Homosexualitatea si problemele de sntate mintal

de dr. N.E. Whitehead

Sumar: Studiile recente arat c homosexualii prezint un risc substantial mai mare de tulburri psihiatrice n comparatie cu heterosexualii. Se constat o incident mai mare de suicid, depresie, bulimie, tulburri de personalitate antisociale si abuz de substante. Acest articol prezint cteva aspecte noi si semnificative legate de aceste probleme mintale si de posibilele lor surse. n 1973, Asociatia American de Psihiatrie a eliminat homosexualitatea din lista ei de tulburri mintale, n ciuda unor proteste sustinute (vezi ocarides, 199!"# A#A#P# a $ost motivat n principal de dorinta de a reduce e$ectele %opresiunii sociale#% &otusi, unul dintre e$ectele deciziei A#A#P# a $ost acela de a adu'a o autoritate psihiatric insistentei activistilor homosexuali cum c ei ca 'rup sunt la $el de sntosi ca si heterosexualii# (sura respectiv a descura)at publicarea de studii care arat c chiar exist probleme psihiatrice asociate cu homosexualitatea# ntr*o analiz asupra literaturii disponibile, +onsiore, (19-." arta c nu exist date care s indice di$erente psihiatrice ntre homosexuali si heterosexuali * sau dac exist, acestea ar putea $i atribuite sti'matului social# ntr*un mod similar, /oss (19--" ntr*un studiu multicultural, constata c ma)oritatea homosexualilor se ncadrau n limitele psiholo'ice normale# 0ricum, unele materiale indicau di$erente psihiatrice ntre homosexuali si heterosexuali# 1nul dintre studii (/iess, 19-2" a $olosit bine*cunoscuta si validata scar psiholo'ic ((P3, constat4nd c homosexualii prezint o %hipersensibilitate personal si emotional#% n 1991, e'alitatea absolut ntre homosexualitate si heterosexualitate era sustinut cu trie ntr*un material intitulat %5az empiric pentru respin'erea modelului de tulburare mintal% (+onsiore,, 1991"# &otusi, homosexualitatea a rmas n manualele de psihiatrie ale celorlalte tri p4n n 1nul 199. * 6lasi$icarea 3nternational a 5olilor (7in' si 5artlett, 1999"# e pare c timp de .2 de ani restul lumii nu a subscris deciziei A#A#P# din 1973# 8ste homosexualitatea la $el de sntoas ca heterosexualitatea9 Pentru a rspunde la aceast ntrebare, ceea ce avem nevoie sunt esantioane reprezentative de homosexuali, spre deosebire de esantioanele de voluntari care n trecut i eliminau pe cei cu probleme sau atipici (cum a $ost cazul studiului realizat de 8vel:n ;oo,er"# <in $ericire, astzi exist ast$el de studii reprezentative#

Noile studii indic un nivel superior de patologie 1n studiu important si bine realizat a constatat tentative de sinucidere la homosexuali de sase ori mai numeroare dec4t media (/ema$edi et al# 199-"# Apoi, mai recent, n respectata revist Archives of General Ps chiatr au aprut trei materiale nsotite de comentarii extensive (=er'usson et al# 1999, ;errell et al# 1999, and$ort et al# .221 si 5aile: 1999"# ># (ichael 5aile: a inclus si un comentariu la studiul de mai sus# &rebuie mentionat c 5aile: este cel care a realizat mai multe studii pe 'emenii homosexuali, studii intens promovate de activistii homosexuali ca dovezi ale teoriei %homosexualittii nnscute#% 5aile: a a$irmat? %Aceste studii contin cele mai bune date publicate p4n acum n privinta le'turii dintre homosexualitate si psihopatolo'ie, ambele conduc4nd la aceeasi trist concluzie? homosexualii prezint un risc substantial mai mare de probleme emotionale, inclusiv tendinte de sinucidere, depresie ma)or si anxietate### +reutatea noilor studii st n 'radul lor de control#% Primul studiu s*a realizat pe 'emeni care au luptat n @ietnam (;errell et al# 1999"# 6oncluzia a $ost c n medie, homosexualii prezentau un risc de sinucidere ('4nduri si actiuni" de !,1 ori mai mare dec4t cole'ii lor heterosexuali# 0 parte din acest $actor de !,1 era asociat cu depresia si abuzul de substante, ceea ce ar putea $i sau nu le'at de homosexualitate# (64nd au $ost eliminate aceste dou probleme, $actorul de ! a cobor4t la .,! * o scdere semni$icativ#" Autorii studiului consider c exist un $actor independent le'at de sinucidere care era probabil asociat ndeaproape cu unele caracteristici ale homosexualittii n sine# Al doilea studiu (=er'usson et al# 1999" a urmrit un 'rup numeros din Aoua Beeland de la nastere p4n la v4rsta de .2 de ani# Aceast metod de studiu este $oarte $iabil si nu este supus acelor polarizri care a$ecteaz studiile# Acest studiu a indicat o incident semni$icativ mai mare a depresiilor, anxiettii, tulburrilor de comportament, abuzului de substante si '4ndurilor de sinucidere la cei care erau homosexuali activi# Al treilea material este un studiu olandez ( and$ort et al# .221" care indic un nivel ridicat de probleme psihiatrice la homosexuali, ns remarcabil, subiectii in$ectati cu ;3@ nu par s aib mai multe probleme dec4t cei $r ;3@# Persoanele care su$er de ;3@ ar trebui s $ie cel putin an'oasati sau deprimatiC tudiul concluziona c in$ectia cu ;3@ nu este o cauz a problemelor mintale * ns stigmatizarea din partea societtii, da * chiar si n 0landa, unde stilul de viat homosexual este mult mai acceptat public dec4t n alte tri# Aceast interpretare a datelor nu este convin'toare# 6omentariile pe mar'inea acestor studii au pus trei probleme interesante# 1# (ai nt4i, astzi avem dovezi clare c exist probleme de sntate mintal asociate cu homosexualitatea# Acest lucru este un ar'ument pentru cei care s*au opus deciziei AAP din 1973# &otusi, studiile acestea nu rspund la ntrebarea? homosexualitatea n sine este patolo'ic9 .# tudiile arat c ntruc4t numai o minoritate dintr*un esantion neclinic de homosexuali prezint probleme mintale dia'nosticablie (cel putin dup actualele criterii de dia'nosticare", atunci ma)oritatea homosexualilor nu sunt bolnavi psihici#

n Aoua Beeland, de pild, lesbienele au o probabilitate de dou ori mai mare s solicite a)utor pentru probleme mintale dec4t $emeile heterosexuale, dar numai 3!D dintre ele au $cut e$ectiv aceasta de*a lun'ul vietii si niciodat mai multe de !2D (Anon 199!, aphira si +lover, .222, Eelch et al# .222" Aceasta corespunde unor constatri similare din #1#A# Ruperea relatiilor motiveaz majoritatea ncercrilor de sinucidere Apoi, ne ntrebm * arat aceste studii c $actorii de viat homosexual sau sti'matizarea din partea societtii sunt cei care constituie motivele unei persoane de a se sinucide9 Aici una dintre concluzii nu este inevitabil# (ai mult, a'hir si /obins (197-" au examinat motivele tentativelor de sinucidere printre homosexuali si au constatat c dac motivele erau ntr*adevr le'ate de homosexualitate, aproximativ .F3 se datorau unor relatii rupte * nu presiunilor exercitate de societate# n mod similar, 5ell si Eeinber' (19-1" au constatat c principalul motiv al tentativelor de sinucidere era s$4rsitul unei relatii# n al doilea r4nd, a$irm ei, a $ost incapacitatea de a se accepta pe sine# ntruc4t homosexualii au un numr mai mare de parteneri si esecuri emotionale, comparativ cu heterosexualii, si ntruc4t relatiile homosexuale pe termen lun' sunt rareori mono'ame, nu este surprinztor c si tentativele de sinucidere sunt proportional mai numeroare# Aumrul mediu de parteneri ai homosexualilor este de patru ori mai mare dec4t la heterosexuali (Ehitehead si Ehitehead 1999, calculat pe baza Gaumann et al 199H"# /e'ula de'etului mare arat c tentativele de sinucidere sunt de trei ori mai numeroase la homosexuali# Ar putea exista o le'tur ntre cele dou procente9 1n alt $actor n tentativele de sinucidere ar $i acele elemente de dependent n ceea ce priveste homosexualitatea (Pincu, 19-9 " care pot duce la sentimente de depresie atunci c4nd lucrurile scap de sub control ( eli'man 197!"# 8xist persoane (estimrile variaz, ns procentul probabil este de !2D dintre tinerii de astzi" care nu*si iau msuri de protectie mpotriva ;3@ (@allero: et al#, .221" si care au probleme considerabile de dependent sexual si de dro'uri, acestia $iind desi'ur mai predispusi la '4nduri de sinucidere# Efectul stigmatului social n al treilea r4nd, ar putea presiunea din partea societtii s conduc la probleme de sntate mintal9 (ai putin dec4t ne*am putea ima'ina# Autorii studiului realizat n 0landa au $ost surprinsi s constate tot at4tea a$ectiuni psihice la homosexualii dintr*o tar n care tolerarea homosexualittii este mai mare dec4t aproape orice alt tar# 0 alt tar bun pentru comparatie este Aoua Beeland, care este mult mai tolerant $at de homosexualitate dec4t sunt tatele 1nite# Ge'islatia le acord homosexualilor drepturi speciale, care sunt aplicate e$ectiv n ntrea'a tar, $r a $i contestate de nimeni# n ciuda acestui nivel ridicat de tolerant social, tentativele de sinucidere din studiul neozeelandez au $ost aproape la $el de numeroase ca si cele din #1#A# ntr*o comparatie multicultural a snttii mintale din 0landa, <anemarca si 1A, /oss (19--" nu a 'sit di$erente semni$icative ntre aceste tri, adic ostilitatea social mai mare din 1A nu conducea la probleme psihiatrice mai numeroase# 8xist alte trei aspecte neabordate n articolele din Archives si care merit atentia noastr#

romiscuitatea si personalitatea antisocial Persoana promiscu * $ie heterosexual, $ie homosexual * prezint o probabilitate mai mare de a $i antisocial# (erit mentionat aici observatia lui /otello (1997", el nsusi homosexual? %###aspectele ile'ale ale subculturii homosexuale, in$ractionalitatea acesteia, sunt vzute de multi ca $iind unele dintre cele mai deosebite atribute ale acestei subculturi#% 8llis et al# (199!" au examinat pacientii unei clinici de boli 'enitale, urolo'ice si cu transmitere sexualI s*a constatat c 3-D dintre brbatii homosexuali care apelau la aceste servicii de sntate prezentau tulburri antisociale de personalitateI procentul pentru brbatii heterosexuali era de .-D# Ambele ci$re sunt enorme comparativ cu .D, incidenta tulburrilor antisociale de personalitate la populatia 'eneral# Probabil c constatarea unui nivel mai mare de tulburri de comportament la studiul neozeelandez a umbrit constatarea unei personalitti antisociale# <esi'ur, terapeutii nu vor a)un'e s vad prea multi indivizi antisociali pentru c aceste persoane nu apeleaz la terapie# n al doilea r4nd, s*a constatat c H3D dintr*un esantion bulimic de brbati erau homosexuali sau bisexuali (6arlat et al# 1997", un procent de aproape 1! ori mai mare c4t procentul pentru populatia 'eneral * art4nd c brbatii homosexuali prezint o incident mai mare la aceast a$ectiune mintal# Aceasta se poate datora unei preocupri deosebite $at de aspectul $izic la brbatii homosexuali# !deologia eliberrii sexuale e poate arta c homosexualitatea masculin, n $orma ei extrem, constituie ea nssi o tulburare mintal# 6um am spus si mai sus, /otello, un propa'andist homosexual, arat c %aspectele ile'ale ale subculturii homosexuale, in$ractionalitatea acesteia, sunt vzute de multi ca $iind unele dintre cele mai deosebite atribute ale acestei subculturi#% 8roticismul homosexual devine pentru multi valoarea central a existentei lor si nimic altceva * nici mcar viata sau sntatea * nu este lsat s inter$ereze n cutarea acestui stil de viat# <esi promiscuitatea homosexual alimenteaz criza 3<A din 0ccident, nici mcar aceast tra'edie nu este lsat s inter$ereze cu libertatea sexual# Potrivit lui /otello, a deveni responsabil pentru a nu*i in$ecta si pe altii cu ;3@ este o idee complet strin multor 'rupuri care ncearc s combat 3<A# e promoveaz ideea prote)rii tale, dar prote)area celorlalti nu apare n nici o reclam la prezervative (=ranta a $ost, n anii 19-2, o exceptie interesant# 6omportamentul homosexual este deci potential $atal at4t pentru ceilalti, c4t si pentru sine# /iscarea propriei vieti de dra'ul liberttii sexuale poate $i considerat ca %problem mintal#% 8ste unul dintre riscurile extreme practicate n societatea noastr# Au am 'sit la nici un alt se'ment social un risc mai mare de deces * risc asumat# n concluzie, dac punem ntrebarea %8ste homosexualitatea o a$ectiune psihic9%, atunci rspunsul ar trebui s $ie? %8 nevoie de mai multe cercetri * necompromise de tendintele sociale * pentru a evalua cu onestitate aceast