. Peste pragurile i!alte, u!$e i! a!ii $e mai tar-iu se 'a ri$i"a e"lu-a /ell, ele au +ost impi!se sau trase $e 'aslasii lor 'a!%osi, iar a"um se i!g,esuie la!ga (ar"ile mari, pregatite sa*l $u"a pe regele Jo,! spre lo"ul u!$e ag!a C,arta iI asteapta "a sa +ie is"alita. E 'remea amie-ii, iar !oi toti "ei "e su!tem $e +ata am asteptat "u ra($are multe, multe "easuri. S*a raspa!$it -'o!ul "a Jo,! "el sugu(at ar +i s"apat iar $i! ma!a (aro!ului, +ugi!$ $i! palatul .u!"ro+t "u mer"e!arii $upa el si "a i! "ura!$ o sa se apu"e $e "u totul alte i!$elet!i"iri $e"at sa sem!e-e C,arta pe!tru li(ertatea poporului sau. .ar !u1 .e $ata a"easta l*au pri!s "a i!tr*u! "leste, i! -a$ar s*a -(atut si a "autat sa +uga. .eparte i! -are, pe $rum, s*a star!it u! !or $e pra+, "are se apropie si "reste tot mai mult. Jgomotul "opitelor $e "ai sporeste, iar i"i*"olo, pri!tre sirurile $e ostasi ali!iati, i!ai!tea-a o "a'al"a$a mareata $e lor-i si "a'aleri im(ra"ati i! "ostume pitoresti. I! +ata, i! spate si pe +la!"uri "alares" #ome!ii (aro!ilor, a'a!$u*l i! mi%lo"ul lor pe regele Jo,!. A"esta se i!$reapta spre (ar"ile "are*l asteapta, iar marii (aro!i se $espri!$ $i! "oloa!e "a sa*l i!tampi!e. El ra$e, le -am(este si le spu!e "u'i!te mieroase, $e par"a ar +i la o ser(are $ata i! "i!stea lui si la "are a +ost i!'itat. .ar i! "lipa "a!$ se pregateste sa $es"ale"e, el aru!"a o pri'ire gra(ita mer"e!arilor +ra!"e-i, ali!iati i! ariergar$a, apoi u!a sirurilor !ei!$uratoare $e oame!i ai (aro!ilor, "are*l i!"er"uies". E prea tar-iu2 O lo'itura !e"rutatoare $ata "alaretului "are*l i!soteste, u! strigat la!sat trupelor +ra!"e-e, o sar%a $e-!a$a%$uita impotri'a oame!ilor !epregatiti $i! +ata lui... si a"esti

(aro!i ra-'ratiti ar putea sa se "aias"a $e -iua "a!$ au i!"er"at sa*i -a$ar!i"eas"a pla!urile1 O ma!a mai i!$ra-!eata ar +i putut rastur!a situatia ",iar i! "lipa a"eea. .a"a ar +i +ost Bi",ar$ a"olo, "upa li(ertatii ar +i +ost i!$epartata $e la (u-ele A!gliei, "are i*ar +i simtit gustul $e*a(ia peste o suta $e a!i1 .ar regele Jo,! isi pier$e "umpatul i! +ata ",ipurilor aspre ale luptatorilor e!gle-i. /ratul lui alu!e"a pe +rau, regele $es"ale"a si se ur"a i! prima (ar"a. /aro!ii, "u mai!ile lor im(ra"ate i! -ale, iI urmea-a $e i!$ata, stra!ga!$ "u !a$e%$e tea"a palosului. Se $a sem!alul $e ple"are. Greoaie, (ar"ile "u pu!ti s"lipitoare parases" tarmul $i! prea%ma lui Bu!!i!gme$e. Ele i!ai!tea-a agale, i! "o!tra "ure!tului repe$e, pa!a "a!$, "u u! -gomot sur$, lo'es" tarmul marii i!sule, "are $e ai"i i!ai!te 'a purta !umele $e i!sula ag!a C,arta. Begele Jo,! a pasit pe tarm, iar !oi asteptam i! mi%lo"ul u!ei ta"eri $e morma!t pa!a "a!$ u! ",iot strapu!ge 'a-$u,ul si atu!"i stim "a a +ost ase-ata piatra $e temelie a templului li(ertatii e!gle-e. CAPITOLUL PII Henric al Vlll'lea si !nna +ole n. *eplacerile convietuirii sub acelasi acoperis cu o pereche de indragostiti. : perioada critica pentru natiunea engle%a. O noapte in cautarea pitorescului. .ara casa, fara masa. Harris se pregateste de moarte. !pare pe neasteptate un inger. 2fectele bucuriei din senin asupra lui Harris. O cina frugala. Masa. Pretul e&agerat al mustarului. O batalie inspaimantatoare. Maidenhead. Cu pan%ele umflate de vant. Trei pescari. Suntem in"urati. Stateam pe mal, e'o"a!$u*mi a"easta s"e!a, "a!$ ma pome!es" "u George alaturi, "are* mi spu!e: & Poate !*ar +i to"mai rau sa*mi $ai o ma!a $e a%utor la spalatul 'aselor. Asta, (i!ei!teles, $upa "e te o$i,!esti. Bea$us ast+el $e la -ilele tre"utului glorios la pre-e!tul pro-ai", "u toate mi-eriile si pa"atele lui, m*am ur"at i! (ar"a si am "uratat tigaia "u o sur"ea si u! smo" $e iar(a, $a!$u*i ultimul lustru "u "amasa u$a a lui George. )e*am a(atut si pe la i!sula ag!a C,arta, "a sa aru!"am o pri'ire asupra pietrei "are se a+la i!tr*o "asuta $e a"olo si $espre "are se spu!e "a pe ea ar +i +ost sem!ata area Carta, "u toate "a eu i!sumi ma +eres" sa a+irm $a"a a +ost sem!ata sau !u a"olo, ori, $upa "um spu! u!ii, pe "elalalt mal, la Bu!!i!gme$e. I! si!ea mea, totusi, su!t ispitit sa $au "re-are 'ersiu!ii "um "a s*ar +i sem!at pe i!sula. .a"a as +i +ost u!ul $i!tre (aro!ii 'remii a"eleia, as +i staruit pe la!ga to'arasii mei "a regele Jo,! sa +ie a$us pe i!sula, u!$e u! musteriu atat $e +lusturati" "a el ar +i a'ut mai puti!a li(ertate $e a"tiu!e. Pe tere!urile "asei A!CerD#Ce F",iar la!ga Pu!"tul Pi"!i"G su!t rui!ele u!ui s",it 'e",i, pri! impre%urimile "aruia se -i"e "a He!ri" al 5II*lea o astepta si o i!tal!ea pe A!!a /ole#!. .e alt+el, se mai i!tal!ea "u ea si la "astelul He'er, i! Ke!t, si u!$e'a pe la!ga St. Al(a!s. Tre(uie sa +i +ost +oarte greu pe!tru e!gle-i sa gaseas"a i! a"ele -ile u! lo"sor u!$e a"esti ti!eri !esa(uiti sa !u se giugiuleas"a1 Ati stat 'reo$ata i! a"eeasi "asa "u o pere",e $e i!$ragostiti2 E o grea i!"er"are1 5rei sa te $u"i sa stai i! salo! si o por!esti i!tr*a"olo. I! timp "e $es",i-i usa, au-i u! 0a,10 "a si "um "i!e'a si*ar +i ami!tit (rus" $e "e'a si, "a!$ i!tri, Emil# e la +ereastra, pri'i!$ "u $eose(it i!teres tot "e se petre"e pe partea "ealalta a stra-ii, iar priete!ul tau Jo,! E$Dar$ sta i! "elalalt "olt al o$aii, "u $esa'arsire a(sor(it $e "o!templarea +otogra+iilor ru$elor altor persoa!e. & A1 spui tu, opri!$u*te i! usa. )u stiam "a e "i!e'a ai"i. & )u stiai2... raspu!$e re"e Emil#, pe u! to! "are 'rea sa spu!a "a !u prea ii 'i!e sa "rea$a. Te i!'arti +ara rost "ate'a "lipe, apoi spui: & E "am i!tu!eri". .e "e !u apri!$eti lampa2 Jo,! E$Dar$ e3"lama 0'ai10, pro(a(il !u (agase $e seama, iar Emil# a$auga "a lui papa

!u*i pla"e sa se apri!$a lampa $upa*amia-a. Le spui $oua*trei !outati, le spui "e "re-i $espre pro(lema irla!$e-a, $ar !u au aerul "a i* ar i!teresa. Si!gurele lor "ome!tarii, i!$i+ere!t $e su(ie"t, se re-uma la: 05ai10, 0)u*i asa20, 0Serios20, 0.a0, 0)u se poate10. Si $upa 'reo -e"e mi!ute $e ast+el $e "o!'ersatie (ati i! retragere spre usa si o stergi (i!isor, peste masura $e surpri!s "a usa se i!",i$e (rus" si "u -gomot i! urma ta, +ara "a tu s*o +i ati!s ma"ar. O %umatate $e ora mai tar-iu ai ",e+ sa +ume-i o pipa i! sera. Si!gurul s"au! $i! sera e o"upat $e Emil#, iar Jo,! E$Dar$, $a"a ar +i sa $ai "re-are ,ai!elor, se-use tot timpul pe $usumea. )i"i u!ul $i!tre ei !u spu!e !imi", $ar iti aru!"a !iste pri'iri "are e3prima tot "e se poate e3prima i!tre oame!i "i'ili-ati, iar tu te retragi "at ai "lipi si i!",i-i usa i! urma ta. .upa a"eea !u mai i!$ra-!esti sa*ti (agi !asul i! !i"i o "amera $i! "asa, asa "a, $upa "e ai ur"at si ai "o(orat s"ara $e mai multe ori, te $u"i si stai i! $ormitorul tau. Cum i!sa te pli"tisesti repe$e, iti pui palaria si iesi sa +a"i o plim(are pri! gra$i!a. O apu"i pe aleea pri!"ipala si, "a!$ tre"i pe la!ga ",ios", aru!"i o pri'ire i!tamplatoare i!au!tru. Se putea2 Cei $oi $estepti stau g,emuiti u!ul i! altul, i!tr*u! "olt al ",ios"ului. Te -ares" si "apata "o!'i!gerea +erma "a*i urmaresti peste tot, "a u!ul "are le*a pus ga!$ rau. & .e "e !u e3ista pe!tru asa "e'a o "amera spe"iala u!$e oame!ii sa +ie -a'orati2 (om(a!i tu i!"iu$at si te repe-i i!apoi i! a!treu, iti iei um(rela si iesi. Cam asa tre(uie sa se +i petre"ut lu"rurile "a!$ He!ri" al 5lll*lea, u! (aieta!$ru +ara mi!te, ii +a"ea "urte mi"utei A!!a. Pro(a(il "a ori $e "ate ori oame!ii $i! /u"Ci!g,ams,ire ii i!tal!eau +a"a!$u*si %urami!te $e $ragoste la!ga Wi!$sor si Wra#s(ur# e3"lamau: 0Cum2 5oi, ai"i20 Iar He!ri", im(u%ora!$u*se la +ata, raspu!$ea: 0.a, to"mai am tre"ut pe ai"i sa 'a$ u! priete!0, iar A!!a, $e "olo: 0Imi pare gro-a' $e (i!e "a 'a 'a$1 )u e !ostim2 L*am i!tal!it a$i!eauri pe $om!ul He!ri" al 5lll*lea pe alee, a'em ama!$oi a"elasi $rum.0 Apoi oame!ii isi 'e$eau $e*ale lor si*si spu!eau: 0Cat mai ti!e giugiulitul asta, am +a"e mai (i!e s*o stergem $e ai"i. Ce*ar +i sa ple"am i! Ke!t20 Jis si +a"ut. Ple"au i! Ke!t, iar primul lu"ru peste "are $a$eau a"olo erau He!ri" si A!!a, +a"a!$ +el $e +el $e !e(u!ii i! %urul "astelului He'er. & La !ai(a1 i!%urau ei. Sa ple"am si $e ai"i. E pur si simplu i!suporta(il. Sa !e $u"em la St. Al(a!s, e u! u!g,er $ragut si li!istit. .ar la St. Al(a!s ii asteptau "ei $oi i!$ragostiti, saruta!$u*se "u +o" su( -i$urile ma!astirii. /ietii oame!i !*au mai a'ut i!"otro si s*au +a"ut pirati, pa!a la o+i"ierea "u!u!iei "elor $oi. Portiu!ea $e +lu'iu i!tre Pu!"tul Pi"!i" si e"lu-a Ol$ Wi!$sor e !easemuit $e +rumoasa. U! $rum um(rit, presarat i"i si "olo "u "asute $ragute, serpuieste $e*a lu!gul malului, spre 0Clopotele $i! Ousele#0, u! ,a! pitores", "a $e alt+el "ele mai multe ,a!uri $e pe malurile Tamisei $e sus, si u!$e poti sa $ai pe gat o ,al(a respe"ta(ila "u (ere, asa "um spu!e Harris, si i! pri'i!ta asta te poti (i-ui pe el. Ol$ Wi!$sor e u! lo" "ele(ru i! +elul lui. E$Dar$ Go$Di! KUltimul rege a!glo*sa3o! F6>>7*6>??GL a'ea ai"i u! palat si tot ai"i +aimosul EarI Go$Di! KSusti!ator al regelui E$Dar$ F==>*6>;<GL a +ost gasit 'i!o'at $e %ustitia 'ea"ului pe!tru "a a pus la "ale omorarea +ratelui regelui. EarI Go$Di! a +ra!t o (u"ata $e pai!e si, ti!a!$*o i! ma!a, a spus: & .a"a su!t 'i!o'at, +ie "a a"easta (u"ata $e pai!e sa mi se opreas"a i! gat "a!$ am s*o i!g,it1 A $us (u"ata la gura, a i!g,itit*o, s*a i!e"at "u ea si a murit. .i!"olo $e Ol$ Wi!$sor, +lu'iul este oare"um lipsit $e +arme" si !u re$e'i!e atra"ti' $e"at i! apropiere $e /o'e!e#. Eu si George am tras la e$e" pa!a $i!"olo $e par"ul Home, "are se i!ti!$e $e*a lu!gul malului $rept, i!tre po$urile Al(ert si 5i"toria. I! timp "e tre"eam pe la!ga .at",et, George m* a i!tre(at $a"a*mi mai a$u" ami!te $e prima !oastra "alatorie pe Tamisa, "a!$ !e*am oprit la .at",et la -e"e seara, "u ga!$ul sa !e gasim u! a"operis pe!tru !oapte. I*am raspu!s "a*mi a$u" ami!te si "a o sa mai trea"a multa 'reme pa!a "a!$ o sa uit.

Era i!tr*o sam(ata, i! a%u!ul sar(atorii (a!"are $i! august=. Toti trei eram o(ositi si +lama!-i si "a!$ am a%u!s la .at",et !e*am s"os "osul, "ele $oua 'ali-e, paturile, par$esiele si alte lu"ruri $e soiul asta si am por!it i! gra(a sa "autam u! a$apost. Am $at $e u! ,otel mi" si +oarte atragator, "u "urpe!i si pla!te agatatoare la i!trare, $ar !u a'ea si "apri+oi si, !u stiu $e "e, mi s*a !a-arit "a ,otelul u!$e 'om trage tre(uie !eaparat sa ai(a si "apri+oi. & Sa !u i!tram ai"i, am spus. Sa mergem "e'a mai $eparte si poate o sa*!tal!im u!ul "u "apri+oi. )e*am urmat, asa$ar, $rumul si am a%u!s la u! alt ,otel. A"esta era +oarte simpati" si a'ea "apri+oi $e %ur impre%urul -i$urilor, $ar lui Harris !u i*a pla"ut mutra u!ui i!$i'i$ proptit $e usa pri!"ipala. .upa parerea lui Harris, !u +a"ea $elo" impresie $e om "umse"a$e, "u atat mai mult "u "at purta !iste g,ete gro-a' $e urate i! pi"ioare, asa "a, i! "o!se"i!ta, am por!it mai $eparte. Am mers o (u"ata (u!a $e $rum +ara sa mai $am $e alte ,oteluri, "a!$ am i!tal!it u! om pe "are l*am rugat sa !e i!$rume. & Pai, '*ati $epartat $e ,oteluri, !e spuse el. I!toar"eti*'a, mergeti $rept i!ai!te si o sa $ati $e 0Cer(ul0. I*am raspu!s: & .e*a"olo 'e!im, $om!ule. )u !e*a pla"ut, pe!tru "a !u are "apri+oi. & Atu!"i $e "e !*ati i!"er"at la 0Co!a"ul0, e ",iar peste $rum $e primul. & )*am 'rut sa i!tram, i!ter'e!i Harris, pe!tru "a !u !e*a pla"ut i!+atisarea u!ui "etatea! $e a"olo. .e +apt, lui Harris !u*i pla"use !i"i "uloarea parului, !i"i g,etele i!$i'i$ului. & Stiu si eu "e sa +a"eti atu!"i2 spuse omul !ostru. Su!t !umai $oua ,oteluri pri! partea lo"ului. & Cum2 )u mai su!t si altele2 e3"lama Harris. & )i"i u!ul1 raspu!se "elalalt. & Ce $ra"u !e +a"em2 se 'ai"ari Harris. Apoi lua "u'a!tul George, spu!a!$ "a eu si Harris !*a'em $e"at sa !e "o!struim u! ,otel spe"ial pe!tru !oi si sa !e "o!+e"tio!am si oame!i "are sa*l lo"uias"a. Cat $espre el, era ,otarat sa se i!apoie-e la 0Cer(ul0. Spiritele mari !u*si reali-ea-a !i"io$ata i$ealurile. A suspi!at Harris, am suspi!at si eu, !e*am ga!$it la $eserta"iu!ea tuturor !a-ui!telor ome!esti si l*am urmat pe George. )e*am $us "atra+usele la 0Cer(ul0 si le*am ase-at i! ,ol. Aparu si proprietarul. & /u!a seara, $om!ilor, !e spuse el. & /u!a, raspu!se George. A'em !e'oie $e trei paturi. & Imi pare +oarte rau, $om!ule, $ar !u "re$ sa 'a putem ser'i. & )u +a"e !imi", spuse George, o sa !e multumim si "u $oua. .oi $i!tre !oi pot $ormi +oarte (i!e i!tr*u! pat, !u*i asa2 urma el, i!tor"a!$u*se "atre Harris si mi!eA Harris se gra(i sa raspu!$a: & Sigur, "um $e !u,& "o!'i!s "a eu si George putem $ormi +oarte (i!e i!tr*u! pat. & Imi pare +oarte rau, $om!ule, repeta proprietarul, $ar, -au, !u a'em !i"i u! pat li(er i! tot ,otelul. .e +apt, i!tr*u! si!gur pat $orm "ate $oua, (a ",iar "ate trei persoa!e. 5estea asta !e*a "am "utremurat, $ar Harris, "are e u! "alator i!"er"at, a $at $o'a$a $e su+i"ie!ta e!ergie si, ra-a!$ "u po+ta, a spus: & Pai, "e sa +a"em, o sa !e $es"ur"am*!oi si asa. )u a'em $e ales. O sa !e impro'i-am u! pat i! sala $e (iliar$. & Imi pare +oarte rau, $om!ule, e o"upat si a"olo. Trei $om!i $orm pe masa $e (iliar$ si $oi i! "a+e!ea. )u pot sa 'a a$apostes" i! !oaptea asta. )e*am stra!s lu"rusoarele si am ple"at spre 0Co!a"ul0. Era o +rumusete $e ,otel. II pre+eram "eluilalt si Harris m*a apro(at, a$auga!$ "a o s*o $u"em imparateste, "a putem +oarte (i!e sa !u !e uitam la omul "u parul rosu si, i! a+ara $e asta, "u "e era (ietul om 'i!o'at "a a'ea parul rosu2
= Prima -i $e lu!i $i! august

Harris 'or(ea "u (u!a'oi!ta si i!telep"iu!e. Cei $e la 0Co!a"ul0 !i"i !u !e lasara sa $es",i$em gura. Proprietara ,otelului !e i!tampi!a i! prag spu!a!$u*!e "a su!tem al patruspre-e"elea grup $e persoa!e pe "are iI re+u-a i! $e"urs $e o ora si %umatate. Cat $espre s+ioasele !oastre propu!eri "u pri'ire la gra%$, sala $e (iliar$ sau pi'!ita "u "ar(u!i, +emeia le as"ulta "u $ispret, i!sa toate a"este u!g,ere +usesera $e mult o"upate. Am i!tre(at*o $a"a !u "um'a stie 'reu! lo" i! sat u!$e putem gasi u! a$apost pe!tru !oapte2 & .a"a !u su!teti prea prete!tiosi, 'e-i (i!e, ea !e s+atuia sa !u +im, pe soseaua Eto!, la 'reo %umatate $e mila mai i!"olo, e o mi"a (erarie... )*am asteptat sa !e spu!a $e $oua ori, am i!s+a"at "osul, 'ali-ele, par$esiele, paturile si pa",etele si am tulit*o i!tr*a"olo. Cre$ "a am stra(atut mai "ura!$ o mila $e"at o %umatate $e mila, $ar pa!a la urma am a%u!s si, ga+ai!$, am !a'alit i!au!tru. Oame!ii $e la (erarie au +ost mo%i"i "u !oi. )e*au ras, pur si simplu, i! !as. I! toata "asa !u erau $e"at trei paturi, i! "are $ormeau sapte ,oltei si trei pere",i "asatorite. Totusi, u! (ar"agiu (u! la su+let, "are se a+la i! "ar"iuma, !e s+atui sa i!"er"am la (a"a!ul $e la!ga 0Cer(ul0. Am +a"ut "ale i!toarsa. /a"a!ia era pli!a $e lume. O (a(a pe "are am i!tal!it*o i! pra'alie se arata pli!a $e (u!a'oi!ta +ata $e !oi si !e $use "ale $e 'reu! s+ert $e mila la o priete!a $e*a ei, "are i!",iria $i! "a!$ i! "a!$ "amere mo(ilate $om!ilor. /atra!a mergea +oarte i!"et si !e*au tre(uit $oua-e"i $e mi!ute "a sa a%u!gem la priete!a ei. Tot timpul $rumului a a'ut gri%a sa !e i!'eseleas"a, $es"rii!$u*!e, i! timp "e !oi !e taram $upa ea, +eluritele $ureri pe "are le i!"er"a i! sale. Camerele $oam!ei i! ",estiu!e erau i!",iriate. .e a"olo am +ost trimisi la !r. 7M. )r. 7M era pli! pa!a la re+u- si !e*a trimis la !r. <7, $ar <7 era si el pli!. )e*am i!tors atu!"i la $rumul mare. Harris s*a ase-at pe u! "os si a $e"larat sus si tare "a el !u merge mai $eparte !i"i i! ruptul "apului. .upa parerea lui, era u! lo" li!istit si i*ar +i pla"ut sa moara a"olo. )e ruga pe !oi, "eilalti $oi, s*o sarutam $i! partea sa pe mama lui si sa le spu!em tuturor ru$elor "a le*a iertat si "a moare +eri"it. I! "lipa a"eea aparu u! i!ger i! ",ip $e (aietas Fma i!$oies" "a u! i!ger ar +i putut gasi o $eg,i-are mai potri'itaG, "u o "a!a "u (ere i!tr*o ma!a, iar i! "ealalta "u u! o(ie"t atar!at ia "apatul u!ei s+ori si pe "are*l tot lasa i! %os, pe +ie"are piatra mai !ete$a i!tal!ita i! "ale, apoi iI tragea $i! !ou i! sus, "eea "e pro$u"ea u! su!et $eose(it $e atragator, "are sugera su+eri!ta. L*am i!tre(at pe a"est sol "eres" F"um am "o!statat !oi mai tar-iu "a esteG $a"a !u "um'a stie 'reo "asa i-olata ai "arei lo"uitori sa +ie puti!i la !umar si !eputi!"iosi F$e pre+eri!ta $oam!e i! 'arsta sau $om!i paraliti"iG, oame!i "are s*ar putea lasa usor i!timi$ati "a sa*si "e$e-e paturile timp $e o !oapte u!or $isperati, sau poate stia sa !e re"oma!$e o "o"i!a parasita, o "uptor $e 'ar s"os $i! u- sau "e'a $e soiul a"esta. /aiatul !u a'ea "u!osti!ta $espre ast+el $e lo"uri, "el puti! !u $e u!ul li(er, $ar !e asigura "a $a"a 'rem sa mergem "u el, mama lui are o "amera $e prisos, u!$e !e*ar putea a$aposti pe!tru o !oapte. I! lumi!a pali$a a lu!ii i*am sarit $e gat si l*am (i!e"u'a!tat si ar +i +ost u! ta(lou tare +rumos, -au, $a"a (aietasul !u ar +i +ost atat $e "oplesit $e emotia !oastra, i!"at sa !u re-iste su( po'ara ei, pra'ali!$u*se la pama!t si tara!$u*!e si pe !oi "u el. /u"uria lui Harris a +ost atat $e mare, i!"at a lesi!at si a tre(uit sa smulga "a!a "u (ere a (aiatului si s*o goleas"a pe %umatate, i!ai!te $e a*si re"apata "u!osti!ta, apoi si*a luat pi"ioarele la spi!are si !e*a lasat pe George si pe mi!e sa "aram (aga%ele. /aiatul lo"uia i!tr*o "asuta "u patru "amere si mama sa, pai!ea lui .um!e-eu, !e*a ospatat "u su!"a +ier(i!te F$i! "are !oi am a'ut gri%a sa !u lasam !imi" & sa +i tot +ost 'reo "i!"i li'reG, $upa a"eea "u torta "u marmela$a si "u "ate $oua "esti "u "eai. Apoi !e*am $us la "ul"are. I! "amera erau $oua paturi & u!ul, u! pat $e "ampa!ie "u rotite, lat $e $oua pi"ioare si sase i!",i, i! "are !e*am "ul"at George si "u mi!e, i!+asura!$u*!e i! a"elasi "earsa+, "a sa !u "a$em, iar "elalalt era u! patut $e "opil, pe "are si*l re-er'a Harris. .imi!eata l*am gasit pe priete!ul !ostru "u pi"ioarele atar!a!$u*i $e $oi "oti a+ara si le*am +olosit "a sa !e agatam prosoapele, "a!$ !e*am spalat. Cat pri'este ,otelurile $i! .at",et, am ,otarat "a pe 'iitor sa !u mai +im atat $e

mo+turosi. Be'e!i!$ la "alatoria $e a"um, !u s*a petre"ut !imi" $eose(it: am 'aslit "u putere pa!a !u $eparte $e i!sula o!Ce#, u!$e !e*am oprit "a sa pra!-im. Am i!"eput "u +riptura re"e $e 'a"a, $ar am $es"operit "a uitasem sa luam mustar. )u "re$ "a i!ai!te sau $upa a"eea am simtit 'reo$ata atat $e mult lipsa mustarului1 I! ge!eral !u ma prea omor $upa mustar si il i!tre(u* i!te- +oarte rar, $ar atu!"i as +i +ost i! stare sa*l plates" "u u!i'ersuri. )u stiu "ate u!i'ersuri su!t i! "osmos, $ar omul "are i! "lipa a"eea mi*ar +i a$us o li!gurita "u mustar le*ar +i primit pe toate $i! partea mea. Asa su!t eu, !u mai ti! "o!t $e !imi" "a!$ 'reau u! lu"ru si !u pot sa*l "apat. Si Harris $e"lara "a ar $a soarele $e pe "er pe!tru o li!gurita "u mustar. Gro-a'a a+a"ere ar +i +a"ut "el "are ar +i tre"ut pe*a"olo "u u! (or"a! "u mustar & -au, i*ar +i pus .um!e-eu ma!a i! "ap, pe!tru tot restul 'ietii1 Si totusi1 Su!t sigur "a !i"i Harris si !i"i eu !*am mai +i i!",eiat targul $upa "e*am +i "apatat mustarul. 4a"em o+erte $i! a"estea e3tra'aga!te i! mome!te $e tul(urare su+leteas"a, $ar $esigur "a atu!"i "a!$ stam sa !e ga!$im, !e $am seama "at $e !epotri'ite su!t i! raport "u 'aloarea lu"rului ra'!it. Am au-it o$ata pe u! om "are ur"a u! mu!te i! El'etia spu!a!$ "a ar $a ori"e pe!tru o ,al(a "u (ere, iar "a!$ a $at $e o "a(a!a mi"a, i! "are se gasea (ere, a +a"ut u! tara(oi !emaipome!it pe!tru "a i*au pus la so"oteala "i!"i +ra!"i sti"la "u (ere /ass. Omul a $e"larat "a e u! a(u- s"a!$alos si s*a gra(it sa i!+orme-e $espre asta -iarul Times. .i! pri"i!a a(se!tei mustarului, o um(ra $e mela!"olie a pus stapa!ire pe (ar"a. Am ma!"at +riptura i! ta"ere. E3iste!ta !i se parea goala si !ei!teresa!ta. )e ga!$eam la -ilele +eri"ite ale "opilariei si am o+tat. Totusi, par"a !e*am mai i!'eselit "a!$ a aparut torta "u mere, iar "a!$ George a s"os $i! +u!$ul "osului o "o!ser'a "u a!a!as $a!$*o $e*a $ura pri! (ar"a, am simtit "a i! $e+i!iti' si la urma urmei 'iata merita sa +ie traita. Toti trei su!tem i!!e(u!iti $upa a!a!as. )e*am uitat la po-a $e pe "utie si !e*am ga!$it la su". )e*am -am(it u!ul altuia si Harris a pregatit o li!gura. Am "autat apoi ",eia $e $es",is "o!ser'e. Am ras"olit tot "osul. Am s"oto"it pri! 'ali-e, am ri$i"at s"a!$urile $e pe +u!$ul (ar"ii. Am s"os toate lu"rurile pe mal si le*am s"uturat, $ar ",eia $e "o!ser'e ia*o $e u!$e !u*i1 Harris a i!"er"at atu!"i sa $es+a"a "utia "u (ri"eagul, $ar a rupt lama si s*a taiat a$a!", iar George a "autat sa +a"a a"elasi lu"ru "u +oar+e"a, $ar +oar+e"a a -(urat si !*a lipsit mult sa*l or(eas"a. I! timp "e*si pa!sau ra!ile, eu am i!"er"at sa gaures" "utia "u 'ar+ul "a!gii, $ar "a!gea a alu!e"at si m*a -'arlit i!tre (ar"a si mal, i! sai-e"i $e "e!timetri $e apa mo"irloasa, i! timp "e "utia mi*a s"apat $i! ma!a, !e'atamata, $ar a spart o "eas"a $e "eai. )e*au apu"at !a(a$aile pe toti. Am $us "o!ser'a pe mal, Harris a ple"at pe "amp i! "autarea u!ei pietre as"utite, iar eu m*am i!tors i! (ar"a si am luat "atargul. George ti!ea "o!ser'a, Harris ti!ea piatra "u partea as"utita spre "utie, iar eu am apu"at "atargul "u !a$e%$e, l*am ri$i"at "at $e sus am putut, mi*am a$u!at toate puterile si am i-(it "u sete. Palaria $e paie a lui George i*a sal'at 'iata i! -iua a"eea. O mai pastrea-a si a"um Fmai (i!e -is, pastrea-a "e*a mai ramas $i! eaG si i! serile lu!gi $e iar!a, "a!$ se apri!$ pipele si priete!ii po'estes" "ate u!a gogo!ata $espre prime%$iile pri! "are au tre"ut "a!$'a, George o ia $i! "ui, o tre"e $i! ma!a i! ma!a si i!+ri"osatoarea po'este e luata $e la i!"eput, "u i!+lorituri !oi $e +ie"are $ata. Harris a s"apat !umai "u o simpla ra!a. .upa ispra'a asta, am luat eu si!gur "utia si am "io"a!it*o "u "atargul pa!a !*am mai putut & eram -$ro(it si +i-i" si moral. Apoi a tre"ut Harris la ra!$. Am (atut*o !oi $oi pa!a "a!$ am turtit*o $e*a (i!elea, am re$us*o la "u(, i*am $at toate +ormele geometri"e "u!os"ute, $ar !u am i-(utit s*o gaurim. A"um tre(uia George sa*si i!"er"e !oro"ul. S*a $us i!ti!s la "utie, a "io"a!it*o si a %u$e"at*o, pa!a "a!$ "utia a luat o +orma atat $e stra!ie, atat $e ,i$oasa, atat $e !epama!tea!a i! slute!ia ei respi!gatoare, i!"at omul s*a speriat si a aru!"at "atargul "at "olo. )e*am ase-at apoi toti trei i! %urul ei, pe iar(a, si am "o!templat*o. I!tr*u! lo" al "utiei se +ormase o i!$oitura "are a$u"ea a ra!%et ome!es". )*am mai putut

ra($a si o"ara asta. Harris s*a !apustit asupra ei, a agitat*o i! aer si a a-'arlit*o ,at $eparte, i! mi%lo"ul apei, iar i! timp "e "utia se $u"ea la +u!$, !oi o ,ui$uiam si o impros"am "u (lesteme. Apoi !e*am ur"at i! (ar"a si am 'aslit $e -or, "a sa !e i!$epartam "at mai repe$e $e lo"ul a"ela (lestemat. )u !e*am oprit pa!a "a!$ !*am a%u!s la ai$e!,ea$. ai$e!,ea$ e o statiu!e prea mo!$e!a pe!tru a +i pla"uta. Este lo"ul $e i!tal!ire al s!o(ului $e pe Tamisa "u $oam!a lui impopoto!ata si i!-or-o!ata. Este orasul ,otelurilor +astuoase, +re"'e!tate mai "u seama $e +el $e +el $e gagaute si (aleri!e. Este "al$area 'ra%itoarei $e u!$e se raspa!$es" i! toate partile $emo!ii +lu'iului & (ar"ile "u a(uri. .u"ele Fperso!a%ul la mo$aG "itat $e 0Lo!$o! Jour!al0 isi are lo"sorul lui la ai$e!,ea$ si eroi!a roma!elor i! trei 'olume ia !egresit masa ai"i, i! es"apa$ele ei "u sotul alteia. Am tre"ut repe$e $e ai$e!,ea$ si, 'asli!$ mai li!, am lu!e"at agale pe i!ti!$erea mareata $e apa, $i!"olo $e e"lu-ele /oulter si CooC,am. Pa$urile Clie'e$e! !u*si $e-(ra"asera i!"a $ia+a!ul lor 'esma!t $e prima'ara si se ri$i"au pe margi!ea apei i!tr*o !es+arsita armo!ie $e !ua!te $e 'er$e $es",is. Poate "a i! +rumusetea ei !ei!ti!ata, a"easta este "ea mai i!"a!tatoare regiu!e a +lu'iului, $e a "arui pa"e a$a!"a !e*am $e-lipit greu. Am "armit spre o rastoa"a a +lu'iului, ",iar la!ga CooC,am, "a sa luam "eaiul, iar "a!$ am tre"ut pri! e"lu-a, se i!serase $e*a (i!elea. I!tre timp se is"ase u! 'a!t "e'a mai puter!i", "a pri! mi!u!e, o (ri-a priel!i"a, pe!tru "a $e o(i"ei pe Tamisa 'a!tul iti este potri'!i", oriu!$e te*ai $u"e. Iti (ate i! +ata $imi!eata, "a!$ por!esti la $rum. Apoi 'aslesti o $ista!ta respe"ta(ila ga!$i!$u*te "e (i!e o sa +ie la i!toar"ere, "a!$ o sa poti +olosi pa!-ele. .ar, $upa "eai, 'a!tul isi s",im(a $ire"tia si te o(liga $i! !ou sa 'aslesti $i! greu impotri'a lui, i! $rum spre "asa. .a"a "um'a uiti sa iei pa!-ele, atu!"i 'a!tul este priel!i" si la $us si la i!tors. Ce sa*i +a"i2 Lumea asta este o i!"er"are "o!ti!ua si omul s*a !as"ut "a sa patimeas"a, asa $upa "um s"a!teile -(oara spre "er. I! seara a"easta, totusi, sti,iile +a"usera, ,otarat lu"ru, o greseala si 'a!tul a su+lat $i! spate si !u $i! +ata. Am a'ut gri%a sa !u 'or(im $espre asta si am ri$i"at i! gra(a pa!-ele, i!ai!te "a ele sa pri!$a $e 'este, apoi !e*am i!stalat i! (ar"a i! po-itii ga!$itoare, iar pa!-a s*a um+lat, s*a i!"or$at, s*a ratoit la "atarg si (ar"a si*a luat -(orul pe i!ti!sul apelor... Eu eram la "arma. )u "u!os" se!-atie mai pla"uta $e"at a"eea pe "are ti*o o+era !a'igatul "u pa!-e. E "a i! 'is & par"a -(ori. Ai impresia "a plutesti pe aripile 'a!tului !apras!i", !u stii i!"otro. )u mai esti !ei!sem!ata (u"ati"a $e lut, !eputi!"ioasa si ",i!uita, "are se taraie pe pama!t, +a"i parte $i! )atura1 I!ima iti (ate alaturi $e a ei. /ratele ei 'ra%ite iti i!"o!%oara trupul, stra!ga!$u*te la pieptul ei1 Su+larea 'a e u!a, pama!tul !u*l mai simti su( pi"ioare1 Glasurile 'a-$u,ului "a!ta, i!'alui!$u*te. Pama!tul ti se pare i!$epartat si mi", iar !orii, atat $e apropiati, su!t +ratii tai si tu iti i!ti!-i (ratele spre ei. Al !ostru era +lu'iul "at puteai 'e$ea "u o",ii, !umai i! $epartare se -area o lu!tre $e pes"uit, a!"orata i! mi%lo"ul +lu'iului, "u trei oame!i la (or$, iar !oi alu!e"am pe supra+ata apei, tre"a!$ i! re'ista tarmurile impa$urite si !i"i u!ul !u s"otea o 'or(a. Cum am mai spus, eu eram la "arma. Ca!$ !e*am apropiat $e lu!trea pes"areas"a, am 'a-ut "a "ei trei oame!i su!t !iste (atra!i "u i!+atisare gra'a. Stateau i! (ar"a a"eea "u +u!$ul lat, pe trei s"au!e, si urmareau "u ate!tie u!$itele. As+i!titul rosiati" aru!"a o lumi!a misti"a asupra apelor, i!'apai!$ usor pa$urile +al!i"e si i!"o!%ura!$ !orii "u !im(uri $e aur. Erau "lipe $e a$a!"a i!"a!tare, $e spera!ta e3tati"a si $or. Pa!-a se $etasa pe +o!$ul "erului $e purpura, amurgul se "er!ea i! %urul !ostru, i!'alui!$ lumea i! !ua!te $e "ur"u(eu, iar i! spatele !ostru se +urisa !oaptea. Paream !iste "a'aleri ai u!ui 'e",i lege!$e, i!ai!ta!$ pe u! la" 'ra%it, spre tarmurile !e"u!os"ute ale amurgului, spre mi!u!ata tara a as+i!titului. )u am a%u!s i!sa pe tarmurile amurgului, "i am !imerit $rept i! lu!trea pe "are pes"uiau "ei trei mos!egi. La i!"eput !u !e*am $at seama "e s*a i!tamplat, pe!tru "a pa!-ele !e impie$i"au 'e$erea, $ar $upa !atura lim(a%ului "are s*a i!+iripat i! aerul serii am i!teles "a !e a+lam i! prea%ma u!or +ii!te ome!esti si "a ele erau +urioase si !emultumite.

Harris "o(ori pa!-a si atu!"i am 'a-ut "e se i!tamplase: ii a-'arlisem pe "ei trei (atra!i respe"ta(ili $e pe s"au!ele lor i! +u!$ul (ar"ii, si a"um (ietii oame!i se stra$uiau sa se $es"otoroseas"a u!ul $e altul si $e pestii "are +a"usera "la"a $easupra lorA si i! timp "e se mu!"eau ast+el, !e i!%urau, $ar "um1 !u "u i!%uraturi o(is!uite si pripite, "i "u o"ari grele, lu!gi, (ogate, "umpa!ite "u gri%a, "are im(ratisau i!treaga !oastra e3iste!ta, i!ai!ta!$ i! 'iitorul apropiat si "upri!-a!$ toate ru$ele !oastre, pe toti "ei "e a'eau 'reo legatura "u !oi & i!%uraturi stras!i"e, su"ule!te. Harris le spuse "a ar tre(ui sa !e +ie re"u!os"atori pe!tru mi"a $istra"tie pe "are le*o prile%uisem $upa o -i i!treaga $e pes"uit si a$auga "a e surpri!s si ma,!it sa au$a oame!i $e 'arsta lor $e-la!tui!$u*si +uria i! a"est +el. Toate a"estea !*au ser'it i!sa la !imi". .upa a"eea, George se o+eri sa trea"a la "arma. .e la o mi!te "a a mea, -i"ea el, !u tre(uie sa te astepti sa se "o(oare $i! i!alturi pe!tru a "o!$u"e o (ar"a, mai (i!e sa i se i!"re$i!te-e "arma u!ei +ii!te ome!esti mai $e ra!$, pa!a "e !u !e 'om i!e"a "u totii. George se ase-a asa$ar la "arma si a%u!seram "u (i!e la arloD. La arloD am lasat (ar"a la!ga po$ si am ple"at sa !e a$apostim peste !oapte la 0Coroa!a0. CAPITOLUL PIII Marlo;. +isham !bbe . Calugarii din Medmenhain. Montmorenc isi pune in gand sa omoare un motan batran. Pana la urma, totusi, se ra%gandeste si'l lasa in viata. Purtarea scandaloasa a unui fo&terier la un maga%in universal. Plecarea noastra din Marlo;. O procesiune impo%anta. +arca cu aburi, sfaturi folositoare pentru a o scoate din sarite si pentru a o opri. 0efu%am sa bem fluviul. 1n caine pasnic. Ciudata disparitie a lui Harris si a unei placinte arloD este u!ul $i!tre "ele mai pla"ute "e!tre ri'era!e pe "are le "u!os". E u! orasel pli! $e 'iata, !u $i! "ale*a+ara $e pitores" i! ge!eral, e a$e'arat, totusi !u lipsit $e "ate'a u!g,ere rapitoare, ar"a$e 'a!%oase $i! po$ul -$ru!"i!at al Timpului, pe "are +a!te-ia !oastra rata"este i!$arat, spre -ilele "a!$ arloD era proprietatea sa3o!ului Algar, i!ai!te "a William Cu"eritorul sa*l +i i!,atat pe!tru a*l $arui regi!ei atil$a, i!ai!te $e a tre"e i! stapa!irea "o!tilor $i! WarDi"C sau a mult i!"er"atului lor$ Paget, s+et!i"ul a patru su'era!i su""esi'i. Si ti!utul i!"o!%urator iI im(ie pe "alator, "at $espre Tamisa, ai"i ea se $epaseste pe si!e. Pa!a la CooC,am, $i!"olo $e pa$urile $i! Tuarr# si $e pa%isti e o plim(are i!"a!tatoare. .ragi, stra'e",i pa$uri $i! Tuarr#, "u pote"ile 'oastre stramte si i!torto",eate, "u "ra!guletele 'oastre "apri"ioase, pa!a asta-i mai purtati ami!tirea -ilelor i!sorite $e 'ara1 Cum 'a mai (a!tuie i!"a um(ritele i!ti!$eri $u,urile ",ipurilor ra-atoare1 Cum se $espri!$ mol"om $i! +ru!-ele 'oastre +remata!$e glasurile $e alta$ata1 Si mai +rumos, i!"a, e i!tre arloD si So!!i!g. Pe malul $rept, e3a"t la o %umatate $e mila $epartare $e po$ul arloD, tre"i pe la!ga mareata si 'e",ea a(atie /is,am, ale "arei -i$uri $i! piatra au rasu!at $e ",iotele "a'alerilor templieri si "are, "a!$'a, a +ost rese$i!ta A!!ei $e Cle'es, apoi a regi!ei Elisa(eta. La /is,am A((e# se gases" !e!umarate ami!tiri melo$ramati"e. Pri!tre altele, u! $ormitor tapisat si o "amera se"reta, as"u!sa i! $osul u!or pereti masi'i. Spiritul lui la$# Hol#, "are si*a omorat (aiatul i! (ataie, mai rata"este pe a"olo !oaptea, i!"er"a!$ sa*si spele mai!ile +a!tomati"e i!tr*u! lig,ea! +a!tomati". A"olo o$i,!este WarDi"C, +a"atorul $e regi, "aruia !u*i mai pasa a"um $e lu"ruri atat $e maru!te "um ar +i regii si regatele pama!tului, sau Salis(ur#6>, "are a +a"ut trea(a +rumoasa la Poitiers. Cu puti! i!ai!te $e a a%u!ge la a(atie, pe malul $rept, este (iseri"a $e la /is,am, iar $a"a e3ista mormi!te 're$!i"e $e 'i-itat, apoi, i! mo$ sigur, su!t mormi!tele si mo!ume!tele $i!
6> Bo(ert Ce"il $e Salis(ur# F6@<>*6=><G, $iplomat Ui om $e stat e!gle-, "are a $us, R! timpul "St a +ost prim* mi!istru F6@@?*6=>7G, o politi"8 agresi'8, $e e3pa!siu!e "olo!ial8

(iseri"a $e la /is,am. I! timp "e se plim(a "u (ar"a pe su( +agii $e la /is,am, S,elle#, "are pe 'remea a"eea lo"uia la arloD Fa"um ii puteti 'e$ea "asa i! West StreetG, si*a "ompus 0Be'olta Islamului0. *am ga!$it a$esea "a as putea sta o lu!a i!",eiata la!ga e"lu-a Hurle#, "e'a mai $eparte, +ara sa am timp $estul "a sa ma (u"ur $e i!treaga +rumusete a peisa%ului. Satul Hurle#, la "i!"i mi!ute $epartare $e e"lu-a, e poate "ea mai 'e",e ase-are ome!eas"a $e pe Tamisa, $ata!$, "a sa +oloses" e3presia pitoreas"a a a"elor -ile i!'aluite i! !eguri, 0$i! 'remile regelui Se(ert si ale regelui O++a066. .i!"olo $e e"lu-a Fi! susul +lu'iuluiG, este .a!esH 4iel$67, u!$e !a'alitorii $a!e-i si*au ase-at o$ata ta(ara, i! timpul i!ai!tarii lor spre Glou"esters,ire, iar "e'a mai i!"olo, "ui(arite i!tr*u! "ot i!"a!tator al +lu'iului, su!t rui!ele a(atiei e$me!,am. 4aimosii "alugari $e la e$me!,am sau 0Clu(ul G,ee!ei0, $upa "um li se spu!ea si al "arui mem(ru a +ost si 'estitul WilCes6<, pu(li"ist si politi"ia! ra$i"al e!gle-. A ma!i+estat o puter!i"a opo-itie +ata $e regele George al III*lea, "are i!"er"a pe atu!"i sa $e'i!a mo!ar, a(solutL, erau o +rater!itate "are se "alau-ea $upa $e'i-a 04a "e*ti pla"e0. I!'itatia a"easta se mai poate 'e$ea si asta-i $easupra portii $arapa!ate a ma!astirii. Cu multi a!i i!ai!te $e i!* +ii!tarea a"estei ma!astiri +i"ti'e, "u liota ei $e pe,li'a!i +ara .um!e-eu, pe lo"ul a"esta se ri$i"ase o alta, "u mora'uri mai aspre, "u "alugari i!tru"at'a $eose(iti $e ",e+liii "are a'eau sa 'i!a $upa ei, "i!"i sute $e a!i mai tar-iu. Calugarii "ister"ie!i a "aror a(atie se ri$i"a a"olo i! se"olul al PII*lea !u purtau ,ai!e, "i suta!e si glugi aspre si !u ma!"au !i"i "ar!e, !i"i peste, !i"i oua. Ei $ormeau pe paie, iar la mie-ul !optii se s"ulau "a sa ia parte la slu%(a liturg,ieiA isi petre"eau -iua mu!"i!$, "iti!$ si ruga!$u*se, iar toata 'iata le era i!'aluita i!tr*o ta"ere "a $e moarte, pe!tru "a !u 'or(ea !ime!i. O "umplita +rater!itate, $u"a!$ o 'iata "umplita, pe o gura $e rai, ,ara-ita $e .um!e-eu $es+atarii ome!esti1 Este "iu$at "um ",emarile !aturii $i! %urul lor & "a!te"ul ali!ator al apelor, sopotul ier(ii, +reamatul +ru!-elor ra'asite $e 'a!t & !u i*au i!'atat sa $esluseas"a u! tal" mai a$a!" al 'ietii $e"at a"esta. uti, ei asteptau, i! s"urgerea !es+arsita a -ilelor, u! glas $i! "eruri, iar glasul a"esta, -iua i!treaga, !oaptea i!treaga, le 'or(ea i! milia$e $e graiuri, i!sa ei !u*l au-eau. I!tre e$me!,am si pitoreas"a e"lu-a $e la Ham(le$o!, Tamisa se i!'esma!tea-a i!tr*o +rumusete muta, $ar $upa "e tre"e $e Gree!la!$s, rese$i!ta ri'era!a !u prea atragatoare a tutu!giului "are !e*a apro'i-io!at "u -iare, u! (atra!el mo$est si "umse"a$e, pe "are*l i!tal!esti a$esea pri! a"este lo"uri i! lu!ile $e 'ara, 'asli!$ $e u!ul si!gur i!tr*u! stil 'iguros, $e maestru, sau sporo'ai!$ 'esel, i! timp "e tre"e pri! poarta, "u 'reu! pa-!i" $e e"lu-a, gar(o'it $e a!i, !e o+era u! peisa% "am $e-ola!t si mo!oto! pa!a $i!"olo $e He!le#. La arloD Fera i!tr*o lu!iG !e*am s"ulat $estul $e $e'reme si !e*am pus i! ga!$ sa +a"em o (aie i!ai!te $e mi"ul $e%u!. La i!apoiere, o!tmore!"# s*a +a"ut $e (a+ta. Si!gurul su(ie"t asupra "aruia o!tmore!"# si "u mi!e a'em $i'erge!te serioase $e opi!ii su!t pisi"ile. ie imi pla", $ar lui o!tmore!"#, !u. Ori $e "ate ori i!tal!es" o pisi"a, strig 0pis, pis0, ma aple" si o ga$il pe $upa "ea+a si ea isi +a"e "oa$a (ar-oi, isi ar"uieste spi!area si*si +rea"a (otul $e pa!talo!ii mei & totul e !umai (u!a i!telegere si pa"e. Atu!"i i!sa "a!$ o!tmore!"# i!tal!este o pisi"a, stie toata ma,alaua, iar i! $e"urs $e -e"e se"u!$e se rostes" mai multe o"ari $e"at ar a'ea !e'oie u! om "are se respe"ta pe!tru tot restul -ilelor sale, $a"a le i!tre(ui!tea-a "u gri%a. )u i!'i!o'ates" "ai!ele Fma multumes" $e o(i"ei sa*l ati!g "u (asto!ul sau sa $au "u pietre i!tr*i!sulG, pe!tru "a so"otes" "a e "e'a "e ti!e $e +irea lui. 4o3terierii 'i! pe lume "u u! !umar impatrit $e pa"ate origi!are, i! "omparatie "u "eilalti "ai!i, si !oua, "resti!ilor, !e tre(uie a!i si a!i $e ra($are si starui!ta "a sa pro$u"em o s",im(are apre"ia(ila i! +irea !eastamparata a +o3terierilor. Imi a$u" ami!te "a ma a+lam i!tr*o -i i! 'estiarul maga-i!ului u!i'ersal Ha#marCet, i!"o!%urat $e o sume$e!ie $e "ai!i "e*si asteptau stapa!ii "are targuiau i! maga-i!. Era a"olo
66 Begi ai Esse3*ului 67 CSmpul .a!e-ilor 6< Jo,! WilCes 6M7M*6M=M

u! masti++, 'reo $oi "ai!i "io(a!esti s"otie!i, u! St. /er!ar$, "ati'a prepeli"ari si u! terra*!o'a, u! (oar*,ou!$, u! pu$el +ra!"e- "u o "apita $e par i! %urul "apului, $ar ",elios pe la mi%lo", u! (ul$og, "ate'a %a're "at pum!ul si 'reo $oi "ai!i $e "urte $e EorCs,ire. Stateau "u totii li!istiti, ra($atori, pas!i"i si me$itati'iA i! 'estiar parea "a $om!este o pa"e solem!a. O atmos+era $e "alm si resem!are, $e mela!"olie $ureroasa i!'aluia i!"aperea. )u tre"u mult si i! 'estiar i!tra o "u"o!ita tare +rumusi"a, i!sotita $e u! +o3terier mi" si (la%i!, pe "are l*a legat si l*a lasat a"olo, i!tre (ul$og si pu$el. 4o3terierul isi aru!"a pri'irile roata, 'reme $e u! mi!ut, apoi si le ati!ti asupra ta'a!ului si, %u$e"a!$ $upa e3presia lui, paru "a se ga!$este la mai"a*sa. Trase u! "as"at, apoi "er"eta "u luare*ami!te pe toti "eilalti "ai!i, "are stateau ta"uti, gra'i, $em!i. Se uita la (ul$ogul "u+u!$at i!tr*u! som! +ara 'ise, a+lat i! $reapta lui. Se uita la pu$elul teapa! si ta!tos $i! sta!ga. Apoi, +ara prea'i-, +ara um(ra u!ei pro'o"ari, mus"a la(a $i! +ata a pu$elului si u! s",eu!at $e ago!ie ra-(atu pri! um(rele li!istite ale 'estiarului. Be-ultatul a"estei prime e3perie!te i se paru $eose(it $e multumitor, "eea "e*l +a"u sa perse'ere-e si sa i!'iore-e atmos+era. Sari peste pu$el si ata"a 'i%elios "ai!ele "io(a!es". A"esta se tre-i, se i!+iora si i!"epu +ara -a(a'a o lupta apriga si -gomotoasa "u pu$elul. Apoi +o3terierul se i!toarse la lo"ul lui si*l apu"a pe (ul$og $e o ure",e, i!"er"a!$ toto$ata sa*l $o(oare, iar (ul$ogul, u! a!imal "iu$at, peste masura $e impartial, i!"epu sa se $ea la toti "ei pe "are*i putea ati!ge, i!"lusi' portarul, "eea "e ii o+eri mi"ului +o3terier prile%ul sa se i!"aiere "u u! $ulau $e EorCs,ire, !u mai puti! $or!i" $e"at el $e o i!"lestare. Celor "are "u!os", "at $e "at, !atura "a!i!a !u tre(uie sa le mai spu! "a, i!tre timp, toti "ai!ii $e a"olo se i!"aierasera $e par"a le*ar +i +ost i! %o" 'atra si "ami!ul. .ulaii se s+asiau i!tre ei +ara sa mai +a"a !i"i o alegere, iar "ai!ii mai mi"i se luptau u!ul "u altul si, i! "lipele $e raga-, ii mus"au $e la(e pe $ulai. 5estiarul $e'e!ise u! a$e'arat i!+er!, iar -gomotul era i!spaima!tator, i! Ha#marCet se stra!sese o multime $e oame!i si toata lumea i!tre(a $a"a se ti!e o i!tru!ire a e!oriasilor impo-a(ili, iar $a"a !u, pe "i!e omoara si $e "e2 Au 'e!it apoi oame!i "u pra%i!i si +ra!g,ii si au i!"er"at sa $esparta "ai!ii. S*a trimis ",iar si $upa politie. I! mi%lo"ul a"estei ra-merite, se i!toarse si "u"oa!a "ea +rumusi"a, isi lua i! (rate potaia F"are, i!tre timp, s"osese $i! "ir"ulatie "ai!ele $e "urte pe!tru "el puti! o lu!a $e -ile si "are a'ea a"um o i!+atisare $e mielusel !ou*!as"utG, iI saruta si*l i!tre(a $a"a !u "um'a l*au omorat si "e i*au +a"ut mo!strii a"ela $e "ai!i, iar +o3terierul se "ui(ari la pieptul ei "u o "autatura "are 'oia par"a sa -i"a: 0Ce (i!e ai +a"ut "a ai 'e!it sa ma s"api $e a"est a!tura% i!+e"t10 Cu"o!ita $e"lara "a "ei $e la maga-i! !u au $reptul sa lase (rutele la!ga "ateii persoa!elor respe"ta(ile si "a ar ti!e mult sa $ea pe "i!e'a i! %u$e"ata. Asta e +irea +o3terierilor si $e a"eea, "um spu!eam, !u*l i!'i!o'ates" pe o!tmore!"# pe!tru te!$i!ta lui $e a se ra-(oi "u pisi"ile, $ar i! $imi!eata a"eea si lui i*a parut rau "a !u s*a stapa!it. )e i!tor"eam, asa$ar, $e la s"al$at, "a!$, pe la mi%lo"ul stra-ii pri!"ipale, o pisi"a iesi $i!tr*o "asa $i! +ata !oastra si i!"epu sa tra'erse-e stra$a i!tr*u! pas 'iu. o!tmore!"# s"oase u! ",iot $e (u"urie, strigatul luptatorului !ei!$uple"at "are*si 'e$e i!ami"ul la a!a!g,ie & "am asa tre(uie sa +i strigat CromDell, "a!$ s"otie!ii au "o(orat $e pe $ealul $e la .u!(ar6: & si +ugi $upa pra$a. 5i"tima era u! mota! mare si !egru. .e "a!$ su!t !*am 'a-ut u! mota! mai mare si mai puti! pre-e!ta(il: isi pier$use %umatate $i! "oa$a, u!a $i! ure",i si o parte "o!si$era(ila a !asului. Era u! a!imal lu!g si 'a!%os, "u o i!+atisare "e tra$a "almul si multumirea. o!tmore!"# se !apusti asupra (ietei +apturi "u o 'ite-a $e $oua-e"i $e mile pe ora, $ar mota!ul !u*si iuti pasulA !u parea sa +i sesi-at i$eea "a 'iata ii era i! prime%$ie, isi 'a-u li!istit $e $rum, pa!a "a!$ u"igasul i! $e'e!ire a%u!se $oar la u! #ar$ $epartare si atu!"i se i!toarse, se ase-a pe "oa$a si*l pri'i pe o!tmore!"# "u o e3presie (la!$a si i!tre(atoare, "are 'oia sa spu!a: 0.a. Pe mi!e ma 'rei20
6: V! 6?;>, CromDell i*a R!'i!s pe s"oQie!i R! (8t8lia $e la .u!(ar

o!tmore!"# !u e lipsit $e "ura%, $ar i! "autatura mota!ului a"eluia era "e'a "are ar +i i!g,etat i!ima "elui mai !ei!+ri"at "ai!e. Se opri (rus" si*l "er"eta pe mota! "u pri'irea. )u 'or(i !i"i u!ul, $ar "o!'ersatia, $upa "um !e*o putem limpe$e i!",ipui, +u "am a"easta: OTA)UL: Pot sa 'a ser'es" "u "e'a2 O)T OBE)CE: )u, !u, multumes". OTA)UL: 5or(iti, 'a rog, spu!eti*mi $a"a $oriti "e'a. O)T OBE)CE Fretraga!$u*se spre "apatul stra-iiG: )u, !u, !u $ores" !imi", !u 'a $era!%atiA tare ma tem "a am +a"ut o "o!+u-ie. Cre$eam "a 'a "u!os", imi pare rau "a '*am $era!%at. OTA)UL: .ar $elo", mi*a +a"ut pla"ere. Serios, !u $oriti !imi"2 O)T OBE)CE F"o!ti!ua!$ sa se retragaG: )u, !u, multumes", +oarte $ragut $i! partea $um!ea'oastra. /u!a -iua. OTA)UL: /u!a -iua. Apoi mota!ul s*a s"ulat si si*a 'a-ut $e $rum i! a"elasi pas 'ioi, iar o!tmore!"#, potri'i!$u*si i! lo"asul ei "eea "e*si i!",ipuie el "a e "oa$a lui, se i!toarse la !oi, o"upa!$ o po-itie lipsita $e importa!ta, i! ariergar$a. .e atu!"i i!"oa"e, $a"a ii spui lui o!tmore!"# "u'a!tul 0Pisi"a10 se +a"e mi" si te pri'este rugator $e par"a ar 'rea sa -i"a: 0)u, !o, 'a rog.0 .upa mi"ul $e%u! !e*am $us sa mai "umparam "ate "e'a $e*ale gurii, apro'i-io!a!$ (ar"a pe!tru i!"a trei -ile. George era $e parere sa "umparam legume, "a !u e sa!atos sa !u ma!a!"i legume. .upa el, erau usor $e pregatit si el era gata sa se o"upe perso!al $e a"easta latura a ",estiu!ii si pa!a la urma !e*am ,otarat sa "umparam -e"e li're $e "arto+i, u! s+ert $e (us,el6; $e ma-are si "ate'a 'er-e. .e la ,otel !e*am pro"urat pla"i!ta "u "ar!e, $oua torturi "u "oa"a-e si o "io-'arta $e mielA apoi +ru"te, pra%ituri, pai!e si u!t, gem, sla!i!a, oua si alte lu"ruri i! "autarea "arora am "utreierat orasul. Co!si$er ple"area !oastra $i! arloD u!ul $i!tre "ele mai mari su""ese ale !oastre. A +ost o ple"are $em!a si impresio!a!ta, +ara a +i oste!tati'a. Am i!sistat la toate pra'aliile pri! "are am i!trat sa !e trimita "ome!-ile la ,otel ",iar atu!"i. )*am asteptat !i"i u!: 0.a, $om!ule, 'i le trimitem ime$iat, (aiatul o sa a%u!ga i!ai!tea $um!ea'oastra0, pe!tru "a $upa a"eea sa se +ataie pe la $e(ar"a$er si sa se i!toar"a la pra'alie "a sa +a"a s"a!$al $i! pri"i!a !oastra. )u. Am asteptat sa impa",ete-e "osul si l*am luat pe (aiat "u !oi. Am i!trat i!tr*o multime $e maga-i!e, a$opta!$ a"est pri!"ipiu la +ie"are $i! ele, iar re-ultatul a +ost "a i! "lipa "a!$ am ispra'it a'eam o "ole"tie impresio!a!ta $e (aieti "u "osuri i! %urul !ostru. Cat $espre marsul !ostru +i!al pri! mi%lo"ul stra-ii pri!"ipale spre +lu'iu, tre(uie sa +i +ost u! spe"ta"ol pe "are arloD !u*l mai 'a-use $e multa 'reme. Or$i!ea pro"esiu!ii era a"easta: W o!tmore!"# $u"a!$ u! (at. W .oua %a're respi!gatoare, priete!i $e*ai lui o!tmore!"#. W George $u"a!$ ,ai!e si paturi si +uma!$ $i!tr*u! "iot $e pipa. W Harris, i!"er"a!$ sa paseas"a "u gratie, $esi $u"ea u! geama!ta! (i!e (ur$usit i!tr*o ma!a si o sti"la "u -eama $e lamaie i! "ealalta. W /aiatul -ar-a'agiului si (aiatul (rutarului, "u "osuri. W Lustragiul $e la ,otel, "u u! "os. W /aiatul "o+etarului, "u u! "os. W /aiatul (a"a!ului, "u u! "os. W U! "ai!e latos. W /aiatul (ra!-arului, "u u! "os. W U! (ar(at stra!iu, "u o 'ali-a. W U! priete! i!tim al (ar(atului stra!iu, "u mai!ile i! (u-u!are, +uma!$ $i!tr*o pipa s"urta.
6; 6 (us,el 9 <?,<?@ l

W /aiatul +ru"tarului, "u u! "os. W Su(sem!atul, "ara!$ trei palarii si o pere",e $e g,ete si stra$ui!$u*ma sa $au impresia "a ,a(ar !u am $e asta. W Sase (aietasi si patru "ai!i +ara "apatai. Ca!$ am a%u!s la $e(ar"a$er, (ar"agiul !e spuse: & Ia stai, $om!ule, a'eti o (ar"a "u a(uri sau o "asa plutitoare2 Paru +oarte mirat "a!$ a+la "a e u! s",i+ $u(lu. Am a'ut mult $e +ur"a "u (ar"ile "u a(uri i! $imi!eata a"eea. Era ",iar i! a%u!ul saptama!ii He!le#6? si o pu-$erie $e (ar"i se*!$reptau i! susul +lu'iului & u!ele pluteau si!gure, altele remor"au "ase plutitoare. )u pot sa su+ar (ar"ile "u a(uri, "re$ "a e se!time!tul pe "are*l i!"ear"a ori"e "a!otor. Ori $e "ate ori 'a$ o (ar"a "u a(uri, imi 'i!e s*o a$eme!es" i! 'reu! "olt retras al +lu'iului si a"olo, i! ta"ere si si!guratate, sa*i +a" $e petre"a!ie. Au (ar"ile astea "u a(uri o imperti!e!ta "are are 'es!i" $arul sa tre-eas"a toate i!sti!"tele rele $i! mi!e, +a"a!$u*ma sa regret +rumoasele -ile $e alta$ata, "a!$ puteai sa te $u"i si sa le spui oame!ilor "e "re-i $espre ei, "u (ar$a si ar"ul i! ma!a. utra omului "are, "u mai!ile i! (u-u!are, sta la!ga "arma +uma!$ o tigara este ea i!sasi o s"u-a su+i"ie!ta pe!tru a "o!tra'e!i or$i!ii pu(li"e, iar +luieratul $ispretuitor pri! "are ti se "ere sa te $ai la o parte $i! $rum poate asigura & su!t "o!'i!s $e asta & u! 'er$i"t $e 0omu"i$ere %usti+i"ata0 $i! partea ori"arui %uriu $e ri'era!i. Ca sa !e $am !oi la o parte $i! $rumul lor, au a'ut $e +luierat, !u gluma. 4ara +alsa mo$estie, pot sa spu! "a i! tot "ursul a"elei saptama!i, mi"a !oastra (ar"a a pri"i!uit mai multe !e"a-uri, i!tar-ieri si !epla"eri (ar"ilor "u a(uri pe "are le*am i!tal!it i! "ale, $e"at toate "elelalte am(ar"atiu!i $e pe +lu'iu, luate laolalta. & 5i!e o (ar"a "u a(uri1 striga u!ul $i!tre !oi -ari!$ i!ami"ul i! $epartare si, i!tr*o "lipita, toate erau pregatite pe (or$ pe!tru a o i!tampi!a. Eu ma i!stalam la "arma, Harris si George se ase-au la!ga mi!e, toti sta!$ "u spatele la (ar"a "u a(uri, si (ar"a !oastra o lua (i!isor spre mi%lo"ul "ure!tului. /ar"a "u a(uri se apropia $e !oi, suiera!$, iar !oi !e 'e$eam $e $rum, !a'iga!$ i! $eri'a. A%u!ga!$ la 'reo suta $e #ar-i $epartare, i!"epea sa +luiere "a !e(u!a, iar oame!ii se aple"au peste (or$ si -(ierau la !oi, $ar !oi !i"i ga!$ sa $am 'reu! sem! "a i*am au-it1 Harris !e po'estea a!e"$ote $espre mai"a*sa, iar George si "u mi!e !u 'oiam pe!tru !imi" i! lume sa pier$em ma"ar u! "u'a!t. Sire!a (ar"ii "u a(uri s"otea atu!"i u! ultim tipat, mai*mai sa ples!eas"a "a-a!ul, masi!ile erau puse sa mearga i!apoi, se $a$ea $rumul a(urului si (ar"a se rasu"ea pe lo" si se i-(ea "u (otul $e tarm, toti "ei $e pe (or$ $a$eau !a'ala la pro'a si urlau la !oi, iar oame!ii $e pe tarm se opreau lo"ului si !e strigauA se opreau si toate "elelalte (ar"i $e pe +lu'iu, pa!a "a!$, pe o $ista!ta $e "ate'a mile i! susul si i! %osul +lu'iului, toata lumea era i!tr*o stare $e sures"itare. Harris se oprea atu!"i, to"mai la "ea mai i!teresa!ta parte a po'estirii, pri'ea "u o surpri!$ere (la%i!a i! %urul !ostru si*i spu!ea lui George: & Sa +iu al !ai(ii, e o (ar"a "u a(uri1 Iar George raspu!$ea: & Ei, 'e-i, mi s*a parut mie "a au$ "e'a1 Urmarea era "a !oi $e'e!eam agitati si !er'osi la "ulme si !u stiam "um sa !e s"oatem (ar"a $i! $rum, iar oame!ii $i! (ar"a "u a(uri se i!grama$eau i! %urul !ostru si !e $a$eau i!stru"tiu!i. & 5asleste "u $reapta, i$iotule1 .a i!apoi "u sta!ga1 )u, !u $um!eata, "elalalt, lasa "arma $ra"ului1 Asa, a"um ama!$oi. )u asa1 A,, "e...1 Co(orau apoi o lu!tre i! apa si 'e!eau i! a%utorul !ostru, iar $upa u! e+ort $e 'reu! s+ert $e ora, reuseau sa !e $ea la o parte $i! $rumul lor si puteau merge mai $eparte, iar !oi le multumeam "al$uros si*i rugam sa !e remor",e-e. Asta i!sa !u mai 'roiau s*o +a"a. U! alt pro"e$eu $es"operit $e !oi pe!tru a s"oate $i! sarite (ar"ile "u a(uri $e tip
6? CompetiQii a!uale $e "a!ota% "are au lo" la He!le#

aristo"rati" era sa le "o!+u!$am "u o petre"ere si sa*i i!tre(am $a"a su!t i!'itatii $om!ilor Cu(it sau /u!ii Templieri /ermo!s$a# si $a"a !e pot imprumuta o tigaie. .oam!ele (atra!e, !eo(is!uite "u +lu'iul, $e'i! i!tot$eau!a teri(il $e !er'oase la 'e$erea (ar"ilor "u a(uri. Imi a$u" ami!te "a o$ata mergeam $e la Stai!es, la Wi!$sor, o regiu!e "are a(u!$a i! ast+el $e mo!struo-itati, "u u! grup $e persoa!e, pri!tre "are se a+lau si trei $oam!e $i! "ategoria "elor mai sus ami!tite. A +ost pur si simplu palpita!t. .e "ate ori 'e$eau o (ar"a "u a(uri, !e rugau staruitor sa $e(ar"am si sa stam pe tarm pa!a "a!$ o s*o pier$em $i! o",i. Spu!eau "a le pare +oarte rau, $ar "a repulsia +ata $e a'e!turile ris"a!te au moste!it*o $i! +amilie. La e"lu-a $e la Ham(le$o! !e*am tre-it "a !u a'em apa $e (aut. Am luat o "a!a si !e*am $us i!ti!s la "asa pa-!i"ului e"lu-ei. George a +ost mesagerul !ostru. Surase +erme"ator si spuse: & Ati putea sa !e imprumuti puti!a apa2 & Cum $e !u, raspu!se mos!eagul. Luati "ata 'a tre(uie si lasati restul. & Iti multumim +oarte mult murmura George uita!$u*se i! %ur. .aH, u!$e... u!$e o ti!eti2 & E tot$eau!a i! a"elasi lo", ti!ere, raspu!se el +legmati". C,iar i! spatele $umitale. & )*o 'a$, spuse George i!tor"a!$u*se. & Asta*i (u!a1 )*ai o",i2 -ise (atra!ul, apu"a!$u*l $e (rat si rasu"i!$u*l. Apoi, arata!$ spre +lu'iu ii spuse: & Ce -i"i, !u e $estula2 & Aaa1 e3"lama George, $umeri!$u*se. .ar, stii, !u putem (ea +lu'iul... & 4ireste "a !u, $ar puteti (ea o mi"a "a!titate $i! el, raspu!se mosul. Eu (eau $i! apa asta $e "i!"ispre-e"e a!i. George +a"u o(ser'atia "a i!+atisarea lui, $upa a"easta "ura, !u "o!stituia o re"lama prea +a'ora(ila pe!tru "alitatea mar+ii si "a am pre+era apa $e la pompa. Am gasit "e "autam la o "asa ase-ata "e'a mai $eparte. .a"a am +i stiut1 Era apa $i! Tamisa. .ar "um !*am stiut, toate au +ost (u!e si la lo"ul lor. 5or(a a"eea: 0(urta omului !*are +ereastra, sa se 'a$a "e e i! ea.0 Am i!"er"at !oi o$ata sa (em apa $i! +lu'iu, asta era i! toiul 'erii, $ar e3perie!ta a +ost tragi"a. Pluteam i! %osul "ure!tului si to"mai +a"useram o ,alta i!tr*o rastoa"a $e la!ga Wi!$sor, "a sa (em "eai. Ca!a "u apa era goala, asa "a se pu!ea pro(lema: ori !e lipsim $e "eai, ori luam apa $i! +lu'iu, Harris era $e parere sa*!"er"am. )*o sa patim !imi", "a pri! +ier(ere toti mi"ro(ii $i! apa su!t $istrusi. )e*am umplut asa$ar "eai!i"ul "u apa $i! rastoa"a a"eea a Tamisei si am pus*o la +iert, a'a!$ o gri%a $eose(ita sa !e "o!'i!gem "a +ier(e i!tr* a$e'ar. .upa "e am pregatit "eaiul, !e*am ase-at sa*l sor(im ta"ti"os, "a!$ George, "are to"mai $u"ea "eas"a la gura, se opri si e3"lama: & Ce*o +i asta2 & Care asta2 am i!tre(at !oi. & Asta1 spuse George, arata!$ spre apus. Harris si "u mi!e !e*am uitat i!tr*a"olo si am 'a-ut 'e!i!$ spre !oi, pe apa "are "urgea $omol, u! "ai!e. Era u!ul $i!tre "ei mai li!istiti si pas!i"i "ai!i pe "are i*am 'a-ut $e "a!$ su!t. Parea gro-a' $e multumit si $e impa"at i! "ugetul iui, pluti!$ 'isator pe spate, "u la(ele ri$i"ate i! aer. Era "eea "e as !umi eu u! "ai!e (i!e $e-'oltat, "u u! piept $e taur. Se!i!, $em! si "alm, el se apropie pa!a "a!$ a%u!se i! $reptul (ar"ii !oastre si a"olo, pri!tre trestii, +a"u u! popas i! 'e$erea !optii. George re!u!ta la "eai si*si 'arsa "eas"a i! apa. )i"i lui Harris !u*i mai era sete, asa "a pro"e$a i! "o!se"i!ta. Eu (ausem %umatate $e "eas"a, $ar ma "aiam amar!i". L*am i!tre(at pe George $a"a !u "um'a s*ar putea sa ma im(ol!a'es" $e +e(ra ti+oi$a. & A, !u1 imi raspu!se el. .upa parerea lui, a'eam $estul $e multe sa!se "a sa s"ap. Ori"um, pa!a i! $oua saptama!i a'eam sa stiu pre"is. Am i!ai!tat pe la!ga tarmul rastoa"ei pa!a la Wargra'e. /ratul $e +lu'iu "are se $es",i$e

pe malul $rept "am o %umatate $e mila $i!"olo $e e"lu-a ars, te s"uteste $e o %umatate $e mila $e 'aslit si merita sa +ie stra(atut. /i!ei!teles, gura (ratului e presarata "u stalpi si la!turi si pa!"arte "are ame!i!ta "u +el $e +el $e torturi, "u i!",isoare si moarte pe toti a"eia "are i!$ra-!es" sa 'asleas"a pe a"olo, ",iar ma mir "a u!ii $i!tre !eo(ra-atii astia !u pu! mo!opol pe aerul $i! prea%ma +lu'iului si !u ame!i!ta "u patru-e"i $e sili!gi ame!$a pe "ei "are*l respira, $ar, "u puti!a a(ilitate, stalpii si la!turile pot +i o"olite "u usuri!ta, "at $espre pa!"arte, $a"a ai "i!"i mi!ute la i!$ema!a si !u e !ime!i impre%ur, poti sa $ai %os 'reo $oua $i!tre ele si sa le aru!"i i! apa. Pe la mi%lo"ul (ratului am "o(orat pe tarm si am luat pra!-ul, iar i! timpul a"estui pra!George si "u mi!e am tre"ut pri!tr*o i!"er"are $estul $e grea. Si Harris a tre"ut pri!tr*o grea i!"er"are, totusi !u "re$ "a a patit*o la +el $e rau "a !oi, George si "u mi!e. Lu"rurile s*au petre"ut i! +elul urmator: se$eam pe o pa%iste, la 'reo -e"e #ar-i $epartare $e margi!ea apei si !e i!stalasem !umai (i!e sa ma!"am. Harris ti!ea pla"i!ta "u "ar!e pe ge!u!",i si o taia, iar George si "u mi!e asteptam "u +ar+uriile pregatite. & A'eti o li!gura2 !e i!tre(a Harris. 5reau sa s"ot sosul. Cosul era ",iar i! spatele !ostru si George si "u mi!e !e*am i!tors sa "autam o li!gura, trea(a "are !*a $urat mai mult $e "i!"i se"u!$e. Ei (i!e, "a!$ !e*am i!tors pri'irile spre Harris, Harris si pla"i!ta "u "ar!e $isparusera1 .e %ur impre%urul !ostru se i!ti!$ea u! "amp !es+arsit, $es",is. Pe o ra-a $e sute $e #ar-i !u se -area u! pom sau u! gar$. Pe $e alta parte, era imposi(il sa +i "a-ut i! apa, pe!tru "a !oi !e a+lam pe mal si, "a sa +a"a u!a "a asta, ar +i tre(uit sa sara peste !oi. Am pri'it i! toate partile, apoi !e*am uitat u!ul la altul. & )u "um'a l*au rapit "erurile2 am i!tre(at eu. & Ar +i lasat pla"i!ta pe pama!t, "ome!ta George. O(ie"tia parea i!temeiata, asa "a am respi!s teoria "ereas"a. & A$e'arul, $upa parerea mea, sugera George, $e'e!i!$ tri'ial si pra"ti" i! a"elasi timp, este "a a +ost u! "utremur. Apoi, "u o um(ra $e tristete i! glas, "o!ti!ua: & ai (i!e !u se apu"a sa taie pla"i!ta. Cu u! o+tat, !e*am i!tors i!"a o $ata pri'irile spre lo"ul u!$e Harris si pla"i!ta +usesera 'a-uti ultima oara pe pama!t. A"olo, sa!gele !e*a i!g,etat i! 'i!e si parul !i s*a +a"ut ma"iu"a, am 'a-ut "apul lui Harris, "apul si !imi" alt"e'a, ri$i"a!$u*se "a u! popa!$au $i! iar(a i!alta, "u +ata +oarte rosie si purta!$ o e3presie $e i!$ig!are pro+u!$a. George isi 'e!i primul i! +ire. & 5or(este1 striga el. Si spu!e*!e $a"a esti 'iu sau mort si u!$e e restul $i! ti!e. & )u +i i$iot1 raspu!se "apul lui Harris. Cre$ "a ati +a"ut*o $i!a$i!s. & A$i"a "e*am +a"ut2 am strigat i!tr*u! glas. & Ce*ati +a"ut2 *ati lasat sa stau ai"i & "e gluma proasta1 Hai, pri!$eti pla"i!ta1 Si $i! maru!taiele pama!tului, $upa "um !i s*a parut !oua, aparu pla"i!ta, turtita "a 'ai $e lume, iar $upa pla"i!ta iesi si Harris la supra+ata, mototolit, mur$ar si u$ leoar"a. Pro(a(il, +ara sa ai(a ,a(ar, se ase-ase ",iar pe margi!ea u!ei gropi "u apa, as"u!sa 'e$erii $e iar(a i!alta, iar "um se aple"ase puti! pe spate, !imerise i! ea, "u pla"i!ta "u tot. 5a puteti i!",ipui uimirea "are*l "upri!sese "a!$ a simtit "a o ia $i! lo", +ara sa (a!uias"a ma"ar $espre "e e 'or(a. Cre-use "a a 'e!it s+arsitul lumii. Pa!a i! -iua $e asta-i, Harris e "o!'i!s "a a +ost o +arsa a !oastra. Asa ii urmareste (a!uiala !e$reapta pa!a si pe "ei mai !e'i!o'ati, pe!tru "a, 'or(a poetului: 0Ci!e oare s"apa $e "alom!ie20 Ci!e, i!tr*a$e'ar21 CAPITOLUL PI5 -argrave. .iguri de ceara. Sonning. Tocana noastra. Montmorenc e sarcastic.

Montmorenc se ia la harta cu ceainicul. George incearca sa invete sa cante la ban"o. 8eceptii. Ce greutati intampina un mu%ician amator. Cand inveti sa canti din cimpoi. Harris e morocanos dupa cina. .ac o plimbare cu George. *e intoarcem infometati si u%i leoarca. Harris e plin de ciudatenii. Harris si lebedele ) o poveste iesita din comun. Harris se agita toata noaptea. .upa masa $e pra!-, u! 'a!ti"el !e purta i!"et $i!"olo $e Wargra'e si $e S,iplaCe. Cui(arit i!tr*o mea!$ra a Tamisei, Wargra'e iti pare, molesit "um e $e ra-ele (la!$e ale soarelui $e $upa*amia-a, ta(loul u!ui mester 'e",i si ti se i!tipareste pe!tru multa 'reme i! memorie. Hotelul 0S+. G,eorg,e si /alaurul0 $i! Wargra'e se +aleste "u o +irma -ugra'ita pe o +ata a ei $e Leslie si pe "ealalta $e Ho$gso!, ama!$oi mem(ri ai A"a$emiei Begale. Primul a pi"tat lupta, iar "el $e ai $oilea, s"e!a 0.upa lupta0: s+a!tul, $upa "e a rapus (alaurul, sor(i!$ $i!tr*o ,al(a "u (ere. .a#, autorul lui 0Sa!$+or$ si erto!0, a lo"uit i! Wargra'e si, spre si mai marea "i!ste a targului, a +ost u"is tot ai"i. I! (iseri"a se a+la piatra "omemorati'a a $oam!ei Sara, Hill, "are a lasat o moste!ire $e o lira sterli!a pe a! spre a +i impartita $e Pasti la $oi (aieti si $oua +ete "are 0!u au +ost !i"io$ata !eas"ultatori "u pari!tii si "are !u au +ost !i"io$ata pri!si i!%ura!$, spu!a!$ !ea$e'aruri, +ura!$ sau sparga!$ geamuri0. I!",ipuiti*'a, sa re!u!ti la toate astea $oar pe!tru "i!"i sili!gi pe a!1 Jau "a !u merita1 Se spu!e pri! targ "a o$ata, a"um multi a!i, s*ar +i i'it u! (aiat "are i!tr*a$e'ar !u sa'arsise !i"io$ata 'reu!ul $i! a"este pa"ate Fsau "are !u +usese pri!s !i"io$ata asupra +aptului & "eea "e i! +o!$ e totu!aG. A"est (aiat "astiga "u!u!a gloriei si 'reme $e trei saptama!i $upa a"eea a +ost e3pus la primarie i!tr*o 'itri!a $i! sti"la. )u stie !ime!i "e s*a mai i!tamplat "u (a!ii $e atu!"i i!"oa"e. U!ii spu! "a ar +i trimisi regulat "elei mai apropiate e3po-itii $e s"ulptura i! "eara. S,iplaCe e u! sat +rumos, $ar e i! asa +el ase-at pe $eal, i!"at !u poate +i 'a-ut $e pe Tamisa. I! (iseri"a $i! S,iplaCe a a'ut lo" "u!u!ia lui Te!!#so!. I! susul "ure!tului, spre So!!i!g, +lu'iul isi stre"oara apele $omoale pri!tre !e!umarate ostroa'e. Begiu!ea e li!istita si si!gurati"a. Pe maluri, aproape !ime!i, a+ara $e o pere",e sau $oua $e tara!i i!$ragostiti, "are se plim(a pe i!serate. Arr# si Lor$ 4it-!oo$le au ramas i! urma, iar la mur$arul si mo,oratul Bea$i!g !u am a%u!s i!"a. A"este lo"uri su!t +a"ute par"a a!ume sa te im(ie la 'isare, sa te lasi +urat $e ga!$ul 'remurilor tre"ute, al +igurilor si ",ipurilor $e alta$ata, al i!tamplarilor "are s*ar +i putut i!tampla, $ar !u s*au i!tamplat, (lestematele, !i"io$ata. La So!!i!g am "o(orat $i! (ar"a si am $at o raita pri! sat. E u! "olt +eeri", "are !u*si are pere",e $e*a lu!gul i!tregii 'ai a Tamisei. E mai $egra(a u! sat $i!tr*u! $e"or $e teatru, $e"at u!ul a$e'arat. Casele lui se pier$eau i!tre tu+isurile $e tra!$a+iri "are isi $es+a"usera (o(o"ii & era i!"eputul lui iu!ie & si pareau !iste !ori "u !ua!te $e o rara gi!gasie. .a"a 'a opriti 'reo$ata la So!!i!g, trageti peste !oapte la 0Taurul0, i! spatele (iseri"ii. E i!tru",iparea $esa'arsita a u!ui 'e",i ,a! $e pro'i!"ie, "u o "urte patrata i! +ata "asei, i! "are iar(a "reste i! 'oie, "u pomi, la um(ra "arora (atra!ii isi (eau seara (erea i! ti,!a, pala'ragi!$ $espre tre(urile satului, "u o$ai %oase, "iu$ate, ale "aror +erestre au "er"e'ele "u multe o",iuri, "u s"ari stram(e si "ori$oare i!torto",eate. Am ,oi!arit !oi "e*am ,oi!arit pri! So!!i!g, 'reo ora*$oua, si "um se +a"use prea tar-iu "a sa mai putem tre"e $e Bea$i!g, !e*am ,otarat sa !e i!toar"em si sa i!!optam pe u!a $i! i!sulitele S,iplaCe. Era i!"a $e'reme "a!$ !e*am i!stalat. A'eam timp (ere",et pa!a la "a$erea i!tu!eri"ului sa !e pregatim o "i!a stras!i"a, "el puti! asta era parerea lui George. )u tre(uia pier$ut u! ast+el $e prile%, "u atat mai mult "u "at George ti!ea "u tot $i!a$i!sul sa !e arate "e se poate reali-a i! materie $e (u"atarie pe Tamisa. .i! legume, resturi $e "ar!e re"e si altele puteam +a"e o to"a!a $e (er(e" irla!$e-a1 I$eea !i s*a parut gro-a'a. George a$u!a 'reas"uri si +a"u +o"ul, iar Harris si "u mi!e !e apu"aram sa "uratam "arto+ii. )u mi*am i!",ipuit, -au, !i"io$ata "a e atata (ataie $e "ap sa

"ureti "arto+i. 4ara $oar si poate, a +ost mu!"a "ea mai grea $i! "ate imi +usese $at sa +a" pa!a atu!"i. )e*am pus pe trea(a "u 'oie (u!a, as -i"e ",iar "u u! +el $e e3u(era!ta. .ar 'oiosia !oastra se "urma i!ai!te $e a termi!a primul "arto+. Pe masura "e*l "uratam, mi se parea "a are tot mai multa "oa%a. .upa "e am ispra'it, !u mai ramasese, "e*i $rept, !i"i urma $e "oa%a sau $e o",iuri, $ar !i"i $i! "arto+ !u mai ramasese aproape !imi". George 'e!i sa !e 'a$a ispra'a & "arto+ii !ostri !u erau mai mari $e"at !iste alu!e. & )u, !u merge asa1 Asta*i "urata risipa1 Tre(uie sa*i ra-uiti. Ba-uitul "arto+ilor s*a $o'e$it a +i o mu!"a mai a+urisita ",iar $e"at "uratatul. Au si "arto+ii astia !iste +orme1 )umai !o$uri, um+laturi si s"o(ituri1 .upa 'reo $oua-e"i si "i!"i $e mi!ute $e "a-!a, a'eam la a"ti' patru "arto+i ra-uiti. Apoi am +a"ut gre'a, $e"lara!$ "a tot restul serii 'a tre(ui sa !e 0ra-uim0 pe !oi i!si!e. .a"a 'reti sa i!!e(u!iti pe "i!e'a, pu!eti*l sa ra-uias"a !iste "arto+i. Parea aproape $e !e"re-ut "a sume$e!ia $e "o%i i! "are i!otam pro'i!e $oar $i! patru "arto+i mari si lati. E o pil$a graitoare a "eea "e se poate +a"e "u e"o!omie si gri%a. Cum George susti!ea "a ar +i ri$i"ol sa !u pu!em $e"at patru "arto+i i! to"a!a !oastra, am spalat "ati'a si i*am aru!"at i! tigaie +ara sa*i mai "uratam. Apoi am mai a$augat o 'ar-a si o %umatate $e masura $e ma-are. .upa "e ameste"a totul, George spuse "a mai e $estul lo" i! tigaie, asa "a am ras"olit pri! "os!ite, am s"os mai toate resturile si le*am aru!"at la +iert. Am mai $at peste o %umatate $e pateu $e por" si peste o (u"ata $e sla!i!a +iarta. /u!e si astea1 George $es"operi o "utie $e somo! i!"eputa si o $eserta i! tigaie +ara sa mai stea pe ga!$uri. & O ast+el $e ma!"are, spuse el, te a%uta sa te $es"otorosesti $e o multime $e lu"ruri. Eu am gasit $oua oua sparte si le*am pus si pe ele la grama$a. & O sa i!groase sosul, +u $e parere George. Celelalte i!gre$ie!te !u le mai ti! mi!te, $ar $e u! lu"ru su!t sigur: !u s*a aru!"at !imi"1 Imi ami!tes" "a o!tmore!"#, "are urmarise toate operatiu!ile $e pregatire a "i!ei "u "el mai 'iu i!teres, o sterse i!tr*u! tar-iu "u o e3presie ga!$itoare si preo"upata. .upa "at'a timp se i!toarse "u u! so(ola! $e apa i! (ot. E'i$e!t, 'roia si el sa "o!tri(uie la "i!a !oastra "u "e'a & !u*mi pot $a seama $a"a i! (ataie $e %o" sau "u $ori!ta si!"era $e a !e a%uta i!tr*a$e'ar. Ce tre(uia sa +a"em "u so(ola!ul2 Sa*l pu!em i! to"a!a sau !u2 Se is"a o $is"utie. Harris era $e parere "a ar $a u! gust (u!, ameste"at "u "elelalte i!gre$ie!te, si "a !u tre(uia s"apat !i"i u! prile%, ori"at $e !ei!sem!at, $e a a$auga "e'a la to"a!a, $ar George se impotri'i, i!'o"a!$ tra$itia & "i!e a mai pome!it o to"a!a irla!$e-a "u so(ola!i $e apa2 Era mai "umi!te sa e'itam e3perie!tele. & .a"a !u i!"er"i !i"io$ata u! lu"ru !ou, spuse Harris, $e u!$e poti sa stii $a"a e (u! sau rau2 Oame!ii $e +elul tau sta'iles" progresul ome!irii1 Ia ga!$este*te la "el "are a preparat pe!tru i!taia oara "ar!atul !emtes"1 To"a!a !oastra a +ost gro-a'aA !i"i"a!$ !u mi s*a parut o ma!"are mai gustoasa. A'ea o aroma atat $e proaspata, era atat $e pi"a!ta1 Sa*ti li!gi $egetele, !u alta1 Ti se s"ar(este repe$e $e (u"atele o(is!uite pe "are le iei la $rum, ma!"area !oastra $i! seara a"eea a'ea i!sa o sa'oare !e"u!os"uta, u! gust propriu, !umai si !umai al ei. Si era si ,ra!itoare toto$ata. Era o ma!"are $e "alitate superioara, $upa e3presia lui George. a-area si "arto+ii, "e*i $rept, ar +i putut +i "e'a mai (i!e +ierti, $ar "um a'eam "u totii masele (u!e, !u !e*am prea si!",isit. Cat $espre sos, a +ost u! a$e'arat poem, "am i!$igest pe!tru u! stoma" $eli"at, $ar ,ra!itor. Ceaiul si tarta "u 'isi!e au i!",eiat "i!a !oastra, iar i! timpul "at !e (eam "eaiul, o!tmore!"# se ra-(oi "u "eai!i"ul si, (ietul $e el, iesi prost pa!a la urma. I!"a $e la i!"eputul "alatoriei, o!tmore!"# ma!i+estase o mare "urio-itate +ata $e "eai!i". Se ase-a $i!ai!tea lui si*l pri'ea lu!g "um +ier(e, "u oare"are uimire, i!"er"a!$ $i! "a!$ i! "a!$ sa*l atate pri! maraituri. Ca!$ "eai!i"ul $a$ea i! "lo"ot si i!"epea sa (u+!eas"a, o!tmore!"# se "re$ea i!+ru!tat si !u mai $orea alt"e'a $e"at sa se ia la ,arta "u el, !umai "a, to"mai atu!"i, u!ul $i!tre !oi i!ter'e!ea prompt si*i rapea $usma!ul $e su( !as, i!ai!te "a el sa se +i putut repe-i asupra lui. .e asta $ata, i!sa, o!tmore!"# era ,otarat sa !e*o ia i!ai!te. La primul +luierat al

"eai!i"ului, se ri$i"a marai!$ si se i!$repta spre el, ame!i!tator. Ceai!i"ul era maru!tel, $ar tare "ura%os, "a"i se -(orsi la "ai!e si*l s"uipa. & .i!tr*astia*mi esti, "are 'a sa -i"a1 latra o!tmore!"#, arata!$u*si "oltii. O sa te i!'at eu sa*ti iei !asul la purtare "u u! "ai!e respe"ta(il si "are mu!"este $i! greu. a, %a!g,i!osule1 Ce, "re-i "a ma sperii "u "io"ul tau2, )e!oro"itule1 Hai, $a*te mai aproape1 Si se !apusti asupra (ietului "eai!i" si*l apu"a $e "io". I! li!istea a$a!"a a serii ra-(atu u! s",elalait i!+iorator. o!tmore!"# parasi (ar"a si "u o iuteala $e trei-e"i si "i!"i $e mile pe ora, o"oli i!sulele $e trei ori, opri!$u*se $i!A "a!$ i! "a!$ "a sa rame "u (otul pri! !oroiul re"e. .e atu!"i i!"oa"e, o!tmore!"# a pri'it "eai!i"ul "u u! ameste" $e 'e!eratie, !ei!"re$ere si ura. .e "ate ori il 'e$ea, i!"epea sa maraie si o tulea repe$e, "u "oa$a i!tre pi"ioare, iar $e "ate ori pu!eam $e "eai, $e i!$ata "e pri!$ea $e 'este, sarea a+ara $i! (ar"a si astepta pe mal pa!a "e ispra'eam. .upa "i!a, George isi s"oase (a!%o*ul & a'ea omul ",e+ sa "a!te1 Harris se impotri'i & iI $urea "apul si !u se simtea i! stare sa +a"a +ata o!ora(il. George era i!sa $e parere "a mu-i"a ii 'a +a"e (i!e. .e multe ori, ple$a el, mu-i"a li!isteste !er'ii si potoleste $urerea $e "ap. Iar pe!tru a*i $es",i$e po+ta, -$ra!ga!i "ate'a a"or$uri. Harris i!sa $e"lara "a pre+era sa*l $oara "apul. )i"i pa!a a-i !*a i!'atat George sa "a!te $i! (a!%o. Prea !*a a'ut parte, sara"ul, $e"at $e impre%urari potri'!i"e. Ca!$ !e gaseam pe "ursul superior al +lu'iului, i!"er"ase i! 'reo $oua seri sa e3erse-e puti!, $ar !u i-(utise !i"io$ata. Ca"i "i!e !u si*ar +i pier$ut "umpatul au-i!$ i!%uraturile lui Harris2 U!$e mai pui "a si o!tmore!"# urla "a apu"at i! tot timpul prestatiei. )u erau "ele mai priel!i"e "o!$itii, tre(uie sa re"u!oastem. & Ce l*a apu"at2 .e "e $ra"u urla2 e3"lama George i!$ig!at, o",i!$ "ai!ele "u o g,eata. & .e "e te*ai apu"at tu sa "a!ti "a!$ urla el2 i*o i!tor"ea Harris, sterpeli!$u*i g,eata. .a*i pa"e1 )u se poate opri, lasa*l sa urle. Are ure",e mu-i"ala si +elul i! "are "a!ti II +a"e sa* si iasa $i! ale lui. George se ,otari sa ama!e stu$ierea (a!%o*ului pe!tru a"asa. .ar !i"i atu!"i !u i*a +ost $at s*o !imereas"a mai (i!e. .oam!a Poppets, $e i!$ata "e i!"epea George sa "a!te, ur"a s"ara si*l ruga, "u mare parere $e rau & pe!tru "a ei, perso!al, ii pla"ea sa*l as"ulte & sa i!"ete-e, +ii!$"a $oam!a $e la eta% era i!sar"i!ata si $o"torul se teme "a !u "um'a mu-i"a sa*i $au!e-e "opilului. A mai i!"er"at George sa e3erse-e !oaptea tar-iu, i! piata. .ar 'e"i!ii s*au pla!s si, i!tr* u!a $i! !opti, a +ost pus u! pa-!i", "are l*a i!,atat. 5i!a +ii!$ e'i$e!ta, George a +ost "o!$am!at sa a(a!$o!e-e (a!%o*ul 'reme $e sase lu!i. I! urma a"estei i!tamplari pier$u ori"e tragere $e i!ima pe!tru a"est i!strume!t. A mai i!"er"at el $e 'reo $oua*trei ori s*o ia $e la "apat $upa "e au tre"ut "ele sase lu!i, $ar a a'ut $e i!+ru!tat a"eeasi ra"eala, a"eeasi lipsa $e simpatie $i! partea tuturor. .upa o 'reme, "u totul $e-amagit, $a$u u! a!u!t pri! "are o+erea (a!%o*ul la u! pret $e !imi" & 0posesorul !emai+olosi!$u*l0 & si, i! s",im(, se apu"a sa i!'ete s"amatorii "u "arti $e %o". Ii "ompatimes" si!"er pe "ei "are 'or sa i!'ete u! i!strume!t mu-i"al. Ai +i i!"li!at sa "re-i "a so"ietatea, i! propriul ei i!teres, isi $a toata sili!ta sa*i i!les!eas"a ori"ui i!'atarea u!ui i!strume!t mu-i"al. Ti*ai gasit1 Am "u!os"ut pe 'remuri u! ta!ar "are i!'ata sa "a!te $i! "impoi. )u 'a puteti i!",ipui "at $e multe impotri'iri a tre(uit sa i!+ru!te & !i"i ma"ar propria lui +amilie !u l*a spri%i!it i! mo$ e+e"ti'. Tatal sau, $e la (u! i!"eput, !i"i !u 'oia sa au$a $e asa "e'a, iar "a!$ 'e!ea 'or(a $espre "impoi, isi $a$ea +rau li(er la gura. Priete!ul meu se s"ula "u !oaptea i! "ap "a sa stu$ie-e, $ar pa!a la urma a tre(uit sa re!u!te $i! pri"i!a surorii sale, "are, +ii!$ "am superstitioasa, susti!ea "a e i!a$misi(il "a "i!e'a sa*si i!"eapa -iua i!tr*u! ",ip atat $e mo!struos. Asa sta!$ lu"rurile, omul se ,otari sa e3erse-e !oaptea, $upa "e toata lumea se $u"ea la "ul"are, $ar !i"i $e $ata asta !u i*a mers mai (i!e, "a"i stri"a (u!ul re!ume al "asei. Tre"atorii

i!tar-iati se opreau i! $rum sa as"ulte, iar a $oua -i $imi!eata $a$eau s+oara pri! tot orasul "a i! "asa $om!ului Je++erso! a +ost sa'arsita o "rima ori(ila i! "ursul !optii. Po'esteau "a au au* -it tipetele 'i"timei, (lestemele si i!%uraturile "umplite ale asasi!ului, apoi implorarile muri(u!$ului si ultimele sale ,or"aituri. I s*a i!ga$uit sa e3erse-e -iua*! amia-a mare, i! (u"ataria $i! +u!$, "u toate usile (i!e i!",ise, $ar i! "iu$a a"estor masuri $e pre"autie, pasa%ele "ele mai impresio!a!te puteau +i totusi au-ite si i! salo! st o emotio!au pe mama lui pa!a la la"rimi. 4emeia -i"ea "a su!etele ii ami!teau $e (ietul ei tata, "are +usese i!g,itit $e u! re",i! pe "a!$ se s"al$a u!$e'a pe "oasta )oii Gui!ee. Cum $e +a"ea a"easta stra!ie aso"iatie $e i$ei era u! mister. ai tar-iu, i se ame!a%a ta!arului meu priete! u! mi" pa'ilio! i! +u!$ul gra$i!ii, ia 'reu! s+ert $e mila $epartare $e "asa si "a!$ a'ea ",e+ sa "a!te tre(uia sa se $u"a a"olo "u $itamai "impoiul. U!eori, 'reu! musa+ir "are !*a'ea "u!osti!ta $e toate a"estea, "a u!ul !epre'e!it $e !ime!i $i! "ei ai "asei, iesea sa $ea o raita pri! gra$i!a. .eo$ata, omul au-ea su!etele "impoiului. .a"a era tare $e i!ger, il tre"eau $oar +iorii si*l apu"au isteri"alele, $ar $a"a era u! om o(is!uit, i!!e(u!ea $e*a (i!elea. Primele e+orturi ale u!ui "impoier amator, tre(uie sa re"u!os", tre-es" aso"iatii $ureroase. Stiu asta $i! propria mea e3perie!ta, pe!tru "a l*am as"ultat pe ta!arul meu priete!. )imi" mai o(ositor $e"at sa "a!ti $i! "impoi. Tre(uie sa tragi $eo$ata i! piept tot aerul $e "are ai !e'oie pe!tru i!treaga (u"ata & "el puti! asta a +ost $e$u"tia mea, o(ser'a!$u*l pe Je++erso!. I!"epea maret, "u o !ota pli!a $e so!oritate, sal(ati"a, ra-(oi!i"a, ras"olitoare. .ar pe masura "e "o!ti!ua, su!etele $e'e!eau tot mai sla(e si ultima masura era $e o(i"ei i!trerupta la mi%lo" $e u! (ol(orosit si $e u! suierat "are te +a"eau sa "re-i "a "impoiul isi $a $u,ul. Iti tre(uie sa!atate, !u gluma, "a sa poti "a!ta $i! "impoi. Ta!arul Je++erso! !u stia $e"at o si!gura (u"ata, $ar !u am au-it pe !ime!i sa se pla!ga $e sara"ia repertoriului sau. .upa spusele lui, "a!ta 05i!e +amilia Camp(ell, ura, ura10, $ar tai"a*sau susti!ea mereu "a su!t 0Jam(ilele $i! S"otia0. )ime!i !u stia "u sigura!ta "e a!ume este, $ar toata lumea era $e a"or$ "a su!a a "a!te" s"otia!. Strai!ilor li se $a$ea 'oie sa g,i"eas"a $e trei ori si "ei mai multi sugerau titluri !oi, $e +ie"are $ata. Harris +u artagos si imposi(il $upa "i!a & (a!uies" "a to"a!a ii "a-use "am greu la stoma". )u e o(is!uit "u $eli"atesele so"ietatii i!alte. )oi "e era sa +a"em2 L*am lasat i! (ar"a si !e*am ,otarat sa $am o raita pri! He!le#. Harris !e asigura "a, $upa u! pa,ar "u D,isC# si o pipa, o sa ra!$uias"a toate pe!tru !oapte. La i!toar"ere tre(uia sa*l strigam si el a'ea sa 'i!a sa !e ia $e pe mal. & /aga $e seama sa !u a$ormi, i*am spus !oi la ple"are. & )i"i o gri%a, atata timp "at imi sta to"a!a i! gat, mormai el si i!"epu sa 'asleas"a spre i!sula. He!le# se pregatea pe!tru regate si era pli! $e a!imatie. Pri! oras am i!tal!it u! !umar respe"ta(il $e "u!os"uti si i! pla"uta lor to'arasie timpul a tre"ut $estul $e repe$e. Era aproape u!spre-e"e "a!$ am por!it*o spre 0"asa0 & "um !e $epri!sesem !oi sa*i spu!em (ar"ii. A'eam patru mile $e mers. Era o !oapte re"e, "u o ploaie maru!ta, "are se "er!ea $i! "erul mo,orat. Si "um !e taram !oi pi"ioarele pri! "ampia muta si i!'aluita $e um(rele !optii, 'or(i!$u*!e aproape i! soapta si i!tre(a!$u*!e $a"a !u "um'a !e*am rata"it, tare !e mai era $or $e (ar"uta !oastra, "u lumi!a ei "are li"area pri! pa!-a (i!e i!ti!sa a "o'iltirului, $e Harris si o!tmore!"#, pre"um si $e D,isC#... )e i!",ipuiam a%u!si la (or$, o(ositi si "am +lama!-i si e'o"am imagi!ea +lu'iului posomorat, a "opa"ilor +a!tomati"i si, "e'a mai i! +u!$, "a u! li"uri"i urias, (ar"a !oastra $raga, atat $e primitoare, $e i!tima, $e pla"uta. )e 'e$eam "i!a!$ i! ea, "iuguli!$ +riptura re"e si i!ti!-a!$u*!e u!ul altuia "ate u! "olt $e pai!e, au-eam "li!",etul -glo(iu al "utitelor... si i!treaga (ar"a rasu!a $e 'o"ile !oastre 'esele, "are, pri! $es",i-atura "o'iltirului, se im*

prastiau i! !oapte, Pe!tru a !e 'e$ea "at mai "ura!$ 'isul "u o",ii, am gra(it pasul. )e*am (u"urat gro-a' "a!$ am a%u!s la $rumul e$e"ului, "a"i pa!a atu!"i !u prea stiam $a"a !e apropiem sau $a"a !e $epartam $e +lu'iu. Ca!$ esti sleit $e o(oseala si 'rei sa te "ul"i "at mai repe$e, ast+el $e i!"ertitu$i!i te ma"i!a. Ca!$ tre"eam pri! S,iplaCe, orologiul (atea $ouaspre-e"e +ara u! s+ert, George ma i!tre(a ga!$itor: & Iti mai ami!testi "are e i!sula !oastra2 & )u prea, am raspu!s, "a-a!$ si eu pe ga!$uri. Cate i!sule sa +ie "u totul2 & .oar patru, raspu!se George. Totul o sa se termi!e "u (i!e, $a"a !*a a$ormit. & .ar $a"a a a$ormit2 am i!tre(at eu, $ar am parasit ime$iat a"est +agas al ga!$urilor. I! $reptul primei i!sule am strigat +ara sa primim !i"i u! raspu!s. I! $reptul "elei $e a $oua am o(ti!ut a"elasi re-ultat. & A"um imi ami!tes"1 e3"lama George. E a treia1 Pli!i $e spera!ta, am $at +uga pa!a i! $reptul ei si am strigat $i! rasputeri. )i"i u! raspu!s1 Lu"rurile se "ompli"au. Era tre"ut $e mie-ul !optii. Hotelurile $i! S,iplaCe si He!le# erau pro(a(il i!tesate. Pe $e alta parte, !e era peste ma!a sa i!tre(am la o ast+el $e ora pe gospo$arii $e pri! partea lo"ului $a"a !u au "um'a "amere $e i!",iriat. George imi propuse sa !e i!toar"em la He!le# si a"olo sa (ur$usim u! politai, iar i! +elul a"esta a'eam sa +im ga-$uiti la se"tie. Toate (u!e, $ar "e te +a"i $a"a politaiul !e raspu!$e tot "u lo'ituri si !u !e i!",i$e2 )u !e puteam petre"e toata !oaptea (ata!$u*!e "u politia. Si, i! a+ara $e asta, !u era i! i!teresul !ostru sa !e i!tre"em "u gluma si sa !e pome!im "u sase lu!i $e pus"arie. Cupri!si $e $e-!a$e%$e, am strigat "a $i! gura $e sarpe i! $reptul a "eea "e pri! i!tu!eri" !i se parea !oua "a e "ea $e a patra i!sula, $ar +ara !i"i u! re-ultat. I!tre timp, ploaia se i!tetise si parea "a are sa ti!a mult. Eram u-i pa!a la piele, re(egiti $e +rig si moro"a!osi. I!"epuram sa !e i!tre(am $a"a !u "um'a su!t mai mult $e patru i!sule, $a"a su!tem i! $reptul lor sau u!$e'a mai $eparte, poate la o mila $epartare $e ele, $a"a !u "um'a !e a+lam i! "u totul alta parte $e"at ar +i tre(uit, atat $e !oi si $e "iu$ate !i se pareau toate i! i!tu!eri" si i!telegeam a"um su+eri!tele lui Pri",i!$el i! Pa$ure. To"mai "a!$ !e pier$usem ori"e spera!ta... $a, stiu "a a"easta e "lipa i! "are se i!tampla e'e!ime!tele i!sem!ate i! po'esti si roma!e, $ar "e sa +a"2 *am apu"at sa s"riu a"easta "arte "u ,otararea $e a spu!e i!tot$eau!a a*$e'arul*a$e'arat si am ,otarat sa*l spu! ",iar $a"a 'oi +i !e'oit sa +oloses" pe!tru asta e3presii u-ate si (a!ale1 Asa$ar, e3a"t i! "lipa "a!$ !e pier$useram ori"e spera!ta & a"esta e a$e'arul1 & pri'irile imi +ura atrase $e o +la"aruie "iu$ata "are palpaia pri!tre "opa"ii $e pe malul opus. * am ga!$it o "lipa la sta+ii, atat era $e sla(a si $e tai!i"a lumi!a a"eea. I! "lipa urmatoare i!sa ma stra+ulgera ga!$ul "a s*ar putea sa +ie (ar"a !oastra, "eea "e m*a +a"ut sa s"ot u! strigat atat $e puter!i", i!"at i!sasi !oaptea paru "a se "utremura i! som!ul ei. Am asteptat "u rasu+larea taiata "am u! mi!ut si, $eo$ata, & o, mu-i"a $i'i!a a i!tu!e"imilor1 & o!tmore!"# !e raspu!se pri!tr*u! latrat. Am mai strigat o $ata, atat $e tare, i!"at i*am +i putut tre-i $i! som! si pe 0Cei sapte a$ormiti06MF+ie 'or(a i!tre !oi, !*am pri"eput !i"io$ata $e "e e !e'oie $e mai mult -gomot "a sa tre-esti sapte a$ormiti $e"at u!ul si!gurG si $upa "eea "e !i se paru !oua o ora F"a!$, $e +apt, !u +usesera mai mult $e "i!"i mi!uteG am 'a-ut (ar"a lumi!ata $espi"a!$ i!"et !egurile si am au-it 'o"ea som!oroasa a lui Harris i!tre(a!$u*!e u!$e su!tem. Cu Harris se petre"ea "e'a +oarte "iu$at. Era +oarte o(osit, "e sa -i", sleit $e puteri: !i"i !u apu"ase omul sa traga (i!e (ar"a i!spre partea malului $e u!$e !e*ar +i +ost "u !eputi!ta sa sarim i! ea, "a si a$ormi. A tre(uit sa strigam si sa -(ieram $e !e!umarate ori "a sa*l tre-im si sa*l +a"em sa %u$e"e puti!. Pa!a la urma, totusi, a $at .um!e-eu si am a%u!s te+eri la (or$. )e*a i-(it pe ama!$oi e3presia plouata a lui Harris. A'ea i!+atisarea u!ui om "are tre"use pri! "ele mai grele i!"er"ari. L*am i!tre(at $a"a i s*a i!tamplat "e'a. & Le(e$ele1 i!gaima Harris.
6M .up8 o lege!$8, Uapte "reUti!i au a$ormit R!tr*o peUter8 R! "are se as"u!seser8 $e teama perse"uQiilor Ui s*au $eUteptat $up8 7>> $e a!i

Se pare "a !e legasem (ar"a la!ga u! "ui( $e le(e$e. Cura!$ $upa ple"area mea si a lui George, o le(a$a, gro-a' $e i!taratata, i!"epu sa +a"a tara(oi. Harris o go!i si ea isi a$use le(a$oiul. Harris spu!ea "a a'usese $e luptat $i! greu "u "ele $oua le(e$e, $ar "a, pa!a la urma, i!$ra-!eala si i!$ema!area l*au a%utat sa le pu!a pe +uga. .upa 'reo %umatate $e "eas i!sa, 'reo optspre-e"e le(e$e il i!"o!%urasera pe Harris... Se i!"i!sese o (atalie "umplita & asta $a"a ar +i sa*i $am "re-are lui Harris. Le(e$ele i!"er"asera sa*i $ea %os $i! (ar"a, pe ei impreu!a "u o!tmore!"#, si sa*i i!e"e. Harris se apara eroi" 'reo patru ore, omori o multime, iar restul isi luara talpasita "a sa moara i! alta parte. & Cate le(e$e -i"eai "a erau2 il i!tre(a George. & Trei-e"i si $oua, raspu!se Harris pi"oti!$. & A$i!eauri -i"eai "a optspre-e"e. & Ei as, mormai Harris, .ouaspre-e"e am spus. Ce, "re-i "a !u mai stiu sa !umar2 A$e'arul "u pri'ire la a"este le(e$e !u l*am putut a+la !i"io$ata. Ca!$ l*am i!tre(at a $oua -i $imi!eata $espre "iu$ata i!tamplare, Harris a e3"lamat: 0Ce le(e$e, +rate20, "a u! om "o!'i!s "a George si "u mi!e am 'isat. O, "at $e (i!e !e simteam i! (ar"a, te+eri si !e'atamati, $upa atatea i!"er"ari si !eli!isti1 )e*am ospatat i! lege, si $a"a am +i gasit D,isC#, !e*am +i pregatit u! pu!"i. L*am i!tre(at pe Harris "e*a +a"ut "u sti"la, $ar omul parea "a !u i!telege $espre "e e 'or(a. o!tmore!"# a'ea aerul "a stie "e'a, $ar ramase mut... Am $ormit (i!e i! !oaptea a"eea si as +i $ormit si mai (i!e $a"a !*ar +i +ost Harris. Imi ami!tes" "a pri! 'is "a m*a tre-it $e "el puti! $ouaspre-e"e ori i! "ursul !optii, tot i!'arti!$u* se pri! (ar"a "u +eli!arul "a sa*si "aute ,ai!ele. Toata !oaptea s*a agitat asa. .e $oua ori !e*a s"ulat, pe George si pe mi!e, "a sa se "o!'i!ga "a !u !e*am "ul"at pe pa!talo!ii lui. A $oua oara, lui George ii sari ta!$ara: & La "e !ai(a iti tre(uie pa!talo!ii i! pli!a !oapte2 i!tre(a el i!$ig!at. .e "e !u te "ul"i o$ata2 Ca!$ m*am tre-it iar, !u*si gasea "iorapii. Iar ultima mea ami!tire "etoasa este "a am +ost i!tors pe partea "ealalta, i! timp "e Harris (ol(orosea "e'a $espre e3traor$i!ara $isparitie a um(relei sale. CAPITOLUL P5 (ndeletniciri gospodaresti. 8ragostea de munca. *avigatorul incercat, ce face si ce'ti spune ca a facut. Scepticismul noii generatii. !mintiri despre canota"ul de altadata. Plutaritul. George e un adevarat maestru. +atranul barcagiu si metoda pe care o foloseste. 2 un om calm, raspandind numai pace in "urul lui. !geamiul. +acurile. 1n accident regretabil. Placerile prieteniei. *avigatul cu pan%e, prima mea e&perienta. Cum de nu ne'am inecat ) e&plicatii posibile A $oua -i !e*am s"ulat tar-iu si, la i!siste!tele lui Harris, am luat o gustare !eprete!tioasa, 0+ara tru+a!$ale0. Apoi am $ereti"at, am pus lu"rurile i! or$i!e Fmu!"a serioasa, !u gluma, "are i!"epea sa ma lamureas"a i! pri'i!ta u!ei pro(leme "e ma o(se$a $e mult, si a!ume: "um i-(uteste sa*si trea"a 'remea o +emeie "are are gri%a $oar $e o si!gura "asaG si, pe la -e"e, am por!it la $rum, i!tr*o "alatorie $e o -i i!treaga, $upa "um pla!uisem $e la i!"eput. .eoare"e !e "am pli"tisisem $e tras la e$e", am ,otarat sa 'aslim i! "ursul $imi!etii, iar Harris s*a ga!$it "a "el mai (u! ara!%ame!t ar +i "a eu si George sa 'aslim, iar el sa stea la "arma. )u m*am $e"larat $elo" $e a"or$ "u a"easta i$ee. Am spus "a Harris ar $a $o'a$a $e mai mult (u! simt $a"a ar propu!e "a el si George sa mu!"eas"a, lasa!$u*ma pe mi!e sa ma mai o$i,!es". A'eam "o!'i!gerea "a tru$es" mai mult $e"at o "ereau atri(utiile mele i! "ursul a"estei e3"ursii, +apt "are i!"epea sa ma i!tarate. I!tot$eau!a mi se pare "a mu!"es" mai mult $e"at s*ar "u'e!i. )u "a as a'ea o(ie"tii

impotri'a mu!"ii, +erit*a s+a!tul1 u!"a ma +as"i!ea-a: su!t i! stare sa stau "easuri i!tregi si sa ma uit la "ei "e ro(otes". i*e $raga mu!"a si ga!$ul $e*a s"apa $e ea imi +ra!ge i!ima. Ori"at lu"ru mi s*ar $a, !i"io$ata !u mi se pare prea mult. Cole"tio!area $e lu"rari aproape "a a $e'e!it o pasiu!e pe!tru mi!e & (iroul meu e atat $e i!"ar"at, i!"at !*a mai ramas u! lo"sor gol. I!"a puti! si 'oi +i !e'oit sa*mi "o!struies" o !oua aripa la "la$ire. Am si o atitu$i!e gri%ulie +ata $e mu!"a. Pe u!ele $i!tre lu"rarile pe "are le ti! a"olo $e a!i $e -ile !*o sa i!tal!iti o urma $e $eget. a ma!$res" "u a"este lu"rari, iar $i! "a!$ i! "a!$ le sterg $e pra+. )u "re$ sa*si mai pastre-e "i!e'a lu"rarile mai (i!e "a mi!e1 .ar, $esi imi pla"e mu!"a la !e(u!ie, i!teleg sa +iu $rept. )u "er sa mi se $ea $e"at partea "e*mi re'i!e. .i! pa"ate, mi se $a +ara "a eu sa "er, "el puti! asa mi se pare si asta ma supara. George e $e parere "a !*ar tre(ui sa ma !e"a%es" $i! pri"i!a astaA -i"e "a !umai +irea mea e3agerat $e s"rupuloasa ma +a"e sa "re$ "a mi se $a mai mult $e"at mi se "u'i!e si "a, $e +apt, !u primes" !i"i ma"ar %umatate $i! "at ar tre(ui. /a!uies" i!sa "a spu!e asta !umai "a sa ma li!isteas"a. Am o(ser'at "a i!tr*o (ar"a, +ie"are mem(ru al e",ipa%ului a%u!ge la i$eea +i3a "a el +a"e totul. Harris, $e pil$a, susti!ea "a e si!gurul "are mu!"este si "a George si "u mi!e !e (atem %o" $e el. George, pe $e alta parte, a ras pur si simplu $e i$eea "a Harris ar +i +a"ut si alt"e'a i! a+ara $e a ma!"a si a $ormi, e3prima!$u*si toto$ata "o!'i!gerea $e !estramutat "a el, George, a $us tot greul. Spu!ea "a !u i s*a mai i!tamplat sa ple"e i! 'reo e3"ursie "u $oi tra!tori mai i!raiti $e"at mi!e si Harris. Asta il amu-a pe Harris. & I!",ipuie*ti, George !e 'or(este $espre mu!"a1 spuse el ra-a!$. Pai, eu "re$ "a $a"a ar mu!"i !umai o %umatate $e "eas, si*ar $a su+letul. L*ai 'a-ut 'reo$ata pe George mu!"i!$2 a$auga apoi i!tor"a!$u*se spre mi!e. Asa e, !u*l 'a-usem !i"io$ata, "el puti! $e "a!$ ple"asem la $rum. & Ci!e 'or(este1 Sa +iu ai !ai(ii $a"a %umatate $e $rum ai +a"ut alt"e'a $e"at sa $ormi, se ratoi George la Harris. L*ai 'a-ut 'reo$ata trea- $e*a (i!elea, i! a+ara $e ora mesei2 ma i!tre(a George. A$e'arul ma silea sa*l spri%i! pe George. .e la i!"eput, Harris +usese $e prea puti! a%utor i! (ar"a. & Ori"um, am +a"ut mai multa trea(a $e"at Jerome, spuse Harris. & )*ai +i putut +a"e mai puti!a, a$auga George. & Jerome se "o!si$era pasager, "o!ti!ua Harris. Asta le*a +ost re"u!osti!ta pe!tru "a i* am a$us, pe ei si (ar"a aia !e!oro"ita, $e la Ki!gsto!, pe!tru "a am supra'eg,eat si am $iri%at toate, pe!tru "a am a'ut gri%a $e ei si i*am slugarit. Asa su!t oame!ii1 Am re-ol'at !ei!telegerea i! +elul urmator: Harris si George 'or 'asli pa!a $i!"olo $e Bea$i!g, iar $e a"olo eu o sa trag la e$e". )u ma mai i!"a!ta $e lo" sa impi!g o (ar"a grea impotri'a u!ui "ure!t puter!i". A +ost o 'reme & "e*i $rept e mult $e atu!"i & "a!$ "eream i! gura mare sa mi se $ea o trea(a grea $e +a"ut, asta-i i!sa pre+er sa le $au ti!erilor sa!sa $e a arata "e pot. Am o(ser'at "a 'aslasii "u multa e3perie!ta (at i! retragere i! a"elasi ",ip, ori $e "ate ori se pu!e pro(lema u!ui 'aslit a!e'oios. Il re"u!osti pe 'aslasul i!"er"at $upa +elul i! "are se i!ti!$e pe per!ele $i! +u!$ul (ar"ii si*i i!"ura%ea-a pe "ei $e la 'asle, spu!a!$u*le a!e"$ote $espre ispra'ile gro-a'e pe "are le*a sa'arsit i! se-o!ul tre"ut. & .a"a si asta se poate !umi mu!"a grea1 (e,aie el i!tre $oua roto"oale $e +um, a$resa!$u*se "elor $oi i!"epatori tra!spirati, "are lupta eroi" impotri'a "ure!tului $e o ora si %umatate. Pai, sa 'e$eti 'oi, 'ara tre"uta, Jam /i++les, Ja"C si "u mi!e am a%u!s, 'asli!$, $e la arloD la Gori!g, i!tr*o si!gura $upa*amia-a, +ara sa !e oprim ma"ar o $ata. Iti a$u"i ami!te, Ja"C2 Ja"C, "are isi pregatise ia pro'a u! "ul"us $i! toate toalele si ,ai!ele pe "are le*a putut gasi si "are $ormea a"olo $e $oua "easuri, se tre-este pe %umatate, au-i!$u*se ast+el ",emat, isi ami!teste $e i!tamplarea "u pri"i!a si*si mai a$u"e ami!te "a i! -iua a"eea au a'ut $e i!+ru!tat

u! "ure!t gro-a' $e iute si u! 'a!t "u !a(a$ai. & Sa +i +ost "am la trei-e"i si patru $e mile, a$auga primul, i!ti!-a!$u*se $upa o alta per!a "a sa si*o pu!a su( "apatai. & )u, !u, $e "e e3agere-i, Tom2 murmura Ja"C pe u! to! $e repros. Trei-e"i si trei, "el mult. .upa "are, Ja"C si Tom, isto'iti $e e+ortul "erut $e "o!'ersatie, atipes" $i! !ou. Iar "ei $oi gagauta $e la 'asle i!"ear"a u! se!time!t $e ma!$rie la ga!$ul "a li s*a permis sa $u"a "u (ar"a $oi 'aslasi atat $e 'a%!i"i "a Ja"C si Tom, si 'asles" "u si mai multa ra'!a. Ca!$ eram ta!ar, gro-a' imi pla"ea sa as"ult (ali'er!e $e soiul "elor pe "are le po'esteau "ei mai 'arst!i"i. Eram !umai o",i si ure",i, le sor(eam, reti!eam +ie"are "u'a!t si $e a(ia asteptam sa au$ si altele, $ar !oii ge!eratii par"a ii lipseste "re$i!ta simpla a timpurilor $e alta$ata. 5ara tre"uta, George, Harris si "u mi!e am luat "u !oi u! ageamiu $i!tr*astia si i*am +a"ut "apul "ale!$ar, tot po'esti!$u*i (rasoa'e $espre mi!u!ile sa'arsite $e !oi i! $rum. Am i!"eput "u po'estile o(is!uite, a$i"a "u mi!"iu!ile respe"ta(ile "are, a!i si a!i $e*a ra!$ul, au +ost +olosite $e +ie"are (ar"agiu, apoi am a$augat 'reo sapte po'esti i!e$ite, i!'e!tate $e !oi, i!"lusi' o po'estire "u totul 'eri$i"a, i!temeiata, pa!a la u! pu!"t, pe u! episo$ !as"o"it, "are, i!tr*o +orma mo$i+i"ata, li se i!tamplase "u "ati'a a!i i! urma u!or priete!i $e*ai !ostri, u! (asm "aruia pa!a si u! "opil i*ar +i putut $a "re-are, +ara sa su+ere prea mult. Ei (i!e, ti!erelul a"ela si*a ras $e toate ispra'ile pe "are i le*am po'estit si !e*a rugat sa i le mai spu!em o $ata si sa +a"em ramasag "u el -e"e "o!tra u!u "a !u su!t a$e'arate. I! "ursul $imi!etii !e*am apu"at sa +le"arim $espre e3perie!tele !oastre !auti"e, po'esti!$u*!e primele i!"er"ari ale +ie"aruia i! arta 'aslitului. Prima mea ami!tire $e a"est +el era "um o$ata am $at "ate trei pe!"e +ie"are si "um am i!",iriat o am(ar"atiu!e $e "urioasa "o!stru"tie pe la"ul $i! Bege!tHs ParC, +ii!$ !e'oiti ulterior sa !e us"am i! "asa pa-!i"ului. .upa a"eea, $eoare"e am "apatat gust $e apa, am plutarit $estul $e mult pri! $i'erse "arami$arii su(ur(a!e, u! e3er"itiu "are o+era mar multa $istra"tie si emotii $e"at se poate i!$eo(ste i!",ipui, mai ales "a!$ te a+li i! mi%lo"ul ,elesteului si proprietarul materialelor $i! "are e "o!+e"tio!ata pluta apare "a $i! se!i! pe mal "u o !uia i! ma!a. Prima rea"tie pe "are o i!"er"i la 'e$erea a"estui ge!tlema! este "a, i!tr*u! +el sau altul, !u prea iti ar$e $e so"ietate si "o!'ersatie si "a ai pre+era sa*l o"olesti $a"a asta !*ar parea "am !e$eli"at $i! partea ta, asa "a, i! "o!se"i!ta, i$ealul tau mome!ta! este sa a%u!gi pe "elalalt mal al ,elesteului si sa o iei spre "asa tiptil, pre+a"a!$u*te "a !u l*ai 'a-ut. El, i!sa, ti*ai gasit1 Ti!e "u tot $i!a$i!sul sa te ia $e ma!a si sa*ti 'or(eas"a i!tre patru o",i. I!tamplator, il "u!oaste pe tatal tau, (a !i"i tu !u*i esti $e+el strai!. Totusi, !u te simti $elo" atras spre el. Spu!e "a o sa te i!'ete sa*i iei s"a!$urile si sa*ti +a"i pluta $i! ele, $ar "um !u e !e'oie sa te i!'ete, pe!tru "a pluta e "o!struita si pluteste, ti se pare "a o+erta, $esi (i!e i!te!tio!ata, !u*si are rostul si i!ima !u*ti $a g,es sa*l $era!%e-i a""epta!$*o. .ori!ta lui $e a te i!tal!i, totusi, i!'i!ge ra"eala $e "are $ai tu $o'a$a si +elul e!ergi" i! "are $a tar"oale ia-ului, "a sa +ie $e +ata "a!$ o sa $e(ar"i, e $e*a $reptul magulitor. .a"a omul e roto+ei si astmati", ii poti $e%u"a a'a!surile "u usuri!ta, $ar $a"a e ta!ar, lu!g si iute $e pi"ior, i!tal!irea e i!e'ita(ila. Totusi, i!tre'e$erea e e3trem $e s"urta, "ea mai mare parte a "o!'ersatiei +ii!$ suportata $e el, propriile tale remar"i su!t mai ales e3"lamati'e si mo!osila(i"e si $e i!$ata "e ai posi(ilitatea sa o +a"i ple"i. Am "o!sa"rat plutaritului 'reo trei lu!i $e -ile si "um la s+arsitul a"estei perioa$e +a"eam +ata i!tru totul "eri!telor re"lamate $e a"easta arta, am luat ,otararea sa pra"ti" 'aslitul a$e'arat, i!s"rii!$u*ma la u! "lu( $e "a!ota% pe raul Lea. Ca!ota%ul pe u! rau "a Lea, mai "u seama $umi!i"a $upa*amia-a, te +a"e sa te per+e"tio!e-i +oarte "ura!$ i! ma!uirea am(ar"atiu!ilorA iti $a agilitatea !e"esara, "a sa !u te lasi i!timi$at $e (a$ara!i sau $at la +u!$ $e (ar"i si*ti o+era !e!umarate prile%uri $e a*ti i!susi "ea mai rapi$a si gratioasa meto$a $e a te lu!gi pe +u!$ul (ar"ii, "a sa !u +i a-'arlit i! apa $e parame. Ce !u*ti $a i!sa e stilul. Perso!al, am "apatat stil !umai pe Tamisa. Stilul meu $e a 'asli e

+oarte a$mirat i! mome!tul $e +ata. Oame!ii spu! "a e +oarte origi!al. George !u s*a apropiat $e apa pa!a la 'arsta $e saispre-e"e a!i, "a!$ impreu!a "u alti opt ge!tleme!i $e seama lui s*au $us i! grup la KeD , i!tr*o sam(ata, "u ga!$ sa i!",irie-e o (ar"a si sa 'asleas"a pa!a la Bi",mo!$ si i!apoiA u!ul $i!tre ei, u! ta!ar $es"reierat, pe !ume JosCi!s, "are se plim(ase $e 'reo $oua ori "u (ar"a pe Serpe!ti!e6@, i*a asigurat "a e mi!u!at sa "alatoresti pe apa. 4lu3ul "restea $estul $e repe$e "a!$ au a%u!s la $e(ar"a$er, iar $i!spre +lu'iu (atea u! 'a!t a+urisit, $ar a"easta !u i*a $era!%at. S*au $us sa*si aleaga (ar"a. La $e(ar"a$er era tras u! s",i+ $e optA a"esta le +ura i!ima si $e"i pe a"esta l*au "erut. /ar"agiul era ple"at, $e +ata +ii!$ !umai (aiatul a"estuia. /aiatul i!"er"a sa le tempere-e -elul pe!tru s",i+ si le arata $oua*trei (ar"i +oarte "o!+orta(ile, $e +elul "elor +olosite $e +amilii, $ar ei !i"i !*au 'rut sa au$a, s",i+*ul $e opt era (ar"a i! "are so"oteau ei "a o sa arate "el mai (i!e. /aiatul $espri!se s",i+*ul $e mal, iar ei isi s"oasera ,ai!ele si se pregatira sa*si o"upe lo"urile. /aiatul sugera "a George, "are i!"a $e pe atu!"i era omul "u greutate al ori"arui grup, sa +ie !umarul patru. George era +eri"it sa +ie !umarul patru, asa "a se $use prompt sa o"upe lo"ul omului $e la pro'a si se ase-a "u spatele la "arma. I! "ele $i! urma l*au ase-at "um tre(uie si apoi s*au i!stalat si "eilalti. U! (aiat e3"esi' $e !er'os +u !umit "arma"i si JosCi!s ii e3pli"a pri!"ipiile "armitului. JosCi!s +a"u pe 'aslasul. El le spuse "elorlalti, "a e $estui $e simplu & tot "e au $e +a"ut e sa*l imite pe el. )a'igatorii $e"larara "a su!t gata si (aiatul $e pe $e(ar"a$er ii impi!se "u pra%i!a i! larg. Ce a urmat $upa a"eea George !u poate $es"rie i! ama!u!t. Isi ami!teste +oarte 'ag "a i!$ata $upa "e*au ple"at a primit o lo'itura -$ra'a!a i! sale "u "apatul 'aslei !umarului "i!"i si, "o!"omite!t, (ar"a pe "are se$ea paru "a $ispare $e su( el "a pri! +arme" si George se pome!i i! +u!$ul (ar"ii. A mai apu"at sa 'a$a u! ama!u!t "iu$at si a!ume "um i! a"eeasi "lipa !umarul $oi s*a pome!it tra!tit pe spate, i! +u!$ul (ar"ii, "u pi"ioarele i! aer, "a u!ul apu"at $e !a(a$ai. Au tre"ut pe su( po$ul KeD "u latul, "u opt mile pe ora, JosCi!s +ii!$ si!gurul "are 'aslea. George, relua!$u*si lo"ul, i!"er"a sa*i $ea o ma!a $e a%utor, $ar a+u!$a!$u*si 'asla i! apa, spre !emargi!ita lui surpri!$ere, a"easta $isparu $e i!$ata su( (ar"a, puti! lipsi!$ sa !u*l traga si pe el. Carma"iul $e la pro'a aru!"a "arma i! 'aluri si i-(u"!i i! la"rimi. George !*a a+lat !i"io$ata "um s*au i!tors, $ar le*au tre(uit !umai patru-e"i $e mi!ute. O gloata !umeroasa urmarea $e pe po$ "u mult i!teres spe"ta"olul si +ie"are ii i!$ruma, pri! strigate, i! alt +el. .e trei ori au reusit sa $u"a (ar"a i!apoi pe su( po$ si $e trei ori au +ost ma!ati i!$aratA $e +ie"are $ata "a!$ "arma"iul pri'ea i! sus si 'e$ea po$ul $easupra lui, i-(u"!ea i! ,o,ote $e pla!s. I! ruptul "apului !u ar +i "re-ut George i! $upa amia-a a"eea "a 'a i!$ragi 'reo$ata "a!ota%ul. Harris e mai $epri!s "u 'aslitul pe mare si $e a"eea, "a e3er"itiu, il pre+era 'aslitului pe ape "urgatoare. Eu, !u. Imi a$u" ami!te "a 'ara tre"uta am i!",iriat o mi"a (ar"a la East(our!e & "u a!i i! urma 'aslisem $estul $e mult pe mare si*mi i!",ipuiam "a o s*o s"ot (i!e ia "apat, $ar mi*am $at seama "a uitasem a"easta arta "u $esa'arsire. Ca!$ (agam u!a $i!tre 'asle a$a!" i! apa, "ealalta se i!'artea, "a apu"ata, i! 'a-$u,. Ca sa lo'es" apa "u ama!$oua i! a"elasi timp, tre(uia sa ma s"ol i! pi"ioare. Prome!a$a era i!tesata $e !o(ili si aristo"rati, iar eu am +ost !e'oit sa 'asles" i! a"est ",ip ri$i"ol, su( pri'irile lor. Am $e(ar"at pe pla%a la %umatatea $rumului si am platit u! (ar"agiu (atra! sa ma $u"a i!apoi. Imi pla"e !espus sa ma uit "um 'asleste u! (ar"agiu (atra!, mai ales u!ul "are a +ost a!ga%at "u ora. E "e'a gro-a' $e o$i,!itor i! +elul i! "are 'asleste. )i"i urma la el $e gra(a, $e pripeala, $e !a-ui!te 'iole!te $i! "ele "are, pe -i "e tre"e, $e'i! otra'a 'ietii $i! se"olul al PIP*lea. El !u "auta "u tot $i!a$i!sul sa i!trea"a toate "elelalte (ar"i. .a"a o alta (ar"a il a%u!ge $i! urma si*l i!tre"e, asta !u*l tul(ura & a$e'arul este "a*l a%u!g $i! urma si*l i!tre"
Gr8$i!a (ota!i"8 $i! Lo!$ra 6@ La" or!ame!tal $i! H#$e ParC, Lo!$ra

toate (ar"ile "are merg i! $ire"tia lui. Asta i*ar !e"a%i si e!er'a pe u!ii, $ar !u pe (ar"agiul (atra!1 Su(limul sa!ge re"e al mosului !e o+era o mi!u!ata le"tie impotri'a am(itiei si a orgoliului. 5aslitul pra"ti" si simplu, su+i"ie!t pe!tru a +a"e (ar"a sa i!ai!te-e $upa sistemul 0$a*i (ataie0, !u este o arta greu $e i!'atat, $ar e !e'oie $e multa pra"ti"a pa!a "a!$ u! (ar(at se simte i! largul lui, 'asli!$ i! pre-e!ta u!or +ete. 0Bitmul0 e a"ela "are ii prile%uieste !e"a-uri ti!eretului. 0E tare !ostim, e3"lama el "a!$, pe!tru a $oua-e"ea oara i! $e"urs $e "i!"i mi!ute, isi $es"ur"a ramele $i!tr*ale tale. 5asles" $estul $e (i!e "a!$ su!t si!gur10 E +oarte amu-a!t sa 'e-i $oi ageamii i!"er"a!$ sa lo'eas"a apa i! a"elasi ritm. Cel $e la pro'a gaseste "a e imposi(il sa ti!a masura "u 'aslasul pe!tru "a 'aslasul 'asleste $upa u! sistem $e*a $reptul e3traor$i!ar. 5aslasul se arata pro+u!$ i!$ig!at si spu!e "a $e -e"e mi!ute se "a-!este sa*si a$apte-e meto$a la "apa"itatea re$usa a "elui $i! +ata. Cel $i! +ata, la ra!$ul lui, se ratoieste si*l roaga sa !u*si (ata "apul "u el, "i sa*si "o!"e!tre-e toata ate!tia asupra +elului "um 'asleste. & Sau 'rei sa tre" i! lo"ul tau2 a$auga el, 'ra!$ sa spu!a, pri!tr*o alu-ie +oarte tra!spare!ta, "a s",im(area ar pu!e toate lu"rurile i! or$i!e. .upa "e mai +rama!ta apa 'reo suta $e #ar-i, "u re-ultate me$io"re, i!tregul se"ret al !e"a-urilor lor i se re'elea-a 'aslasului su( +orma u!ei i!spiratii su(ite. & Stii "are e pro(lema2 Ai luat 'aslele mele, striga el, i!tor"a!$u*se spre "el $i! +ata. la $a*mi*le i!"oa"e. & .*aia, 'e-i, !u i!telegeam eu $e "e !u merge, raspu!$e "el $e la pro'a, lumi!a!$u*se la +ata, (u"uros sa +a"a s",im(ul. A"um o sa mearga stru!a. .ar !u merge stru!a !i"i atu!"i. 5aslasul tre(uie sa se i!ti!$a $upa 'asle "at e el $e lu!g, iar 'aslele, o $ata +i3ate i! strapa-a!e, il lo'es" +ara mila i! piept. Apoi iar s",im(a 'aslele i!tre ei si a%u!g la "o!"lu-ia "a $e la i!"eput li s*a $at o gar!itura gresita $e 'asle si tot i!%ura!$u*l pe (ar"agiu $e mama +o"ului, re$e'i! priete!osi si i!telegatori. George isi e3prima $ori!ta $e a "alatori si "u u! (a". )u e lu"ru atat $e usor pe "at pare. .upa "um se i!tampla si "u 'aslitul, !u*ti tre(uie mult sa i!'eti "um sa "o!$u"i am(ar"atiu!ea, $ar ai !e'oie $e multa pra"ti"a pe!tru a +a"e asta "u elega!ta si +ara a*ti u$a ma!e"ile. U!ui ta!ar pe "are l*am "u!os"ut i s*a i!tamplat o$ata u! a""i$e!t regreta(il pe (a"ul pe "are*l i!"er"a pe!tru prima $ata. Se $es"ur"a atat $e (i!e, i!"at si*o "am luase i! "ap, plim(a!$u*se i!"oa"e si i!"olo pe (a" si ma!ui!$ pra%i!a "u o gratie !epasatoare, $e*a $reptul +as"i!a!ta. Asa, $e pil$a, se $u"ea i! partea $i! +ata a (a"ului, i!+igea pra%i!a, apoi alerga la "apatul opus, "a u!ul 'e",i i! meserie. Era maret1 Si ar +i "o!ti!uat sa +ie maret $a"a, $i! pa"ate, i! timp "e se uita i! %urul lui a$mira!$ peisa%ul, !u ar +i +a"ut u! pas gra(it, !imeri!$ i! apa. Pra%i!a era (i!e +i3ata i! malul apei si ta!arul a ramas agatat $e ea i! timp "e (a"ul era luat $e "ure!t. Po-itia pe "are si*o luase era lipsita $e gratie. U! (aiat !e"ioplit $e pe tarm striga u!ui priete!, "are ramasese i! urma: 0Hai, 'i!o sa 'e-i "e'a gro-a' & o maimuta a$e'arata "o"otata pe u! (at10 Eu !u puteam sa*i sar i! a%utor, $eoare"e, $i! !e+eri"ire, !u a'usesem gri%a sa luam o pra%i!a $e re-er'a "u !oi. *am multumit sa stau si sa*l pri'es". )u 'oi uita !i"io$ata e3presia "e i se -ugra'ea pe +ata pe masura "e pra%i!a se lasa tot mai la +u!$, impreu!a "u el & era e3presia u!ui om +oarte i!ga!$urat. L*am urmarit "u pri'irea pa!a "a!$, i!"et, i!"et, s*a lasat "u totul i! apa, apoi l*am 'a-ut -(ata!$u*se sa iasa la supra+ata, trist si u$. )u m*am putut stapa!i sa !u ra$ & era gro-a' $e "arag,ios1 Am ras "e*am ras pe i!+u!$ate, apoi (rus" mi*am $at seama "a, i! $e+i!iti', !u a'eam moti'e $i! "ale a+ara $e temei!i"e. Si!gur pe (a"ul a"ela, +ara pra%i!a, +usesem lasat i! 'oia "ure!tului si a"esta ma $u"ea, pro(a(il, spre o e"lu-a. I!"epeam sa +iu "upri!s ",iar $e u! se!time!t $e i!$ig!are la ga!$ul "a priete!ul meu parasise (or$ul i! a"est +el !apras!i". Ar +i putut "ei puti! sa*mi lase pra%i!a1 Am +ost purtat ast+el $e "ure!t 'reu! s+ert $e mila, "a!$ am -arit ti!tuit i! mi%lo"ul +lu'iului u! (a" pes"ares", pe "are se$eau $oi !a'o$ari (atra!i. 5a-a!$ "a ma apropii $e ei "u oare"are 'ite-a mi*au strigat sa*i o"oles".

& )u pot1 le*am strigat. & I!"ear"a1 mi*au raspu!s ei. Le*am e3pli"at "um sta "a-ul "a!$ m*am apropiat si atu!"i au pri!s (a"ul si mi*au imprumutat o pra%i!a. E"lu-a era "i!"i-e"i $e #ar-i mai $eparte si imi pare (i!e "a s*a i!tamplat "a ei sa +ie a"olo. Ca!$ am ple"at pe!tru prima oara "u (a"ul, eram i!sotit $e alti trei priete!i, toti $ispusi sa*mi arate "um se pro"e$ea-a. .eoare"e !*am putut ple"a toti o$ata, a ramas sta(ilit "a eu sa ple" i!ai!tea lor si sa +a" u! pi" $e e3er"itiu pa!a "a!$ 'or 'e!i si ei. i*a +ost imposi(il sa gases" u! (a" i! $upa*amia-a a"eea & toate erau i!",iriate. )ea'a!$ alt"e'a mai (u! $e +a"ut, m*am ase-at pe tarm si, "o!templa!$ +lu'iul, mi*am asteptat priete!ii. .e*a(ia ma ase-asem, "a!$ ate!tia imi +u atrasa $e u! om "o"otat pe u! (a", "are, spre surpri!$erea mea, purta o ,ai!a si o "as",eta i!to"mai "a ale mele. Se 'e$ea "a era i!"epator si mis"arile lui erau "at se poate $e i!teresa!te, iti era greu sa spui "e*o sa se i!tample "a!$ (aga pra%i!a i! apa si (a!uies" "a !u stia !i"i el. U!eori impi!gea (a"ul i! susul "ure!tului, alteori la 'ale, alteori, i! s+arsit, se rotea i! lo" si ati!gea pra%i!a "u "apatul "elalalt al (a"ului. Be-ultatul, i!$i+ere!t "are a!ume, il uimea si*l e!er'a, i! a"eeasi masura. Oame!ii $e pe tarm !u*l mai sla(eau $i! o",i, +a"a!$ pri!sori i! legatura "u urmatoarea mis"are pe "are o 'a +a"e. I!tre timp sosira si priete!ii mei, pe tarmul "elalaltA se oprira si ei si se apu"ara sa*l urmareas"a "u pri'irea. Cum omul era i!tors "u spatele la ei, !u*i 'e$eau $e"at ,ai!a si "as",eta. A"easta impre%urare i*a +a"ut sa traga !umai$e"at "o!"lu-ia "a eu, iu(itul lor priete! si i!sotitor, am so"otit "u "ale sa ma $au i! spe"ta"ol si i!"a!tarea lor !u "u!os"u margi!i si i!"epura sa*si (ata %o" $e el +ara mila. La i!"eput !u mi*am $at seama $e "o!+u-ie si ma ga!$eam: 0Ce urat $i! partea lor sa se poarte ast+el "u u! strai!10 .ar i!ai!te $e*a le striga si $e*a le +a"e morala, m*am $umerit si m* am as"u!s $upa u! "opa". Cum s*au mai $istrat pe so"oteala lui1 Cum au mai ras $e el1 Ci!"i mi!ute i! "ap au stat a"olo, impros"a!$u*l "u 'e!i!, ra-a!$ $e el, (at%o"ori!$u*l si ,li-i!$u*se la el. L*au impu!s "u glume rasu+late, (a ",iar au mai si !as"o"it "ate'a si i le*au ser'it. L*au (lagoslo'it "u toate poa!tele "u "ir"ulatie restra!sa, "u!os"ute !umai $e "er"ul !ostru si, pro(a(il, "u totul $e !ei!teles pe!tru el. Atu!"i omul !ostru, !emaiputa!$ sa suporte por"ariile a"elea, se i!toarse si ii 'a-ura ",ipul1 Am o(ser'at, lu"ru "are m*a (u"urat, "a le mai ramasese su+i"ie!ta $e"e!ta sa se tra!s+orme i! !iste "ur"i plouateA il "o!+u!$asera, i*au e3pli"at ei, "u o "u!osti!ta. Ca $oar !u si*i i!",ipuia el "apa(ili sa i!sulte i! ,alul asta pe u! !e"u!os"ut. /i!ei!teles, +aptul "a*l "o!+u!$asera "u u! priete! i*a s"u-at. Harris mi*a po'estit "e i s*a i!tamplat o$ata, pe "a!$ se s"al$a i!tr*o -i la /oulog!e. I!ota !u $eparte $e tarm, "a!$ se simti $eo$ata apu"at $e "ea+a si s"u+u!$at "u +orta i! apa. Se -(atu $i! rasputeri, $ar omul "are*l i!s+a"ase +a"ea impresia u!ui a$e'arat Her"ule si toate e+orturile lui Harris se $o'e$ira -a$ar!i"e, i!"eta sa se mai -(ata si to"mai se pregatea sa*si i!$repte ga!$urile spre lu"ruri solem!e "a!$ ga$ele ii $a$u $rumul. Harris s"oase "apul $i! apa si se uita sa*si 'a$a u"igasul. Asasi!ul statea la!ga el, ra-a!$ "u po+ta, $ar i! "lipa "a!$ -ari +ata iui Harris iesi!$ $i! sa!ul apelor, se trase i!apoi uluit. & Iertati*ma, (alma%i el, %e!at, '*am "o!+u!$at "u u! priete!. Harris era +eri"it "a !u*l "o!+u!$ase "u o ru$a, altmi!teri pro(a(il "a l*ar +i i!e"at $e*a (i!elea. Si !a'igatul "u pa!-e "ere i!$ema!are si multa pra"ti"a & "a!$ eram "opil, ga!$eam i!sa alt+el. Cre$eam "a*l i!'eti $e la si!e, "um i!'eti tur"a. Asa se +a"e "a i!tr*o (u!a -i, impreu!a "u u! alt (aiat "are impartasea a"elasi pu!"t $e 'e$ere, !e*am ,otarat sa i!"er"am si a"est sport. )e a+lam la Earmout, si !e*am pus i! ga!$ sa +a"em o e3"ursie pa!a la Eare. Am i!",iriat o (ar"a "u pa!-e i! lagu!a $e la!ga po$ si am por!it. & E o -i "am urata, !e pre'e!i omul i! timp "e !e $epartam $e tarm. Ati +a"e mai (i!e sa

stra!geti tertarola si sa 'e!iti "at mai mult i! 'a!t "a!$ a%u!geti la "otitura. I*am raspu!s "a o sa a'em gri%a si, 'oiosi, !e*am luat ramas (u! $e la el, i!tre(a!$u*!e "um se stra!ge tertarola si se 0'i!e i! 'a!t0 si "e sa +a"em "u ea $upa "e*o stra!gem. Am 'aslit pa!a "a!$ am pier$ut $i! o",i orasul. Cum i! +ata !oastra !u a'eam $e"at apa, iar 'a!tul se tra!s+ormase i!tr*u! a$e'arat uraga!, !e*am +a"ut so"oteala "a a 'e!it timpul sa i!"epem ma!e'rele. He"tor & $a, asa "re$ "a*l ",ema & "o!ti!ua sa 'asleas"a, i! timp "e eu $es+a"eam pa!-a. Era o operatie "ompli"ata, $ar pa!a ia urma am $us*o la (u! s+arsit, "a!$, pe !easteptate, s*a pus i!tre(area: "are era "apatul $e sus2 .atorita u!ui +el $e i!sti!"t, am "a-ut $e a"or$ "a partea $e %os e partea $e sus si !e*am apu"at sa +i3am pa!-a $e*a*!$oaselea. A tre(uit sa trea"a i!sa mult timp pa!a s*o ri$i"am i!tr* u! +el oare"are. Pa!-a parea "o!'i!sa "a !e %u"am $e*a i!morma!tarea & eu +ii!$ "a$a'rul si ea giulgiul. Ca!$ a "o!statat i!sa "a !u e 'or(a $e asta, m*a lo'it i! "ap "u 'erga, re+u-a!$ sa mai +a"a "e'a. & U$*o, spuse He"tor. A+u!$*o i! apa1 Au-ise el, pro(a(il, "a mari!arii u$a pa!-ele i!ai!te $e a le i!alta. Am u$at*o, asa$ar, i!sa situatia s*a "ompli"at si mai rau. O pa!-a us"ata "are ti se impleti"este pri!tre pi"ioare si ti se i!+asoara i! %urul "apului !u e u! lu"ru pla"ut, $ar atu!"i "a!$ e u$a leoar"a, e u! lu"ru $e*a $reptul suparator. Cu e+orturi u!ite, am i!altat pa!-a, i! "ele $i! urma. Am +i3at*o, !u to"mai $e*a* !$oaselea, mai $egra(a i!tr*u! "as, si am pripo!it*o $e "atarg "u (ar(eta, pe "are am taiat*o i! a"est s"op. Ca (ar"a !u s*a rastur!at, e u! +apt pe "are ma multumes" sa*l sem!ale-. .e "e !u s*a s"u+u!$at, e o pro(lema "are ma $epaseste. .e atu!"i i!"oa"e, m*am ga!$it $eseori la ea, $ar !u am i-(utit sa a%u!g la 'reo e3pli"atie satis+a"atoare a +e!ome!ului. E posi(il "a re-ultatul sa +i +ost $etermi!at $e i!"apata!area i!ere!ta a tuturor lu"rurilor $i! lumea a"easta. Poate "a (ar"a, %u$e"a!$u*!e "omportarea prea pripit, a a%u!s la "o!"lu-ia "a 'oiam sa !e si!u"i$em si, i! "o!se"i!ta, s*a ,otarat sa !e $e-amageas"a. E si!gura e3pli* "atie pe "are o am la i!$ema!a. I!"lesta!$u*!e "u $isperare $e "opastie, am reusit sa rama!em i! (ar"a, $ar e+ortul era isto'itor. He"tor spu!ea "a atu!"i "a!$ se $e-la!tuie o +urtu!a gro-a'a, piratii si alti !a'igatori s+arama "arma si stra!g pa!-ele si, $upa parerea lui, ar +i tre(uit sa +a"em si !oi "e'a i! +elul a"estaA eu i!sa so"oteam mai !imerit sa lasam (ar"a sa*si +a"a $e "ap si +ara asta. Cum s+atul meu parea "el mai usor $e pus i! pra"ti"a, am s+arsit pri! a*l a$opta, im(ratisa!$ "opastia si lasa!$ (ar"a sa*si +a"a $e "ap. /ar"a a i!ai!tat pe +lu'iu "am o mila, "u o 'ite-a "u "are !u am mai "alatorit $upa a"eea si "u "are !i"i !u mi*ar +a"e pla"ere sa mai "alatores". La o "otitura se i!"li!a i!tr*o parte, pa!a "a!$ %umatate $i! pa!-a +u a"operita $e apa. Apoi, pri!tr*o mi!u!e, isi re'e!i si -(ura spre u! prag prelu!g $e !oroi. Pragul a"esta $e !oroi a +ost sal'area !oastra. /ar"a a tre"ut pri! !oroi aseme!i u!ui plug, pa!a i! mi%lo"ul pragului, si apoi s*a oprit. Ca!$ am i!teles "a putem iar sa !e mis"am potri'it "o!"eptiilor !oastre 'e",i si "a !u mai su!tem aru!"ati $e "olo pa!a "olo "a ma-area i!tr*o sita, !e*am $us i! +ata si am taiat +ra!g,iile "are ti!eau pa!-a. Eram satui $e !a'igatul "u pa!-e. )u 'roiam sa prelu!gim a"easta pla"ere, "a sa !u !i se aple"e. A'usesem parte $e o "alatorie +rumoasa, emotio!a!ta, i!teresa!ta si a"um !e ga!$eam sa mai tre"em si la 'asle. Am luat, asa$ar, 'aslele si am i!"er"at sa s"oatem (ar"a $e a"olo, impi!ga!$*o, $ar +a"a!$ ast+el, am rupt u!a $i! 'asle. Ulterior, am pro"e$at "u mai multa pre* "autie, i!sa "ealalta 'asla, si prapa$ita si putre$a, a ples!it mai repe$e $e"at prima si !e*a lasat i! 'oia soartei. )oroiul se i!ti!$ea i! +ata !oastra pe o $ista!ta $e 'reo suta $e #ar-i, iar i! spate era apa. )u !e rama!ea alt"e'a $e +a"ut $e"at sa !e ase-am si sa asteptam sa 'i!a "i!e'a. Era o -i i! "are +lu'iul !u te prea a$eme!ea. Primul su+let $e "resti! "are s*a i'it $upa

'reo trei "easuri a +ost u! pes"ar (atra!, "are "u mare greutate a i-(utit sa !e sal'e-e i! "ele $i! urma. Am +ost remor"ati, i! ",ip rusi!os, pa!a la lo"ul $e ple"are. /a!ii "e i*am platit omului "are !e*a a$us i!apoi, "ei $ati "a $espagu(ire pe!tru 'aslele rupte, pre"um si "ostul a patru ore si %umatate $e preum(lare au repre-e!tat o suma +rumusi"a & (a!ii $e (u-u!ar pe!tru multe saptama!i. Castigaseram i!sa multa e3perie!ta si se spu!e "a pretul e3perie!tei !u e !i"io$ata e3agerat. CAPITOLUL P5I 0eading. Suntem remorcati de o barca cu aburi. Comportarea enervanta a barcilor mici. Cum se vara ele in calea barcilor cu aburi. O data mai mult George si Harris se eschivea%a de la munca. O poveste cam rasuflata. Streatle si Goring. Am a%u!s i! apropiere $e Bea$i!g "am pe la u!spre-e"e. Ai"i, Tamisa e mur$ara si urata. )u te trage i!ima sa -a(o'esti i! impre%urimile Bea$i!g*ului. Orasul i! si!e e u! lo" 'estit, $ata!$ $i! -ilele i!tu!e"ate ale regelui Et,elre$, "a!$ $a!e-ii isi a!"orau "ora(iile $e ra-(oi la Ke!!et si por!eau $e la Bea$i!g sa pustiias"a i!tregul ti!ut al Wesse3*ului. Ai"i, Et,elre$, impreu!a "u +ratele sau Al+re$, s*au luptat "u $a!e-ii si i*au i!'i!s, Et,elre$ ruga!$u*se si Al+re$ ra-(oi!$u*se. ai tar-iu, "a!$ tre(urile !u prea mergeau "um tre(uie la Lo!$ra, Bea$i!g a +ost "o!si$erat u! lo" i$eal pe!tru re+ugiu. Ori $e "ate ori i-(u"!ea o epi$emie $e "iuma la Westmi!ster, parlame!tul se muta la Bea$i!g. I! 6?7;, %ustitia i*a urmat e3emplul si toate %u$e"atile se ti!eau la Bea$i!g. /i!e'e!ita era, $i! "a!$ i! "a!$, "ate o epi$emie $e "iuma la Lo!$ra & te mai s"apa $e parlame!t si %ustitie1 I! timpul luptelor parlame!tare, Bea$i!g a +ost ase$iat $e "atre lor$ul $e Esse3 si u! s+ert $e 'ea" mai tar-iu pri!tul $e Ora!ia a pus a"olo pe +uga ostile regelui James. He!ri" I e i!morma!tat la Bea$i!g, i! ma!astirea (e!e$i"ti!a pe "are a ri$i"at*o a"olo si ale "arei rui!i se mai pot 'e$ea si asta-i, i! a"eeasi ma!astire i! "are marele Jo,! $e Gau!t s*a "asatorit "u la$# /la!",e. Am sosit la e"lu-a $e la Bea$i!g "u o (ar"a "u a(uri a u!or priete!i, "are !e*au remor"at pa!a la aproape o mila $e Streatle#. E +oarte pla"ut sa +ii remor"at $e o (ar"a "u a(uri. Imi pla"e mai mult $e"at 'aslitul, totusi, ar +i +ost si mai pla"ut $a"a !*ar +i +ost !e!oro"itele alea $e (ar"ute "are stateau 'es!i" i! $rumul (ar"ii !oastre. Ca sa !u le rastur!am, a tre(uit sa mi"soram 'ite-a sau ",iar sa !e oprim $e mai multe ori. Prostul o(i"ei al a"estor (ar"i "u 'asle $e a se pu!e i! $rumul (ar"ilor "u a(uri e $e*a $reptul e!er'a!t. Ar tre(ui luate masuri impotri'a lor. U!$e mai pui "a su!t gro-a' $e imperti!e!te1 Poti sa le +luieri mult si (i!e, !i"i !u se si!",ises"A i!"ep sa se $era!%e-e !umai "a!$ "a-a!ul e pe pu!"tul sa ples!eas"a. .a"a ar +i $upa mi!e, as rastur!a u!a*$oua $i!tre ele, "a sa se i!'ete mi!te. Puti! mai sus $e Bea$i!g, Tamisa $e'i!e i!"a!tatoare, i!sa i! apropiere $e Tile,urst, "alea +erata stri"a +arme"ul pa!oramei, $ar i!tre aple$ur,am si Streatle# ta(loul e !ei!",ipuit $e +rumos. Puti! mai sus $e e"lu-a $e la aple$ur,am e Har$Di"C House, u!$e C,arles I %u"a (ile. Pa!g(our!e, "u mi"ul si pitores"ul lui ,a! 0La Le(a$a0, pre"um si impre%urimile a"estuia le su!t, pro(a(il, tot atat $e +amiliare 'i-itatorilor o(is!uiti ai e3po-itiilor $e pi"tura, "a si propriilor sai lo"uitori. /ar"a priete!ilor mei !e*a lasat mai %os $e pestera si Harris mi*a $at sa i!teleg "a e ra!$ul meu sa 'asles". Prete!tia mi s*a parut !elalo"ul ei. Sta(ilisem $e $imi!eata "a eu sa $u" (ar"a pa!a la trei mile $i!"olo $e Bea$i!g, or, eu eram a"um la o $epartare $e -e"e mile $e oras1 Era ra!$ul lor sa 'asleas"a. )u l*am putut +a"e !i"i pe George, !i"i pe Harris sa 'a$a lu"rurile i! a$e'arata lor lumi!a, iar pe!tru a e'ita o $is"utie am apu"at 'aslele. )u 'asleam !i"i $e u! mi!ut, "a!$ George o(ser'a "e'a !egru pluti!$ pe apa. Am 'aslit i!tr*a"olo. Ca!$ !e*am apropiat, George

s*a aple"at si si*a a+u!$at ma!a i! apa. .eo$ata s*a retras "u u! strigat, pali$ la +ata. Era "a$a'rul u!ei +emei. oarta plutea la supra+ata apei, a'a!$ +ata "alma si se!i!a. )u era u! ",ip +rumos, !i"i !u putea +i, $eoare"e era im(atra!it prea $e timpuriu, sla( si s"o+al"it. Era totusi o +ata (la!$a, priete!oasa, i! "iu$a (ra-$elor lasate $e !e"a-uri si sara"ie, si a'ea a"ea e3presie $e li!iste "are apare u!eori pe +etele (ol!a'ilor, "a!$, i! s+arsit, i*a parasit $u* rerea. .i! +eri"ire pe!tru !oi, i!tru"at !u a'eam !i"i u! ",e+ sa +im purtati pe la tri(u!ale, "ati'a oame!i $e pe tarm 'a-usera si ei "a$a'rul si au a'ut gri%a sa !i*l ia. ai tar-iu am a+lat po'estea a"elei +emei. /i!ei!teles, 'e",ea si o(is!uita trage$ie: iu(ise si +usese i!selata... sau se i!selase. Ori"um, pa"atuise, "um +ie"are $i!tre !oi pa"atuieste $i! "a!$ i! "a!$, iar +amilia si priete!ii ei, i!$ig!ati si re'oltati, $upa "um les!e 'a puteti i!",ipui, ii i!",isesera usile. Bamasa si!gura pe!tru a se lupta "u lumea, "u piatra $e moara a rusi!ii atar!ata $e gat, "a-use tot mai la +u!$. U! timp, s*a i!treti!ut pe si!e si "opilul, "u $oispre-e"e sili!gi pe saptama!a, pe "are*i "apata $upa $ouaspre-e"e "easuri $e mu!"a isto'itoare pe -i si $i! "are platea sase sili!gi pe!tru "opil, iar "u restul $e sase a(ia*si tara -ilele. Cu sase sili!gi pe saptama!a !u e usor sa tii laolalta trup si su+let. Legatura $i!tre a"estea e atat $e sla(a, "a 'or mereu sa se $esparta, imi i!",ipui "a i!tr*o -i, $urerea si 'iata ei "e!usie i*au aparut "u mai multa limpe-ime "a $e o(i"ei si spe"trul lor (at%o"oritor a i!+ri"osat*o. 4a"use u! ultim apel "atre priete!i, i!sa glasul surg,iu!itei s*a i-(it $e -i$ul re"e al respe"ta(ilitatii lor si !u a +ost luat i! seama. Apoi s*a $us sa*si 'a$a "opilul, l*a ti!ut i! (rate si l*a sarutat "u u! sarut o(osit, +ara 'iata si +ara sa tra$e-e !i"i u! +el $e emotie, l*a parasit, $upa "e i*a pus i! ma!a o (u"ata $e "io"olata $e u! pe!!#. Apoi, "u ultimii sili!gi, a luat u! (ilet $e tre! si a 'e!it la Gori!g. Se pare "a "ele mai amare ami!tiri ale ei erau legate $e lo"urile impa$urite si $e li'e-ile 'er-i si i!ti!se $i! prea%ma Gori!g*ului. .ar e "iu$at +elul i! "are +emeile stra!g la piept "utitul "are le strapu!ge & poate "a pri!tre ama*ra"iu!i se impletes" si a$u"erile ami!te i!sorite ale "elor mai $ragi "lipe petre"ute su( +ru!-arele um(roase, peste "are pomii i!alti isi aplea"a ramurile atat $e %os. A ,oi!arit toata -iua pri! pa$urile $e la margi!ea +lu'iului, iar "a!$ s*au lasat um(rele serii si amurgul a i!'aluit apele "u ma!tia lui i!tu!e"ata, ea si*a i!ti!s (ratele spre +lu'iul li!istit, "are +usese martorul !e"a-urilor si (u"uriilor ei si a"esta a "upri!s*o "u (ratele lui primitoare si, ase-a!$u*i "apul o(osit pe pieptul lui, i*a ali!at pe 'e"i $urerea. Ast+el a pa"atuit ea, si i! 'iata, si i! moarte. .um!e-eu s*o ierte1 Pe ea si pe toti "eilalti pa"atosi, $a"a se mai a+la $i! a"estia. Gori!g, pe malul sta!g, si Streatle#, pe "el $rept, su!t lo"uri mi!u!ate, u!$e merita sa poposesti "ate'a -ile. .rumul pa!a la Pa!g(our!e te im(ie sa +a"i o plim(are "u (ar"a "u pa!-e, su( soarele s"a!teietor, sau sa 'aslesti su( ra-ele lu!ii. I!tregul ti!ut e u! taram $e (asm. I!te!tia !oastra era sa !e i!$reptam ",iar i! a"ea -i "atre Walli!g+or$, i!sa ",ipul -am(itor al +lu'iului !e*a a$eme!it sa mai -a(o'im a"olo si, lasa!$u*!e (ar"a la po$, !e*am $us la Streatle# si am luat masa la 0Taurul0, spre marea multumire a lui o!tmore!"#. Spu! oame!ii "a, pe 'remuri, $ealurile $e pe ama!$oua malurile se impreu!au si al"atuiau o (ariera i! lo"ul u!$e e Tamisa asta-i si "a, "e'a mai sus $e Gori!g, raul se s"urgea i!tr*u! la" e!orm. )u su!t i! masura !i"i sa "o!tra-i", !i"i sa susti! a"easta a+irmatie, o re$au asa "um am primit*o. Streatle# e o ase-are stra'e",e, $ata!$, "a si "ele mai multe orase si sate $e pe malul Tamisei, $i! 'remea (rito!ilor si sa3o!ilor. .a"a ai a'ea $e ales, te*ai opri mai "ura!$ la Streatle#, $e"at la Gori!gA totusi, i! +elul lui, si Gori!g e $estul $e +rumos si e mai apropiat $e "alea +erata i! "a-ul "a!$ ai $e ga!$ s*o stergi $e la ,otel +ara sa a",iti !ota $e plata. CAPITOLUL P5II

<i de spalat. 8espre pesti si pescari. 8espre arta pescuitului cu undita. 1n pescar constiincios. O alta poveste pescareasca. Am ramas la Streatle# $oua -ile, timp i! "are !e*am spalat ru+ele. Am i!"er"at mai i!tai sa !i le spalam si!guri, su( supra'eg,erea lui George. A +ost u! ese" lame!ta(il: $upa spalat, aratau mai rau $e"at i!ai!te. E a$e'arat "a pa!a a !u +i spalate erau +oarte, +oarte mur$are, $ar se puteau purta. .upa "e le*am spalat, +lu'iul i!tre Bea$i!g si He!le# era mai "urat $e"at i!a* i!te. Toata mur$aria $i! apa i!tre Bea$i!g si He!le# am stra!s*o !oi i! ru+e, "u prile%ul spalatului. Spalatoreasa $e la Streatle# !e*a spus "a respe"tul $e si!e o o(liga sa !e ia u! pret i!treit. .upa ea, !umai spalat !u se putea !umi trea(a pe "are o +a"use, +ii!$ mai $egra(a o operatie $e e3"a'are. Am platit !ota +ara sa "ra"!im. Begiu!ea Streatle#*Gori!g e u! mare "e!tru pes"ares", u! a$e'arat para$is al pestilor. Stiu "a, o",ea!a, 'a$u'ita, por"usori si tipari & "ati 'rei, !*ai $e"at sa te ase-i pe malul +lu'iului si sa $ai "u u!$ita la peste "at e -iua $e mare. Asa +a" u!ii si !u pri!$ !imi". )*am i!tal!it i!"a pe "i!e'a "are sa +i pes"uit i! Tamisa alt"e'a $e"at (oistea! si pisi"i moarte, $ar asta, +ireste, !u are !imi" $e*a +a"e "u pes"uitul. G,i$ul pes"ares" lo"al !u spu!e u! "u'a!t $espre posi(ilitatea $e a pri!$e "e'a. Se multumeste $oar sa spu!a "a 0e u! lo" (u! pe!tru pes"uit0 si i! masura i! "are "u!os" si eu regiu!ea, su!t i!tru totul pregatit sa spri%i! a"easta a+irmatie. )u e3ista lo" pe glo( u!$e sa poti pes"ui mai mult si o perioa$a mai i!$elu!gata. U!ii pes"ari 'i! ai"i si pes"uies" o -i, altii se opres" si pes"uies" o lu!a. Poti sa stai si sa pes"uiesti si u! a!, $a"a ai ",e+ & e totu!a. 0Calau-a pes"arului $e pe Tamisa0 spu!e "a 0pri! prea%ma lo"ului se gases" stiu"i si (i(a!i0, $ar ai"i 0Calau-a0 greseste. E posi(il "a pri! partea lo"ului sa +ie stiu"i si (i(a!i. .e +apt, stiu pre"is "a su!t. Se*!tampla sa 'e-i (a!"uri i!tregi "a!$ te $u"i sa +a"i o plim(are pe malul +lu'iuluiA atu!"i 'i! si ies pe %umatate $i! apa, "u gurile $es",ise, astepta!$ (is"uiti. .a"a, iarasi, te $u"i sa te s"al-i, se stra!g grama$a, iti (area-a $rumul si te s"ot $i! sarite, i! !i"i u! "a-, i!sa, !u 0se pri!$0 "u o +arama $e 'ierme la "apatul u!ui "arlig X asta !u1 Perso!al, !u su!t u! (u! pes"uitor. Pe 'remuri a"or$asem a"estei preo"upari o ate!tie $eose(ita si a'eam impresia "a +a" progrese +rumusele, $ar maestrii "o!sa"rati m*au s+atuit sa re!u!t, pe!tru "a, $upa "um -i"eau ei, !u 'oi e3"ela !i"io$ata i! a"easta arta. Erau $e parere "a aru!" u!$ita "u o $eose(ita i!$ema!are, "a am apli"atie, pre"um si su+i"ie!ta le!e'ie "o!stitu* tio!ala, totusi erau "o!'i!si "a !u 'oi +i !i"io$ata u! (u! pes"ar. )u a'eam $estula imagi!atie. Ca poet, tot ei imi -i"eau, "a s"riitor $e roma!e +oileto!, "a reporter sau "e'a i! ge!ul a"esta, as +i putut "orespu!$e, $ar $e la u! pes"uitor "u u!$ita pe Tamisa se "ere mai multa +a!te-ie si mai multa i!'e!ti'itate $e"at a'eam eu. U!ii au impresia "a tot "e se "ere u!ui pes"ar e sa stie sa toar!e la mi!"iu!i "at mai gogo!ate +ara sa roseas"a, $ar asta e o greseala. Simpla lor i!'e!tare !u +oloseste la !imi", asta o poate +a"e si u! ageamiu. A$e'aratul pes"uitor "u u!$ita se "u!oaste $upa ama!u!tele "ele mai mi"i, $upa tusele "u "are i!+rumusetea-a pro(a(ilitatile, $upa aerul $e 'era"itate s"rupuloasa, aproape pe$a!ta, pe "are*l imprima po'estirilor sale. Ori"i!e poate spu!e: 0Aseara am pri!s "i!"ispre-e"e $u-i!i $e (i(a!i0 sau 0Lu!ea tre"uta am pus ma!a pe u! por"usor "are "a!tarea optspre-e"e li're si masura trei pi"ioare, $e la "ap ia "oa$a.0 )u e !e'oie $e !i"i o arta pe!tru asa "e'a. E o ",estie "are "ere "ura%, atata tot. U!ui $esa'arsit pes"uitor "u u!$ita i*ar +i pur si simplu rusi!e sa spu!a o ast+el $e mi!"iu!a. eto$a lui e o stii!ta i! si!e. El i!tra i! "asa "u palaria pe "ap, se i!stalea-a pe u! s"au! "o!+orta(il, isi apri!$e pipa si i!"epe sa pu+aie i! ta"ere. Pe "ei ti!eri ii lasa sa tra!"a!eas"a u! timp, apoi pro+ita $e u! mome!t $e li!iste, isi s"oate luleaua $i! gura si, s"utura!$*o pe gratarul "ami!ului, o(ser'a: & arti seara am $at o lo'itura, !u gluma, $ar e mai (i!e sa !u po'estes" !ima!ui

$espre asta. & Cum asa2 .e "e2 i!trea(a toti. & 4ii!$"a su!t "o!'i!s "a !*o sa ma "rea$a !ime!i, raspu!$e (atra!ul 'ulpoi, +ara "ea mai mi"a um(ra $e parere $e rau i! glas, i! 'reme "e isi umple pipa $i! !ou si*i "ere (arma!ului u! D,isC# s"otia! $e trei sili!gi. Urmea-a o pau-a, i! "are !ime!i !u se simte i!$ea%u!s $e sigur pe si!e "a sa*l "o!tra-i"a pe (atra!, "are tre(uie sa "o!ti!ue +ara pi" $e i!"ura%are. & )u, spu!e el me$itati'. )*as "re$e*o !i"i eu $a"a mi*ar spu!e*o "i!e'a, si totusi e a$e'arat. Am stat a"olo toata $upa*amia-a +ara sa pri!$ !imi", a+ara $e 'reo "ate'a $u-i!i $e 'a$u'ite si tipari si ma pregateam sa ple" a"asa, "a!$, $eo$ata, am simtit o smu"itura 'iole!ta la u!$ita. i*am spus "a e u! alt pestisor si am $at sa ri$i" u!$ita. Ei (i!e, sa +iu a+urisit $a"a am putut salta u!$ita1 i*a tre(uit o %umatate $e "eas & au-iti, $om!ilor, o %umatate $e "eas1 "a sa s"ot pestele a"ela la mal. Eram "o!'i!s, "e mai, "a $i! "lipa*! "lipa mi se rupe u!$ita1 Ca!$ "olo, "e "re$eti "a era2 U! !isetru1 U! !isetru $e patru-e"i $e li're1 Si asta pes"uit "u u!$ita, mai +rate1 Cre$ si eu "a +a"eti o",ii mari1 Jupa!e, i!"a u! D,isC#, te rog1 .upa a"eea se apu"a sa po'esteas"a, spre uimirea tuturor a"elora "are au 'a-ut mi!u!ea, "um i*a primit !e'asta sa a"asa si "e "ome!tarii a +a"ut Joe /uggles. U! (irtas $e pe Tamisa, pe "are l*am i!tre(at o$ata $a"a !u se pli"tiseste tot as"ulta!$ !a-$ra'a!iile pes"arilor, mi*a raspu!s: & O, !u, $om!ule, "el puti! !u a"um. La i!"eput ma $a$eau gata, i!sa a"um, sa +iu al !ai(ii, si eu si !e'asta*mea le as"ultam -iuli"a i!treaga. Te o(is!uiesti, te o(is!uiesti. Am "u!os"ut "a!$'a u! ta!ar +oarte s"rupulos, "are i! mome!tul "a!$ s*a apu"at $e pes"uit si*a +aga$uit solem! "a !u*si 'a e3agera ispra'ile "u mai mult $e $oua-e"i si "i!"i la suta. & .a"a pri!$ patru-e"i $e pesti, -i"ea el, o sa le spu! tuturor "a am pri!s "i!"i-e"i si asa mai $eparte. )u 'oi tre"e i!sa $e a"easta limita, pe!tru "a e u! pa"at sa mi!ti. .ar pla!ul "u $oua-e"i si "i!"i la suta !u $a$u re-ultatele $orite. )u*l putea $elo" pu!e i! apli"are. Cel mai mare !umar $e pesti pri!si i!tr*o -i era $e trei si e imposi(il sa a$augi $oua-e"i si "i!"i la suta la a"est !umar & "el puti! atu!"i "a!$ e 'or(a $e pesti. Omul isi ri$i"a asa$ar pro"e!ta%ul la trei-e"i si trei si o treime la suta, $ar !u i-(utea sa se $es"ur"e !i"i i! +elul a"esta $a"a pri!$ea !umai u!ul sau $oi pesti. Pe!tru a simpli+i"a lu"rurile, se ,otari sa $u(le-e "a!titatea. .upa "e +olosi a"est sistem 'reo $oua lu!i $e -ile, se $e"lara $i! !ou !esatis+a"ut. )u*l "re$ea !ime!i "a!$ spu!ea "a !u a +a"ut alt"e'a $e"at sa $u(le-e !umarul, iar mo$estia lui il pu!ea i! i!+erioritate 'a$ita +ata $e "eilalti pes"ari "u u!$ita. .a"a pri!$ea trei pesti si spu!ea "a a pes"uit sase, il "upri!$ea o i!'i$ie $ureroasa au-i!$u*l pe u! altul, $espre "are stia pre"is "a !u a pri!s $e"at u! si!gur peste, lau$a!$u*se i! +ata oame!ilor "u $oua $u-i!i. I! "o!se"i!ta, +a"u u! legama!t "u si!e i!susi, legama!t pe "are l*a respe"tat "u s+i!te!ie $e atu!"i i!"oa"e, si "are "o!sta i! a"eea "a i!-e"i !umarul pestilor pri!si, asa "a, +ie"are peste pri!s "o!ta "a -e"e si "u -e"e i!"epea. .a"a, $e e3emplu, !u pri!$ea !i"i u! peste, spu!ea "a a pri!s -e"e. Potri'it a"estui sistem, !u putea pri!$e !i"io$ata mai puti! $e -e"e pesti. Je"e era "i+ra $e (a-a. .a"a, iarasi, se i!tampla sa pri!$a u! peste, ur"a la $oua-e"i, i! timp "e $oi si trei "o!tau respe"ti' "a trei-e"i si patru-e"i, si asa mai $eparte. E u! pla! simplu si pra"ti"A i! ultima 'reme s*a propus ",iar sa +ie a$optat $e i!treaga (reasla a pes"arilor. Si, i!tr*a$e'ar, a"um 'reo $oi a!i, Comitetul Aso"iatiei Pes"arilor $e pe Tamisa a re"oma!$at 'otarea pla!ului, $ar "ati'a $i!tre mem(rii mai (atra!i s*au opus. A"estia ar +i luat proie"tul i! "o!si$erare $a"a !umarul pestilor ar +i +ost $u(lat, +ie"are peste "o!ta!$ "a $oua-e"i. .a"a i! timpul u!ei e3"ursii pe +lu'iu $ispu!eti $e o seara li(era, 'a s+atuies" sa i!trati i!tr*u!ui $i! ,a!urile satului si sa luati lo" i! sala $e "o!sumatie. 5eti i!tal!i a"olo, "u sigura!ta, u!ul sau $oi pes"ari amatori, ase-ati la u! pa,ar "u grog, si ei 'a 'or ser'i, i!tr*o %umatate $e ora, $estule (asme pes"aresti "a sa su+eriti $e i!$igestie o lu!a $e -ile. George si "u mi!e, !u stiu "e se i!tamplase "u Harris, "are $upa "e s*a $us sa se

(ar(iereas"a pe la $ouaspre-e"e si "e'a si s*a i!tors apoi "a sa*si $ea "u "rema g,etele, a $is* parut +ara urma patru-e"i $e mi!ute pe "eas, $e"i, George, eu si "ai!ele, "are 'a sa -i"aA rama!a!$ $e "apul !ostru, am +a"ut o plim(are pa!a la Walli!g+or$ i! "ea $e a $oua seara si, la i!toar"ere, am i!trat i!tr*u! ,a! $e pe malul Tamisei, "a sa !e o$i,!im si, i! ge!eral, sa !e mai $regem. Am luat lo" i! sala $e primire si a"olo am "u!os"ut u! mos!eag, "are tragea 'artos $i!tr* o lulea $i! lut si "u "are am i!trat !umai$e"at i! 'or(a. os!eagul +a"u o(ser'atia "a a +ost o -i tare +rumoasa, !oi am a$augat "a -iua $e ieri a +ost sple!$i$a, apoi !e*am spus u!ul altuia "a mai!e 'a +i !egresit o -i mi!u!ata, iar George i!ter'e!i spu!a!$ "a re"olta pare promitatoare. Apoi, i!tr*u! +el sau altul, i*am $at sa i!teleaga "a !u su!tem $e pri! partea lo"ului si "a a'em $e ga!$ sa ple"am a $oua -i. Co!'ersatia +u i!trerupta $e o pau-a, i! timpul "areia pri'irile !oastre au rata"it pri! i!"apere si, i! "ele $i! urma, !i s*au oprit asupra u!ei mari "utii $i! sti"la, 'e",e si pra+uita, ase-ata +oarte sus $easupra "ami!ului si "o!ti!a!$ u! pastra'. Pastra'ul asta ma +as"i!a & era u! mo!stru $e peste. .e +apt, la prima 'e$ere "re-usem "a e u! moru!. & A1 +a"u mos!eagul, urmari!$u*mi pri'irea. E u! e3emplar gro-a', !u*i asa2 & Este, am murmurat eu. E o !amila, !u u! peste. Iar George il i!tre(a pe (atra!: & Cat "re-i "a poate sa "a!tareas"a2 & Optspre-e"e li're si sase u!"ii, spuse priete!ul !ostru, s"ula!$u*se si s"ota!$u*si ,ai!a. .a, urma el, ia trei ale lu!ii 'iitoare se impli!es" saispre-e"e a!i $e "a!$ l*am pri!s. L* am pri!s "olo, la!ga po$, "u u! (oistea!. Imi spusesera oame!ii "a e i! apa, iar eu am -is "a am sa*l pri!$. Si pa!a la urma tot al meu a +ost1 )u prea se mai i!tal!es" pesti $e marimea asta pe ai"i. )oapte (u!a, $om!ilor, !oapte (u!a. os!eagul iesi si !e lasa si!guri. .upa "ele "e au-isem, !u !e 'e!ea sa !e luam o",ii $e la pestele a"ela, "are, i!tr*a$e'ar, era u! peste e3traor$i!ar. )e uitam i!"a la el, "a!$ u! "araus, "are to"mai se oprise la ,a!, se apropie $e usa "amerei "u o ,al(a "u (ere i! ma!a si se uita lu!g la pastra'. & ari"el pastra', -ise George, i!tor"a!$u*se spre !oul 'e!it. & Cre$ si eu1 raspu!se omul Si, $upa "e mai trase o i!g,ititura, a$auga: & Erati ai"i "a!$ a +ost pes"uit2 & )u, i*am raspu!s !oi. )u su!tem $e pri! partea lo"ului. & A1 +a"u "arausul. Atu!"i, $esigur, !*a'eati $e u!$e sa +iti ai"i. Cre$ "a su!t 'reo "i!"i a!i $e "a!$ l*am pri!s. & .um!eata l*ai pri!s2 am i!tre(at eu. & Eu, raspu!se "arausul mu"alit. L*am pri!s ",iar la!ga e"lu-a, ma rog, la!ga "eea "e era e"lu-a pe atu!"i, i!tr*o 'i!eri $upa*masa. Culmea este "a l*am pri!s "u o mus"ulita. a $usesem sa pes"uies" stiu"i si !umai la pastra'i !u*mi era ga!$ul1 Si "a!$ am 'a-ut "ogeamite $i,a!ia agatata $e s+ori"i"a, sa*mi 'i!a ameteala, !u alta1 Ga!$iti*'a, "a!tareste $oua-e"i si sa* se $e li're. )oapte (u!a, $om!ilor, !oapte (u!a1 Peste alte "i!"i mi!ute i!tra u! al treilea, $es"rii!$u*!e "um l*a pri!s el i!tr*o $imi!eata, "u u! 'iermusor. .upa "e ple"a, u! i!$i'i$ $e 'arsta mi%lo"ie, +legmati" si "u i!+atisare gra'a, i!tra i!au!tru si se ase-a la!ga +ereastra. Cat'a timp, !i"i u!ul $i!tre !oi !u s"oase o 'or(a, $ar, i! "ele $i! urma, George se i!toarse "atre !oul 'e!it si*i spuse: & 5a rog sa ma iertati, sper "a !*o sa luati i! !ume $e rau li(ertatea pe "are !e*o i!ga$uim !oi, !iste strai!i 'e!iti $e $eparte, $ar '*am rama!e i!$atorati $a"a !e*ati po'esti "um ati pri!s pastra'ul $e "olo. & .ar "i!e '*a spus "a l*am pri!s eu2 !e i!tre(a el, mirat. I*am raspu!s "a !u !e*a spus !ime!i, $ar "a, i!sti!"ti', simteam "a el a +a"ut ispra'a asta. & E uimitor, $e*a $reptul uimitor, rase strai!ul +legmati". )u 'a i!selati "atusi $e puti!.

Eu l*am pri!s. .ar sa g,i"esti asta1 Pe o!oarea mea, e !emaipome!it1 )e*a po'estit apoi "um i*a tre(uit o %umatate $e ora "a sa*l s"oata la mal si "um si*a rupt u!$ita. A mai spus "a a%u!s a"asa, i*a "a!tarit "u mare gri%a si pastra'ul a'ea !u mai puti! $e trei-e"i si patru $e li're. .upa "e ple"a el, i!tra ,a!giul. Ca!$ i*am istorisit toate po'estile pe "are le au-isem $espre pestele a"ela, sa*l +i 'a-ut pe ,a!giu "um s*a por!it pe ras. )u*i 'or(a, si !oi ra$eam, si i!"a "u la"rimi. & Au-i $um!eata1 Jim /ates, si Joe uggles, si $om!ul Jo!es, si (atra!ul ill# au!$ers sa le spu!a "a l*au pri!s ei1 Ha1 Ha1 Ha1 Sa !u mori $e ras2 ,o,oti (atra!ul, ti!a!$u* se $e pa!te"e. Au-i, sa mi*l $ea ei mie, "a sa*mi impo$o(es" salo!ul111 Ha1 Ha1 Ha1 .upa "are !e spuse a$e'arata istorie a pestelui. II pes"uise el i!susi "u multi a!i i! urma, pe "a!$ era (aiat si !u $atorita 'reu!ui mestesug $eose(it, "i $atorita a"elui !oro" "are il urmareste i!tot$eau!a pe u! (aiat "a!$ a"esta +uge $e la s"oala si se $u"e sa pes"uias"a i!tr*o $upa*amia-a i!sorita, "u o (u"ata $e ata legata la "apatul u!ui (at. Pastra'ul a"ela l*a s"apat $e (ataie a"asa si pa!a si i!'atatorul a $e"larat "a +a"ea mai mult $e"at regula $e trei simpla si e3er"itiile, laolalta. I! mome!tul a"ela "i!e'a il striga pe ,a!giu, iar George si "u mi!e !e i!toarseram $i! !ou pri'irile "atre peste. I!tr*a$e'ar, era u! pastra' impresio!a!t. Cu "at il pri'eam mai mult, "u atat !e mi!u!am mai mult. George era atat $e "oplesit i!"at se ur"a pe spetea-a u!ui s"au!, "a sa*l "o!temple mai (i!e. S"au!ul alu!e"a, George se agata "u $isperare $e "utia a"easta $i! sti"la, "are "a-u %os si se sparse, iar George si s"au!ul se pra(usira peste ea. & Sper "a pestele !*a patit !imi", am strigat eu, alarmat. & Cre$ "a !u, spuse George, "ulega!$u*se $e pe %os "u gri%a si pri'i!$ i! %ur. A$e'arul era altul. Pastra'ul -a"ea pe $usumea, s+aramat i! o mie $e "io(uri & -i" o mie, $ar e posi(il sa +i +ost !umai !oua sute. )u le*am !umarat. )i s*a parut "iu$at si $e !ei!teles "a u! pastra' impaiat sa se s+arame i! (u"ati i! +elul a"esta. .a. Ar +i +ost "iu$at si $e !ei!teles $a"a ar +i +ost impaiat. .ar !u era. Pastra'ul era +a"ut $i! ala(astru. CAPITOLUL P5III 2clu%e. Ma fotografie% impreuna cu George. -allingford. 8orchester. !bingdon. 1n familist. 1n loc minunat pentru inec. O portiune de apa dificila. 2fectul demorali%ator al aerului din prea"ma fluviului. Am parasit Streatle# a $oua -i i! -ori, 'asli!$ pa!a la Cul,am, u!$e am $ormit su( "o'iltir, i!tr*o rastoa"a. I!tre Streatle# si Walli!g+or$, +lu'iul !u e $i! "ale*a+ara $e i!teresa!t. .e la Cle'e i!ai!te, pe o i!ti!$ere $e sase mile si %umatate, !u mai i!tal!esti !i"i o e"lu-a. Cre$ "a e "ea mai lu!ga portiu!e $e apa !ei!trerupta $e e"lu-e, $i!"olo $e Te$$i!gto!, "lu(ul O3+or$ +olosi!$*o pe!tru pro(ele $e opt. Ori"at ar +i $e pla"uta a(se!ta e"lu-elor pe!tru 'aslasi, simplii "autatori $e $istra"tii o regreta. ie, u!uia, imi pla" e"lu-ele pe!tru "a i!trerup mo!oto!ia 'aslitului. Imi pla"e sa stau %os i! (ar"a si sa ma ri$i" ale!e $i! stra+u!$urile*i ra"oroase, "a sa 'a$ !oi pri'elisti, sau sa ma $espart $e lumea a"easta, "a sa -i" asa, a+u!$a!$u*ma i! (ar"a si astepta!$, i! timp "e portile grele s"artaie si gea!a sla(a $e lumi!a a -ilei $i!tre ele se largeste, pa!a "a!$, sura-ator, +lu'iul apare i! toata maiestatea lui, iar (ar"a s"apa $e i!tem!itarea ei tre"atoare pe!tru a i!+ru!ta $i! !ou apele.

)espus $e pitoresti su!t a"este e"lu-e6=. E o pla"ere sa stai $e 'or(a "u (atra!ul, $ar 'a%!i"ul, pa-!i" al e"lu-ei, "u 'esela lui sotie sau "u +ii"a lor "u o",i s"a!teietori. Tot a"olo i!tal!esti alte (ar"i si !umai$e"at se i!+iripa o $is"utie. Tamisa !u ar mai +i u! ti!ut $e (asm $a"a !u ar +i e"lu-ele. Tot 'or(i!$ $e e"lu-e, mi*am ami!tit $e u! a""i$e!t "are era "at pe "e sa !i se i!tample i!tr*o $imi!eata $e 'ara la Hampto! Court. Era o -i sple!$i$a, e"lu-a era i!tesata $e lume si, $upa "um e o(i"eiul pe +lu'iu, u! +otogra+ i!-estrat "u o mi!te spe"ulati'a !e +otogra+ia pe toti i! timp "e stateam !emis"ati i! (ar"i pe apa "are se ri$i"a. La i!"eput !u prea mi*am $at seama $espre "e a!ume e 'or(a si, $e a"eea, am +ost +oarte surpri!s 'a-a!$u*l pe George "a*si !ete-este i! gra(a pa!talo!ii, isi potri'este parul, isi $a "as",eta pe "ea+a stre!gareste si, lua!$u*si u! aer $e a+a(ilitate ameste"ata "u tristete, se ase-a i!tr*o atitu$i!e gratioasa si i!"ear"a sa*si as"u!$a pi"ioarele. i*am i!",ipuit mai i!tai "a a -arit 'reo +ata pe "are o "u!oaste si m*am uitat impre%ur sa 'a$ "i!e ar putea sa +ie. Toata lumea $i! prea%ma e"lu-ei se pre+a"use i! sta!a $e piatra. Stateau i! pi"ioare sau se$eau "u totii i! "ele mai stra!ii po-itii "u puti!ta, sema!a!$ "u +igurile $e pe e'a!taiele %apo!e-e. Toate +etele -am(eau & era o pla"ere sa le pri'esti1 Cat $espre (ar(ati, a"estia a'eau mutre i!"ru!tate, si o i!+atisare se'era si !o(ila. )u tre"u i!sa mult si am i!teles $espre "e e 'or(a. *am i!tre(at $a"a 'oi +i gata la timp, (ar"a !oastra +ii!$ prima si m*am ga!$it "a ar +i +ost urat $i! partea mea sa stri" po-a omului. *am i!tors asa$ar repe$e si m*am ase-at la pro'a, u!$e m*am re-emat $e o pra%i!a "u o gratie !epasatoare, i!tr*o atitu$i!e "are sugera agilitate si +orta. i*am ara!%at parul, potri'i!$ u! "arlio!t pe +ru!te, si mi*am luat o e3presie $e ta!$ra mela!"olie ameste"ata "u puti! "i!ism, "are, $upa "um mi s*a spus, ma pri!$e +oarte (i!e. I! timp "e stateam asa, astepta!$ marele e'e!ime!t, am au-it pe "i!e'a "a striga i! spatele meu: & Hei1 Uita*te la !asul7> $umitale1 )u puteam sa ma i!tor" sa 'a$ "e s*a i!tamplat si al "ui era !asul "are tre(uia "o!templat. Am aru!"at pe +uris o pri'ire spre !asul iui George. El era la lo"ul lui, !e'atamat, i! ori"e "a- !u se i!tamplase !imi" rau "u !asul lui, "are ar +i putut +i i!$reptat. *am uitat "ru"is si la al meu si am a%u!s la o "o!statare asema!atoare. & 5e-i $e !as, i$iotule1 striga a"eeasi 'o"e, tu!ator $e asta $ata. Apoi u! alt glas: & Impi!geti !asul a+ara, ,ei, 'oi astia $oi "u "ai!ele1 )i"i George, !i"i eu !u i!$ra-!eam sa !e i!toar"em. a!a omului era pe "apa"ul aparatului +otogra+i", putea sa*l ri$i"e i! ori"e mome!t. Oare !oua !e strigau2 Ce se i!tamplase "u !asurile !oastre2 .e "e tre(uia sa*i impi!gem2 I! "lipa a"easta, i!treaga e"lu-a i!"epu sa -(iere si o 'o"e $e (arito! urla: & 4iti ate!ti "u (ar"a1 .a"a !u 'a gra(iti, i! +otogra+ie o sa apara $oua "a$a're1 Ca!$ !e*am uitat, "e sa 'e-i2 Pro'a (ar"ii !oastre se i!tepe!ise i! lem!aria e"lu-ei, i! timp "e apa "restea i! %urul ei si o ri$i"a i! sus. I!"a o "lipa si !e*am +i rastur!at. Cu iuteala ga!$ului, am apu"at +ie"are "ate o 'asla si, i-(i!$ "u putere i! gar$ul e"lu-ei, am eli(erat (ar"a, "eea "e !e*a "ul"at pala!"a pe +u!$. )*am iesit (i!e i! +otogra+ie. .upa "um era si $e asteptat, soarta 'oise "a omul sa*si pu!a i! +u!"tiu!e !e!oro"itul a"ela $e aparat e3a"t i! "lipa "a!$ stateam lu!giti pe spate, "u pi"ioarele i! aer si "u o e3presie pe ",ip "are 'oia sa spu!a: 0U!$e ma a+lu20 si 0Ce s*a i!tamplat20 Pu!"tul $e atra"tie al +otogra+iei, +ireste, erau pi"ioarele !oastre. .e alt+el, !u prea a'eai "e 'e$ea i! a+ara $e pi"ioare. O"upau primul pla!, i! i!tregime. I! spatele lor se mai $esluseau
6= ai "urS!$ a +ost o pl8"ere. .ire"Qia pe!tru pa-a Tamisei Rmi +a"e impresia "8 R! ultima 'reme s*a tra!s+ormat R!tr*o so"ietate pe!tru a!ga%area i$ioQilor. 4oarte mulQi pa-!i"i $e e"lu-e, mai ales R! porQiu!ile "ele mai aglomerate ale +lu'iului, su!t !iUte (8trS!i sup8r8"ioUi Ui !er'oUi, "u totul !epotri'iQi pe!tru postul pe "are*l o"up8. F!.a.G 7> Jo" $e "u'i!te: nose R! e!gle-8 R!seam!8 Ui nas, $ar Ui botul unei b=rci

"ate'a (ar"i si "rampeie $i! peisa%ul i!"o!%urator, $ar toti si toate aratau atat $e !ei!sem!ati si $e ri$i"oli i! "omparatie "u pi"ioarele !oastre, i!"at, rusi!ati si spasiti, toti "eilalti au re+u-at sa su(s"rie la po-a. 5a-a!$ !egati'ul, proprietarul u!ui 'aporas "are "oma!$ase sase "opii a!ula "oma!$a. Era gata sa le "umpere, $a"a "i!e'a ar +i +ost i! stare sa*i arate 'aporasul lui, $ar !*a putut i!sa !ime!i. Era u!$e'a i! spatele pi"iorului $rept al lui George. S*a "reat o situatie $eli"ata. 4otogra+ul, 'a-a!$ "a !oua -e"imi $i! po-a erau o"upate $e !oi, a +ost $e parere "a ar tre(ui sa "umparam "ate -e"e (u"ati +ie"are, $ar !oi am re+u-at. I*am spus "a !u a'em !imi" impotri'a u!ei +otogra+ii, $ar "a pre+eram sa +im +otogra+iati sta!$ i! pi"ioare. Walli!g+or$, ase-at la sase mile mai sus $e Streatle#, e u! oras +oarte 'e",i si a +ost u! "e!tru +oarte a"ti' i! +aurirea istoriei e!gle-eA i! 'remea (rito!ilor, !u era $e"at o ase-are primiti'a, "u "ase +a"ute $i! lut. Legiu!ile roma!e i*au e'a"uat pe (rito!i si au i!lo"uit -i$urile $i! lut "u +orti+i"atii puter!i"e, ale "aror urme Timpul !u a reusit sa le stearga, i!tr*atat $e (i!e se pri"epeau sa "o!struias"a a"esti -i$ari 'e",i $e "a!$ lumea. .ar Timpul, "u toate "a s*a oprit la poalele -i$urilor roma!e, i*a pre+a"ut "ura!$ pe roma!i i! pul(ere si i! lo"ul a"ela, mai tar-iu, i*a (atut i! ra-(oaie pe sal(ati"ii sa3o!i si pe uriasii $a!e-i, pa!a "a!$ au 'e!it !orma!-ii. Walli!g+or$ a +ost u! oras i!tarit, o a$e'arata "etate, pa!a i! 'remea ra-(oiului parlame!tar, "a!$ 4air+a3 l*a supus u!ui ase$iu lu!g si !e"rutator. Orasul a "a-ut i! "ele $i! urma si -i$urile au +ost rase $e pe supra+ata pama!tului. I!tre Walli!g+or$ si .or",ester, ti!utul $e'i!e mai $eluros, mai 'ariat si mai pitores". .or",ester e la o %umatate mila $epartare $e +lu'iu. Poti a%u!ge la .or",ester si "u o (ar"a mi"a, $ar e mult mai re"oma!$a(il sa te $ai %os la e"lu-a .a# si s*o iei peste "amp. /atra!ul orase o lo"alitate i!"a!tatoare, pas!i"a, "u+u!$ata i! li!iste si toropeala. Ca si Walli!g+or$, a +ost o "etate pe 'remea trito!ilor. Pe atu!"i se !umea Caer .ore! & 0Cetatea $e pe apa0. ai tar-iu, roma!ii si*au "o!struit ai"i o ta(ara uriasa, ale "arei +orti+i"atii i!"o!%uratoare par !iste "oli!e %oase si !ete$e, iar i! -ilele sa3o!ilor a +ost "apitala Wesse3* ului. .or",ester e +oarte 'e",i si pe 'remuri a +ost +oarte puter!i" si i!sem!at. A"um se ti!e la o parte $e +reamatul lumii, motaie si 'isea-a. I! %urul lui Cli+to! Hamp$e!, el i!susi u! sat i!"a!tator $e mo$a 'e",e, pas!i" si presarat "u +lori, $e"orul ri'era! e !espus $e (ogat. .a"a rama!eti peste !oapte la Cli+to!, "autati sa $ormiti !egresit 0La or-ul "osit0. Cre$ "a !u greses" "a!$ a+irm "a este ,a!ul "el mai 'e",i si mai pitores" $e pe Tamisa. E ase-at pe partea $reapta a po$ului, +oarte $eparte $e sat. Crestele %oase ale a"operisului $i! paie si +erestrele "u multe o",iuri ii $au o i!+atisare $e "asuta $i! (asme, i! timp "e i!teriorul ami!teste si mai mult $e 0a +ost o$ata "a !i"io$ata0. )u e !i"i$e"um u! lo" potri'it pe!tru eroi!a u!ui roma! mo$er!. Eroi!a u!ui roma! mo$er! e i!tot$eau!a 0i!alta "a o $i'a0 si 0isi i!$reapta ma!$ra statura0. La ,a!ul 0La or-ul "osit0 s*ar lo'i !umai$e"at "u "apul $e ta'a! $a"a ar i!"er"a sa +a"a asa "e'a. .e aseme!ea, "asa !u e $elo" potri'ita pe!tru u! om (eat. Prea multe surpri-e Il asteapta, i! ",ip $e trepte "are "o(oara spre "amera "utare sau ur"a spre "amera "utare, iar ur"atul s"arilor pa!a la o$aia $e "ul"are sau gasirea patului $upa "e ur"a la eta% su!t pro(leme "are*l $epases". A $oua -i !e*am s"ulat "u !oaptea i! "ap, $eoare"e 'oiam sa a%u!gem la O3+or$ $upa* amia-a. E surpri!-ator "at $e $e'reme se poate s"ula "i!e'a "a!$ $oarme i! aer li(er, i!'elit i!tr*o patura, pe s"a!$urile (ar"ii si "u u! geama!ta! i! lo" $e per!a, !u te mai ga!$esti "u alea! la "ele 0!umai "i!"i mi!ute0, "a atu!"i "a!$ $ormi i!tr*u! pat $i! pu+. Am luat gustarea $e $imi!eata si la opt si %umatate tre"eam pri! e"lu-a Cli+to!. I!tre Cli+to! si Cul,am, tarmurile +lu'iului su!t %oase, mo!oto!e si !ei!teresa!te, $ar $i!"olo $e e"lu-a Cul,am, "ea mai re"e si mai a$a!"a $i!tre toate, peisa%ul "apata mai multa "uloare. La A(i!g$o!, +lu'iul "urge pe la!ga stra-ile orasului. A(i!g$o! e u! orasel $e pro'i!"ie tipi" & li!istit, gro-a' $e respe"ta(il, "urat si pli"tisitor pa!a la $isperare. Se +aleste "a e 'e",i,

$ar e i!$oiel!i" $a"a poate +i asemuit "u Walli!g+or$*ul sau .or",ester*ul i! pri'i!ta a"easta. Pe 'remuri se ri$i"a ai"i o ma!astire 'estita, iar asta-i, i!tre $aramaturile -i$urilor s+i!tite se +a(ri"a (ere. I! (iseri"a St. )i",olas, la A(i!g$o!, se gaseste mo!ume!tul lui Jo,! /la"CDall si al sotiei sale Ja!e, "are, $upa "e au $us u! trai +eri"it impreu!a, au murit i! a"eeasi -i, la 76 August 6?7;, iar i! (iseri"a St. Hele! sta s"ris "a 0$i! "oapsele lui W. Lee0, mort i! 6?M<, 0au pur"es, "at a trait el, $oua sute mai puti! trei urmasi0. 4a"a!$ so"oteala, +amilia $om!ului W. Lee, asa$ar, !umara o suta !oua-e"i si sapte $e "apete. .om!ul W. Lee, ales i! "i!"i ra!$uri primar al A(i!g$o!*ului, a +ost, +ara i!$oiala, u! (i!e+a"ator pe!tru ge!eratia lui, $ar sper "a !u su!t multi i! ge!ul sau asta-i, i! a"est supraaglomerat se"ol al !ouaspre-e"elea. I!tre A(i!g$o! si )u!e,am Courte!a# peisa%ul e i!"a!tator. Par"ul $i! )u!e,am merita sa +ie 'i-itat. A""esul e li(er martea si %oia. u-eul "o!ti!e o "ole"tie +rumoasa $e ta(louri si a!ti",itati, iar aleile su!t mi!u!ate. Ia-ul Sa!$+or$, a+lat i! spatele e"lu-ei, e u! lo" u!$e te poti i!e"a "at ai -i"e peste. Cure!tul $e la +u!$ e e3trem $e puter!i" si "um te pri!$e, "um poti sa*ti iei a$io $e la 'iata. U! o(elis" mar",ea-a lo"ul u!$e se i!e"asera $oi oame!i, i! timp "e se s"al$au a"olo, iar treptele o(elis"ului su!t $e o(i"ei +olosite i! ",ip $e tram(uli!a $e ti!erii i!otatori "are $ores" sa se "o!'i!ga $a"a lo"ul e prime%$ios "u a$e'arat. E"lu-a I++le# si ill, la !umai o mila $e O3+or$, "o!stituie o tema +a'orita pe!tru "o!+ratii $e pe!el, "are iu(es" +lu'iul. Bealitatea, $upa "e ai 'a-ut pi"turile, e prile% $e $e-ama* gire. Am o(ser'at "a puti!e lu"ruri i! lumea asta "orespu!$ i!tru totul imagi!ilor pe "are le repro$u". Am tre"ut pri! e"lu-a I++le# pe la $ouaspre-e"e si %umatate, apoi, $upa "e am +a"ut "urat i! (ar"a si am pregatit totul pe!tru $e(ar"are, !e*am apu"at sa 'aslim serios, "a sa i!'i!gem ultima mila. )u "u!os" o portiu!e $e +lu'iu mai a+urisita $e"at a"eea $i!tre I++le# si O3+or$. Begreti "a !u te*ai !as"ut pe apele ei, "a s*o i!telegi. Eu, u!ul, !u m*am lamurit pa!a a"um, $esi am tre"ut pe a"olo $e !e!umarate ori. Omul "are reuseste sa se $es"ur"e 'asli!$ i! li!ie $reapta $e la O3+or$ la I++le# "re$ "a e i! stare sa traias"a i! ti,!a su( a"elasi a"operis "u !e'asta*sa, "u soa"ra*sa, "u sora lui "ea mai mare si "u (atra!ul ser'itor pe "are il ti!e mi!te $e "a!$ era "opil mi". Cure!tul te $u"e mai i!tai spre malul $rept, apoi spre "el sta!g, apoi la mi%lo"ul apei, apoi te su"este si te rasu"este $e trei ori, te poarta i! susul apei si s+arseste i!tot$eau!a pri! a i!"er"a sa te -$ro(eas"a, i-(i!$u*te $e o (ar"a a stu$e!tilor $e la O3+or$. Ca urmare a a"estui +apt, +ireste, !e*am a(atut i! "alea multor (ar"i i! timpul milei a"eleia, $e alt+el, "um au +a"ut si a"ele (ar"i "u !oi, si, iarasi, "a urmare a a"estui +apt, +ireste, s*au s",im(at "u'i!te grele $e o parte si $e alta. )u stiu "um se +a"e, $ar toti su!t e3trem $e irita(ili pe Tamisa. i"ile i!"i$e!te "arora !u le $ai !i"i o importa!ta pe us"at te s"ot pur si simplu $i! sarite pe +lu'iu. Ca!$ George sau Harris isi $au i! peti" pe us"at, le -am(es" "u i!$ulge!ta, $ar "a!$ +a" pe !e(u!ii pe +lu'iu, le aru!" 'or(e $i! "ele "are iti i!g,eata sa!gele i! 'i!e. .a"a se i!tampla "a 'reo (ar"a sa*mi ati!a "alea, imi 'i!e sa*i omor "u 'asla pe toti "ei $i!au!trul ei. Oame!ii "ei mai (la%i!i, pe us"at, $e'i! 'iole!ti si setosi $e sa!ge "a!$ se a+la i! (ar"a. a plim(am o$ata "u (ar"a i! to'arasia u!ei $om!isoare. Era o +ire $i! "ale*a+ara $e $omoala, $ar pe +lu'iu iti 'e!ea rau s*o as"ulti. & Ar-a*l +o"ul sa*l ar-a1 e3"lama ea "a!$ 'reu! 'aslas a'ea !e!oro"ul sa*i iasa i! "ale. .e "e !u se uita pe u!$e merge2 & Lua*te*ar $ra"u $e toala 'e",e1 spu!ea ea "u i!$ig!are "a!$ pa!-a !u 'oia sa se i!alte "um tre(uie, apoi o apu"a "u !a$e%$e si o -galtaia (rutal. Totusi, $upa "um spu!eam, pe tarm a'ea oare"are asema!ari "u sera+imii. Aerul $e pe +lu'iu are u! e+e"t $emorali-ator asupra oame!ilor. A"easta, ma ga!$es" eu, ii +a"e pa!a si pe (ar"agii sa se poarte urat u!ii "u altii si sa re"urga la u! lim(a% pe "are, +ara i!$oiala, i! "lipele lor $e "alm, il regreta.

CAPITOLUL PIP O&ford. Conceptia lui Montmorenc despre Ceruri. .rumusetea si avanta"ele unei barci inchinate pe Tamisa de sus. #.ala Tamisei#. Se schimba vremea. .luviul sub diferitele sale aspecte. O seara nu tocmai vesela. *a%uinte dupa ireali%abil. ,a taclale. George canta la ban"o. O melodie trista. O alta %i ploioasa. .uga. O cina improvi%ata si un toast. La O3+or$ am petre"ut $oua -ile +oarte pla"ute. I! ur(ea O3+or$ su!t o multime $e "ai!i. o!tmore!"# a susti!ut u!spre-e"e lupte i! prima -i si paispre-e"e i!tr*a $oua si, (i!ei!teles, se so"otea i! al !oualea "er. I!$i'i-ii prea pirpirii $i! !as"are sau le!esi $i! +ire "a sa 'asleas"a i! amo!te o(is!uies" sa i!",irie-e "ate o (ar"a la O3+or$ si 'asles"... la 'ale. Cei e!ergi"i, (i!ei!teles, pre+era "alatoria i! susul +lu'iului. )u e ",iar asa $e (i!e sa mergi i!tot$eau!a $us $e "ure!t. Ai mai multa satis+a"tie "a!$ iti i!"or$e-i mus",ii si*ti "roiesti $rum, lupta!$ impotri'a lui & "el puti! a"estea su!t se!time!tele pe "are le i!"er" eu, "a!$ Harris si George 'asles", iar eu su!t la "arma. Pe "ei "are au $e ga!$ sa por!eas"a $e la O3+or$ i! %os, ii s+atuies" sa*si ia propria lor (ar"a, a+ara $oar $e "a-ul "a!$ o pot lua pe a altuia +ara peri"olul $e a +i $es"operiti. I! ge!eral, (ar"ile "are se gases" $e i!",iriat pe Tamisa, $i!"olo $e arloD, su!t +oarte (u!e. .e (i!e, $e rau, su!t impermea(ile si atata 'reme "at su!t "o!$use "u gri%a, rareori se i!tampla sa se s+arame sau sa se s"u+u!$e. )u le lipses" (a!"ile si su!t pre'a-ute "u toate "ele tre(ui!"ioase, sau aproape "u toate "ele tre(ui!"ioase "a sa poti 'asli si "armi. )u su!t i!sa i!$ea%u!s $e $e"orati'e. /ar"a pe "are o i!",irie-i $i!"olo $e arloD !u e $i!tre "ele "are sa*ti i!ga$uie sa tre"i pe la!ga altii "a o 'i%elie, gro-a'i!$u*te. Ea stie sa "urme repe$e ori"e a'a!t $e a"est +el $i! partea o"upa!tilor. A"easta e pri!"ipala, as -i"e u!i"a ei "alitate. Omul $i! (ar"a i!",iriata e mo$est si retras. Pre+era sa se ti!a mereu la um(ra, pe su( "opa"ii $e pe mal, si sa "alatoreas"a mai ales i! -orii -ilei sau tar-iu !oaptea, "a!$ !u prea e lume pe +lu'iu "are sa*l 'a$a. Ca!$ omul $i! (ar"a i!",iriata i! partea $e sus a Tamisei -areste 'reu! "u!os"ut, $e(ar"a ime$iat si se as"u!$e $upa u! pom. I!tr*o 'ara +a"eam si eu parte $i!tr*u! grup "are i!",i!ase pe!tru o -i o (ar"a i! regiu!ea superioara a Tamisei. )i"i u!ul $i!tre !oi !u mai 'a-usem o (ar"a $e i!",iriat $i! regiu!ea $e sus a +lu'iului, $ar "a!$ am 'a-ut*o !u am +ost i! stare sa*i $am o $e+i!itie. S"risesem sa !i se re-er'e o (ar"a, 0u! s",i+ $e $u(lu0, si "a!$ am "o(orat pe po!to!ul $e a"ostare i!gri%itorul !e spuse: & A1 .um!ea'oastra ati "erut u! s",i+ $e $u(lu2 E i! regula. Jim, a$a 04ala Tamisei0. /aiatul ple"a si reaparu $upa "i!"i mi!ute, lupta!$u*se "u u! (utu" a!te$ilu'ia!, "are +a"ea impresia "a a +ost $e "ura!$ $e-gropat si i!"a $e-gropat !eate!t. ie, u!uia, "a!$ l*am 'a-ut, mi s*a parut o reli"'a roma!a & "e +el $e reli"'a a!ume !u stiu, posi(il o reli"'a $e "os"iug. I! prea%ma Tamisei $e sus se gaseau +oarte multe a!ti",itati roma!e, asa "a (a!uiala mea !u era !ei!temeiata, $ar ti!erelul serios $i! grupul !ostru, "are e si puti! geolog, respi!se "u $ispret ipote-a "a ar +i o reli"'a roma!a, spu!a!$ "a era limpe$e pe!tru "el mai umil i!tele"tual Fi! "are "ategorie & "u regret, se pare & !u ma putea i!"lu$e si pe mi!eG "a o(ie"tul i! ",estiu!e era +osila u!ei (ale!eA toto$ata, el !e arata $i+erite urme "e $o'e$eau "a (ale!a tre(uie sa +i aparti!ut perioa$ei pregla"iale. Pe!tru a pu!e "apat $isputei, am +a"ut apel la (aiat. I*am spus sa !u*i +ie teama, sa !e spu!a a$e'arul a$e'arat: era +osila u!ei (ale!e $i!ai!te $e A$am si E'a, sau 'reu! 'e",i si"riu roma!2 /aiatul !e spuse "a era 04ala Tamisei0. La i!"eput !i s*a parut u! raspu!s pli! $e $u, & u!ul $i!tre !oi ",iar ii $a$u $oi pe!"e

(aiatului pe!tru !easteptata lui pre-e!ta $e spirit, $ar "a!$ (aiatul se i!"apata!a sa*i $ea i!ai!te "u gluma, !e*am ratoit la el. & Hai$e, ,ai$e, pustiule, ii spuse "apita!ul !ostru "u asprime, lasa prostiile. .u*i mai"a* ti i!apoi "opaia si a$a*!e o (ar"a. Aparu apoi i!susi "o!stru"torul (ar"ii, asigura!$u*!e pe "u'a!tul lui $e meserias "a o(ie"tul era, i!tr*a$e'ar, o (ar"a, 0s",i+ul $e $u(lu0 "oma!$at $e !oi sa !e $u"a pe apele Tamisei. Am (om(a!it multa 'reme. )e*am spus "a, "el puti!, ar +i putut*o 'arui sau u!ge "u "atra!, "a, i! s+arsit, ar +i tre(uit sa +a"a "e'a "are sa o $eose(eas"a $e o (u"ata $e epa'a. Omul !u*i gasea i!sa !i"i u! "usur. ai mult ",iar, o(ser'atiile !oastre pareau sa*l %ig!eas"a. )e spuse "a a ales "ea mai (u!a (ar"a $i! "ate a'ea si "a era "a-ul sa +im "e'a mai re"u!os"atori. )e asigura "a 04ala Tamisei0, asa "um o 'e-i F"um -a"e a"olo & as +i -is euG, isi +a"e $atoria $e patru-e"i $e a!i, $upa "ate stie el, "a !ime!i !u s*a pla!s !i"io$ata si "a !u 'e$e $e "e am +i !oi primii "are s*o +a"em. )u !e*am mai "ertat. Am legat asa*!umita (ar"a "u +ra!g,ii, am a"operit "ate'a lo"uri mai a'ariate "u ,artie $e tapetat, am rostit "ate'a ruga"iu!i si am pasit la (or$. Pe!tru sase -ile, !e*au luat trei-e"i si "i!"i $e sili!gi. Ca!$ te ga!$esti "a am +i putut "umpara "u patru sili!gi sase pe!"e o a"eeasi "a!titate $e lem! +lota(il, la ori"e $epo-it $e ",erestea $e pe mal1 I! "ea $e a treia -i, 'remea se s",im(a & 'or(es" a"um $e "alatoria pre-e!ta & si am por!it $e la O3+or$ "atre "asa pe o (ur!ita i!"apata!ata. 4lu'iul, su( u! soare "e s"lipeste pri!tre u!$e %u"ause, polei!$ "u stropi $e aur tulpi!a 'er$e a +agilor, merga!$ pe u! 'ar+ $e ra-a pe "ararile um(rite, ma!a!$ um(rele spre 'a$uri, pre+a"a!$ i! $iama!te stropii rotilor $e moara, saruta!$ sagal!i" "ri!ii, sta!$ la s+at "u stu+ul, argi!ta!$ po$ete, -i$uri, lumi!a!$ "atu!e, targuri, roura!$ "u*a sa lumi!a uli"ioare si $um* (ra'i, rata"i!$u*se pri!tre trestii, -(e!gui!$u*se pri! gol+uri, s"a!tei!$ pe pa!-ele al(e si "er!a!$u*si stralu"irea pri! ur-eli $e +u!igei & e u! rau par"a s"os $i! (asme. .ar a"eiasi +lu'iu, re"e, trist si si!gurati", "u pi"uri repe-i $e ploaie "e se "er! pe apa*i sura "u u! 'aier $e +emeie, "are pla!ge pe*!+u!$ate, "u pa$urile*i ta"ute, "are, i!'elite*! pa"la $easa, par u! pal" $e $u,uri mute, $e !alu"i "u o",i "e mustra, "a +a!tome 'i!o'ate $e "umplite +apte !egre, "a sta+ii $e*apusi priete!i, "e*au +ost $ati $e mult uitarii & e o apa (a!tuita $e $u,uri "are "urge pe taramul -a$ar!i"elor pareri $e rau. Lumi!a soarelui este si!gurul $atator $e 'iata al !aturii. Ca!$ ra-ele soarelui !u mai i!"al-es", pama!tul, mama !oastra, !e pri'este "u o",i spala"iti si lipsiti $e su+let. )e simtim atu!"i tristi i! to'arasia ei si ea pare "a !u !e mai "u!oaste si !u !e mai iu(este. E "a o 'a$u'a "are si*a pier$ut sotul iu(it, iar "opiii ii ati!g ma!a si o pri'es" i! o",i, $ar ea !u*i i!tampi!a "u !i"i u! suras. Toata -iua am 'aslit pe ploaie si mu!"a !i s*a parut ",i!uitoare. La i!"eput preti!$eam "a !e pla"e. Spu!eam "a a mai i!ter'e!it o s",im(are si "a su!tem i!"a!tati sa 'e$em Tamisa si su( u! alt aspe"t. )u putea +i soare mereu si, $e alt+el, !i"i !u am +i $orit asa "e'a. )e spu!eam u!ul altuia "a !atura e +rumoasa pa!a si i! la"rimile ei. I!tr*a$e'ar, i! primele "easuri, si Harris, si eu !e*am aratat $e*a $reptul e!tu-iasmati. Am "a!tat u! "a!te" $espre 'iata $e tiga!, $espre +arme"ul a"estei 'ieti, 'es!i" (a!tuita $e +urtu!a, soare si 'a!t, $espre "at $e mult ii pla"e tiga!ului ploaia si "at $e (i!e ii +a"e, pre"um si +elul "um isi (ate %o" tiga!ul $e "ei "e !*o i!$rages". George se arata mai re-er'at +ata $e gluma si $es",ise um(rela. I!ai!te $e pra!- am ri$i"at "o'iltirul si !u l*am mai s"os toata $upa*amia-a, lasa!$ $oar o mi"a $es",i-atura i! +ata, pe u!$e u!ul $i!tre !oi sa poata 'asli si +a"e $e stra%a. I! +elul a"esta am stra(atut !oua mile si !e*am oprit peste !oapte puti! mai %os $e e"lu-a .a#. )*as putea spu!e "a a +ost o seara 'esela. Ploaia "a$ea +ara i!trerupere. Toate lu"rurile $i! (ar"a erau ume$e si lipi"ioase. Ci!a !u a +ost u! trium+. Pla"i!ta "u "ar!e, re"e, "a!$ !u ti* e +oame, iti +a"e rau !umai "a!$ o 'e-i. Ta!%eam $upa o s"rum(ie sau $upa u! "otlet, Harris

pala'ragea $espre "al"a!i si sos al(, o+eri!$ restul $e pla"i!ta lui o!tmore!"#, "are*l re+u-a si, %ig!it $upa "ate +a"ea impresia, se $use si se g,emui la "elalalt "apat al (ar"ii. George !e ruga sa !u mai 'or(im $espre ast+el $e lu"ruri, "el puti! pa!a "a!$ isi 'a ispra'i +riptura re"e $e 'a"a, +ara mustar. .upa "i!a am %u"at popa prostuH. .upa 'reo ora si %umatate $e %o", George "astiga patru pe!"e. George are i!tot$eau!a !oro" la "arti, iar Harris si "u mi!e pier$eam e3a"t "ate $oua pe!"e +ie"are. Apoi am i!trerupt %o"ul & 'or(a lui Harris, $a"a i!tre"i masura, te apri!-i prea rau. George propuse sa "o!ti!uam pe!tru a !e re'a!sa, $ar !oi am ,otarat sa !u mai luptam impotri'a Soartei. Pe urma !e*am pregatit !iste grog si !e*am ase-at la tai+as, u!ul la!ga altul. George !e po'esti $espre u! "u!os"ut $e*al lui, "are, "u $oi a!i i! urma, ple"a!$ i! sus pe Tamisa i!tr*o e3"ursie, a $ormit pe ploaie i!tr*o (ar"a la +el "u a !oastra, i!tr*o !oapte i!tru totul asema!atoare si s*a ales "u u! reumatism a"ut, "a !imi" !u a putut sa*l s"ape si a $e"e$at $upa -e"e -ile, i! ",i!uri "umplite. Era u! (ar(at +oarte ta!ar si logo$it pe $easupra. )u*i +usese $at lui George sa "u!oas"a po'este mai trista1 A"easta ii a$use ami!te lui Harris $e u! priete! $e*al lui "are i!trase i! armata "a 'olu!tar si "are, $ormi!$ su( u! "o'iltir 0i!tr*o !oapte asema!atoare0, la!ga Al$ers,ot, se tre-ise a $oua -i parali-at pe 'iata. Harris !e +aga$ui "a !e 'a +a"e "u!osti!ta "u a"est ta!ar la Lo!$ra si o sa !i se +ra!ga i!ima $e mila, 'a-a!$u*l. Cum era si +ires", a%u!seram sa $is"utam $espre s"iati"a, ra"eala, +riguri, (oli $e plama!i si (ro!sita, iar Harris +a"u o(ser'atia "a $a"a 'reu!ul $i!tre !oi s*ar im(ol!a'i serios peste !oapte, !e*am a+la i!tr*o situatie $estul $e %al!i"a, ti!a!$ seama "a !u era !i"i u! $o"tor pri! apropiere. I! urma u!ei ast+el $e "o!'ersatii, ta!%eam "u totii $upa lu"ruri mai 'esele si i!tr*u! mome!t $e sla(i"iu!e i*am propus lui George sa !e "a!te "e'a i!tremator la (a!%o*ul lui. )u stiu $a"a mai e !e'oie sa spu! "a lui George !u*i pla"e sa i!sisti. )*a mai um(lat "u +lea"uri, "um "a si*a uitat !otele a"asa sau altele $e +elul a"esta, si, pes"ui!$u*si i!strume!tul, i!"epu sa !e "a!te 0.oi o",i !egri, pli!i $e +arme"0. Pa!a i! seara a"eea "o!si$erasem 0.oi o",i !egri, pli!i $e +arme"0 $rept o melo$ie (a!ala. )ua!ta $e tristete pe "are i-(uti sa i*o imprime George ma uimi peste masura. .ori!ta "e*l "upri!se pe Harris si pe mi!e la au-ul "a!te"ului +u sa !e aru!"am u!ul $e gatul "eluilalt si sa pla!gemA !umai pri!tr*u! e+ort supraome!es" !e*am sta'ilit la"rimile, as"ulta!$ i! ta"ere ta!guioasa melo$ie. La re+re! !e*am stra$uit ",iar sa +im 'eseli. )e*am umplut i!"a o $ata pa,arele si am "a!tat si !oi: Harris, primul, "u 'o"ea tremurata $i! pri"i!a emotiei, iar George si "u mi!e urma!$u*l "u "ate'a "u'i!te: 8oi ochi negri, plini de farmec, Ce surpri%a3 Ce'ncantare3 (ti vor spune c'ai gresit. 8oi ochi negri, plini de soare... Ai"i !e*am oprit. Patosul $e !e$es"ris al a"ompa!iame!tului lui George la "u'a!tul 0$oi0, i! starea $e $epresiu!e i! "are !e a+lam, era $e !esuportat. Harris suspi!a "a u! "opil, iar "ai!ele se puse pe urlat, $e*am "re-ut "a o sa*i ples!eas"a i!ima sau +al"a. George 'roia sa "o!ti!uam "u u! alt 'ers. Era $e parere "a $a"a 'om patru!$e mai a$a!" i! atmos+era "a!te"ului si 'om $a $o'a$a $e mai mult 0a(a!$o!0, !*o sa mai +ie asa $e trist. Se!time!tul ma%oritatii, totusi, se opuse a"estei e3perie!te. )ea'a!$ alt"e'a $e +a"ut, !e*am $us la "ul"are, a$i"a !e*am $e-(ra"at si !e*am perpelit pe +u!$ul (ar"ii 'reo trei*patru "easuri. Pe urma am a$ormit "u ",iu "u 'ai si pe la "i!"i !e*am s"ulat si am ma!"at. Jiua a $oua a +ost "a si prima. Ploaia "o!ti!ua sa "a$a, iar !oi am stat su( "o'iltir,

i!'eliti i! par$esiuri, i! timp "e apa !e $u"ea agale "u ea. U!ul $i!tre !oi & am uitat "are a!ume, $ar "re$ "a eram ",iar eu & a i!"er"at timi$, i! "ursul $imi!etii, sa pu!a i! pra"ti"a 'e",ea smi!teala tiga!eas"a $e a +i 0"opii ai !aturii0 si $e a !e (u"ura $e stropii $e ploaie, $ar !*a mers. A"el 0Ce*mi pasa mie $a"a ploua10 era atat $e e'i$e!t si e3prima atat $e $ureros se!time!tele pe "are le i!"er"a +ie"are $i!tre !oi, i!"at a*l mai "a!ta parea "u totul i!util. Ca-usem "u totii $e a"or$ asupra u!ui si!gur pu!"t, si a!ume "a, ori"e a'ea sa se i!tample, 'om (ea pa,arul pa!a ia +u!$. Ple"asem pe Tamisa pe!tru a petre"e o 'a"a!ta $e $oua saptama!i si $oua saptama!i $e 'a"a!ta i!telegeam sa a'em. .a"a 'om muri & ei si2 5a +i u! e'e!ime!t trist pe!tru priete!ii si ru$ele !oastre, !u a'eam i!"otro. Simteam "a a !e lasa i!+ra!ti $e 'reme i!tr*o "lima "a a !oastra ar +i i!sem!at sa "ream u! pre"e$e!t "atastro+al. & ai su!t !umai $oua -ile, spuse Harris, si 'om re$e'e!i ti!eri si 'igurosi. La urma urmei, s*ar putea sa s"apam te+eri $i! a+a"erea asta. Pe la patru am i!"eput sa !e ga!$im la +elul i! "are !e 'om petre"e seara. To"mai tre"usem $e Gori!g si am ,otarat sa 'aslim pa!a la Pa!g(our!e si sa $ormim a"olo. & O alta seara 'esela1 murmura George. )e*am ase-at si am rumegat i! ga!$ pla!urile !oastre. 5om a%u!ge la Pa!g(our!e pe la "i!"i. 5om ispra'i "u masa "am pe la sase %umatate. Pe urma, am putea sa $am o raita pri! sat, pe ploaia a"eea tore!tiala, pa!a la ora som!ului, sau sa !e ase-am i!tr*o "ar"iuma si sa ras+oim alma!a,ul. & Al,am(ra76 ar +i mult mai atragatoare, spuse Harris, s"ota!$u*si "apul a+ara, "a sa "er"ete-e "erul. & Cu u! mi" supeu la77..., $upa a"eea, am a$augat eu, aproape +ara 'oie. & Jau $a"a !u ma "aies" "a !e*am i!,amat la !e!oro"ita asta $e (ar"a, raspu!se Harris. Urma u! i!ter'al $e ta"ere. & .a"a !u am +i luat solem!a ,otarare $e*a !e gasi moartea i! a"est si!istru "os"iug, spuse George, aru!"a!$ o pri'ire rauta"ioasa (ar"ii, !*ar stri"a sa 'a ami!tes" "a e3ista u! tre! "are, $a"a !u ma*!sel, plea"a $i! Pa!g(our!e la "i!"i si "e'a si "u "are am a%u!ge la Lo!$ra la o ora "a!$ !umai (i!e am putea lua o +riptura, iar $e a"olo !e*am $u"e u!$e ai spus. )ime!i !u s"oase o 'or(a. )e pri'eam u!ul pe altul si +ie"are parea "a*si 'e$e ga!$urile %os!i"e si 'i!o'ate re+le"tate pe ",ipurile "elorlalti. )e*am stre"urat a+ara i! ta"ere si am +a"ut o re'i-ie geama!ta!ului. Am pri'it i! susul +lu'iului, apoi i! %osul +lu'iului & !u se 'e$ea tipe!ie $e om1 .oua-e"i $e mi!ute mai tar-iu, trei siluete ome!esti urmate $e u! "ai!e plouat puteau +i 'a-ute por!i!$ tiptil $i!spre a$apostul pe!tru (ar"i 0Le(a$a0, "atre statia $e "ale +erata, im(ra"ati $upa "um urmea-a, !i"i elega!t, !i"i i!gri%it: W Pa!to+i !egri $i! piele, mur$ariA W Costum sport $i! +la!ela, +oarte mur$arA W Palarie $i! +etru !eagra, turtita "a 'ai $e lumeA W Impermea(il u$ leoar"aA W Um(rela. Pe (ar"agiul $e la Pa!g(our!e l*am mi!tit. )e*a +ost rusi!e sa*i spu!em "a +ugim $e ploaie. Am lasat i! seama lui (ar"a "u tot "e "o!ti!ea, "u i!stru"tiu!ea $e*a +i pregatita pe!tru a $oua -i, la ora !oua $imi!eata. I*am mai spus "a, $a"a se 'a i!tampla "e'a !epre'a-ut "are sa !e impie$i"e $e a !e i!apoia, ii 'om s"rie. Am a%u!s la Pa$$i!gto!7< la sapte si am tras $rept la restaura!tul pe "are l*am $es"ris mai i!ai!te. .upa o "i!a +rugala, l*am lasat a"olo pe o!tmore!"#, l*am rugat pe patro! sa !e pregateas"a o a $oua "i!a pe!tru ora -e"e si %umatate, apoi !e*am urmat $rumul spre Lei"ester
76 Teatru $e 'arieteu situat R! partea $e 'est a Lo!$rei 77 U! restaura!t e3traor$i!ar, +erit $e o",ii lumii, lS!g8... u!$e '8 aUteapt8 "el mai (u! prS!-, sau "i!a +ra!Qu-eas"8 $espre "are am "u!oUti!Q8. /u"8t8ria e sple!$i$8 Ui preQurile su!t mo$erate. Cu trei Uili!gi Ui Uase pe!"e "8p8taQi o sti"l8 $e /eau!e e3"ele!t. /i!eR!Qeles, !u +a" prostia s8 ami!tes" !umele restaura!tului. 7< )umele u!ei g8ri $i! Lo!$ra

SYuare. La Al,am(ra am atras ate!tia multor oame!i. Ca!$ !e*am pre-e!tat la "asa, !i s*a spus pe u! to! !epriete!os sa !e $u"em i! stra$a Castel7:, u!$e am +ost i!stii!tati "a am i!tar-iat "u o %umatate $e ora. )u +ara oare"are greutate l*am "o!'i!s pe respe"ti'ul "a !u su!tem 0+aimosii oame!i* sarpe $i! mu!tii Himalaia0, $upa "are !e*a luat (a!ii si !e*a lasat sa tre"em. I!au!tru !e*am (u"urat $e u! su""es si mai mare. 4etele !oastre (ro!-ate si "ostumele pitoresti au +ost urmarite "u pri'iri a$mirati'e. Eram "e!trul atra"tiei. Au +ost mome!te $e glorie pe!tru !oi toti. .upa primul (alet !e*am luat talpasita si !e*am i!tors la restaura!t, u!$e !e si astepta "i!a. arturises" "a am ma!"at "a spartii. 5reme $e 'reo -e"e -ile !e ,ra!isem aproape !umai "u "ar!e re"e, pra%ituri si pai!e "u gem. 4usese u! regim simplu si !utriti', $ar pri! !imi" a$eme!itor, asa "a aroma 'i!ului $e /urgu!$ia, mirosul sosurilor +ra!tu-esti, ser'etelele "urate si +ra!-elele lu!guiete au +ost primite "a !iste oaspeti $ragi. Am im(u"at si am sor(it "at'a timp i! ta"ere, apoi a 'e!it u! mome!t "a!$, i! lo" sa stam pe s"au! "a oame!ii si sa ti!em stra!s +ur"ulita si "utitul i! ma!a, !e*am re-emat $e spete-e, "upri!si $e molesealaA "a!$ !e*am i!ti!s pi"ioarele su( masa, am lasat ser'etelele sa "a$a pe po$ea si am gasit su+i"ie!t timp "a sa e3ami!am "e'a mai "riti" ta'a!ul a+umatA "a!$, i! s+arsit, ti!a!$ pa,arele pe masa "u ma!a i!ti!sa ale!e, !e*am simtit (u!i, i!telige!ti si iertatori. Apoi Harris, "are statea la!ga +ereastra, a $at per$eaua la o parte si a pri'it i! stra$a. A"easta aru!"a re+le3e mo,orate su( ploaia "are "o!ti!ua sa se "ear!a $i! i!alturi, +eli!arele -'arleau "o!uri $e lumi!a pali$a "u +ie"are ra(u+!ire a 'a!tului, stropii $e apa ra'aseau supra+ata (altoa"elor si se s"urgeau pri! (urla!e i! paraiasele $i! rigole. Cati'a tre"atori u$ati pa!a la piele i!ai!tau gra(it, g,emui!$u*se su( um(relele "e musteau $e apa, i! timp "e +emeile isi ri$i"au poalele ro",iilor. & Ei, spuse Harris, $u"a!$u*si ma!a la pa,ar, am a'ut parte $e o "alatorie +rumoasa si pe!tru asta ii multumes" $i! i!ima (atra!ului !ostru +lu'iu1 .ar "re$ "a !*am +a"ut rau "a!$ l* am lasat i! plata .om!ului. I! sa!atatea "elor trei, s"apati te+eri $i!tr*o (ar"a1 Iar o!tmore!"#, ase-at pe pi"ioarele $i! spate i! +ata +erestrei, i! timp "e pri'ea a+ara i! !oapte, latra s"urt, "a u!ul "are, atu!"i "a!$ e 'or(a $e toasturi, i!telege sa*si a$u"a si el "o!tri(utia.

O e3"ursie $e*a lu!gul Tamisei, $e la Lo!$ra la O3+or$, poate +i e3trem $e palpita!ta "a!$ trei priete!i, $or!i"i $e s",im(are, plea"a i! "o!"e$iu, $ar !u si!guri, "i "u o!tmore!"#, si !u pe %os sau "u automo(ilul, "i i! (ar"a. O (ar"a $estul $e mare i! "are sa i!"apa toti, si (aga%ele lor, si alime!tele, si (a!%oul, si tigaia, si o!tmore!"#, si priete!ii lui... )u1 Priete!ii lui o!tmore!"#, !u1 .e "e2 Ei, asta*i a"uH1 .oar o!tmore!"#. ----------------

7: I!trarea pe!tru s"e!8 la Al,am(ra