~

7
BCHILIRIWUU ROTORILOR 1. PRINCIPII GEliERALB

1.1. Defini ii Echilibrarea. d~p STAS 10728-76, este metoda prin oare eate verifioatl rpartiia masei unui rotar ,i dac este neoesar, oorectat astfel inolt vibraia fusurilor i/sau forele din laglre sI se afle intre limitele prescris pentru o frecven oorespunztoare vitezei de unoionare. Oonform aceluiai STAS,rotorul este un corp,oare poate avea o mi,care de rataiie i oare in general are fusuri,ou care sa.sprijin pe lagre. Repartitia neuniform a maselor, oare conduoe la dezechilibr~l unui rotor, poate fi de natur constructiv,oau poate proveni din ca~za neomogenitii mater1al~1~i sau din erori de execuie i montaj. Mai poate proveni ti din mot1V~ funcionale ca uzuri. deformaii etc. Dezechilibrul rotorului ca~zeaz~ o serie de defeciuni ale ma,inii/din care 1aoe .parte. ~par resciuni exagerate in laglre, fi~i de piese ~ funda \ rupert premaures ~egradlri din punct de vedere al preciziei la preluorare, 81\ . birea legturil~r prin uruburi ,i pene, sau aocentuarea zgomot ului la funolon Gravitstea acestor defeoiuni crete cu ptratul vitezei unghiulare i. din ~oe~t motiv rotorli, mai ales oei cu turaii mari, trebuie eohilibrai~ Echilibrarea conduce la imbunlttirea condiiilor de exploatare, la prelungirea duratei de functionare i la asig'xrarea securit~tii muncii. 1.20 Repartitie maselor unui rotor i natura dezechilibrului

Pentru elucidarea repartiiei maselor ~i s naturii dezechilibrului' oauza !l'J. ~.p4.'1lt8lCe. vitezei unghiuls.re t.tJ ''''conat. le,eCOllsidera doultvariante semnificative.
- 11'1 prima variant (:f1~.1) rotorul se va presupune compUB din mase ~ oonoentrata ~notito~,. tDtr-un plan radial P dispus perpendicular in O pe axa d. rotaie. Tor.orul r.~ultan al forelor d. inerie coplanare '1 redus in O O~JllPun.il1 lQ<:Ieae .tl varisnti din fora Ri t

ii

.Eii
-

~2Emiri'

(1

Ri poat. ti coaaideratl provocatl ,i de o singuri maai, ziel maai de de chili li [lE] .tiuatl intr-un punct aetera1nat de veo'torul de post'1. r [_] Ri
. 2
(Il

ur.

(1

'::'

14)

Intruott ii eete f~o~ie u)2, pentru oaraoleri.area etlrii de de.echilibru preteazl raa1 bine un alt . eotor. independent de Wl, .eotorul li. denW"' ~ . ector de de.eohiUbrul

li ur.

()

Pig.I.

Modulul aceetui . ector, denlU1 t de.eohilibru. ee mlaoarl ~ [g.I8DI]. Veotorul de de.eohilibru 11 r.pruintl polar prin aodulul ,i prin unghiul de iDclinaie alaurat ta .ens trigonometrio tal de un . eotor de re- '. !';:-rinl Rr dirijat 1n direcia Ox a unui aiatem de axe 0][7. conaid.rat fixat de roto~ sau cartezian prin componentele eale Ux 9i U dupl direcia aoeator axe. 7

In oonoluz1e, cind ma le .nt concentrate ntr-un .ingur plan radial chilibrul poate fi considerat oa ,i cauzat de o atnsur1 maai de de.eohilibru , e1tuatl pe o direoie bine detinitl. Mrime. ma.ei u e.te tunci. de r, exieo dubli infinitate de posibilitAi de alegere. DacI .e consideri.

ctorul r . a fi vectorul de poziie al centrului maselor r.sp.cti .La un dieo gen d. grosi e infinit d. mici r . reprezenta excentr101tat.a i tal d. axa rota1e, iar u _, ma discului, adiol U

e..

(5)

- In doua variantl .e va pre.upun. o repartiie oarecare a mas.lor ai' putindu-se determina o aeri. d. plane radi.le, con1nind una .au mai mult. da aoe.t. lIIas In fiecare plan poate detera1na ca mai aua cit. un . otor de dechilibru, obinndu-se d xplu, in oa.ul a 5 plane, oonfigur.ia din f1g.2. AlegtRd doul plane radiale arbi trare 1, II. fiecare . ector de de.echilibru poate deacoJapune . in cit. doul oompon.nte paral.le aituate 1I"l ac.art. plane. ca d. exempltll Plg.2. de. conform regulilor din etat1cl.
(1)

(6)

li!
coplanarl UI1 ,1 UlIi .etrel obinui, re.uHI d01 'uobr1 Ul denumit. l! fi UII Ili conaU'tuind o cruce ae vectori. oruoe de dezechil1 ont .Acea8t~ oruce este mecanic echivalentA cu adl!ltemul Compunind veotorii

.Eu

t:U

dflrat~

Compl~erea se poate efectua apelind ,1 la componentele U1x ,1 V ale 11 ~ootorulul Ui raportate la sistemul de referinl Oxy rigidizat de rotor 91 tuet intr-un plan radial oareoare. Relaiile (7) n acest caz se dubleazl. ob1n1ndu-se

.t-

Di U1b: Ui:x "

Uli,. '"U1y

Dt

U111x U1X

T'

U111y U1y

1'" (

al

.Oomponentele U1x' U1y i U11x' DlIy ale vector11or UI ,1 UII vor fiI
U1X c EU1ii UI:/ ~UI1Y 1)1

EuIIx EU11X'
Un '" ~ 2 2 UlIx+UIIy'

UII;,

E UIIiy
Un

.De aioi rezult.

U1 ,/

V UIx+U1y

tgfI - nI;

UI

tgTn

UII;

,(,1;

In concluzie, cind masele snt ooncentrat. punct1form i repartizate orlo~~. dezoc~tlibrul poate fi considerat ca i cauzat de douA mase ae dezeohilibru uI i uII situate pe direcii bine definite in doul plana radiale arbitr ale. Si la aceast vari~~t se refer regula cu privire la pos1uilitile 4. ~legeTe a acestor mase, stabilit n varianta 1. Rota!"",l de l~kime finit de mas III, cu centrul de greutate detinit la ~~ axa d.6 rotaie prin vectorul de poziie e, poate fi considerat compus din D Gtaouri de grosimi neglijabile, fiecare avnd maSB ~mi concentrat in centrul ~~a~eativ al maselor, determinat de vectorul de poziie 8i" Vectorul de dezechilibru al discului considerat va fi:
U .IlO! i

A mi@i

(l

Fig. J.

Privit astfel.rotorul 8e 1ncadreaa in general in varianta a 2-a de mai BU8, rezultnd in plan ele radial. arbitrar ale It II o cruce de dezechilibru UI, UII Si in acest caz rmne valabil oonoluzia menl tI la varianta a 2-a. Deoarece planele radiale I II po fi alese arbitrar. pentru un rotor dezeohilibrat se poate defini o dublA infinitate d. cruo1 de dezeohilibru echivalenta. Trecere. de la o cruce la alta se tace dup regulile cunoscute din statici, ca 1n [9].

,i

Crucea de 4ezeeh111bru UIt UII a rotorulu1 ee poate reduce in pu.net al aXf!ii de ro1eh (fig. 3). obtinindu-s. 1n general un ~orsor litru if compus dintr-un vector de dezechilibru U ai i un eol!!ltmt do libru ii. D~uchilibral dt!fin! t fi0 prin crucea de dezechilibru tie pri.D
poat'il
dell.w41l"eB

dQ gezec!llli bru d1nam1.C.

145
Conft1d~rind toreorul rpdue in punctul de interseoie A cu axa ae rotaie pl.tUlululradial P ce trece prin centrul d. greutate al rotorulu!, pot apare urmAtoarele cazuri particulare, 1. O. O; cind dezechilibrul e~e static. caracter4_~t prin taptul 01 unA dintre axele centrale prinoipale de ir.' yie BIe rotorului eate paraleli eu axa de rotaie. Centrul de greutate al rotorului est_ situat exc_ntrio la distana _ faA de axa de rotaie. iar Ur' II i IT aint paralele. In acest oaa

U~

Y~

18"8.

II. U o. ii ~ O. cind dezechilibrul este de moment, c&rRcterlzat prin faptul ci una dintre axele centrale principale de inerie est. inclinati fal d. a rotorulu!. Centrul de greutate al rotorulul eete situat pe axa de rotaie,

UI -UlI

III. U O, M ~ O i ULM, tindu-se reduce in continuare la l!caie deplasat taA de centrul trul de greutate, oa i in cazul eryalel

cnd dezechilibrul este quasl-statio. toreorul un vector de dezechilibru unic cu punctul de de greutate in direcia 8x1all la cota h-K/R. 1, nu este situat pe axa de rotaie.

Considerind un alt punct de reducere de pe axa de rotaie diferit de A. vectorul de dezechilibru U din planul radial corespunz~tort plan notat cu p'. nu se SChimb,el fiind o invariant a torsorului.

1.3. Echilibrarea pe cale staticA. Modele fizioe i matematice ale echilibrATi1 pe cale cinematicA Echilibrarea rotorilor const in micorarea vectori10~ de dezechilibru a punctul 1.2 prin corectarea repartitiei de mase in aa tel incit desechil rmas. denumit dezechilibru rezidual sA ee ncadreze ntre limite prescrie_le douA pl~e radiale 1 i II sau singurul plan radial pt, specifioat prin s~1~yaia de la punctul 1.2. ee determinA in prealabil in funcie de poeibil1tl-

~. adaoa sau ndeprtare de mssl i in funcie de ~elul echllibrlrii impuse. ele 1 i II sau P' poart denumirea in acest oontext de plane de echilibrare
e corectie. Ca urmare echilibrarea dinamicA se poate efectua numai in doul de corecie 1 i II. Intr-un singur plan de core~ie p' ee poate efectua o echilibrare statiei (numai reducerea vectorului U). - Echilibrarea staticA ee poate realiza pe cale statiei, adiel firi a. rotorului o micare de rotaie.

al

bl

Pig.4.

1,!6 Tehnioa acaetp.i eohl11brlri (f1g.4.a) cooatl in glair.a direciei Yectorulul adiol a po~i1.i celei mai d. jos a oentrului de greutate 0, prin pendularea ataticl Q rotorului de masl m pe doul prisme orizontala ,i pr1n plasar p. aceaatl direoie a un~1 maae test mc (din plastillo1) pinl cind in orice alt poziie rotorul rlmine 10 eohilibru stabil, adio eate satisfcutl relaiaa

U,

~ ~:

U - m

Da o 0.

( 12

Bohilibrarea propriu-zis const~ in plasarea unei contragreutll de maaI la a e indeplrtarea de material de masl m' prin glurire Bau prin alt. m1jloaco~ de pe e direo~ia vectorului U din planul P' , in aa fel ca: U - m e b m'a. e
(1)

Eohilibrarea.dinamio nu se poate realiza decit pe cale cinematiol, adiel iapr1miod rotorului o mi( re de rotaie, deoarece prezena momentului i nu 80 poat scoate n eviden pe cale static. Ca dovad, rotorul reprezentat prin doul 08 identice situate in acelai plan la distane egale de o parte i alta a axe1 d~ rotaie, oa in fig.4,b, va sta n echilibru stabil pe prisme in orice pozii oentrul su de greutate fiind situat pe axa xx. Momentul su de dezeohilibru M U~ m.r.~ se va evidenia numai la rotirea n jurul axei xx, prin cuplul corespunztor de fore centrifuge. Evident c i echilibrarea static se poate efectua pe cale cinematiol datorit~ efectului forelor oentrifuge ce apar in timpul rotaiei. La echilibrarea dinamic Z:otorul poate fi rotit fie in lagrele ssla p~oprii. fie in lagrele unei maini speciala de echilibrat dinamic. La rotirea cu viteza unghiular ~ apar in planele radiale mediane ale o_lor dou leghe stng Ll i drept L2 datorit "torilor corespunzltori d. de 22echilibru U1 i U2 forele centrifuge ~ U1 i co U2 Aoestea provoac of/cilai 13glrelor i pe baza msurtorilor efectuate se obin informaii referitoare la direcia i modulul vectorjlor de dezechilibru U1 i .U11 din planele de coreci 1 f1 II. Pe baza acestor informaii cu ajutorul relaiilor (13) se pot oalcula ~ontr86Teutile sau masele de ndeprtat. , La o main! de ecrllibrat dinamic (fig.5.a) oscilaia laglfrelor, de re. 11 in ~lan orizontal pe direcia perpend1cular pe axa de rotaie este asigurat prin fixarea lor elastic de batiu cu ajutorul unor arcuri CI i C2 Sistemul oacilant a~tfel considerat are dou grade de libertate, put1ndo~~ modela matematic cu dou eouaii difereniale. Prin blocarea unuia dintro lagre (tig.5,b), de exemplu a lagrului LI' sistemul se reduce la un grad de libertate, modelndu-se printr-o singur ecuaie difereniall. Hodelul fizio plan corespunz~tor este prezentat detaliat in fig.6, cu notaiile reprezentindl - 1Il.r' IUBsa m.;. il rotorului redud in punctul M din planul median al lagArului ~t la care se adun~ masa lagrului L2; - u~28in(U)t+l)' fora perturbatoare armonial dati de proiec1& pe direoia tix de areilaie 0o]'~ a vectorului de deuohiUbrU 02 redus 1n punctul. ,. oona1.c1era't fixat do rator; - xC]'. glatemul de referln! fixat de rotar, conlJiderat in planul de 01lO11a1e, -' Y$ unghiul de fazl al vQctor'llui 02 la origine, adiel la aOflentul , 0, .au unghiul ou oara te rotit Y90torul U2 lai de veotorul 4e referinl Rr
(axa Ox);

141

:rig.5. - o, coefioient~l de amortizare y1soo&sl a al.temul~i; - t, constanta de rigiditate & arcului 02' Masa redus ~ folosind notaiile din fig.5,b se ded~ce din relaia:

~ -;;-r m, .e
Xo

.e2 +i2 1

(14)

unde m este masa, lar i raza de giraie a rotorului considerati fa de axa central perpendicular pe planul orizont.al, al 08cilaiilor. Ecuaia diferenial a 08oilaiilor torate amortizate in direoia 0oYo eat~1

pl trecerea regimului tranzitoriu deplasarea 8 poate fi considerati ca proiecta p. direoia axei 010 a unui vector de deplasare 8 de modul S. care ee rote,te o~ viteza unghi~lar ~ ~ rot?rului. La fel, atIt viteza i oit i aeceleraia ". Veotorii coresp~nztori S ei 5 se consider la fel legai derotor fl rotit! cu che 900 fa de S in set18ul lui (,.\), Unghiul de fazl & a lui S la momentul sau ~ghiul de poziionare a l~i S fa de Ox ee noteaz cu ~, iar detasaJul fa de U2 cu 8. Se specifici c vectorul S ee rotete 10 urma lui U2 oo~tora prioritii cauzei (u2) fa de efect (5). Reprezentind yeotor11 2 ~. i ,1 ~ . prin numerele complexe oorespunztoare ~2' ~. ! fi ! raportate la e1ate~l_ 0oS010' eouaia diferen1all (15) .e poae transcrie fl sub urmAtoare. toral eo.pled.

. ..
2

'.

-r!

O!

+ ~

P.2~

(16)

Ma
cuprinlJl tn (16), a, it ,1 U281n( "'" repr ntind oomponentele imaginare (dupl axa 0oYo) al. Talorilor complex. 00re.pun$ltoar Avind in vedere el
Se .peolf1ol1 eli fonaa (15) eah ~
.4

'!..

s.H ,,->t+S)t
.. - c.>2..

(1

Te.ultl prin derivare.

J "-l. . e
Oi

~.

o oe Justifiol decalajele d. 90 mai sus amintite. Inloouind (18) in (16) .e obin_,

! ~

-2

U' C4)2

"-> +j "'lc+k

'

Introducnd pulsaia de rezonan pa

p Q1 faotorul

2 k
~

de amort1zare

~I

c --=_t S 2-Vk.~

()unotaVa

'1

CI!

c:J/p,

dup raionalizarea

numi torului din relaia

(19)

-2

1 rr: ~ m ~2~ r.

1_~2 2 2 +4S ~

1-

$~ .?2+4; 2 2 ~

.~.

Stiind c raportul S/U al modulelor numerelor complexe ~ ,1 ~ . st ~u mo~ulul nwmlrului complex ~ i unghiul e de detazaj ntre! 01 ~ eete l/U'"g;urentt.al lui t!, dup inlocuirea,. Q/p, din relaia (22) ee obin.,
S

1 _

c.;i/p2

112
~1

"r

1(1_

4->2
p

2~

+4~

7"

'-l -2$p"
tg9
'1p

-r

c.:;2"
i (24) se pot deduoe ,1

latin

Relaii agemn~toare cu (22), lagrului Lp dac se blocheaz

( 23)

L2 cu U. pentru

Nottnd vectorul de dezechilibru U2 Bau U~ generalizat laia pl&n reprezent~t~ prin relaia (22) se poate l!Jerie:

~ '!;"Q.
Coeficientul complex ~ este independent de dezechilibrul nul conaid~rnt. fiind funcie nu~ai d@ caracterjsticile dinamice existent ale si.temul

ca~.

deci ca un operator vectorlal liniar ou ajuta olr~l& pentru sistemul cone1derat 8e poate ntotdeauna determina Teotoru1 d.

~, ,. c. k. El po~te fi considerat

-11AI:~l.a.-r. I eauaat d. vectorul, de dezechilibru !! eau v1eever 5! poartl denurd ao./,Lc;[ellt d. trca,r.r

~;[ 4r. un .~.a~ d. rotLr. au

ruJ

u.ngM <r.~ 9L

.:l.

alungire cu un raport dat al veotorului a.upra A-~ olruia oper.azA. Cu ajutorul r:-' '\\181 (18) 1,-- I s2 nind seama de( 16) ae pot .tabi U rela1i ci. $2" o st forma (25) ,i tDtr. ! .au ! ,1 !l. Coefioienii d. tran.rer in ac 1 oaa,oper.azl asupra lui IZ U in mod a8emlntor ca ~ din relaia (25), ou deo8ebirea ci' obin ~ectorl1 8 .au S, re8Pectl~ vicever8a. k2 Modelul fizio al aiatemului cu doul grade de libertate din fig.5,a te repre.en-(()~II--- .. -_. -~tat in fig. 7. G In planul d. o.cilaie acioneazl asupra si.temului proieciile forelor de dea, 2 2 echilibru UI U) i UII(.o) din planele de coreoie i forele rezi atente din lagr~l Ll ,1 L2 Fig.7. date de deplasrile al ,i 82, r.8Peoti~ de Tit.zele'-l ,1 -2. Prima ecuaie diferenial exprimi condiia d. echillbru oineto.h.~le al for'telor. iar 8 doua condiia de echilibru einetostatio a momantelor. ot1nd cu s deplasarea oentrului de greutate i in1nd seama de deplaarile 81 i 82 li de rotaia ~ aterente, deduae dupl con8idere,ntel. geoll.etrioedin figuri, ecuaiile diferen~iale simultane acriae 8Ub forml complex, &aemlnltor oa in (16), ~or fi.

_S,'2

~~-----------~--------~

-.

..

,i

.. .. 1 -r + o~2f2
!2-.l

(26)

- ll-fl + k22.Q2- kll.el -\lI W-~I + U1I"-l II'

.2

2.e

unde m reprezinti m.aaa rotorului inclusi v a lagrultli LI i ~ ,i 1 1II0mentuiu de ineri8 fal d. o perpendicularl pe planul de 08cilai. ce trece prin oentrul de greutate G. Tinind aeama de relaiile (18), eistemul (26) se ~a putea 8crie.

,i
~l(
(,j}2

(27)

-kl~l-j~"l.el) + ~2(-Vl2

+k2.e2+j(.o)02t,J

-gIeI

(.;)2

+ 2I~II(.o)2. siste3ul (27) s.

lotnd termenii compleci din paran~e~e

cu ~. ~. ~.

!.

pOl'\te .eri.,
,'-

Din cele

doul relaii

complexe

cu aU.lil necunoscute

cooplexe!l

,i

~2 .'

deduc.,

1~
n 2R t..) 2!+~I(,,) ~l

sd-S,o ----

VI

a W 2.! w2!--t: II +

aa-oa ----

Y1I
(29)

\o
f

"!.

:".

-2

2fJ 2 2n 2 "" o+-t.I CIl a . W 0--t.I1'-'l a -U -U -1 + -II-

i~-~!

i'~-~'!

,~

Av1lld ia. vedere 01 ooefioienii lui .!lI ,i Jl1I a1nt de a.emen nwur. oomplexe, oe dep1a.d nu~a1 de oaracteristicile meoanioe ,i g.ome~rio. ale mul~l. aoe,tia .e vor putea oonsidera,asemlnltor 'oa in pr~l oaa, oa ,i ooef1oieni de transfer. Vectorul de deplasare 81 i 82 se va compune din oi te doi vectori i11 Il 812, r~speot~v 521 ,i 822 oauzai' fiecare in parte de cltre vectorul de de.eohil1bru UI ,i UII prin tamulire cu c08f101en1;11 de transfer corespunaltori. ~11'
.$12' r peotiv ~21 ,i g22"

.1.~.-

Relaia

(29) 8e va putea deci serieI

1 ~.ll + l2 ~llY.I + ~12!II
()O)

12 2l + 22 ~21Y.1 + ~22Y.II In mod asemlnltor ca ,i in cazul precedent ,i pentru viteze sau acce1erai1 pot atab11i oite pa~ru ~oefici!ni.~e transfer oe oper.azl asupra lui il ,i iII pentru a se obine 81, 82 sau Sl' 82" Observatii importantei

"

1. Relaiile oomplexe (25) ,1 (30) snt valabile pentru orioe moment - t. ~~ fi9cnre datl vor rezulta iasi alte valori pentru oomponentele mlr1a11or complexe riportate la sistemul fix 0oYo. Le. momentul t ~ O (la originea timpului) sistemul mobil O~ legat d. 1'0tor 80 8U~rapune peste oel fix, ceea ce llseamal ci componentele inregistrate iot~mul fix coincid cu ceie din sistemul mobil. Dator1tl ecestui fapt numerele oomplexe din relaiile (25) ,1 ()O) vor GGDs1d@~a in cont1nQsre raportata intotdeauna la sistemul de referinl mobil, o&rQ l~ momentul t O ooincide ou oel fix. 2. Deoareoe ,i pentru viteze 88" aooeleraii se pot stabili relaii de tcrm~ (25) i ()O), n loc de , l ,1 2 se pot introduoe notaiile generali sat 1. Il ,1 !2 re1nind 01 acestea pot insemna deplsslr1, viteze sau aoceleratii ,i reprezinti am~11tud1nile oomplexe ale aoestora raportate la sistemul fixat de rotar. In acest oontext ei ooefioienii de transfer ~,s. vor oonsidera generalisa'1. aelaiile (25) ,i ()a) devin relaii generalizate d. fOra8c

! .. f!.~,
ge.u

on

Il '!li!!I+ <!l2!.II
()2)

!2 ~2i!I + ~22!!II

'1,'

~_.
1.4. Re.l.url de eohlllbrare Peptru .tabi1irea re.laurilor de eohilibrare ,1 a oareoterl.tiollor luatale ale ac tora, .e ~a apela la modelul flsio ou un crad _~bll1tat. redat ,riD eouala difereniall (15). Ia flC.1 1=0 repre.entat pentru diferite ~alorl ale tactoralat .e amorti.are~, grafioele oore.punzltoare S/(U2/-r) .1 9 in funoie de raportul ~/p dintre ~lt.za ungh1ularl (..> 1. oare ara 100 eohill brare. ,i puleaia de re 1=0,'
Aul p.

Dupl mlri aoe.tai raport .e deo.ebe.o Ciauri de eohilibrare. Wohillbrare. la re.onanl, cind U). ,. ,. Bohilibrare. eupraorltiol, oind ~ (",) p. Eohilibrarea auboritiol, o1n4

) re-

~~-+------------~
p

Eohilibrarea

1. rezonantA

Eohilibrare. la re.onanl .e efectue 1 la turaia critiol . ietemului osoilant cind, dapl oua resultl din relaiile (23) ,i (24), amplitudinea oaci1aWl-...,....."tIC------iilor este maximl, iar decalajul de fa.1 e dintre vectorii d. dezechilibru Oi de deplasare- eate de goO. ~ J J-....c:;~_-----------_ Bohilibrarea decurga in felul urmltor .Flg.8. Rotorului i se .imprimi o turaUe pe.te oea . ticl ,i la.l .pol liber. 1nregistr1ndu-se o Dcldere oontinul a taraiei. reo~.a prin reaonanl, ou un ceaa oomparator montat 1n dreptul lalrului looat .e .lsoarl amplitudinea maximA a oscilaiei. Cu ajutorul UDai ~1rt de oreion apropiat u,or de ax. rotorului 8e ins.amal locul bltlii aaxtae. Contragreutat , dedusl din amplitudine. mlsuratl pe baza unei etalonAri labile, .e plasoazl in planul oel mai apropiat de laglrul neblooat rotit OV o ta,1 .e looul bltli1 maxi.. ta sensul contrar rota1ei. Be procedeazl ta mod aaemlnltor ,i la determinarea contragreutl'ii dia 40ilea plan .e echilibrar., dupl blooarea c.luilalt laglr. Prooedeul re,.plAI la obinere. unui dOl5eohil1bru re.idual' adaidbil. toate aoe.t. operaii sint greoaie ,1 nesigure elJ1gurana pro~1ne din Depreoiaia de Illsl!rare,diD taptlll 01 _plUlldlde re.ouanl depinde .ensibil de faotorul d9 amorti.ar. ,i diD taptlll 01 la onanl si.temul osoilut '. instabil. Datoriti aoe.tui fapt tod de echilibrare 1. reaonanl poa.e ti ooa81ti anaoronicl ,i .bandoaatl in tehnioa IIOde1'Bl. Bohi11brar supraor1t101 Pen:h 81.aro. unor aepeGte tundMental. ale aceatui regia eohilibrataotorul d. amorUDJ'. ~ dia relaille (2) ,1 (24) ooa.1 Oi j~tH . y"ere 01 la eohilibrarea IlUpraontiol W> p, ta IlIUIttoftl "1.'181 n'l poata a~.U~& d. (,)/p)2, reau.U.aa aatlel.

t.,'

(2''-

2 8~;;.

Amp11t~dln dlpla.lri1 te p~1n "~~ero lndQPonelA\1 do vit unsbl~. tari, te pl'QPorUoi'lall 011 vlo'tool'ul (10 tJnAoh,Ulbtu J'ec!ulil 'fI 18"'11'1 Pl'opol'~10. 111111 ou mal" rodual li rotol"ullli. Dupl oum rultl din t1S.8 d~o.l"Jul do fe~A dintre VQototii de de.lohi
,~".libr\l,1 4eplauare fla poate oonsidera in eOQst caSi O 1800 :" xP.nt~ re.liaarea regimului supraoritto pul.aia de reaoAanl p a 81atemulu! oeo11ant trebuie sI fie reIatiT mici, 080a ce. pe baza relaiei (20) taaeamnl o suspansie elaatio~ de rigiditato mici. Din aoest motiv in limbajul d. specialitate oonsaorat, se spune cI maina de eohilibrattn regim supraoritl0 are laglre ela etice sau !2!. Prin m~surarea amplitudln110r oomplexe al@ oacilai9! lag~rul~ neblooat .8 pot obtine 1Aforma~1i referitoare la vectorul de dezechilibru din oel mai apropiat plan de oorecie. nu ins exacta, deoareoe oscilat!!le snt influenat. d~ veotorul de oeze('lilibru din oellalt plan de ooreotie. Influena este ou atit ma1 evident ou oit distana intre pl~~ul de msuri Qi, oel da ooreoie oel wlli1 apropiat eate mai mare. Datorit lIoes'tu! fapt echilibrarea devafl posib11l numai prin1teratli experimentala real1~ate prin lansri (rotiri) repetate. ~u~rul lansrilor este de minim 2. depinzind invers proporional de dezechilibrul redI2.al admis ,,1 d1raot proporional da distanele dintre planele de oorecie ! oele de nregistrare a 0601181;;11101'* La prima lansare. realizat prin olooar~a laglrului LI' ca in fig.5.b se msoarl amplitudinoa oomplex a osoilat1ilor l~lrulu1 L2 i ee deduoe dezeohilibrul UII din planul II plasind in tazl ou S o

,i

c;::;td;t'~r6!J.t8ts do mas' ms.

Prin bluoarea lagrului L2 oe m~soar8 la o a doua lansare muplitudinea o oontra. gre~6t~ in planul 1. ProoedetAl iteraUv se continu, dac e oazul}ou aplioarea de fieoare ~~t~ ~ tuturor contragreut~tilor s~u indeprtrilor de material determinsto 1n 1~~lr11e ant9rioare. Razult! el, eohilibrarea supraeritio prin procedeul pendullr1i altern-nli? ~diol ~ bloorii suocesive a lagrelor, la lUlioate este greoaie ei ndelung
llomple:m e. OGoilaie1 din lag~~ul Ll i S~ pltlseazl 03 i mai. inainte
~2<;!

Eohilibrarea supracritio~ este avantajoas~ numai le serii mari, prin proeedeul oontrsuendulrii, adiel cu &moale lagre libere (neblooat.), care reol ~S& ~d.ptlri 8upliment~re. dup~ oum se va vedea mai tlrsiu. .':~

_. Echilibrare~

, aubor1tlo1

6el"fe

81 in aoest caz. pentru s3s1zara8 ~or aspeote fundamentale, va oona1O. Deoareoe la eohilibrarea suboritio Qp, (~2/p2) din rela1;1a (2)

~~ P~Bt. nog11ja in ~Bport cu 1. obinindu-se.

Uz wj2 S~-~T ' ()4)

c~.t li4in4 eeame 4e re18~ia (20), d0v1nes

S
a

"'Ji"""""

u2

kA)2
t!;

i.$

li'

()5

!lIpll tl.leU..ne3 mlsur"tl Stirt. d~o1 propor1o~ ou. v~otonil de d oMU z-eS". 1. lagb'e. U.llul :1ndeperuim1tl de maH roioNlll1" Jaoto1"Ul ~s p!l:'Opo1110Aal1t...t, jl..o..-D...1.D.Ji, ...,\:t...tU!)$.J. .J'.P .PP.PJWJ:,p.)"p ~~.... J#,.) .i:

1*3 1 d. taal dintr. VIO ~1 d.pl Ar. ,1 .Io'orul d 0&1. r. ~'. d I o rul" diA t18 t. 1 r,,1a IY ori'la , .ntr~ rll. un~ rlsla l~bori'10. pu18.~t. d. r.IOA&D' tr.bui al relativ It o.,. o. aonfora relaili (20) ,. alirurl priD *,lioare. YDGr Al ou ooa.tant_ k mar lu A'0,,1,1 arouri .p.ol_1 o t ,.ttDt
.0

_0,

laal,l l>al1.r.le d. au.a1a,r. _ laglrtlor. 080111811l. ae mlloarl ou trac2uoton de torl p1tao.J..otriol, blooar '.ra_iivl _ laglrelor dlvenind Qstt,l iautill. Mleu~area o8cilaiilor ,i determinarea veotorilor dl de.eohilibru rldu.,1 -1 ,1 U2 a. ,efectueazl in Urapul UQei s1l1g\lrl lanslri. Vlotoril elicleaeohilibna -1 ,1 UII din planele 1 ,1 II se pot deduce prin oaleull1e obionuite din at_tlol 9]. oare nu oon1n deoit dimensiuni geometrioe cunosoute. TranstormAril. 1101.oor.sp~mmltoeM'. se pot modele. 1 prin oiroui te eleotrice, 000.S1084t_l._eom.iOI r9~~eotive p~tnelu-se introduoe inaintea eohilibrlrii, ou aJu.toru.lanor liome'tre. In felul aoesta, ~alor11e lui UI i UII rezultate dio. mrimil. de intr.ata ae Ul i"U2, S8 pot oiti direct cu ajutorul aparatelor de bord ala ,1-

Datoritl avantajelor prezentate ca mai BUS. ma,inile de eohilibrat dinala reg1~ suboritio se pot oonsidera superioare fa de oelelelt tipuri, latAd oele mai recente realizlri din domeniul tehnioi1 de echilibrare. 1.5~ Separarea dezechilibrului tA regim supraorltic

~""EN~

Dup cum s-a artat la punctul 1.4, la mainile de echilibrat la resi ~~r1tic (ou lag~re elastioe) eohilibrarea este difioill ,i neoesitl 1. U41~ult~ lanslri, pentru obinerea dezechilibrului rez1dual adaia. Aoe.t. ~'~~Nltlii sUlt cauzate de influenta reoiprocl a veotorilor dl dezeohilibru Uz ,i de imposibilitatea de s~parare a efectelor acestora. Pentru separarea efectelor lui UI 11 VII' U U rotorul se monteaz intr-un oadru mecanic oe 8a sprijinl{ pe arcuri I}icare poate oscila 1n jarul unei axe. Poziia axei, materializatl de exemplu prin. muchia UQei prism., .e poate rlgla a.ttal,holt s fie coninutl fie in planul 1 tie in plaaul II da eohilibrare (tig.9). 7ig.9. In poziia 1 oscilaia eate proporion.all ontrataz ou vectorul UII, iar in poziia II, cu veotorul VI" Bohll1brarea se efeotueaz izl dou lansrl i este posibili daci .e oa-. tioienii de proporiona11tate CI CIILa echilibrarea 1n serie aoetia se pot deduce pe cale experiment.ll ou unui rotor e~hilibrat al sor1ei. Dupl reglarea axei ae osoilatia 1& rotoru.lui 1 se imprimi o mitaere de rotaie dupl aplioarea ~.1 o raal r. 1n planul II. Operaia 88 repetl regl1u.d aza la planul Il "_~lIlind masa u pe raze r iA planul 1. urtAd amplltud1u.11e re~pectlve, ,1 SzI' coetiolontl1 0I f1 0II .a din rel_iil.. .

,i

fi

.. ~ t

SI

...

01

()6)

w
s. '-. 1 p x1eten. unor a,a-81 pUG'. nodale. oar.oterisUoe osoilaie1 l1&ler . oa4rulul ou 8uepensie el.stlol. ta lpote negl13lrll tao'orulgi amorti t04& ee .p1101 OD exol.8iY1ta'. ~ eohilibrar.a rotorl1or 1D s.rie. y e, Inainte do d.sorierea todei, . Y s: ~: llmt1rl no1W1e. de punot nodal . Se .a oonsidera ta ao.s' S~. UD tor Il perfeot ech1Ubrat. d al _, a.1I14 oentrul 4. greutate 111 a Oi axa oentrall prinoipall d. 1Derie auprapu8' p.st. axa rotaie ~ (f1g.10). d _~ M(O,yu'Zu) Se rigid1zeul de Il QIl 81st d. teriDl 02YZ astfel oa O al ooincidA ou G Fig.lOe o. ou ~. Momf))nto~e d. ineri. fatl de ax. oentral. prinoipale de inerie 8e noteazl ou Iz 9i ou 1 Iz~ I7 1atr-ua P\Ulot M din planul radial P de ooordonat. (O, 7u' BU) f1xe e masl ao dezeohilibru u negliJabili fal de m. DatoritA aoesteia, oentrul de greutate 80 Ta deplasa ia O' d. ooordona (O, ee) dedu ou ajutorul relaiilorc

o alti m.'041 d. s.parar. a eteotelor y.otorl1or de oh111~

0,~.

u u'Yu e -y~'., m+u ua'

815 Ia ~ 11

zu' 0'x'1'.' paralal ou 0X1z, ou origtAe.

"

P~tl de un nou alotem de refer1ni Q' punotul U va avaa ooor6onatalet

~.~.o
7u

'.

Yu

- e7 --!-m u 7u
+

II s' zu - eII iii+\i lIu \.l

TiAind seama de relaiile de mai sua. momentele de inertie ele noului S1B~ (retoml R + dezeohilibrul u) fa de axele 0'1'. 0'7', Oc' plio1n4 teorema lui Steiner, vor tia

Iz'

(1 +m 2) + z 1

U(7

U"7

-e )2 1 + ~

Bl+U

y2 u

1..."

(1 +m.e2) + u(a u. -8 )2 1 + ~ z2 .,. Bl+li u a'u ., s u-eZ ) --lHU U 11

1 -e )(a 7,li , a.e7-.s + U(,u.,

Intruoit 1 ,., ~ O, sistemul O'xt,'~' nu ooincido ou axelo prinoipale oentral 7 iaer'1. ia AOUU var1antl. Dezechilibrul Il ya roti axa priDe!p.ll cnntrall a. i. diA planul o~ unghiul fal de a' oare 8e determinl cu ~utcrul . 18181 d.t~ ~ [9].

,.0'.'

tg2<t.. 211' s'

X 1v''" s'

(4

155
!iata d. relaia ()'), ac ta d.yiD
2UJ11'

tc20t

(I-I.)( U)+tlm(.!-,!)

a u u

(41)

Ia ipoh.a 1 " 1., v.ritioa' penru oazul ds't, al doil ten al Gaal tOl'Uld " poate .ecli~. fal,de prilml, ,i a.Uel, pentru u a, olt1A (42) IlltracU la 1-1. " O ,i ce: a, anghi.l CX e.te toart. aio, r UI.

~ 'x-i

ta-,

II

oua axl oentrall ae ineri. 0'15- inera.ct 1 axa a. rotaie ~ ln'rQa' punot situat la d1stana d planul P. Pe basa t1a.10, 1nind ,1 a. r.laiil. ()1), ()e), (4). resultl,
d ' + u

-Gri p.

m ---. Dl+U

1-1.
U

+ (a+u) su

leslijiad u p. ltagl a, obin.,

(45)

. aioi a. poate cOllclud. 01 poziia punctului. dedusl la int.r oia axei rotaie ~ Cj noua axl centrali prlncipan dein.ri. nu d.pad. d. de ohilibrul ti oi numai de parametrii aaaici ai rotorului ,i aleserea planului P. Intruoit rotaia liberi in spaiu a rotorului R etectueazl 1D jurtal axei oentrale pri.aoipale de inerie considerati fixl, axa de rotaie A la apUcarea aeohilibrului u .8 va roti 1.11 jurul acesteia, d crii.ad doul oo.auri ou virful ia 1. Din ace.t activ punctul N poartl de.aumir.a de punct nodal .au panct a. o.oilaie. Daol roturul R este ailit si 08c11ez8 liber impreunl ou cadrul ia'r-ua s1.ngur plan, d xemplu iA planul ver'1cal, 015 la t1&. lI, punctul nodal I dev1.a. tix, posiia aepinatad .awaa1 d. aleger.a planului P, tU,Ad 1.adepudeJltl a. mlri a ma.e1 u. Pentru evitarea iDtllleA.i 1 oadl'Ulai, ace.ta se poate .11m1Aa, adoptiAd o barl _ ou neglijabili, .isl barl nodall. tizatl a. 0.1. doul 1asir. paralel ou axa d. rota'i La lan.are. rotorul~i .talon al seri.i. oon.ideret perfec' .chiU t. all V8 aiaa aioi o osoilai.. Dupl lDOatar , d ulIP1a ta pllUUl1 Qb1librar. II a unei t t u p. o raal te.t r, bara ya 08011a SA ~ara1 ota- .. ~.. lui noda1 -II' oare poa'. tlep1.ta ou UA o ooaparator. aad 01la'111. tao.t.ul. In lIOd asamlnltor, la o aoul lansare poate d.tuaiaa al '011 ,...t aod&l I'i. oore8,aa.altor 1 tt a'atl naa r ta ,181Ull 1.
.H'

..,.

...

lJ'
Aflind oele doul punote nodale. oompar.torul din -1 .a 'indiaa amp11tu41.n SII proportionall excl"si. ou deseoMl1brul ttist U 1".1.1 plasat in plu II. iar comparatorul din Bl1 amplitudinea SI proporionall exclusiv ou acela da.eohilibru plasat in planul I. Oei d01 ooefiai.n'! 4e propor1onalitate se yor detarm1na ou ~"torul ial~iilor ()6). Dup' msurarea deplas!r11or SI ,1 811 din pUDotele Dodele NIl ,i II d e un rator oarecare n.eohilibrat al seriei oonsiderate, prin iDmul1re ou 00eficienii de proport10nalitate se Y8 putea calcula dezechilibrul, adicl mir la dezeohilibru din planele 1 i II. Stiind o~ vectorii de de~eoh1libru ooreapunz.!'1torisint in oontrafadl (daoala1 ou 1800) ou deplasArile mlsurete in punotele NIl i NIt S8 vor pute oaleula i1 oontragreutl11e neoesare, oa mrime, direoie i sans. Punatele nodale NI i NIl se pot determtna ou ajutorul unui aa-zis cadru eleotric (fig.12), c- este da fapt un potentiometru reglabil. La capetele rezistenei sale ohmice se .pl1 tensiunile proporionale ou oscilai!le din lagiU-e, date 4,~ traduotori:l. TIVi 1'2' reglarea potontiomet'Pl.1lui efectuindu-se pin oind un voltmetru V Montat oircuitul poteniometrului va indica tenaiunea 4u11. Se prooedeazl ca ,i in cazul oadrului ~can1o sau al Fig.12. bare! ~odale, rezultind dou poziii distinot. pent i4d1oatorul poteniometrului, corespunztoare masei test u plasat n planul l'eapQotiv 1. - Ca i la aadrul mecanic, in poziia indiostorului poto,niometrul ~oroGpt.tnzl1toarelllasei test plasati n planul II voltmetrul ya indice c tens1 proportionaU. ou masa test plasaU 1n planul 1 ,i vioeversa. coas ce permite o"ooreQ constantelor CI 0II din relaia ()6). L~ QA rotor neachilibrat al seriei se iuregistreasl teneiUDilo date d. v~ltmetru pentr~ aceleai dou! po~iii1 ale indioatorului poteniometrului car .au determinat la et810n~e. Ounosoind coeficienii al 91 CII' se pot doduoe atu:tch11ibr.le ooreSpWlz~toare. Bohil1brarea rotorilor in serie cu cadru elaotric se efectueazl prin mare cu o singuri lansare aecondat de doul regl11.riin oazul prezenei unui gur poten1ometru sau de douA aomutri in oazul prezenei a doul potentiometr

~
,4/,

,i

--.

1.6. Mlaurarea oDol1a'iilor

cauzat. de vectorul

de

~.ZGchilibru

Dtapl."cwa !-a uitat la punctul 1.2. intre veatorii a. dezech1l1bna "ii vootor11 S. S ,1 S. care caz-aaterizeazl oscil_iil. oauzata. existi. tn tonoi de regimal de .chilibrara. relaii univooe. Oa urmare, ou ajutorul empl1tud lor i a fazelor o.o11a~il1or zlsurate e8 pot detra1aa ,1 veotorii de d
11~ru c&l.ud!.

1.6.1 lsuraro. amplitudi:ni1

Oec mt&.1 iliapll. metod do mlsurare li ampl1tud1a11 II ti depla8lb:-11or G te de ci.lu~oh.1l1DNl U eate lIe1;o4. mecaDiol folcud.nd un o comparat o%' (118.1 Palpatorul C@Il1Psnlt<n,"ulU1 apl'ij1a1 p. l-S11r1l1 oao11ADt" neviaie Wt.Ximl

157
iDd1oato~l~1 f.' de poa1'1a a.ro e.'e propor11eDall ou pllt~d1Dea depla.lr1lor. Dator1'l Depreoial.1 ,1 D.1bl1Ull1 redu la fr.o . D .ari, .toda nu ao .p11o&\ ta tehnloa d. al.urar. IIOd.ml. A doua t.tl d. alaurar pl1t~d1a11 pl lr110r 8.. 1t.z.lor 8~ .au 00.181'.'11101' II~a. oOD,tl ta tl'aD"e,,aer 0,011a'111e1' .eoan10. ta 0.01lail .l.otrio. ti' la Pig'-13. Plg.14. mleurarea ao.,tor. dln braI. Tran8formar.a se reaU.eazl C~ ajutorul Wlor trachaoton f ln4110'ttYi_ ,1e.oeleotriol (flg.14). '!rad~otor11 lnduoU . l ,iAt de doul tipurl. 1 trad~oton lDd~ot1 . 1 tran8fol'QStori; 2 - traductorl 1nd~etl . 1 generaton ,au el.ctrod1Damioi.

--m b b

"

P1g.15.

Pig.16.

~ra4uetorul iDd~ctl . transformator (f1g.15) oo.p~e priAeipi.l d1.trai 4. fi.r - -, oare pr.ia priD ooataot direot 08cl1.iil. laglralai. lIi.zul d. fier poate deplasa .xial h iJlt.riol'lll ~.1 bobin. ltoare .e D.ct l la o tesi~. purttoare V d. frec . e ooaatutl. Osoilaiil. ai.zulu! oauseazl . aria1. iAduotane1 ~b1Ile1,l'ealla1a.u- fel o depedeal t~o1onall iAtre 0,011.ll1e oanio. .1 tap.dan. tra4u~t~ 111. Valoar our811tlllt11 alaur.t cu aJ~torul a1Uaapera.tnalt11 . tl 1'""1''t4'iQ&.II~1 ou ampIUlld1n S depla,lrl10r. "r84uotorl1 iIlduetiYi tranatoraatorl aiat ut111.al .,r..,. esol_al _ 41teru1all. ca h tta.l5. oare .a1pr1 pr1A oaraatert.'ttoa l1D:1a:r1. reaUti. o iI1o,orare auublll erorllor 4e lllatu-are.

~".""

ne
fred~oto~l lnd~ctlv el~ctrodlnaml0 (fig.16), caraatari l prin 80 ol nu neoa.itl alimentarea do la o tensiune exterioarl purtAtoare. Prin aplicare. unui magnet permanent osallai11e .ecAnioe .tnt transfor. __ te direct in tensiuni eleotrice, proporionale ou vlte~a oacilaii10r , ~ Traductorul 8.t. fixat prin tija a de lsglrul 08011&Ot in direci8 perpendicu~arl pe axa de rotaie, iar prin carcasa b do batlu. Tlja prin intermediul m brane1 o ,i d silete bobina si osoi18se identic oa ,1 rotorul 10 apalal t prin oare se inohide fluxul magnetic al magnetului permanent g. tra4uotorli pieaoeleotrloi se bazeazl p. proprietate. unor materiale oristaline, o. de exemplu ollarul, de a se eleotrlaa sub aciunea unor fore oar.-! cauzeazl deforma~ii mecanice elastloe. Intensitate. polarizlril astfel realizate servete oa mlsurl a forelor aioilor deforma~ii mecanice. respectiv a aecelera~1ilor. Se mentioneaz~ o la toate tipurile de traduotori eleotrio1de mai su., pentru a se obine semnalul s1nuaoidal caraoteristio oscilaiei, este necesar oa t~eiunea de ieire din trauetor s fie "curat" de armonieile parazitare 91 al fie amplificatl prin adaptarea unor filtre speciala 1 a unor amplifioator1. Aparat"l de msur de tip Deprez conectat 1n oircuitul respeotiv msoarl valoaroa ef1c80e Q semnalului, oare este proport1onal~ ou amplitudinea m~imii aeoaelc! tradusa.

1.6.2. Msurarea fazei

- ~re

pe cale atroboscopio

Mn~~rarea fazei osoilaiilor pe aceaat oale se bazeaz principial pe 4e~noreG intr-un plan redial a poziiei ungbiulare a vectorului excentric1tli1 Q ~ un~i oilindru rotat1v'!a de un vector oarecare de referinl fixat de aoe8t$. prin apropierea unui virf de ac sau oreion, metodl de atelier folosit in ~,~.ri't la oentrarea pieselor. La rotorul montat in laglrele mainii de echilibrat (fig.11) virful, situat in planul slu axial orizontal, atinge n momentul elongaiiei saxim6 S suprafaa sa exterioar acoperit cu un stra~ de vopsea, imprimnd pe aoeasta o urm. Prin intermediul semnului reprezentind punctul mediu al aoe.tei urme se poate deduoe poziia virfului veotorului de deplasare S fe de un reper de refer1nl d. pe suprafaa rQtorului, adiel faza d. In regi. supracritio aceast poziie este n ntirziere cu 1800 fa de veotorul de dezeohilibru, la rezonanl Fig.l7. ou 90. iar in regim suberitio suprapune p.ste aoesta. La msurarea p. oale strobosoopiol, 10 locul oreionului sau acului on.ider in planul de osoilaie dou eontaotoare ou virf a ,i b. unul rigldlaat d. lag~ul oaoilant, i$r oelllalt reglabil, montat de batlu. Virful b 80 regleaK astfel incit oontaotul si tie pe clt posibil inataAtaneuo Ca urmare. lampa L a Qtrobo8copul~ coneotat 14 circuitul oOAtaotorulu1 .e va aprind. numai in ~~Atul .longaie! maximv.

.0-

152 c apt-ti. ~,~.rl}qr, pl'eTlautl ou cl11UWJd.~ e. T. r.pet. 1;1 .0 '1, p.oa1.'l. 1. t1"lu'. X'.(#t.1., 0.8& -l l lnrp.'fl", la "oJI ,b~~. AU e8 roh,te. 88 po.~. cU::l tf8l U?;!.lu~ din dr.ptlll r~l'ul'd ;a 1j.;D,~ 1tti piuloli d. o.oll.~l DiTis,lWi'._ ~ot1.J ~.Jl_ .z.6) t.
LAIlStRS :\I1u 1n 1( 1netan,tan8u o bandl dalllft1.

~~,'lfl:t~. :p. _8UpoiJ"~u..l ~.ooruld

aa,lq,p..l
,0,12 ~~,u.l

8 ,1 oolnoU. 011. .~ f'!Ulol!11ut "'111 din 0 1 ,"~ oreaon, re su Uiftct ta acel. ~ll~iQ,r -.hlularl d

1.,.

"e9~9J":4)llll,1 ;ii I,.)il

d~ 1i'6dt. O de pe band. C. e~mMda limp~1 li 'Q~ ..,ldorul 00J'ltadorulu,1 :~.lb ~1~'1 dIt~cnrlt~,l, eI.oarlllo. tre~US~ ~nhotl11.d in.tl'Ultu te ,tlln~~:,t~ ~~Iimpl1 tl.ldl~.a \9Mla"ld ,:1 t.,'P&'tr.U~tl.l. $..._ip:na ragl.r. ..4b1.11:MiWU.'ll.' hatru evi tar ac tu ...,un. .a opt,i. ua Cll.-poal tiv v v ' e b",'h'ollto&( tig .18) owa1.nind: UD filtru,

m.

aplU'ie.tor, UD lj!il!t.Uatenrfe tenll1llUD

,~ I

Sb

11.

,1 un ciro"i 'en~UDea p.rio-

'-_/

.ten,Tare'., dlo.1 de.t~ d. traduo-

Jo'.ilg.:l8.

'13_19.

. ." ~'. :armoJ1ic.:l,. :par.lluttlr~ ou -.,illtorul j'jJ iru.lu, ,la . ba$~ alt {11g..19) .. :P.r:in 1!IlDplll'icar:eafio.stn.!. i pr.1n 11.1t1tarea empl1 tt1d1flU QIl a.jutorul 1 g1;1,ode sem1o01.1tl'i.1G"t-o:s:l"e (ndeprtare,a poriunii intreruph) 8~ Obine un nou al,ap:ro::d.ms'U'V drep"t'l11lghiltl!1r sd- h:1n derivar~11 ,1 redresarea acestuia, in i.111.'l

' tortll T2 te "ollrlobtittkd,u.- e 88l11.1lalul aiAU-

,.e obtin lU!malul tinal de t01'll&unu! le ao Y.. AO<ltl,ast. '8st,. '\en:siUJlll'tJa 11'. ie,ire du cu.epod ti 'nil .lectronio :1 car ])ent.:r:1l apr:tndere. 1.lbnp11 Du])' telul tr'81W:a\orului .aoptat aelllllallollsinuaoidal d. baal ~ poate fi epI8UlJa:t'iIJ., T:1 teaA, _ ae'celvai. decalat. intre ele oonform fig.6 ati cU hin llrtl'odQ9~r.a unor co:nde.turatoare in olrcu1 tul respeoti v .e ,o", r li 1aj. ae 90 1n .",a tel c:a apriiDdar.a ImnpI1 8~ ord,noidl CIIlIomentQl o1a4 clepl.Il.rr Unge valoarea _ xi-. pr.in
Q"

de tr.oere

21t, 4'lttt

,'t.

- M11surare-ou ajutorul generatorulloli de ful .l8urare~ ~aaei pe ac atil cal e realizeazA priA oonfruntarea .-naluainll801dal dat d. unul din traductori, de exemplu d. ~2 (tlg.20) ,1 a unui ~tI re1'er1n~1 dat ele un traductor d. reter~ ni 'riP oe poertl 4.wuair.a d. "lu . tor d~ :azl. Arborele motor al aain1i de echi11brat cuplat de rotor printr-un ouplaJ .era'mic lIe leagl nr1n intenaediul unu1 diec de retell~ D de 1ndusul >:.nera\ode f.z~ format dlntr-wa magn; ~ permanent sau eleetroaagn.' SIr. D1reci~' SJI ',' _1lfl:-1e.l1satl prin Taotorul ir e.te .arcatl !!1.80Illd. ret.r1.nl priA vectorul ;. etoritl;l Ox parale,l cu ~. S1:atorul gel" ,;>rlollu.1 de Hter1J1,1 tizeul ci. ia tel inclt axa bobina1 sale Q (ie a1tQati 1atr-un plllll paralel ou 1 cle oscila'i IA bobina G al .tatoru!:l. etlb ao1Wi ~.corulu1 Rr dat de
. I " ; N

!iO
magnet de tormeazl o tenQ1une pur 81nU801~all. denumiti tens1une de reterin, e,

~:

TR

N
i~

v"\Jt
1tU"

r:.~9rf
'\:;

. , /s1--;' .
1-' -=:::.
.
~

G
Lo3
4~x

~ii>Y

Fig.20.

tp

Fig.21. 1.1. W~a~~Ga

Reprezentind semnal el date de genermtorul do t V1 de traductorul '2 p. ecranul unui oso11osoop o daul opoturi (f1g.21) pante citi le scarI unghi do fazi 5 cu oare este rot1 vectorul dereter1nt~ Br . tal de vectorul i, S sau dupl felul traduotorUlui adoptat. Acelai unghi 8 poate ob1ne i pe oale mecanio prin rotirea statorului generatorului de iazl in jurul axei indusulu!. pinA ond capetele A i Bale sinusoidelor suprapun. Si in acest oaz prin adoptarea uno condensatQr1 3e poate ntotdeauna date def~znjul dintre semnalul de deplasare cei dat de tra~ucto~~l de referinA, 1ndifereut de felul traduetorului T2 adoptat.

direct a vectorului de dezechilibru

Una dintre metodel@~Gele mai veehi do m~surare d1rect~ a vectorului de d~~Q6hilibru aQ bazeaz pe generarea meoaoicl a unor osc1laii controlabile egal 1 d~ sens contrar cu cale date de'vectorii de dezechilibru. Maina de 'echiIi repre~ent8t~ schematic in f18~ eate prev~Gut. cu un sistem 00 pensstor C fixst pe UD cadru ean e K, oare dfi posibilitate. separrii dezeohilibrului UI U II prin aezarea rotorului in aa fel ca planal. de coreci el coninl axa de oscilaia xx. Sistemul compensator fi1Ad 1 direot de rotor creeazi 08c11 Fig . 22" compenaatoare de aceeai frooyeal 08 i vecto~i1 de de.eohilibru. Cu ajut~~Ql manetelor A ti B .omantul coapeDsator Wo 4reet ~5 poate egals i aduc~ ta e~ntrafasl ou momectul fai do - <la 4. v8ctor~1 de 4esech1libX"u. izolat (in ouul diA .f1g.22 acmutaI )(VII) t de yeoto~l UII). IA aoeastl situaie oBeila'iil~ oadrului iaoeteaal ,1 ~tr11 regl$L 0" 8JQtorul~etelor A ,i B indici dQpl oprire poziia ,i ~. ~eotorului de d~~echi11~ru UI1
'1-.'

al'i m.todl m81 noul 88 ba l p. mAsurarea p. oale eleotriol a ooaponeAtelor veotorului d. d8aeohi11bru dupA axele de ooordonat. al. unui .181 de reterinl fixat de rotore MI.urarea Be face ooDtruntind semnalul de referinl -,,\1\\ '/"'/ dat ele generatorl!l de fazli ou semnalul dat de traduotorul '/ -I.k:-:::-:--t---o1 din fig.20. Aceaatl oonfruntare oon8tl tn efeotuarea prodaaa~f-t--jl--<)v, 2 lui sealar intre veotorul de roferinl ar dir1jat iA d1reoU. axei Ox i vectorul oscilai. dat de traduotorul '2 ou ajutorul w unor montaje electrice speciale de multiplioare. ' ~ 4 Se, va prezenta in continuare oel mai efioient montaj 4' redat in fig.20, in oomponena chuia intri Wl wattmetru eleoF1g.2). trodinamic (f1g.2). Tensiunea variabil v dat de traductorul '2 se aplio la bornele bob1nei OElcilan"teO a wattmetrului, iar cea de referin vr,dat de generatorul ele fazl la bornele bobinei sale fixe f. Deviaie ind1oatorulu1 aste propor~:1onall ou valoarea. medie a 1l000.ntalui iDstantaneu de torsiune dat de relaia:

"

'2

"

~I

II

o.i r i,

(46)

ude o e.ate ooef10ientul de proporionalitate, iar ir ,i i intensitat 1Jl.tutan e a ourentului de referin i a celui dat da traductor. Avind in vedere o i i ir variazl sinusoidal ,i unghiul dintre ~ootor11 ooreapun&tori 1 i Ir este unghiul de fazl Ot se va putea seriei ir Irsia wt , (41) Momentul de toraiune mediu se oalculeazl ou ajutorul relaiei,

~ .." j IrI
.J

s1nWlt sin( v.")t+~)dt,

(48)

Wlde T ~

c,;).

Dup efectuarea 1ntegrl:1i rezultl:

adiel devia1a ind10atorului avind in vedere ci Ir ,i o snt oonstante OUD080Ut., e.te proporionail ou proieoia vectorului 1pe Ir. 8$ poate demonstra [9] 01 aoeeai relaie se obine ,1 ia caaal 1D oare iAtensitatea curentului dat de traductor conine ,i armoniei auperioare, oeoa O. iAsaamnl 01 montajul din fig.23 joao i rol de filtru. Deoareoe prin construoia, dimensionarea ,i .t.lonarea ooroepuasltoare a ,circuitelor eleotrioe de msurare se poate asigura oa deoalajal de fazl al oelor .oi cureni al fie identio ou oel 81 cauzelor ~rovooatoar., adiol a vect~~~ de de.echilibru .,i al fluxului magnetio NS, poate oOJlolude ~I d.. iaU. daara- ( teste proporionall ou proiecia vectorului de dezech11ibra i2 p. dtreot1. d. reter1Dtl iS, adiol p. direci. Ox do pe discul de retertatl. f. baBa informaiei primite se poate echilibra componenta ao t~. p. direc'1. O:.

l'a
A40pt1od 10 gen.ratoml a. referin,. UD al dol1ea .tator Gf rotit ou 90 (118.20) ,1 ooneot1nd wattmetrul la noua t~s1un.de ref.rin~', .e ob1ne o noul aevia1e a 1ndioatorului. Pe Vr v D.. baza unui raionament ~alol ~ e; poate oonolude 01 ,1 noua devia~: ie eat. proporionall ou proieoia veotorului de dezechilibru pe direoia perpendioula . rl pe prima, adicl pe direoia Oy de pe discul 4e referinA. In felul aoesta se poate eohi- , libra i aoeastl oomponentl, ceea ce conduce la anularea complet a vectorului de de.echilibru. Cele doul componente pot fi adunate vectorial pe oale optici ,i proiectate oa ua punct luminos pe ecranul transparent al unui vectometru (tia_ 24). Veotometrul ae oompun. din douA wattmetre ortogonal. fix conectat n circuitul bobinei G adiel al componentei Ox, Fig.24. :!.->..1' oellalt fly in oirouital bobinei Gf, adic al component~1 OYe Ps axele WBttmetrelor snt fixate n 100 de indicatoare, oglinzile rota-

Wy~,

'U.Vt;

<1 t}1

#i"

Ra~& 1~08S~ emis de becul ste deviat de cele doul oglinzi ro~ativ~ It de dou oglinzi fixe f i g i proiectatl din spate p. ecranul E unde &~argca un punct luminos L. Sistemul optio este reglat astfel incit punctul la~C~ ~ i~dica direct poziia i mrimea vectorului de dezeohilibru. Unghiul corespun~~tor ~ se maroheaz~ pe rotor prin intermediul discului
~~ :rlitfari1i:!i~ Do

l.a.

Eohilibrarea prin deterwinarea experimental a coetio1onilor de transfer ou ajutorul unor mase test

D~pl oum reiese din relatia ()l) ,1 ()2) amplitudin11e oomplexe ale08cil&~Hlt)r ,i al~ de~oohillbrelor sint legate liniar prin ooefioienii d. tranlrta' gt. Ooefiioi<illi;ii de transfer depind numai do parametrii IJistemulu1 osoilant ,1 rlm~ copstanii danl acetia nu se sOhimb, daci de~echilibrul este destul de ~e (mai maro deoit cel reziduu admis) i daci osaU.iile pertLU"batori1 ale m5l"l~i ambiant s1t eliminatee Deoaroe oondiiilo anunate 1.0. ~oritate. oazur11o~ preotieo sint indeplinit., veotorii do dezeohilibru pot ti oaleula1 ,1 prifl 1ater:aedillloOGfloienilor de trans1'81"ciete1"ll.1l1ai p. oale experimentall. S~ ~9ptl ~aparat portabil cu ajutorul olrula pot d.te~ amplitudinea ,i

____________________________________ .
f

.-..

;l'~l

o_atlei.1 (.paiulQl. Y1t.z.l 8&U aoo.lerai.i). daol rotor.l .obil1weaz la faa 100Qlul firi a ti d.mont.t Ceohll1brare -iA 81'u") AU o _tiai e eohilibrat dinamio ou laglre el Uo. pr.Tuutl 4 an ou traduotol'i d
,1

..,lltudtn1

f.ie.
Atit in oazul .ohil1brlr11 iDtr-un singur plan olt ,1 oel.l in doul .e TO .le UD 81 stem d. referinA O~. flxat d. :rotor, oa in tig.25, uQ8hlurlle 4. t.zl mleurindu- ta na trigonometric. Caloulele Tor .teotu. apelind la operaiile aritmetice oOlllplex. o., (a+jb)

dunsrea

,i sodereaa

'Fig.25.

(0+.14) (';0) + J(b;4),

(50)

(. . jb)(o+Jd) (ao-bei) + j(bo+ad), plrlrofu

(51)
(52)

.!..1J!

c+ofQ

ac+ bd + j ba-sul

02+42'

oum ,1 1. relaia ou .jutorul creia se calouleazl modulul numlrului oomplexi

gumentlll situa

tg.5

II

~.

La echilibrarea ntr-un singur plan (eohilibrarea .taticl) vor atectua I lansri. La prima, tir mas test, 8e va msura amplltlldin complexA gene11sat V, iar la a dOlla. 011 o mas teat m plasat la raza veotoare r, pe direopozitiv a .xei de referin Ox, se va misllra amplitudinea oomplexl genera t !l" Introduond veotorul de dezeohillorQ test q ,1 oons1der1n4u-l 8U~ oomplex .9.. ou speoifioaia c .9.nu are parte imagil1arl, JIlIIaa tiind pla tl .xa reali 0%, oonformrelaiel ()l) 8e ~. pllte. soriel

'

mr

! . ~[,
Il l (![+.9.)

(55)

(56)
.e obine ooetioieDt~l

1nd (55) din (56) ,i avnd n vedere c .9.este real, tranator complex general1sat ~&

(57)
riaind din (55)&

y--

!
~

(58)

.plicind aiol relal. (52) S8 obine dezechilibrul oomplex i. 1. care pare& 11 lndl01 oomponenta sa dllpl axa real Ox. iar cea imaginari, dllpl axa Oy.La echilibrarea. n dou plMe (echilibrarea dinaa1.o) yor efeotll& trei iri. Pr1u frI lUa test. II dOlla cu mUJ t t a~e tl 1n planul 1 ,1 treifA oeea,1 mas test in planlll II. In ambele oazllri 1. t.st yor sa iA plWllll xOa pe d1rec1O'i Ox la .siatu 1" alS\ll'atl ta "enfll ,o.tU.,

.,.a.tl

.8

1 Ilhttora1ntAdu-se astf.l un1voo ~alo~.Q oompl l1bN fi mi. L~ prima lUflflU'O ilie va m&SU1'a, IlO i 120' Conform rel&iei

~ a vectorulQi teot

a. 4ozeoh1()2)
sc V&

, ",
'-:
La a Gari@i

iJo:r!Ga 110 ~ll!!I + ~12l!II " (59)

!20 ~21~I + ~22YII

QO~Q

lansare se va mgura 111 ,1 121 i oonfQrm rela~1.1 '()2) v

111 i!11 (!h+g)

+ ~l2!!II,

(GO)
!2l ". Sl21{!lI+S) + ~22JIII

La a -tr~ia lancare se va va sori~:

m~8~~Q

!12 i !22

,i conform relatiei
,

('2) s

!12 = ~ll!!I .,. ~12e!In{S)

(61
122 '" ~21!!I + ~22(!!n+.9,)

ao~~ind (59) din (60) i (59) din (61) i avind 1n vedere c S ~ q, s.

Qb~:Ui oosfio1e~i

compleci
-.
0/:,.,,_
_(!:;.!.

generaliza,l de transtQrc
"" !21~.~ _ -20

'11 -v ct _ . 1 -10
-1J..

=-.J.'l.

oc -;;:; l"", -

!12~!lO
. q
ro -.

CJt 2"". -..

122-!20
q

(6

.\.llJ.om-dlld

nce~tl m8.rimi

compLe:

in (59) se obine , + (!12-!lQ)~!11~

(

110 .[\.'!ll-!lOH!I
!21J

U!.21~!20)!!1 ~. (!22-!20)!!II}~'

lnm~liind -relaia (6)/1) uu (~22-!~Q)ti~' (~)/~) ou (112-110),1 efe

t'l~i!
~ad~l';;;at JiJ(',!

obine. IlO (!22-Y20) -!20 (!.1,::;.2_-!~1"O~) '""'t" !t(V2.,-v'~OrrYl-~1:::JO i':"{V'. --:::V NoHV ,,,-V"O:J -\}. 1 _ .s;;. --., -.i... -&:c -t::. -=- ....
v ib.-h

rr !LJ.

I!'.ilo<millC valoa.:r($a. eompl&%

lIP.

lui !lI $stfel

JetamU.lat

il'!

(63/1). re

!in ""-"~V~
k~<irilili le o()mpl~:,{0 in m0l!\brul

rJ[10-~I(!11-!lO)
-12 -10

(
(64)

2 al '1"elaiilo-r
fie
i

"i

(65) \il \,.~1nu.to

oarte

c~l,~ ,-;od mt.tsW."tori Da intrOOl1C i.nt.r-t..u tabel fiG. AilEiltud la .. elaia (50) i (51:, Hu.rrl torul ,.e&li! i imaginar
ll11
Q

sub fo:t'Stl pol.arl fie

nu.mr~ torul din relais (6<4 aduce la forma a+jb i c+jb. Ap~lnti in continuare la (52) se determin~ part
llli

!il"

.!lI!' Jq111os'nd rela;la

in4ep81'tat.

O) .e postt- calculs

Se procodea.:.i~ in mod rli Har ,1 1," c~lcuhrea 1111 m8~~ eou-tzoagreut1i sau @ lI!!~e.r1

fi eteetu.ate

Problema poate fi tratat i pe o~l 1tric1alA 03 in [8J. Calculele ,i cu. ajutorul progrcmull1i 11 [Jn lrl'lat in biblioteoa do pr-o leb<.rrdorI11u,i. Progr3Ul.Ulseria in limbaj ll'ORTRAli .fi! rilleazl p. aillioalouletor ir.trodu.o4du-se in mod oonversaional.

g*~la

Dupt1 feotuare corecturilor eohil1brlrilor rezultate cUn oalcule, vor1fio~ cu o noul lan~are nivelul o8c1laiilor. DBOI ac.sta nu este satisfAcAtor se poate faoe o noul corecturi prin do~1 noi lan sri , pornind de la nivelul o9cilaiilor ob~nute dup prima coreotur. 1.9. O litatea eCh11ibrr11, dezeohilibrul rezidusl i repartizarea acestuia ln planele de corecie Anularea total a veotorului de dezechilibru praotic nu .ste posibili ,1 din aoest motiveohi11brareli\ se exeout totdeauna cu dezechilibru reziduale DezechilibrlAl ruidlAQ'1 se poate admite cu atit mai mare ou oit est. ma1 mar~ masa rotarului. Datorit aoestui fapt s-a adoptat ca msur a calitii eohilibr.rii raportul dintre <!ezeohill,. ,'lAI rezidlAal admisibil U i masa rotorului fAt denumit dQzeohili~ru speoifio admisibil notat, dupl STAS 10729-76, _cu .a .(66) Dezeohi11brlAI specific in planul de dezechilibru statio, conform relaiei (5), este eohivalen~ cu deplasarea oentrului de greutat~ al rotorului fa de axa geometrio de rotaie. Se accept pe baza experienei cl pentru rotorii de acelai tip dezechilibrul speoifio admisibil e este invers proporional ou turaia n a rotorului lA 11m1te1e de turaie indicate in fig.26 pentru fiecare grad de calitate de eohilibrare:

en ct.,

respeotiv

e.V}

ct.

Pe bazl d considerente economice i de fiabil1tate,tn STAS 10729-76 stabilesc 11 grade de calitate de echilibrare G, prezentate in tabelul 1 cu exemple de grupe reprezentative de rotari r1giz1. In fig.26 snt date graficele pentru e admisibil, in funcie de turaiil. max1me de lucru, pentru cele Il grade de calitate. La un ansamblu de roi dinate montate pe un arbore, de exemplu, din tabelul 1 rezult gradul de calitate G 40. Dao tura1a maxim de lucru este de 1500 Tot/min, din fig.26 se deduce:
e
:z

250 ~m.
S8

Dac masa rotorului considerat este de 40 kg, din relaia (64)

U
:s

ob~in.a .

1000

g.mm.

La echilibrarea intr-un singur plan dezeohilibrul rezidual adm1a1bil reterl in intregime la acest pl~. In cazul eoh111brrii in dou~ plana de ohilibrQl rezidual admisibil trebuie repartizat in aceste plane. Dao cE'l.tltrI11 de greutate este coninut intre planele de echilibrare ,i lAtre laglrele proprii ale rotorului (fig.27), oa 1n oel. mai multe oazuri praoi08, repartizarea se face dup legea pirghiilor, ca la dezechilibrul pUl" .iaiio. . oind veetorli de dezech.ilibr\lsint paraleli. i de acelai sus. adiola

u .U..3.1

x+y'

(,.,)

166

mX1cr
50 40
~ , "~:

3'15

~'
12,5 10x 103 8 5 4 3.15 2,5
613

n~~~

e5

Ui

800

2 1\6 5 ~1~103

r--'i r-'l

E 500 E 400
'---IL-!

630

~ 200 ~ -~4-...... ~~ 160 (J) 125 4-' 100

..o 'li)
"O

:-::::: ~

::J
>'""1'\

.aJ -5"0 ~
4= ._-~.
(j)

v'

25

63 50 {,O 315

80

20
16 c:

.-. ::;,

o 1... Q) ... ~ n. ,-,

(J

-=;

12,..; 10 A 6"

5
.

)~

2 2 .o c:.
:.:::; a &} ~
N
(!)

-'

()

3,15
2,5 2

.li') ..c......

1,6 ,J, "5 c

o,
(!)

'"O

1 0,8 0,63 0,5

0,4
0.315 0,25

0.2

016

O,'125
0,1 0,08

0.063
0,05

0,04

o
('1')

o
<O

o c .o ,t()

o o

o o o
<O

ln o
Ol 1J)
c-'

o ~

o o o o o tO
<O

Ol

o o o

1J) ...

o o o ~

o o, o 0_

o'E

g ~

I
o
t()....

_&.

"'_.-..4.
1J)
('\j

....

<.O

.... ~''''

~r-

1J

o (D ".. r-

~
. "

I la' o o o ~ o <O t() .- .... N

R
~

80
~

1..

Turatia maxim' de
I

lUCiU

Fi2e26.

GRADB DB OALI!ATB DBICHILIBRAllI PEBTRUDIRRI!B DI ROTORI RIOIl1

! lBILUJ. 1. ORUP. RBPRIZDTA!l.,.

, ,
l

Gra4111 de oalitah d. eohili brar.

O

'IIIlA/

Tipuri d. rotori

Q4000 01600 06)0

4000 1600 6)0

Antrenare prin arbore ootit" la motoarele Di l na l. lea t., montaj rigid, numlr impar d. cilindri. Antrenar. prin arbore cotit, montaj rigid, .otou. doi timpi. lI&r1 ta

An trenare prin arbore cotit, JIlontajrigid, 1Iotoar. mar1 la patrII timpi. Antrenare prin arbore ootit, Montaj .l tio, JIlotou. Di navale. Antrenare prin arbore cotit, Montaj rigid, Motoar. Di l rapide CII 4 cilindri.
1

0250 0100

250 100

ntrenare prin arbore cotit la motoarele Die l rapid. Ola 6 salimai muli cilindri. Motoare complete (OII benzinl .allDie l) pentrll autotgri.me, oamioane 1 looomot1ve. Roi de automobile, jante d. roi, ansamblate a. roti, arbori de antrenare. Antrenare prin arbore ootit, montaj .lastio al"motoar.lor rapide in patrII timpi (cu benzinl 8allDl el) Ola 6 8au aai muli oilindri. Antrenar. prin arbore cotit pentr~ motoar. de autot~isme, oamioane i locomoti Arbori de antrenare (arbori d. elic., arbori cardanioi) ela condiii speoiale. Piese ale ma1nilor de &tlrimat. Piese ale mainilor agrioole. Piese separate ale motoarelor (OII benzinl .au Dle l) pentru autot~ism., oamioan. i looomotiv Antrenare prin arbore ooti t la motoare ou 6 sau mai JlUli cilindri in condi1i speoiale. t~binelor Tamburi oentrifllgali. Ventilatoare. prinoipal. navale (.arina eODl.~

Ii
t,.

"40

1"

016

16.

!
I i

I Ii

06,3

6,3 Angrenajele

'Il()n.\8.~ e &e 'X'o\o'X'~ cu. \urQ~ue cu. gas pen\T\l 'X'ouau\1o"l.

Volanti. " Maini-unelte i piese d. maini. Piese separate ale unor motoare ou oondiii sp.oial Maini eleotrice CII oondiii normal
2,5

t'
I

Tgrblne ou gaa 1 ou vapori inclusi. turb1D.l. prinoipal. navale (marinl oomerciall). Rotoride turbo-generatori, rig1si. Turbo oompresoare. Antrenarea mainilor-un.lt Pompe antrenate prin turbine. Maini electrioe mari ,i medii ou oondlil special
"~

Antrenarea magn.tofoanelor ,1 tonograt.lor (graaoto lor). Antrenar.a pietrelor d. po11.at (rectitioat). Ma,ini electrio. aioi, cu condiii special Bro,., di.curi abrazi de precisi Gtro.ooap

0,4

Repartiaare. este aooperitoare, d.oar.o. b c pentr~ orice altl poziie reIat ivi a aoeator v.ctori se obin reaoiuni dinamioe mai mioi in lagire, d~pl OUM .8 demonstreazl 10 [9]. \o L e, Daol oentr~l de gre~tate al rotorului afli in zona corespunzltoare treimii de mijloo a distanei dintre lag~e. i planele de eohilibrare sint situate aproximativ la aceeai distanl 4e o parte i alta a oentrului de greutate; normele 10 -vigoare admit ca repartizarea s se faci unifora, Figo27. adiel UI UII = U/2. , Considerind exemplul preoedent, in ipoteza c f = 1000 rom, x )00 mm, 1 350 mm i a+x a 400 rom, se deduce raportul = 0,4. Ca urmarea centrul. de greutate se afli in treimea de mijloc a distanei 'dintre laglre. Deoarece 300 ~ 350 dezechilibrul U se va repartiza uniforma
<
<

~:----~------~---------=::~~----------------------

i !f! i, adicl

!f!... 16gg

UI UII

U '2' 500 gmm.

.8 poate

( L1'--1- '
!

4T

"\ \, I L

DacI! planele de echilibrare sint situata n afara lagArelor, ca 10 fig.28, demonstra [9] 01, pentru obinerea reaciunilor dinamioe maxim. ta laglre, vectorii UI i UII trebuie si fi. IT paraleli i de sens oontrar. c In ipoteza unui rotor simetrio (a -;:::, e) vectorii de dezeohilibru rezidual L din planele 1 i II se vor consiera'egali I I 4-UI UIr P,~':trucazul cel mai defavorabil, l~ oa mai sus. acetia vor forma un cuplQ de dezeohilibru rezidual,de mlrime ~Ib. Dac se imptme oa reaoiunile dinamioe din b lagAre si nu epeascl valorile dLo oazul 1 (fig.27), adiel s fie egale ou U/2, reFig.2S. zult condiia:

U1b '2'f.
INhala

(68) (69)

UI UII

~.e.

Ca urmare. in planele 1 i II din fig.28 se admite un dezechilibru reaidu~l mai mic. decit in oazul din fig.27. Relaia (69) se apl1cl ta cazul cind ; ~ 2. Daci acest raport eDte mai m&r0 ca 2~ repartizarea se faoe dupl alte criterii. ca in [9]. In aoela,1 titlu bibliografic se trateazA ei alte oazuri, oa de exemplu cazul oind /rotorul este ~ont~ ta oonaoll. 9}..!ol"Vs1j11a Din oele de mai SUB rezultl ci, dacI vectorii de dezeoh111bru rez1dual ~u~ai n oele doul plane au valori mai mici oa oele date de relaiile (67) respectiv (69). diA punct 'de vedere al scopului urmArit, de obtine react1uni in lagre sub !imi ta admisi. nu intere.eazl mlrim tulghiurilor de :tul.

169 (A:" EOHILIBRAREA

ROTORULUI. COMPUS DU IlASB CO.CDTRAH SI n O 1IA,:mA A

'-....J

CU 8ISTBII

COMPDBATOR

VBRIPICARIA

PB OALK AJlALI!IC

REZULTATELOR EXPBRIMEBTALB OB'l'I1U'l'B

2. DBSCRIERBA APARATURII Bohilibrar.a ,1 redetl dgpl aoeastl .etodl .ete d oriel prinoipial la punot~l 1.1

aohe.atio in fig.22. Maina d.e eohilibrat de fabrioai. proprie (fig.29), h cOIIP~.14i.Dtrun ~gport 1, ele oare este fi~t cadrgl 2, oare poate 08011a in plan "erUoal 1A 3l~glQDei axe orizontale x-x. OBoilaiil int posibile datoritl aro~ilor l. ~\ laglrele oadrglgi se monteazl rotorul 4, de care e.te fixat Cg ,tittgl 5 at.t.mgl oompenBatorD. Rotorgl este gn cilindrg eohilibrat, previzut Og 6 canale de-a 19n9gl gen~ratoarelor, in oare se fixeazi mase concentrate pe un cerc de raz r1 Maselen de e,chilibrare se fixeaz in canalele circglare de raz re' si tgate in celo dogit plane frontale (plane de echilibrare). Sistemul compensator D se compgnedin arborele tgbglar 6, oar. e.te legat de rotor prin intermedigl tiftglgi 5. Arborele 6 e.te introdg. intr-GIl arbore t\lblillar 7, d. care e.te fixati la distana radial ro contragregtatea oGlloeogtl de mas mc Ghidat in direcie &Xiall prin pana 8, pe arbc)rele t\lbglar 7 ee poate depllaBa buca 9, de oare este legatl.o contragregtate identici mc la aceeai d18tallit ro' ~a 1 prima. Deplasarea prin care se reglead. bragl cgplglgi compen.atOlt' se asiggrl prin cremaliera 10 i un pin10n coaxial cu maneta A. Pe arborele tgbglar 7 este practicat gn c&oal paralel Cg axa de rotaie 1rl oart' alunecl pana 11 an-trenatl de eurgbgl 12 intr-Wl oanal e1100ida1 al arbor'tlgi tgbglar 6. Antrenarea penei 11 se taoe prin rotirea urgbglgi 12 Og maneta

IL
I

!.

I
!
1

s,
In acest tel se realizeazl micarea difereniall adic'variaia in ti~l ai,chit de rotatie a poziiei Wlg!?iglare relativ. a plangl.gi anal al oontrareutl11or mo fal de rotorgl 4. Sietemul compensator genereazi gn momentK care 8e rote,te in acela,i c __ . ema ,i cu aceeai. vi'hzl Wlghiglarl ca ,i ~omentgl .(UII) ta.i d. axa de o.cilai. x-x, dat de vectorgl d. dezech1librg II-

Practj.c. echilibrarea. se real1zeaz! n felgl urm!tor_ Prin intermedigl unei Buree motoare'exterioare Mae imprim! rotorului o micare de rotaie conetantl. Operatorul. l.nanevrind concomitent manetele A i B va minim1za oscilaiile cadrglui in msura ndeminArii pe oare o are. Va realiza astfel atit egalarea mArimii vectorilor fllomentct i decalajul de faz de 1800 i implicit ccincidena planubi anal al contragreut!l1or ma i al vectorului de dezechilibrg Un (fig. 30). Dupl oprirea mal!'1ii. firl- a mai opera asupra maoeteIor. se mli~oarl distanta 8 .n1re contragregt1. Pe baza egali tltii momentelor. lIe acrie: :,.

Mo i(u
8~~

II

>.

.. (70)
(71)

-.:

sub forma Bcalar!:

," "

~ o

...

..
I

/:

.;::l~
1

Jx-x

-~-TT

~I
. ~
rlll~'----:3

t
.

--~._---

, '1'

--J

.L-

~---Pig.29.

111
edloi!t

_-----stU
Masa de echilibrare relaia:
S8

(72) calauleazl cu

~~_rT__X~'~x-~(04~--.

t-----~ ..... me
Fig. JO. Vectorul de dezechilibru,

(13)

coAform relatiei

O), va ti: (74)

U .IIe .re.

Echilibrarea prin oontragreuti se va efectua in planul axial. determinat 08 mai 8U8 de contragreutt11e sistemului compensator. In cazul d~ f1g.)O oontragreutatea m. se va fixa jos. Prin plasarea masei m e t _ momentul de echilibrare ia fai de axa x-x, tr.bule si a1bl aoelai sene ca i Mc Planul locul plaslrii masei _. est. dat 4e cele dou repere 01 i 02 fixate pe cadrul oscilant. Dupl echilibrarea in planul II, se ntoaroe rotorul (axa de oacilaie s1tu1ndu-se in acest caz n planul eOhilibrat) i se repetA operaia de echilibrare in planul 1.

,i

3~. .MERSUL LUCRRII

axa

3.1. Rotorul se monteaz in lagre, astfel ca planul I s treac priD de oscilaie x-x.

3.2. Se fixeaz de rotor masele concentrate, pe baza datelor iniiale. 3.). Se pune in functiune maina i prin manevrarea manetelor A ,1 B se oxeolAtl eohilibrarea, prin reducerea la minim a oaoila1110r cadrula1. 3~4. Dupl oprirea mainii se oitete cota 8 ntre masele m ale siatemuc lai oompensator.

3.5. S. oalcaleazl me a meII, ou sjut~rul relaiei (13) ,i U cu ajuto~ II rul relatiei (14) 1 se trece in tabelul 2 din ANEXAA. 3.6. Ca ajutorul reperelor CI i c2t innd seamal de fig.la., oitete unghial rIIe i se treoe in tabelul 2 din ANEXA . 3.1. Se eL'crete mIle i aemonteaz pe retor la locul determinat d. Wlghilll rIIo'
3.B. So deeupleaz rotorul de sistemul compensator prin scoaterea ttttulu1 5. 3.9. Se pornete 1nstalsia i se verifici corectitudinea (cadrul nu mai oscileaz). eeh11ibrlri1

3.10. Se 1ll9'erSeaz~ planele I i II prin intoarcerea rotorulu1 CU-180o . . A stiaI ca ~l~nul II s treac prin axa de oscilaie x-x. 3.11. Se repeti eohilibrarea i in pl', Il 1. oele 3 valori obitll.lh treeindu-.se de asemenea n tabelul 2 din ANEI}

ill
4.
OALOULI

SI

RBZUL~A!B

o~ aj~~orul rel.'iilor (3), (8), (9)~ (10) d. la punot~11~88 determinl p. cale analitiol oompol1eat.l. oruoii 4. d.B.ohil~~~, pe .tape, ,i rea~ltat.l 111trod~o 10 tab.l din ABBll A. . 4.2. 8e compari rez~ltat.le d. mai au. o~ o.le obtin~t. p. 0.1 xperi- mentall introd~ 1n tab.2. -~.S. trag 00D.o111ai1.
f . -' .

4.1. Pe bas. datelor iniial. pre.oris.,

ot

li BCHILIBF.AREA

ROTORULUI IN PABRIOAIA DE SERIE OU AJUTORUI. CADRu~UI ELECTRIO PE MASINA DE ECHILIBRAT AII 100

2.

DESORIEREA APARATURII

Maina de echilibrat AJl 100 . .[21], d~ fabrioaie RDG, 8e _~t111-;,1 me3,d, 1/1 echilibrarea dinamiol a rotorilor aTind masa 1o.tre10'+100 ca. iA. luor.a~l in regim supracritio, pulsaia proprie fiind 4. 1,5 la, iar turavia mintm! de 620 rot/m1n. Raportul dintre tura1a a1n1mi i puls.i. propriet11D4 4e .prozimatiT6, 3 2 . este as1glU"ati , liniar!tatea I- /~ G:iJ. dintre 08011.'U.

-eh ~?:;~R;-' ....yn I

, o
'le

'10'

tatedou~ lag.r.' ''i--..., ~ 8 ,1 roton, ,1 de,' I r' 1 eo.Y.a. ".l1b.ro .' I r JI ra". .6 -, I "-"-'" . " .,. , an1lreAat !a' mi,,, , oare cle rota'U.e : Fig. 31. prin oupla.1tll eu4tmic 4. Impreunl ou rotorl.ll s. rote,te un d1so de- reier1u,l gJ'ac1atl. Cele.:;',:, doul 188lro oscl1e.z~ in planl.llorizontal asemlnltor oa in f1g.5 de la ~Wl01ltll ."': lej ~i pot ti lsate liber amindoul in oazlollech1librlri1 pr1ftmetoda oontrapen~ (ls.j,r11, ~al1 !'!~ pot bloca alternativ ou mao.etele- 5 ,i 10 ia oazul. eoh:l.l1brIrU.-':':' ~:1n meoda pend~llr11 alternante. ?o panoal de oomandl al mainii se gls8te 1nstrumeD.tl.ll de mlsurl 2, oare l\lorenzt1 la soara de miU-imi reglatl de but 00.111 19. Echilibrare. tA pluloll l' sau ~liBUU.l II este asiguraU. de oomutatoru.l 18 de schimbare a plaD.l.llu.1. iar UIRlJ'U' d~~.oh11ibrQl~ 14 direcia x saa y ae com~tato~ 17. In cazlll .chiU brlr11 dinamice ou Bj a-torul oadrtllui electrio 8e \lt111 GIpot8~1oQetr.l. 13, 14 1 aohtmblterul de faze 15. P. oel. doul lagare oac1lao.te te moD.tat olte un traduotor 1nduotiT tranaformator 11 ,1 12. asemlnltor oa ta t1g.~5 4. 1. punotul 1.6. O:so11a11b provooate ae deaeoh1Ubru.l 1"ot01'1&ll11 v_stom 14 traduotor~l 11 ~t 12, 1a mArimi eloctrioe ~l ,1 Ti propor11onale cu deplasar... oare

_i

E-~

666

14

15

._

.
... ,

'1

,i t zeoh1lilt!N . oompUQ8 d1l1 bati~l 1. et1fJ. )1).. pe oare a1o.t IIlOASe

-..j'

-1

U'

",.

,~

113 filtrate ,i apoi amplifioate n amplif1oatoru1 V (fig.l!) 1ntrl in treapta de multipll~-re K. O tensiune eleotriol Yr, de aceeai frecv.nl ca a oso11a11lor m.canioe produsl de generatoru1 de referin~ Tr cuplat direct de axul 6, as.mlaltor ca in fig.20 de la punctul 1.7, a8 introduce de asemenea n treapta d. mul t1pl1oare )(. Instrumentul de mlsuri 2 indiol m~imea oomponentelor ~ez.ohilibru1ui fa de sistemul de referinl Or:! tixat de disoul de reterin 3. ~ MERSUL LuoRRII

Bchilibrarea rotorilor,utilizind oadrul elec-, rio,s. bazeaz pe considerentele de la punotul 1.5 i din t1g.12. eu ~ca~ la aceasti maini snt prevzute dou poteniometre, unul 13 pentru planul ~ I) ,i altul 14 pentru planul drept (II). situate sub un capac de proteoie. Datele constructive ale rotarilor de echilibrat din serie sint I - masa rotorului mI S 35,4 kg, - raza de fixare a masei test r 100 Mrn. 3.1. In vederea etalon~1i maini~ se monteaz pe lagrele 8 un rotor in. echilibrat 6, oonsiderat etalon, din seria rotarilor de echilibrat. C.le oul lagre 8 snt lsate s~osoileze liber. 3.2. Dou mase test identice Ut se fixeaz~ in planele 1 ,i II p. ao.ea,i al r in poziia y O. adicl pe direoia de referin~ Ox dat de di80~1 de reterinl 3. l.l. Maina se pornete cu ajutorul aanete1.7. l.4. Dup pornirea mainii in tiecare plan apare oite UD vector de de.ohilibru Ut utr de aceeai mrime. Vecterii fiind paraleli ,1 de acela,i ~ dezechilibr~l realizat va ti static ,i Ta cauza n oele doul lagare oB011a11 de amplitudin1 egale. ind1cate de instrumentul de mlsurl 2 prin tl d1Y1.1~ entru planul.I, cind oomutatorul 18 de sohimbare a planului te pe pozi~1a L,-; corespunzltoare mlsurr11 dezechilibrului n planul ating (1), ,1 p~ 2 d1Y1~ luni pentru planul drept (II), ond comutatorul 18 e.te pe poz1tia R. Dezeohilibrul Ut ,1 d1Y1&1unUe ,]; 111 '2 .e treo_1nt.belul 1 dia AIBIA.B. Btectutd __ .. rapartUi c1-Ut/ti. (1.1,2) calo.lle."Ziconstantele de etalonare. ad:Scl de.echilibrul F1g.J2.
\

lI!
1n g oore.punaltor unei diviziuni a instrwaentului
troo in tabelul 1. 3.5. M.,ina oprete.3.6. Pentru reglarea oadrului ,~,!.teaeILde po rotor, pe acesta rlmin10d tn plH$la 1 O. Cele doul lagre 8 oomutatorul 18 pune 10 poziia L. 2. ~1 aoo.t. oonstante

.0

electric masa test din planul 1 se demono singuri masA test ut situati ln planul II sint llsata 10 oontinuare si 08cile.e liber, iar oOMutatorul 15 in po~lia oontra!azl

(H i.
3.7. Maina se pornete.
J.S. Dupl pornirea mainii oompensaazl la zero influena dezeohilibrului din planul drept (II) asupra planului de msurare sting (1) prin rotirea poteniometrului 14. corespunzltor planului drept, pinl oind indioatorul 1nstrumentulu1 de mlsuri 2 ajunge pe poziia O. Comutatorul 17 se treoe alternatiT pe pod1ile x, 1. In oazul in oare in aceste pozll1, rotind poteniometl'ul 14. nu 8e poate oo'\;io. poziia O pe apar,atul 2, comutatorul 15 se muti pe poziia de fa:&l (tt). 3.9. Ma,ina se oprete. ).10. Masa test se demonteazl din planul drept (II) 91 se fixeazl pe rotor in planul sting (1). 3.11. Maina se pornete. 3.12. Dupl pornirea mainii se compenseaz influena dezeohilibrului din planul sting asupra planulu.1 drept prin punerea comutatorului 18 pe poziia R i manevrarea poteniometrului 13. Si n aoest caz instrumentul de msur 2 trebu:h s indiCii valoarea O att pentru pazi ia x ct i 1 comutatorului 17., )_13. Maina se oprete. Cu Acestea 8-8 efectuat reglarea cadrului eleotric pentru echilibrare in 86ria a cceluiai tip de rotor. Poziiile comutatoarelor 13, 14. 15, 11, 18 se ~ot@~3l pentru ambele plana de echilibrare i se trec in tabelul 2 din ANEXA B. Q~servatiet La reglarea cadrului electric masele etalon se pot pune oriunde in planele 1 i II, pe raza r. 3.14. Se monteaz pe maini un rotor dezechilibrat al seriei (in cazul de etalon se dezechilibreaz cu dou contragreuti). 3.15. Comutatorul 18 se pune pe poziia L i se oontroleazl oa poziia ohimbtorului de faz i 8 poteniometrulu1 a fie iuenticl au oea indicati pe linia corespunztoare din tab.2. 3.16. MainI" se pornete. COlllutatorl.ll 17 se pune pe x ,1 y i 8e citesc di"b1unile t:x: i ty' oare se trec in tabelul le Se i.nmu1,esc au 01 ,1 ee obin oOll'llfOnentels dezeehilibrului din planul 1 tU., Dezeohilibrul se 0810111e8. x i U!'1 zl CU rela~ia,
fa rotorul considerat

.e

UI
aza vectorului

1{2

~ U1x+tJ1y

[g.mm ].

de dezeah1J'oru

se oalculeaz

ou relaia,

tgYI

la

Ury"U.

Mrimile calculate se treo in tabG 3. 3.11" OOlllutatorul18 ee pune pe p02.1~J.aR , i oontroleaz 08 pO>li1a aeh1l!1lbltorului de fazi .,1a pot . niometrulu:l ali fie identicI cu.cea indicatA pe linie eoreepunz~t.are din tab

3.18. Se repet' operaille de la PQfiotQl ). U ,U ,1 ale tasei Y II treo in tabelul _ UII~ IIx II7 --U i li se mlsoari p. ) 19 Veotorii de dezechilibru l' II 1 i T iar masele de eob!11_rare, c ANEXA B la ungbiurile de faz TI' II' -' relaia (74) ,se f1xeazl la 1800 fal de acestea.
4. CALCULE ~I REZULTA~B

Datele ,i reaQltatele oaloQlelor trag oonolQzi1.

.e treo in tabelele dinAREXA

B ,i .e

G
2.

ECHILIBRAREA ROTORULUI UNICAT .. ~~~~_ ~T~!!

EXPERIKENTALE DESCRIEREA
PR
MAINA

~= =~~~=~~

__

-=

!!'BR!IILOR
:=Q'_~XXDOK

APARATURII

Metoda de eohilibrare prin iteraii experimentale este desorisl la PQfiCtQl 1.4. Maina de eoh1'i:ibratDC 10 [22], iibricatl la Intreprinderea Electroactor Timioara, lQcreazl in regia ~racrltic i 8e 2 fi~osete la echilibrarea pieselor i ~bansamblelor cu o el de max. 10 kg. ~e funcioneazl la turaii de peste ~O rot/min aina e.te 001lp...~l din be.t1ul 1 'fig.))), doi supori 2. pe care este Ilontat cite un laglr ) ,1 panoul de comandl 4~ Pe cele doul laglr. e8te montat rotonl 5. oare este an~en8t de cltre motorul electr1c 6 PrtD ~eaua latl 7. Cele Pig.)). ,... laglre permit 08011ai1 in plan orizontal, oa in t1g.5 de la punctul 1.3, .ara genereasl ia iraduotor11 1nduct1Yi electrod1zaBlDic18 seJIIlala electr1oa. J,ealrele pot bloca .au elibera pe rd cu JUDetele 9 a,ua ta preybutl 08" sist strobo.copic 18, oare fWlc10neasl dupi priBcipiul eteBOn. l'apunctul 6.2 ,1.preseiat ta fig.l8 t1 19.
3 5
7 18

10

11 12 1317 14

11!,
P. panoul de oomandl s,e $le8te ~nstrullilentu1 de mKsurl l~. oomutetorul >ADOS-SCOAT~" 13! butoanele de amplifioara 14, olapehlG atenuator 15, oomutat()rul de p Lan "SX:nmA.-DREAl>'1'AIf , 16, . butoanele de reglaj oompensare 17, butoanele de reglax't) filtru 11 i olapetele de :t'1Hru 12. prin care S8 coreleazl :1'rec vena c1rou1 tll1u1 oscilBilt de msurare outuraia rotorulu1. ., ". .. ~:

3. MERSUL LucRRII
).1. Il$. inc~put

se stabilete

dezeohilibrul

rezidual

admisibil

in plan.-

le de eoh11ibraie. Rotorul, care se va eohilibra, este al unui motor electrio, avind masa de 2 kg. Conform tab.l d@ la punctul l.9,gradul de calitate de echilibrare este G2.,. Turaia maxim~ de lucru a rotorul~l fiind de 1500 rot/min, conform fig.26 de la punctul 1.9 dezechilibrul specifio e.dmisibil El - 16 ~m. Dez'echil1brul reziaual admisibil total U ~ ~.e ?2 g.mm. Conform oonsiderentelor de la punotul 1.9 acest dezechilibru rez1dual se repartizeaz uniform in cele dou plane de echilibrare 1 i II, adic 16 g.mm n :tiM~,e. . 3.2. Rotorul; care este prevzut pe cilindrul exterior cu o band numerotat, se monteaz pe main. Se blocheaz lagrul stS~g. Comutatorul 13 se pune la poz1!aADAOS i 16 la planul DlE:P~ . Dup~ demarare se apas, pe rind, olapetale atenuatorului 15 ncepnd cu ~Wmrul 5 i oontinund ctre 1, pn oe aoul indicator al inatrumentului 10 acoper1S.majoritatea cadranului! nu iese din .,mpul de msur. Se opereazK eu butonul de.amplifioare 14, pn cind acul indio dW'Iisia maxi l. Se ooaerV' o1!:Nl indicat de strobosoop din plenul .d@ oscilatie

DREPT.

3.3. S" opre!;'!;e mainti i se adaug. cob.tragreuti n planul ll,cel mai apropiat d~ planul de bsol1e.tie drept,!a poziia indicat
s~~~op

de coreaie

de strobo-

3.4 t Serepet operaiile' da la punctele 3.2 i 3. J pn cnd inet:t-ument.ul de m~sllrli :rat po:ti:L miniml, atenuato:ml' 15 a%'$ap1isaU. dlapeta 1 Q1 , , c1t:rele de pe perife:ri roto'ului nu au sta.bilitate. 3.5. Se blOGhot\z lagrul ilr~pt i c_o.muta.'tol'ul16 se pune la planul STIliG. 3.6. s~ l"ep~'tli ope.t'',lHle (re la punc t eLe J.2, 3.3 i 3.4 adugnd contragr~u:tiit~i inJ PI9Jilll. de eo:reotiiJ} I~ cel mai apropiat de planul de oscilaia stng. 3,1. In voijerea reducerii influenei dG~GOhilibrului din planul ating I'umpl'd. Mlui drept i invers, se repet opzwe.;ii10 d~ :"8 punotele ).2. 3..3, 3.4, 3.5& 3~' (se fad ihrl;t.t;Li experimenta1El) pi.nii le. obtinerea in ambelo plane, a unui det@Qh11ib~U rezidual oQnaiderat adm1sibtl i otit n AI ~1 AII diviziuni

pe QP~r8tul de maurK.
mrim. ii clel!:e.cb.ilibrului reziaual real:t~p.:. Il! scest sena fU! blocheaz lagrul atngt Qomutatoru.l l.6 S8 pune la po~1tia DREl~t se montesz~ pe rotor in plan~l Il o contragreutate de ~As Qlr pe . ra~. r, oare s cauzeze o ~eviftie 1X ~oul~~1ndlC&tor al 1ftst~u~entulU1 de mlam" lOt oli.ll puin d, 4 ori \'ne:!' mar@ @~ A *
~$'

3.8. In final

tl"ee~ la stabilirea

be!tit!hlli ~rul 1"~ddugl. t'(Jal1~&t ~\1 eal~cuteaz cu relaia'

lJ
l;O

AYy/A!I.Q.r ~.,..,. ,

.*

[goB].

earetrebu1e

a fie mai. mic Q~oit 16 g-mm.

171 3.9. Comutatorul pune.in poziia STING, blooh.a.l laglrul dr.pt ,1

. repetl operaiile d. la punctuIJ.8. pornind de la valoar.a AI d. la punotul

3.7.
4. CALCULI SI REZULTATE Rezultatele oalculelor i oele experimental e trec in tabelul din ANEXA C Oi .e trag concluziile ouvenite.

------

D. ECHILIBRAREA ROTORULUI "IN SITU"

2. DESCRIEREA APARATURII '.

Conform STAS 10728-76 echilibrarea "in situ" eate echilibrarea Ullui rotor montat pe propriile sale laglre (echilibrarea nu se face pe o ma~1nl de eohilibrat) Lucrarea se bazeazl pe prinoipiile de la punotul 1.8, obieotul de eohilibrat dinamio fiind r rotorul eleotromotorului din fig. 34. Planele de eohilibrare 1 i II sint materializate prin doul discuri oalate pe arborele il rotorului, prevlzute cu cte 24 de glur1 eohidistante dispuse pe un cero de razI r 100 Mm. 2 Gurile, oe se suprapun pe direoii paraFig.34. lele cu axa arbore lui , se marcheazl pe unul din di.ouri in sena trigono~etrio in grade incepind ou 0. Prin maro.jul 00 treoe axa de referin Ox din fig.25 de la punctul 1.8.
1
p

Fig.35. La echilibrare se msoar, cu ajutorul unei aparatl1ri adecvatt."'mplHudine. complex generalizat y. adicl modulul i faza osoilaiilor orizont~l. din planul lagrelor l'i 2 raportate la veotorul de referin Ox. Se adopt aparatura de m'eur portabill Typ WAS 2 de fabricaie Sohenck [231 compus, ca n fig.)5, dintr-un traduetor induetiv eleotrod1nam10 ! deserie detaliat la punotul 1.6.1, O lamp atroboBooplcl S ~1 un apa~t indicator P~tip M~27l. La aeeastl inetalatie mlr1mea complexl mleuratl V eate proporlonall oU a.plitudinea v1teBelor.

118
Ou ajutorul ~ui montaJ, ca 1n tig.la ,1 l~,de la punctul 1.6.2. tra4uollmp11 stroboacop1oe Soare indiol la mlsurer.,
03

tor~l T oomandl ilum1nar.a

~
4 ~ .

in

f1g.)6, taza ~ a veotorului do vectorul de referinl surarod11;1cul marcat se rotete 1

S8

i fal
La ml-

Oi.

se pare cii nu

citete indicai tijei, tra-

din dreptul prelungirii ductorului.

x
.. ~.

J4odu.lulmrimii'complexe! egal cu amplitudinea Fig.368 ~ilor,8e oitete prin mlrimea eticadranului E l vitezei 08011.-

080e a tensiu.n1i datI de traductor, indicatI prin d1viziunil~

aparatului

eleotronic P. se pot efectua i cu ajutorul v1brometrului

~

Observati!, H~surltor11e
. r ~

SM 2)1 de
:rabricaVh.

:f'abr.!~atie llDG conectat

Tradttctorul

la

stroboscopul

SIi 51 de aceeai

8dopt8t~ n acest caz este

de tip' piezoeleotrio,

ampli tu-

dinea complex-msurat!

tiind accelera~ie.

J. MERSUL LUCRRII

3.1. Hotarul alectric,al clrui rotor 1'si<ea ii conform montajului

trebuie echilibrat, se conQoteaz~ 1 pentru laghul 1. Va-

din fig.35 se fac msurtorile

lOQr~a eficace a tensilU11i, propor1onal~

citi t~
11l

cu modulul amplitud1ni1

oomplexe !lO

eli'rtltil.Uli

p0

eoranul E,

SEt

trece n coloana. a 2-8 a tab.l din ABEXA. D.

Bs

oiteG~ apoi n grad_t

06 i4 fig.36. ~gb1ul

b din planul tijei traducterul

in coloana
a

~g~l cu ~gumentul

amplitudinii

complexe 110 i se treoe

J-

din

te-fi.l. SI!! rel">'lt mhllrfi'tOdlo

ampli tudini:t

pentru lagrul 2. cele" dou~ valori coreepunzto&l"

G\Qmplexe!20 1ntrodllcindu-se de asemenea n tab"l.

8e

)~2. Se oprete motorul 1

monteazl

1n planul 1 la pozitia
test q m.r.

00 i raz

r 100 mm c masl test m (a] corespunz~toar.

vectorului

3.3. Se ~%ecutl o a doua lansare i ee repet msurltor11e

3el. Oe1. patru valor1 eorespunzltoere in tab.l. Jc4. Se (}prel}t_ tI&Otol"Ul~ atit -dfttlJltebl' ta tuai amplitud1n11

de la punctu

complexe !ll V1 !21 se treo

din planlll 1

ti se

montaazl ~ ,lanul II pe ace,i raal r

\I,t

,1 la

aoelal qagh1 0.

, it

11'

l.'.

8. ,x.olltl a treia lara.ar. ti ",r.p.tl

t .

_Mlr'tor11.

d. la pWlotal;",

'.1. 0.1. patrll valori oor'''Wlzlto~.

aap11t,d1n1i

oo.,l.x. !12 ,i 122 t~eo

la tab.l din J.lIUA

D.

3.6. S. o.lollleaal eu aJlltorlll,r.1a'i~ la'tUle ar1tmetio. ae&eob111bru

(6.) ti (65). apelind

,i la r .

(50)-(52)

de la punotlll 1.~. mlr1a.a

!

oompl.xl

a veo'torlllui d.

,1

II

l.7. cu: ajutorlll relaiilor

(53) '1 (~), ,

d. la pW1ctll1 1.8, ee oalcll,i

leazl modullll UI, UII ,1 argumentlll &1' &11 a( vectorilor-d,' dezechil1bru treo in tab.2 din Al'lEXA D. Daci .e opereazl trodllo prin tastatura afi,.azl pe terminal cu programlll "SI~U" ,.alor11. el. la pot.J.l-J.5 in mod conversa'ional. iar rezultatele

.e in.e

terminalului sau imprimantl.

3.8. CIl ajutorul relai.i

(J). de la pllDctlll 1.1, .e oalouleazl

masa de

dezeob1librll III ,i uII li .e tr.o ,in tab.2. 3.9. Masa III ,i un .e aouteazl in plElfele 1. r.sp.ctiv ooreoQnzltori.
.
",

II pe aoela,i

cUo d. razi r, insi in putea

J.IO. oaoilaiilor

opllsi a vector1lor
.

s. tace

o noul lansare d. probl 11 t.o'dwrltor11.'

ampl1tlldin11

in planele 1 ,i II.

3.11. Daol eleaeob1l1brl.llrez1dl.lal oon.,ttat nil s. tJlc::aar.azl in oel admis a. tace o noul oorecturl prin doulnoi 1anslri, pornind de la nivelul 080i1ai1-

lor obinllte la pllDotul J.10.

CALCULE SI REZULTA-TE
'

CalCll1.1e .e exeolltl oontora, ind10aiilor t. introduc1,Qdu-ae in t.~el;,ledn AB~ D.

el. aa1 rezIl1tat.l. obinu-

In tina1 trag oonoluz1i.

')..-.
180

I.P. Cluj-Napoca
La boratorul

..
, li.

de
.' Mecanisme '5tbdent:

ANEXA .A ECHILIBRAREA ROTORULUI C~OMPUSDIN MASE jLucor~' CONCENTRATE PE O MASINA CU SISTEM COMPEN nr. ~ SATOR I VERIFICAREA PE CALE ANALITICA A REZULTATELOR EXPERIMENTALE OBTINUTE Grupa: IVerificat: tOata:

01

b,

<2

Date

constructive: mc =375

s.

re:; 100 mm,

calculelor

re:: 75mm

ri

;:108mm ,

.f ::250

mm

I
I

Datels

si rezultatele mi [g1 a'

cnou+Ice . U, -IX

Tabelul 1
IY

eri. i

Nr.

n[grade]

I---

ui
I

I-U [gmm]

Uj' )X[gmm]

Hiiy
[ gmm)

l1iix- I--~EiY
[gmm] [gmml

~-;l~ I
~I

[mml

[gmmJ
I

[gmm)

I
i

I5

["1'

r'

[g

Nit"]'

t.,:~ ..

~IY .
lt!o"

1".-

!gmmj

[gmmJ

Il 1 Ufix ~~!"'[9;oOOJ [gmm)

..~Y ~i_~,; .$.
j

UOy
L }'-

,uIT
~, ,.f"

la
",'t

[gmmJ -"
;.
,,"

[gmmJ [grtldeJ

'li<

!'

s, ..' ""~f

,~-;'

~.

I
1,

Tabelul 2 Rezultatele experimenta le:

mIe

"1

[ gJ

[9 mm J ,[grade)

1 11,
i

mUe
(g)

un
,[ gmm]

"(le

,jrode1

Concluzii:

181

I.P. Cluj-Napoca
Laboratorul de Mecanisme Student:

ANEXA, ECHILIBRAREA ROTORULUI iN FABRICATIA DE - ,Lucrarea SERIE CU AJUTORUL CADRULUI ELECTRIC nr: nr. MASINA DE ECHILIBRAT AM 100
Grupa: IVerificat:
5

IData:
,
n

T'

f\

.o_

I
)

'2~1~ ~87qJ Ji[

'o

11

o
I[~~ I" I
I
Eta{onarea ma!jinii

~ ~.

'2

I"! I
'2
I fii

Tab.1

Planul de ~_-':":':"'-~-.:...:...:...--=--.:...:.---.: plasare a Schimb masei test de plan

Or.1 II)
stgJ , i
_

x v:

y
li Tab.3

I
Stg.l1l
Or.

I
L
L y

tx

ty

Uxl-

Uy

(fi)

'R

y
y 900

1800

-x

0
360
le

'"

270 -

182

'.
I.P.C\ujNapoco Laboratorul

.~"-l

de
Mecanisme

ECHILIBRAREA ROTORULUI UNICAT PRIN ME INTERAIILOR EXPERIMENTALE PE MA~INA DE ECHILIBRAT MEC 10

Grupa:
3 5 7 18 4 ' 10

Stuoehf:

Verificab

Dota',

115

~.
8

:$ft_';~'.HI~+ ~
6

~I

Planul sting III

Planul drept ( fi 1
Ur
[gmm)

[~\

Al

A!

QI;

Ig)

AU

An 1. un

mrtd

Concluzii:

fi

l!}

1.P. Ctuj-Napoca Laboratorul de Mecanisme Student:

A Lucrarea ECHILIBRAREA ROTORULUI "iN SITU" Verifioot:

nr.

Grupa:

Data:

,
P
E

..

T
~ ~ 5

-2

@
~

E)0@@ . O@@

,.
1.Date: m = 5g
I

100mm.

q= 5100=500

gmm

Tabelul'

Tabelul 2

v ~'()

~.

\grode]

x x=Vcos&

UI

~.

UI
[g]

uq
[gmm)

~1I
(grade)

uTI
[g]

!y=vsinb

(gmmJ [grade]

Y20 V11 V21 Y12

Y22 2. Ccncluzii:

.;