INIMA Conformatie Exterioara

Inima este un organ musculo-cavitar. Dimensiunile sale variaza cu varsta si sexul si are o marime aproximativ egala cu pumnul individului. Inaltimea sa este de 8cm, diametrul antero-posterior de 14-15cm si diametrul transversal de 12 cm. Greutatea este cuprinsa intre 250 si 00g. Inima cuprinde 4 cavitati dintre care 2 atrii si 2 ventricule. !on"ormatia exterioara este asemanatoare cu un #rezinta$ 2 "ete, 2 margini, o %aza si un var". Din inima ies si intra vase mari. &ata externa prezinta santul coronar care ne indica separatia cavitatilor. 'e o%serva un sant circular care imparte inima in 2, o prtiune inspre %aza, care corespunde atriilor si inca o portiune mai mare inspre var" care corespunde ventriculelor. 'antul coronar dpdv didactic a "ost impartit in 2 segmente$ anterior si posterior. Intre cele 2 atrii se a"la santul intraatrial, mai vizi%il pe "ata posterioara a inimii. !ele 2 ventricule sunt separate de santul intraventricular anterior si posterior si au originea in santul coronar si se unesc in apropierea var"ului inimii pe marginea dreapta. !ele 2 "ete sunt$ sternocostala(anterioara) si dia"ragmatica(posterioara). &ata 'ternocostala In santul coronar apar arterele aorta si trunc*iul arterei pulmonare. 'egmantul atrial este concav. #e partile laterale "iecare atriu are o prelungire cu aspect neregulat care este numita auricul sau urec*iusa. &ata anterioara a atriilor, continuata de auricule, incon+oara arterele aorta si trunc*iul arterei pulmonare. #ortiunea corespunzatoare ventriculului este concava. &ata Dia"ragmatica &ata dia"ragmatica este un segment "oarte ingust in apropierea %azei inimii care este segmentul atrial si un segment mai larg care este segmentul ventricular. ,arginea stanga este groasa, convexa si se mai numeste si "ata pulmonara. ,arginea dreapta este ascutita. -ar"ul inimii este rotun+it. .aza inimii este "ormata din "etele posterioara ale atriilor.

Conformatie Interioara
#e dreapta patrund in inima venele cave superioare si in"erioare iar pe stanga patrund cele 4 vene pulmonare (2 superiare si 2 in"erioare/2 pe stanga, 2 pe dreapta). 0triile au "ost asemuite cu niste cu%uri si "iecaruia i se descriu 1 pereti$ superior, in"erior, anterior, posterior, laterlal si median. &iecare atriu comunica cu ventriculul printr-un ori"iciu situat pe peretele atrial anterior. -entriculii au peretii mai grosi. In interiorul ventriculelor se gasesc proeminente musculare numite coloane carnoase si au "ost impartite in $

-coloane de ordinul I, numite si musc*i papilari, una din extremitati este legata de peretele ventriculului, cealalta este li%er. De pe ea se desprind niste "i%re numite corda+e tendinoase care se leaga de cuspidele valvelor atrioventriculare. -coloane de ordinul II, se leaga prin am%ele extremitati de peretele ventriculului. -coloane de ordinul III, lipite de pereti si apar ca proeminente longitudinale. &iecare ventricul a "ost asemanat cu o piramida deci are o %aza, un var" si un nr de pereti.

Valvele
#e %aza se a"la ori"iciul atrioventricular in care se a"la cate o valva atrioventriculara (stanga si dreapta). &iecare valva are "orma de palnie cu %aza in ori"iciul atrioventricular. #e "iecare valva se gasesc un nr de incizii care pornesc dinspre var"ul valvei si o impart in segmente numite cuspide. -alva dreapta are incizii si cuspide si se numeste valva tricuspida.

-alva stanga are 2 incizii si 2 cuspide si se numeste mitrala sau %icuspida. &iecare valva are o "ata axala neteda si vine in contact cu unda de sange. !ealalta "ata se numeste parietala, priveste spre peretii ventriculari si pe ea se insera corda+ele tendinoase. !orda+ele tendinoase se clasi"ica in categorii$

!ategoria I$ mai groase, se insera pe %aza valvei. !ategoria II$ se insera pe "ata parietala a valvei . !ategoria III$ cele mai su%tiri, se insera pe marginea li%era a valvei. 2a desc*iderea arterelor mari se gasesc "ormatiuni "i%roase cu rol de supapa numite si valve arteriale. 3le permit trecerea sangelui in artere si impiedica intoarcerea sangelui in inima. &iecare valva are valvule semilunare si acestea au "orma unui cui% de randunica. Desc*izatura este spre artera iar convexitatea spre inima. ,arginea li%era a valvulei este "ormata din 2 arcuri concave, su%tiri, semitransparente, numite lunule. 3le se intersecteaza in mi+locul marginii li%ere a valvulei, intr-un nod "i%ros numit nodul valvulei semilunare. &ata parietala a valvulei delimiteaza cu peretele arterei o punga cu desc*iderea spre artera numita sinus. In diastola, sangele patrunde in sinusuri care se umplu de sange, marginile li%ere ale valvulelor se apropie si inc*id ori"iciul arterei si sangele nu se mai poate intoarce in inima. 0ceasta umplere se "ace cu zgomot.

Conformatia interna a atriului drept

#retele medial este "ormat din septul interatrial, este putin concav si in partea mi+locie se o%serva o depresiune numita "osa ovala. In perioada "etala in acest loc s-a gasit ori"iciul oval descris de .otallo. &osa ovala este marginita de o proeminenta inelara mai %ine reprezentala anterior si sperior, numita lim%ul "osei ovale. #eretele lateral este concav, cu aspect neregulat. #e el se gasesc coloane musculare de oridinul II si III. 0cestea au directie antero-posterioara si seamana cu dintii unui pieptene si de aceea se numesc musc*i peptinati. #eretele posterior se a"la intre cele 2 vene cave, este nedted, in mi+loc se gaseste o proemineta transversala, numita tu%ecul intervenos si se crede ca are rolul de a diri+a curentul sangvin spre centrul atriului. 0proape

de ....................se gaseste o creasta verticala numita si creasta terminala. 0cesteia ii corespunde pe "ata exterioara santul terminal. De pe creasta terminala se desprind musc*ii pectinati. #eretele anterior cuprinde ori"iciul de comunicare cu ventriculul drept de care este anexata valva tricuspida. #e peretele superior se a"la ori"iciul vene cave superioare. #e peretele in"erior se gaseste ori"iciul venei cave in"erioare care este prevazut cu o valvula incompleta numita valvula venei cave in"erioare. #ostero-medial de ori"iciul venei cave in"erioare se a"la ori"iciul de varsare a sinusului coronar si acesta este prevazut cu o valvula insu"icienta situata inspre lateral, numita valvula sinusului lateral. Din vecinatatea coltului in"erior al valvulei venei cave in"erioare porneste spre sept o proeminenta numita %anda sinusala si este "ormata dintr-un "ascicul de tesut con+unctiv numit tendonul lui 4edaro. Intre %anda si ori"iciul atrio-ventricular se gaseste un nod al sistemului excito-conductor al inimii, numit nodul atrio-ventricular. #e peretii atriului drept si pe peretele septal si in"erior se gasesc ori"icii de desc*idere ale venelor mici ale inimii. 0uricula dreapta isi are ori"iciul de desc*idere la +onctiunea peretelui superior , anterior si lateral. In cavitatea auriculei proemna "ascicule musculare anastomozate intre ele.

Conformatia interna a ventriculului drept

-entriculul drept are aspectul unei piramide triung*iulare$ pereti, o %aza, un var". #eretii$ anterior, in"erior, medial &ete$sternocostale, dia"ragmatice, septul interventricular .aza contine ori"iciul atrio-ventricular. -ar"ul este orientat spre var"ul inimii. 5ri"iciul atrio-ventricular drept are anexata valva atrio-ventriculara tricuspida. !ele cuspide sunt orientate dupa pereti$

#eretele anterior- cuspida anterioara(cea mai mare) #eretele in"erior- cuspida posterioara #eretele septal- cuspida septala (cea mai mica) #eretele anterior- de pe partea mi+locie a lui se desprinde musc*iul papilar anterior, cel mai dezvoltat musc*i papilar. -ar"ul sau este divizat in 2- conuri de la care pornesc coarne tendinoase destinate cuspidelor anterioare si posterioare. #eretele in"erior- 2- musc*i papilari, portiune de pe care pronesc tendinoase spre cuspida anterioara si septala. #eretele septal este prevazut cu musc*i papilari septali care sunt multi si mici. In cavitatea ventriculului drept se gasesc 2 "ormatiuni musculare intinse intre peretele anterior si septal. 0cestea sunt tu%ercula septo-marginala care este o coloana carnoasa de ordinul II, intinsa intre peretele septal si %aza musc*iului papilar anterior. 4ra%ecula septo-marginalacontine ramura dreapta a"asciculului atrio-ventricular. !reasta supraventriculara este o creasta rotun+ita, pe peretele anterior, inaintea ori"iciului atrio-ventircular si trece pe peretele septal. 0ceste 2 "ormatiuni leaga peretele anteriorcu cel septal.

Atriul Stang

!u exceptia auriculei are pereti netezi. #eretele anterior prezinta ori"iciul atrio-ventricular stang. #eretele medial corespunde septului interatrial. In zona corespunzatoare "osei ovale se gaseste o depresiune marginita anterior de un plin care este marginea anterioara a valvulei "osei ovale. #eretele posterior prezinta cele 4 ori"icii ale venei pulmonare. #e peretele lateral se gaseste ori"iciul de desc*idere al auriculei stangi. #eretele superior si in"erior nu au particularitati.

Ventriculul stang
-entriculul stang are peretii mai grosi ca ventriculul drept, pe sectiune are aspectul unei cavitati ovalare cu 2 pereti $ unul medial si unul lateral. I se mai descriu o %aza si un var". #eretele lateral corespunde.................... pe el se prind coloane carnoase de ordinul II si III. In apropierea peretelui medial se gasesc 2 musc*i papilari, unul anterior, mai scurt sicilindric si unul posterior, latit. De pe ei se deprind corzi tendinoase destinate am%elor cuspide. #eretele medial este concav, "ormat de septul interventricular si pe el se gasesc musc*i papilari. -ar"ul este rotun+it si %aza prezinta 2 ori"icii$ ori"iciul atrio-ventricular stang si ori"iciul de evacuare 6 ori"iciul arterei aorte. 5ri"iciul atrio-ventricular stang este mai mic decat cel drept pe margini. -alva mitrala care este impartita in 2 cuspide de "orma patrulatera, una anterioara care este de 2 ori mai mare decat cealalta cuspida care este posterioara.

Structura inimii (scheletul fibros si musculatura)

!ea mai mare parte din structura musc*ilor inimii este "ormata din miocard. In +urul ori"iciilor inimii se gasesc "ormatiuni con+unctive inelare care "ormeaza sc*eletul "i%ros al inimii. ,iocardul este acoperit la exterior de "oita visceralaa pericardului seros (epicard) iar cavitatile inimii sunt tapetate o "oita numita endocard. 'c*eletul "i%ros al inimii si ori"iciile de la %aza inimii sunt incon+urate de inele "i%roase. !ele dispuse in +urul ori"iciului atrio-ventricular se numesc inele atrio-ventriculare. !ele din +urul aortei si trunc*iului arterei se numesc .De pe arterele "i%roase se desprind prelungiri lamelare care patrund in cuspidele atrio-ventriculare si "ormeaza sc*eletul "i%ros al acestora din sc*eletul "i%ros al inimii mai "ace parte si o potiune. Din septul atrio-ventricular care este partea mem%ranoasa a septului. 5cupa partea antero-posterioara a septului inter ventricular. ,usculatura inimii este "ormata din musculatura propriu-zisa si din un sistem muscular speci"ic, numit aparatul conductor. ,usculatura propriu-zisa executa contractiile iar aparatul conductor realizeaza des"asurarea automata a acestor contractii datorita impulsurilor pe care le emite si di"uzeaza prin miocard. ,usculatura propriu-zisa se imparte in musculatura atriala si musculatura ventriculara. ,usculatura atriala este "ormata din "ascicule proprii "iecarui atriu si din "ascicule comune celor doua atrii. 0triile au o musculatura redusa. 'unt descrise "ascicule proprii, greu de individualizat si "ascicule comune care sunt dispuse su% "orma a 2 %enzi care trec de pe un atriu pe celalalt. ,usculatura ventriculelor este "ormata din "i%re intortoc*iate cu numeroase sc*im%ari de directie. 0u "ost clasi"icate in straturi$ super"iciale, parietale si interventriculare.

&i%rele supe"iciale sunt comune celor 2 ventricule. 'unt dispuse intr-un strat su%tire, su% epicard. 'unt inserate pe sc*eletul "i%ros, apar la nivelul santului coronar iar de la acest nivel sunt rasucite in directia acelor ceasornicului. 0+unse la var"ul inimii, descriu un varte+ numit varte+ul inimii apoi isi sc*im%a directia, patrund in grosimea peretilor ventriculari, in septul interventricular si in musc*ii papilari. &i%rele parietale sunt proprii "iecarui ventricul, sunt numeroase, au un traseu spiralat, se in"asoara in +urul unei singure cavitati. &i%rele interventriculare au "ost sistematizate in 2. 7nele se insera pe septul mem%ranar si au un traiect descendent prin sept apoi a+ung in tra%eculele musculare, se ras"rang si trec pe "ata opusa celei pe care au ocupat-o. !elelalte "i%re se numesc suturale, au un traiect rasucit, se termina aproape orizontal plecand de la un ventricul la altul. Inima este alcatuita din 2 saci musculari(ventriculele) continuti in un al III-lea sac. &acand a%stractie de directia spiralata a "i%relor se poate considera ca exista un strat super"icial cu "i%re longitudinale, un strat mi+lociu cu "i%re circulare si un strat intern provenit din "i%rele primelor 2 starturi cu "i%re longitudinale.

Sistemul excito conductor (tesut nodal)

3ste "ormat dintr-un tesut miocardic de tip em%rionar. 0cesta are proprietatea de a initia si a propaga impulsul necesar contractiei musc*iului cardiac. 0cest tesut de gaseste grupat in anumite regiuni al inimii unde "ormeaza noduri si "ascicule. 0cestea sunt incon+urate de tesut con+unctiv care le izoleaza de restul musculaturii. In apropiarea ori"iciului venei cave superioare, in peretele atrial se gaseste nodul spino-atrial. 3ste situat in stanga crestei terminale, are o lungime de 15mm, o latime de 5mm si o grosime de 2mm. !el de-al 2-lea nod este nodul atrio-ventricular. 'e gaseste in atriul drept, in vecinateatea portiunii anterioare a septului. Impulsul generat de nodul spino-atrial se propaga la nodul atrio-ventricular. De la nodul atrio-ventricular se desprinde "asciculul atrio-ventricular careare aspectul unui cordon turtit. 2a nivelul septului muscular acest cordon se %i"urca intr-o ramura dreapta si una stanga. 8amura dreapta se gaseste pe dreapta septului, su% endocard, trece prin tra%ecula septo-marginala, a+unge la %aza musc*iului papilar anterior. 2a acest nivel se ramni"ica "oarte %ogat si "ormeaza reteaua lui #ur9in+e. 0ceste "i%re le pun in contact cu musculatura ventriculara. 8amura stanga este mai voluminoasa. #er"oreaza septul mem%ranos, a+unge su% endocardic in partea stanga a septului inter-ventricular. 'e %i"urca intr-o ramura anterioara si o ramura posterioara. 0cestea a+ung la %aza musc*ilor papilari omonimi iar la acest nivel se continua cu cate o retea.

Vasculari!atia inimii
0rterele inimii se numesc coronare si sunt in numar de 2. !oronarele iau nastere din aorta la nivelul valvulelor semilunare. !oronarele au un traiect sinuos, se gasesc in santurile de pe supra"ata inimii. 'unt insotite de vene, incon+urate de grasime si acoperite de "icat. 8amurile colaterale ale coronarelor nu mai sunt insotite de vene. 2a acest nivel venele au un traiect independent. 0rtera coronara stanga ia nastere in "anta semilunara stanga a aortei. 'egmentul initial are "orma de palnie cu un diametru de -4mm. 3ste urmat de un segment ingustat iar dupa 10-15mm se %i"urca. !ele 2 ramuri sunt artera inter-ventriculara anterioara si artera atrioventriculara stanga (circum"lexa).

0rtera inter-ventriculara anterioara se gaseste in santul inter-ventricular anterior, emite ramuri destinate "etei sterno-costale a ventriculului stang. 3mite un numar de ramuri destinate celor 2 treimi anterioare ale septului inter-ventricular. 0rtera atrio- ventriculara stanga emite ramuri atriale si ramuri ventriculare. 0rtera coronara dreapta ia nastere in valvula semilunara dreapta a arterei aorte. 2a origine are aceleasi caracteristici cu coronara stanga.4rece in +umatatea dreapta a santului coronar, a+unge pe "ata posterioara unde coteste in ung*i drept si se anga+eaza in santul inter-ventricular posterior. 0+unge pana aproape de var". Din acest segment inter-ventricular se desprind ramuri septale iar din portiunea initiala se desprind ramuri pentru atriu si ventriculul drept. 4erminatia ramurilor arterelor coronare seamana cu niste smocuri care au "ost numite artere peni*ilate. Venele inimii !ea mai voluminoasa vena a inimii este sinusul coronar. 3l este situate in partea stanga a santului atrioventricular posterior. 0re o lungime de cm si un diametru de 1 cm. 3ste cuprins in peretele atriului stang si se desc*ide in atriul drept. ,a+oritatea venelor inimii sunt drenate de sinusul coronar. 'e gasesc si vene de mici dimensiuni ce se desc*id direct in atriul drept. 2im"aticele sunt colectate in su% endocardica, intramiocardica si su%epicardul. 'unt drenate de mediastinale anterioare. Inervatia inimii Inervatia este vegetative controleaza automatismul cardiac. &i%rele nervoase provin din lantul simpatico preverte%ral. !omponenta parasimpatica provine din nevul vag. Din cele 2 "ormatiuni se desprind nervi cardiac superiori, mi+locii si in"eriori. 0cestea "ormeaza plexul cardiac care este dispus in 2 planuri. 7nul este anterior(plan superi"icial) destinat pediculului arterial si in planul pro"und(posterior) se a"la plexul pediculului venos. 0m%ele plexuri contin ganglioni.

"ericardul
#ericardul este un strat "i%ros in care este continuta inima impreuna cu originea vaselor mari. #ericardul are 2 parti$ pericardul "i%ros care este o lama "i%roasa, situata la supra"ata, du%lat de o seroasa cu 2 "oite care este pericardul seros, situat in pro"unzime. #ericardul "i%ros seamana cu un sac in "orma de con, turtit antero-posterior si i se descriu$ o %aza situata in"erior si un var" situat superior. .aza adera de dia"ragm prin intermediul caruia se invecineaza cu lo%ul stang al "icatului si cu stomacul. De la nivelul var"ului pleaca vasele mari. #ericardul acopera artera pulmonara pana deasupra %i"urcatiei. #ericardul "i%ros cuprinde "i%re con+unctive si numeroase "i%re elastice care ii permit modi"icari volumetrice. In +urul vaselor mari se gasesc condensari de "i%re cu aspect inelar. #ericardul seros este "ormat de o mem%rana su%tire care tapeteaza "ata pro"unda a pericardului "i%ros apoi se re"lecta pe inima si pe vasele mari.

#$ M%SS