Sunteți pe pagina 1din 9

Despre secularizare

Olivier CLMENT Ce este secularizarea? Astazi, pentru prima data n istorie, cultura occidentala ce cuprinde din ce n ce mai mult planeta, apare ca o cultura deschisa, plina de ntrebari, pro ana, ara autoritate spirituala recunoscuta si ara ideolo!ie reli!ioasa dominanta si uni icatoare" #i eritele domenii ale e$istentei colective% politic, social, cultural s&au eliberat, treptat, de crestinism" 'tatul si viata economica se situeaza de acum nainte n a ara s erei asa&numite (reli!ioase)" 'tatul nu pretinde sa controleze *iserica sau *isericile & si nici invers" +iloso ia nu mai serveste de mult timp teolo!ia" ,entru o aceeasi realitate e$ista mai multe modalitati de abordare, independente unele de altele si ara or!anizare unica" +iecare stiinta depinde de propriile nor&me, si este intrinseca" (-eli!ia) a devenit de mult un compartiment al culturii, pe aceeasi directie cu celelalte & stiinti ic, sportiv, estetic, psiholo!ic etc" .nce&p/nd cu s /rsitul Evului Mediu si, mai ales, n epocile baroca si (sulpiciana) , persona0ele (reli!ioase) reprezentate n arta au atitudini n ntre!ime arti iciale% ochii nrositi de lacrimi si ridicati spre cer, n timp ce n!erasii e$prima mai de!raba sensibilitatea pedo ila a artistilor1 'ocietatea secularizata cunoaste, totusi, o ideolo!ie di uza, lipsita de constr/n!eri, dar care patrunde su letele simple mai ales prin intermediul mass&mediei" Este ast el prezentat sistemul de lectura al unei lumi limitate la ea nsasi, un soi de empirism al vizibilului si de subiectivism al placerii" ,e drept cuv/nt, n chiar centrul limitelor noastre, ntr&o lume de ambivalente cu accente narcisiste ce nu poate i depasita, psihanaliza 2 banalizata 2 apare ca detin/nd 3ndividul, eliberat de comunitarismele !reoaie si, totodata, protectoare ale civilizatiilor a!romonastice, nu mai are vreo speranta eshatolo!ica si de comuniune" #e mult timp, de0a, ncep/nd cu do!mele catolice din sec" al 435&lea si conceptele protestante din sec" al 453&lea, m/ntuirea obsteasca s&a divizat n m/ntuire individuala, aproape uit/ndu&se marea asteptare a ,arusiei si anticiparea sa n celebrarea (tainelor) si e$perienta eclesiala" -ecentul Catehism universal al *isericii Catolice este scurt si sarac n privinta (vremurilor din urma)" 'tudiind sec" al 45333&lea, istoricii observa ca a irmarea cuvintelor&cheie pro!res si ericire, coincide cu slabirea credintei n viata de apoi si a doua venire" +iloso iile !ermane din secolul al 434&lea au ncercat sa re!aseasca aceasta credinta, dar n interiorul nsusi al s erei rationale, n!hesuind eshatolo!ia n istorie" Ele au pre!atit ast el, ,rimul -azboi Mondial si totalitarismele ce i&au urmat si carora le&a dat nastere ntr&o oarecare masura% nazismul, reactualizare (secularizata) a reli!iilor arhaice ale pam/ntului si clanului6 comunismul, ultima erezie mesianica a traditiei iudeo&crestine" Al #oilea -azboi Mondial a biruit nazismul, descali icat pentru totdeauna datorita memoriei numelui de Ausch7itz" ,ro!resul stiintelor si al tehnicilor, si mentalitatile avorizate de acesta, au contribuit la caderea comunismului" '&a a0uns astazi la un punct n care societatea are ca tel realizarea, c/t mai bine posibil, pe lumea aceasta 8lumea cealalta nu e$ista9, a plenitudinii e$istentei prezente" Neantul, ineluctabil si re uzat ca idee, naruie speranta nvierii6 convertirea publicitara a dorintei n necesitati cotidiene ace de neconceput ascensiunea prin Cruce sau prin asceza traditionala, care ar cauta sa redea dorinta elanului sau pur spiritual" Cra&ciunul a ost olclorizat, dar ram/ne, evident, sarbatoarea nasterii si a vietii" ,astile, pentru cei mai multi, nu constituie nsa dec/t un consum crescut de ciocolata"

3!nor/nd (cerul), omul de astazi re!aseste (pam/ntul)" #ezvoltarea tehnicii permite un el de e$plozie a societatii urbane" ,am/ntul, erosul, corpul, sunt renetic e$altate mpotriva unui crestinism care, de&a lun!ul timpului, n&a ncetat sa se detaseze de ele" .ndoiala crestina re eritoare la eros a ost, ara ndoiala, necesara pentru a asi!ura, contra atalitatilor speciei si e$tazelor uzionale, deplina a irmare a persoanei, a emeii mai ales, mult timp considerata doar ca simplu instrument de reproducere 8istoricii au aratat c/t de mult a avorizat maturizarea intelectuala a tinerelor nt/rzierea v/rstei de casatorie n Europa Occidentala9" Totusi, treptat, erosul a ost mai putin re lectat prin relatia personala 8aproa&pele cu #umnezeu9 si mai mult descali icat si ne!at 8dualismul antichitatii t/rzii marcase puternic, de alt el, monahismul9" Atunci a aparut revolta vietii, a dra!ostei, a rumusetii" .ncep/nd cu s /rsitul secolului al 434&lea au avut loc e$plorari uluitoare% n ciuda pesimismului lor solid, de la sinuciderea lui :einin!er la instinctul reudian al mortii si la !noza amara a lui Lacan ele au condus, via America, la e$altarea unilaterala a principiului placerii" +emeia a a0uns sa& si stap/neasca propria ecunditate si sa se conduca asa cum aceau barbatii altadata" A rodita iese nca din mare, la el de stralucitoare si 8 ina9 ca si starletele anonime din reclamele paradisiace" -e eritor la pam/nt, *iserica Occidentala s&a detasat de el, o data cu dezvoltarea civilizatiei urbane si aparitia ordinelor de calu!ari ce traiau din cersit" Con&centrarea a ectiva asupra lui 3isus, acest individual (#umnezeu si su letul meu) si zbuciumul nu mai putin individual si subiectiv al 0usti icarii au contribuit la slabirea le!aturilor cosmice ale omului tot asa cum o anumita nchipuire despre pacatul ori!inar a marcat erosul cu o pata aproape de nesters" Astazi, contra acestei ndelun!ate descarnari, (carnea) si a irma cu urie eliberarea insolenta, iar *isericile, n ata betiei corpurilor 8simturilor9, se trezesc neputincioase" ,receptele lor continua sa ram/na morale p/na n amanunt, in&terpun/ndu&se nsa ntre tineri si mesa0ul evan!helic" At/t n a ara *isericii, c/t si n *iserica se ncearca & nu ara tensiuni sau probleme & sa se (ia cunostinta) de corp, acord/ndu&l la ritmurile cosmice" ,oetii au cautat nume noi pentru divin n rumusetea lumii, n densitatea irii 8 uvsi?9 ce&i evoca lui ;eide!!er misterul iintei" 3ci& colo, dar mai ales n <ermania, a luat amploare dorinta de a nu mai domina natura, ci de contopire cu ea" 5om reveni asupra acestui apt c/nd ne vom re eri la (noua reli!iozitate)" Ori!inile secularizarii +actorul cel mai evident n acest proces istoric pare a i aparitia asa&numitei (!/ndiri instrumentale)" Aceasta s&a impus nu n epoca -enasterii, marcata de o reli!iozitate cosmica, ci n a doua 0umatate a sec" al 45333&lea, c/nd telescopul a permis vederea lumii ca un imens mecanism" </ndirea instrumentala nu se limiteaza doar la decelarea raporturilor dintre lucruri, cum o acea !/ndirea antica, mai mult contemplativa" Ea vrea sa le stap/neasca si sa le utilizeze" #e aceea, ea nu retine dec/t aspectele masurabile, cantitative, las/nd deoparte (cali& tatile secundare) pe care se spri0inea demersul simbolic" Acest nou mod de ra&portare la real a avut drept consecinta ceea ce Ma$ :eber numea (dezvra0irea lumii)" Este vorba de o trecere lenta, schitata de0a de iloso ia !reaca, de la mit la concept sau, dupa e$presia lui ;eide!!er, de la ire la (e$istente), dorinta de limitare 8pe care termenul !erman ce nseamna (concept), *e!ri , o evoca net9 la capatul careia lumea conceptelor tinde sa devina lume a masinilor"

Totusi, aceasta evolutie nu ar i ost posibila ara spri0inul traditiei biblice, iudeo&crestine, care, se pare, ca a permis trecerea de la rationalitatea contempla&tiva la rationalitatea instrumentala" *iblia a impus consistenta proprie si non&divinitatea cosmosului nu ca ma!ie, 8*abilon9, nici ca iluzie 83ndia9 sau materialitate male ica a corpului muritor, ci ca creatie a lui #umnezeu, o!linda a .ntelepciunii 'ale, creat prin Cuv/ntul 'au si, dupa spusa ,arintilor *isericii, prin (ideile&vointe) total di erite de (ideile) platoniciene" #ivinul nu mai este nchis n natura pasionala si e$tazul se$ual" O distanta in inita intervine ntre creat si necreat" (#ezvra0irea) lumii ncepe cu relatarea crearii lumii n <eneza% stele, animale si plante apar deposedate de caracterul lor divin" *atalia dusa de pro eti mpotriva idolatriei si ma!iei si va !asi mplinirea n actiunea de mai t/rziu a calu!arilor" Evan!helia va pune capat opozitiei dintre pur si impur 8(nu ceea ce intra n !ura omului l spurca), iar 3isus nu o va evita pe emeia cu cur!ere de s/n!e9, re uz/nd interpretarea bolii ca pedeapsa divina sau ca urmare a pacatului 8vindecarea orbului din nastere9, El distin!e .mparatia Cerurilor de cea a Cezarului, e$tinz/nd s era lumescului si o erind perspectiva libertatii spiritului" #umnezeu Care 'e mani esta n umilinta si n chenoza, #umnezeul cruci icat pe trupul relelor lumii instituie libertatea omului si 'e arata nu n s era sacrului, ci sub chip de om, n cele din urma & sub chipul tuturor oamenilor" E adevarat ca (desacralizarea) lumii prin traditia iudeo&crestina trebuia sa permita trans i!urarea sa de catre persoana n comuniune, trans i!urare schitata de0a de catre crestinatatea medievala ale carei creatii ne ( armeca) nca, dar si morti icata n aceeasi masura de catre aceasta, n sensul ca a pacatuit !rav contra libertatii spiritului si a ncercat sa reconstituie o societate sacrala al carei liant era ura mpotriva celuilalt, ereticul, necredinciosul, evreul" 3storia crestinismului occidental poarta n undal tare incontestabile" Mostenirea tra!ica a au!ustinia&nismului, pe de o parte & numarul mic de alesi, soarta copiilor morti nebotezati, interpretarea lui compelle intrare 8obli!a&i sa intre9, diminuarea rolului ' /ntului #uh pe de alta parte &, au cauzat un anta!onism ntre Tatal si +iul 8ce va culmina n sec" al 434&lea cu dialectica stap/nului si sclavului9 si aproape un soi de ruptura a divino& umanitatii, uziune ara echivoc a divinului cu umanul pe care o de inise n =>? Conciliul de la Calcedon" .n acest mod s&au a irmat n ultimul secol drepturile omului, opun/ndu&se nimicitor drepturilor divine " 'imultan, conceptia anselmiana a m/ntuirii, n ciuda (3mnului Creaturilor) al ' " +rancisc, a avut drept consecinta ascensiunea Crucii, o oarecare i!norare a dimensiunii pan&umane si cosmice a .nvierii" Teolo!ia bizantina despre (ener!iile divine) a ost trecuta sub tacere o data cu caderea Constantinopolului" ,am/ntul, dimensiunea sa sacramentala, au ost uitate de crestinism" Etica protestanta a temperat dorinta de stap/nire a societatii tehnice, mention/nd totusi ata de cosmos o atitudine de dominare" 'a nu ne mire, deci, ca secularizarea & sub aspectele bune, dar si cele rele & a ost, n mare parte, chiar opera *isericilor" .ncep/nd cu (devotio moderna), la s /rsitul Evului Mediu si continu/nd cu -e orma si Contrare orma, o societate urbana, laica, a elaborat un tip de reli!ie consist/nd mai ales n (puritate) morala" ,retutindeni asistam la o lupta nd/r0ita condusa de oamenii *isericii mpotriva reli!iei populare puternic nradacinate n ritmurile cosmice" @n indiciu ma0or al acestui apt este campania de ardere a vra0itoarelor, marturii n!rozitoare ale eminitatii telurice, ale sacralitatii pam/ntului" .n e ortul sau de a&si a irma prezenta n lume, *iserica a devenit din ce n mai mult scoala de morala, n detrimentul capacitatii sale de transcendenta si de nviere" 3esirea la pensie a episcopilor la v/rsta de saptezeci si cinci de ani,

n *iserica Catolica, si a cardinalilor la optzeci, evidentiaza trium ul criteriului utilitatii, caracteristic societatii secularizate" #espre unele e ecte ale secularizarii Consecintele bene ice ale secularizarii sunt evidente" Cultura occidentala, eliberata de in luenta clericala, a e$plodat literalmente n toate directiile" Ea a acut ncon0urul planetei, a e$plorat cosmosul de la in initul mic la in initul mare, a studiat chiar si corpul omenesc si psihismul sau 8s&a putut chiar spune ca de la omul cavernelor s&a trecut la cavernele omului19, a avorizat uimitoare creatii artistice, de la pictura n ulei la romanul poli onic, trec/nd si prin creatia muzicala" .n secolul nostru, emeia a nceput sa se elibereze si sa acceada la responsabilitatile si la realizarile culturii si societatii" La nceput, ea ncerca sa ie asemeni barbatului6 acum, ea se a irma p/str/ndu&si eminitatea" #urata de viata a crescut, ca si natalitatea" Cultura noastra se vrea etero!ena, autocritica, si!ura pe bazele, ca si pe cuceririle sale" Este o cultura deschisa, ce tinde sa&si asume si artele si miturile altor culturi, pe masura ce le distru!e6 impulsul sau pro und este (cautarea), iloso ia sa implicita & iloso ia celuilalt, acceptat n alteritatea sa 8pe c/nd dezideratul societatilor (traditionale) si, ieri nca, a totalitarismelor, era unitatea9" #in punct de vedere politic, aceasta cultura se e$prima prin democratia pluralista, mobila con&tinuu si n care nimeni nu are dreptul sa&si impuna propriul adevar" Aici intervine mentalitatea protestanta% unctia statului nu este de a trans orma societatea n paradis, ci de a evita ca aceasta sa devina un in ern 8'oloviev9" 'unt cunoscute, nsa, si e ectele ambi!ue, redutabile, ale unei ast el de civilizatii" ABC din populatia mondiala consuma DBC din resursele planetei" 'o&cietatile bo!ate din (nord) sunt ntr&un contrast !alopant cu societatile sarace din (sud), devastate de molime dar si cu societatile schimbatoare si haotice din (est)" Mai mult, aceasta sciziune e prezenta si n interiorul iecarui tip de societate% (nordul) are proscrisii sai, (sudul) & proaspat mbo!atitii, (estul) & ma iotii" Cultura occidentala, n momentul n care tinde sa&si asume toate aspectele (aventurii umane), intervine n structura altor culturi, a ect/nd mai nt/i spiritul acestora si, n inal, propria sa mostenire culturala" </ndirea instrumentala, prin masinile sale de vise & de la televiziune la (spatiile virtuale) & penetreaza si conditioneaza psihismul colectiv si anuleaza marile re erinte simbolice care nu au ncetat sa prote0eze si sa anime umanitatea" Este valabil pentru relatia masculinE eminin, compromisa p/na acolo nc/t homose$ualitatea se popularizeaza si se !lori ica, ca si pentru paternitate sau maternitate & iliatiune, mai nt/i denuntata ca opresiva si ac/nd acum obiectul unei nostal!ii uzionale, cea a incestului" Estetismul, domeniu avorit al homose$ualitatii, este ast el napadit de orme nenche!ate, incoerente, ce provoaca un el de surescitare sodomica" 3ncestul si dro!ul conver! spre mpiedicarea cresterii individului, mpin!/ndu&l la uziunea cu diverse secte sau la iluzia unui vis ve!etal" O a$ioma implicita ce trebuie a irmata, ara a se pune problema consecintelor, e ca tot ce se poate obtine prin mi0loace tehnice conduce la distru!erea naturii si la riscul sinuciderii omenirii" ,rivitor la patura de ozon, cerul se des&trama, marea e poluata, specii de animale si plante dispar iremediabil"

*iolo!ia continua sa ie ascinata de un el de prometeism, e$plorarea si stap/nirea patrimoniului !enetic anunta capricii, monstruozitati, comercializarea si piratarea corpului uman% e$ista de0a cazuri de copii ucisi sau amputati n tarile sarace pentru a permite comertul ructuos cu or!ane n tarile bo!ate" Ast el survine nihilismul" -evelatia biblica a avansat ideea unicitatii iecarui individ, nsa nvierea a ost lasata n uitare" Civilizatia noastra este preocupata de neant, iar moartea, oric/t de respinsa ca idee, nelinisteste si ascineaza" Mult timp, pro!resul stiintei si tehnicii n&a stirbit cu nimic etica traditionala" Aceasta se destrama astazi si ai senzatia, n acest s /rsit de secol 44, a unei !auri ne!re care se deschide n chiar inima culturii noastre, las/nd cale libera doar spectaculosului, ricanarii, erotismului, violentei si dro!ului" 3nterventia brutala a tehnicilor si mentalitatilor occidentale n culturile devenite peri erice, are drept consecinta o pro unda deteriorare a acestora% putem lua ca e$emplu A rica nea!ra, acum reprezentata mai ales de ma!ie si de '3#A" .n alte parti se mani esta reactii de nchidere sau de inte!rism% este cazul 3slamului care, amenintat de modernitatea occidentala se crispeaza ntr&un imens re uz, si e$ista, de asemenea, aceeasi tentatie n Ortodo$ie" Or, inte!rismul este el nsusi o orma de secularizare si, parado$al, de occidentalizare" .ntr&adevar, el reduce reli!iosul la ideolo!ic, un ideolo!ic ce s&ar vrea totalizant, cam n sensul totalitarismelor din Occident" La r/ndul sau, reli!iosul s&a detasat de ocarul sau% *alcanii constituie astazi un desert spiritual, 3slamul si renea!a traditia mistica 8acest ultim termen iind, n mod ormal, interzis n Arabia 'audita9" -am/ne o apartenenta contra, care ace sa s/n!ereze marile cicatrici ale istoriei si mpin!e reli!iile ast el (ideolo!izate) ie spre !hetou, ie spre diverse orme de ascism" Noua reli!iozitate -eactia mpotriva nihilismului nu conduce numai la o apro undare a crestinismului, despre care vom vorbi n continuare" Ea se a irma ntr&o maniera pro& etica, ca (o noua reli!iozitate)" Asistam la o redescoperire a reli!iilor orientale si la reactualizarea unui sacru arhaic" -eductionismul Occidentului modern ia amploare, se etaleaza bo!atia lumii psihice si spirituale, budismul invadeaza batr/nele tinuturi crestine, printre altele si prin aparitia, aici, a manastirilor tibetane" 'e popularizeaza astrolo!ia, ziarele a iseaza zi de zi situatia diverselor semne zodiacale, anumite ntreprinderi utilizeaza chiar aceste corespondente astrale pentru a selecta candidatii la o slu0ba" #iversi oameni de a aceri se (re&ener!izeaza), se (supradimensioneaza) particip/nd la seminarii de arte martiale sau de zen, produse de import 0aponeze, si chiar la sedinte de voodoo sau de samanism" Nu se mai vorbeste acum de (reli!ie), ci de (spiritualitate) & nu de ru!aciune, care presupune o relatie, ci de meditatie, care este o interiorizare, si, prin urmare, nici de credinta, adica de ncredere ntr&o prezenta&absenta personala, ci de o e$perienta (stiinti ic) !arantata" An!oaselor apocaliptice ale anului ABBB li se substituie anuntarea optimista, e$altanta a unei ere noi, Ne7 A!e, !arantata as&trolo!ic de trecerea de la (era ,estilor) la cea a (5arsatorului)" Atunci se anunta modi icarea (paradi!mei) ce urma sa determine sensibilitatea colectiva a unei epoci" (,aradi!mei) mecaniciste, materialiste, i va succede o (paradi!ma) a luminii si dra!ostei, o constiinta planetara ce va armoniza toate planurile e$istentei si va uni ica omul si umanitatea cu universul" Aceasta noua (paradi!ma) va e$clude at/t scientismul, c/t si crestinismul" -ealitatea nu va mai i redusa la (aparentele) sale masurabile si calculabile, dar va i ndepartata si ideea unui

#umnezeu (individual) & unul sau trei (indivizi) av/ndu&si sediul n cer, & spion si tiran responsabil de tot raul din lume" Este denuntata o reli!ie care nu mai are sensul sacrului, o *iserica moralizatoare si autoritara, (nevroza crestina) n ata emeii si a se$ualitatii" 3isus nu mai este dec/t un avatar, n sens hindus, adica una din numeroasele mani estari ale Christului cosmic si interior totodata, la care iecare individ participa n mod direct% caci iecare, n inal, este #umnezeu, dupa celebrele ecuatii hinduse% (Tu esti Acela) si Atman, 'inele 8'uprem9 F *rahman, divinul" #e0a anumiti teolo!i crestini, ca #re7ermann, relu/nd viziunea lui Gun!, dupa care ;ristos apare ca simbol al 'inelui 'uprem, vad n 'criptura o simbolistica a vietii interioare, ceea ce i va ncura0a sa concluzioneze & ca, de alt el, si anumite vieti ale lui 3isus, recente, & ca nu e$ista nici un adevar istoric% simbol sau istorie, si nu istoria ca simbol1 'acrul arhaic, respins de marile monoteisme biblice sau coranice, reapare cu at/t mai puternic cu c/t n&a ncetat sa se e$prime n budismul mahaHana sau n taoismul interesat de ma!ie" 3ndia, la r/ndul sau, cunoaste o revenire n orta a tantrismului, pentru care lumea, ea nsasi o iluzie, este nteleasa si ca un antastic 0oc divin la care trebuie sa aderi cu toata intensitatea vietii" .nt/lnite si n sintoism, revin n actualitate preceptele samaniste% samanul, se stie, (calatoreste prin toate nivelurile tainuite ale e$istentei universale), ceea ce i permite, printre altele, sa comunice cu mortii" ,retutindeni se vorbeste, asadar, de (cosmicizarea) omului, de dezmar!inirea sa cu scopul de a se contopi ntr&un divin impersonal" Acest tip de sacralitate, din ce n ce mai cunoscut, chiar idealizat n Occident, readuce la viata numeroase ezoterisme, at/t de o oarecare calitate spirituala, cum ar i alchimia, anumite orme de astrolo!ie sau de tarot, c/t si de un nivel absolut in erior, ca spiritismul, teozo ia, ma!ia alba sau nea!ra" .ntre aceste doua nivele am putea plasa antropozo ia, al carei succes a ost si va ram/ne mare n Europa Centrala si n -usia, calitatea observatiilor practice ale acesteia neput/nd i ne!ata, ie ca e vorba de peda!o!ie sau de conservarea solurilor" Aceasta revenire n orta a unui sacru arhaic sau ocultizant pretinde a i n str/nsa le!atura cu cercetarile stiinti ice actuale, n special cu cele din domeniul izicii si psiholo!iei 8si parapsiholo!iei9" #e0a Oppenheimer, elabor/nd prima bomba cu hidro!en, recita din *a!havad&<ita" Mult mai ncoace, ,ri!o!ine spunea% (#escoperirile stiinti ice n domeniul particulelor elementare si al cosmolo!iei au ost at/t de importante, nc/t trezesc un sentiment de uimire" Acest sentiment poate lua orma zenului budist sau al apartenentei la o reli!ie oarecare) " #ivinul apare ast el ca 'pirit, Constiinta, Ener!ie, ca pro unzimea si unitatea cosmosului" Cei ce au a0uns p/na la hotarele mortii, evoca o lumina bl/nda si calda, o mare de pace si iubire" #e alt el, moartea n&ar i dec/t trecerea dintr&o e$istenta terestra ntr&alta, nu mai putin terestra, caci spiritualitatea di uza de astazi vorbeste bucuros de rencarnare" Conceptia traditionala crestina e denuntata ca absurda si cruda% cum sa accepti ca ti poti risca destinul etern pro it/nd de o viata cel mai adesea scurta sau searbada, supusa at/tor circumstante contrare, cum sa accepti ca #umnezeu a creat pentru at/tea su lete o eterna camera de tortura, un Ausch7itz ara s /rsit? ;induismul si budismul vorbesc de (roata e$istentelor), ncarnari succesive a late n relatie str/nsa cu Iarma iecarui individ, cu rezultatul actiunilor sale, p/na ce totul ar i platit" Ni se spune, ast el, ca su letul, puri ic/ndu&se putin c/te putin, si&ar redob/ndi ori!inea celesta" .n reli!iile asiatice, (roata e$istentelor) este, totusi, un el de supliciu si nimeni nu se rencarneaza, pentru ca de&a lun!ul acestor stari de constiinta ce se nasc ara consistenta e$ista

doar 'inele universal sau 5idul" .n Occident, rencarnarea e conceputa mai de!raba ca un soi de pere!rinare pentru persoane bine de inite, n care unicitatea personala, de ori!ine biblica, nu este cu adevarat implicata, e$ceptie ac/nd, binenteles, cazul n care s&ar identi ica cu divinul" 'amanismul retraieste n e$perientele numite channelin! & comunicare cu spiritele, cu mortii n diversele lor calatorii, comunicare ultima cu Constiinta cosmica" 3nteriorizare si (Cosmicizare) coincid n e$perientele uzionale n care domina o sensibilitate eminina" #ivinul este o matrice meta&cosmica, eminismul american a reabilitat vra0itoarele si preotesele cultului Marii Jeite (diabolizate) de #umnezeul (mascul) al traditiei iudeo& crestine" 'e$ul, se spune, (este cea mai mare orta ma!ica a naturii), iar interiorizarea elanului erotic ar permite cunoas&terea absolutului" .n <ermania, ecolo!ismul si budismul se asociaza n cultul <aiei, Mama&,am/nt, viziune & uneori & sinuci!asa, caci unii mer! p/na ntr&acolo nc/t doresc disparitia umanitatii pentru ca natura sa se poata dezvolta" Ne7 A!e&ul apare, ast el, ca o nebuloasa, ca o sensibilitate care se rasp/ndeste de la un om la altul" El are, totusi, e$tremele 'ale, ie n Cali ornia, unde se nt/lnesc E$tremul Occident si E$tremul Orient, unde se studiaza & prin (psiholo!ia transpersonala) & asa&numitele peaK& e$periences 8e$periente&limita9, ie n Europa de Nord, crestinata t/rziu, unde, n anumite centre, reusindu&se ertilizarea unui tinut arid, acesta va i considerat s /nt si va i venerat, vener/nd, de asemenea, (spiritele) plantelor" (Noua reli!iozitate) nu este doar o provocare pentru crestinism" Ea contine niste adevaruri pe care un crestinism rennoit va trebui sa si le asume" @topia unei (civilizatii a iubirii), nu tine, oare, de atmos era de Ne7 A!e? Aceasta ntrebare nu e doar ironica" 'ituarea *isericii 'ecularizarea elimina un anumit tip de prezenta crestina, cea a puterii, n sensul dominarii 'tatului sau al complicitatii cu acesta" #e la potestas e necesar sa se treaca la auctoritas, la o propa!are modesta, ce respecta libertatea6 pe c/t posibil, un parteneriat pro etic, periculos & caci poate deveni contestatar & totodata idoloclast si inspirator" Astazi, ni s&a spus, asistam la apusul mostenirii etice care a ocrotit omenescul n v/ltoarea modernitatii" -am/n doar, carac& teristice venirii (luminilor), re uzul ar!umentului de autoritate si dorinta de a !/ndi sin!ur" Crestinii, adres/ndu&se libertatii iecarui individ si renunt/nd a mai spune doar ceea ce e le!itim si acceptabil n numele unui echivoc (drept natural), au propus o noua inspiratie, o noua lumina" Cum sa nu&l citam aici pe 5ladimir 'oloviev care a ost, din at/tea puncte de vedere, un iloso al modernitatii? (Arta, dupa ce s&a izolat si s&a detasat de reli!ie, trebuie sa stabileasca cu aceasta un raport nou si liber 8"""9" Arta viitorului, dupa ndelun!i ncercari se va ntoarce spontan catre reli!ie, separ/ndu&se clar de arta primitiva 8anterioara -enasterii9 de care nca nu se distin!e) " Numai acest undament umil si pro und, doar propus & (vino si vezi) spune Evan!helia & va putea deschide (perspective in inite) nu numai artei, ci si tuturor domeniilor culturii" Caci crestinismul nu este o (reli!ie) n sensul unul compartiment separat, cu totul distinct, al e$is&tentei" El constituie pro unzimea nsasi a ntre!ii vieti, daca aceasta este patrunsa de ideea .nvierii" ,entru a 0uca acest rol, i este necesara nu trans ormarea ntr&o orma sentimentala de umanitarism contemporan, ci mai de!raba promovarea !ratuitului si inadmisibilului, insistarea asupra inutilului, mpotrivirea la o societate al carei criteriu undamental este utilul, rentabilul, n care totul este de v/nzare, totul se poate comercializa, devine mar a, n care sectele nsele, inclusiv cele de tip Ne7&A!e stiu sa&si v/nda or!oliul, narcisismul si uziunea" Omul are

nevoie sa admire si sa iubeasca" Crestinismul poate restitui e$istenta ca sarbatoare, n lumina ,astilor, (sarbatoarea sarbatorilor)" El i o era Litur!hia ca un (0oc eshatolo!ic) n care moartea este nvinsa de viata" Epoca e marcata de o incredibila in latie a limba0ului & mai ales n mass&media si publicitate & limba0 al necesitatilor arti icial promovate 8rareori e$presii ale unei dorinte esentiale9, a ectare a discursului, saracire a limba0ului politic, abstractii va! ezoterice ale vorbariei economice care concepe economia ca idol si ca destin, cautare neobosita a (comunicarii) n ireal si n criza limba0ului" Ast el, creste speranta n cuv/ntul ca trezire, eliberare, revelatie" Limba0ul este z!omot, cuv/ntul & modulare a tacerii" Credinta traieste n cuv/nt, moare n limba0" Adevaratul cuv/nt este un cuv/nt viu, tainic si comunicabil doar de catre initiati n cadrul unei celebrari creatoare""" 3isus vorbea n parabole si n ritmul unei !estici, dupa cum arata Marcel Gousse " ,arabola este cotidiana, totusi ea spune mai mult dec/t poate i spus n cuvinte obisnuite" Ea amesteca banalul aparent cu misterul" Or, *isericile oscileaza ntre un limba0 unidimensional, de bunavointa umanitara, si intelectualizarea unei teolo!ii separate de e$perienta spirituala" Este izbitor aptul ca doar (neohasidismul) evreiesc pe la ?DBB, n perioada subcarpatica, a stiut sa inventeze parabole, povesti, iar mai t/rziu, Cha!all, o ntrea!a arta1 Trebuie sa re!asim *iserica ca loc social al cuv/ntului care vorbeste de plenitudinea de a e$ista atunci c/nd .l !lori ica pe #umnezeu" Cuv/ntul trebuie primit si trait n comuniune cu *iserica, societate a acordurilor si sinoadelor" @n cler deschis va sti sa suprinda impulsurile, !ermenii credintei care se dezvolta n societatea noastra apoi, n comuniunea ntre!ului popor cu #umnezeu, va ace din cuv/nt o eliberare, o mplinire, ca si o participare la depozitarea credintei conservate de milenii" #in aceasta perspectiva, marturia undamentala devine, ara ndoiala marturia rumusetii" +rumusete litur!ica si rumusete a (Litur!hiei dupa Litur!hie), pretutindeni unde oamenii care, depasind e$perienta .nvierii, oameni ntr&un el morti si nviati 8(raportul esential dintre moarte si cuv/nt uimeste dar este, nca, de necuprins)9 , vor sti sa schiteze icoane, chipuri unde rumusetea nu mai este posesiune & cum spune ' " #ionisie Areopa!itul & ci comuniune" ,ropunerea sta sub semnul arbitrariului" O libertate se adreseaza unei libertati" Martor al unei numiri undamentale n ata iintei si chipului, *iserica va putea ncerca sa le!itimeze si sa s inteasca e$istenta" 5a ndrazni sa spuna ca un Altundeva destrama initudinea si ace sa iasa la supra ata, n aceasta lume aparent nchisa, o orta buna, o viata neamestecata cu moartea, o dra!oste nea&mestecata cu ura" .n societate, n ceea ce priveste statul, crestinul va putea avea, ast el, rolul demisti icatorului si al eliberatorului" Limitele statului se pot !asi, pe de o parte, n soliditatea societatii civile, unde i revine rolul de a reduce pe c/t posibil violenta si de a asi!ura deplina libertate a ntrunirilor, iar, pe de alta parte, n marile instante morale si spirituale pe care trebuie sa le respecte asi!ur/nd o totala libertate a constiintei" .mpotriva unui laicism ce mar!inalizeaza *iserica si trans orma (reli!ia) ntr&o chestiune particulara, crestinii trebuie sa avorizeze o laicitate autentica, n care toate reli!iile sa&si !aseasca locul, ca parteneri recunoscuti si a caror parere sa conteze" .ntr&o societate cu

adevarat pluralista, se va auzi vorbindu&se de *iblie n scoli & alt el tinerii n&ar avea acces la mostenirea lor culturala, & se va auzi vorbindu&se despre ,arintii *isericii 8si nu numai despre ' " Au!ustin9 n studiul !/ndirii, copiii vor i amiliarizati cu o antropolo!ie spirituala si cu universul semnelor si simbolurilor" 'ocietatea noastra cauta o etica pentru a limita at/t totalitarismul politic de ieri, c/t si totalitarismul tehnolo!ic de m/ine" Ea si&a pierdut, nsa, unanimitatea n ceea ce priveste scopurile urmarite de individ, de unde tulburarea ce o resimte de iecare data c/nd vine momentul sa rezolve diverse probleme undamentale" Aceasta se vede clar, astazi, n cazul problemelor de (bioetica)" *iserica nu este n masura sa dea raspunsuri clare n aceste privinte" Ea poate sa determine societatea sa re lecteze, sa&i reaminteasca ntelesul iubirii, misterul copilului" Mai departe, suprave!herea dormitorului unui cuplu care se iubeste cu adevarat nu este problema clerului" Cei doi au dra!ostea lor si constiinta lor" -evolutia evan!helica nseamna a irmarea superioritatii persoanei si a comuniunii indivi&zilor n comparatie cu orice re!ula !enerala, prin urmare, impersonala" Caci sabatul e pentru om, spune 3isus, si nu omul pentru sabat1 Ast el, societatea secularizata, marc/nd s /rsitul clericalismului, poate deveni pentru *iserica locul unei propa!ari dezinteresate, totodata ecunde si periculoase" Crestinii, renunt/nd la putere si la violenta 8cu at/t mai perversa cu c/t e (morala)9, trebuie sa devina slu0itorii saraci si paci isti ai lui #umnezeu Cel rasti!nit, Care undamenteaza libertatea persoanei" 'a ie !arantii credintei ce&lorlalti, si daca e necesar, !arantii celor care nu cred sau care se revolta, dar sunt nzestrati cu bunatate si simtul solidaritatii" 'a ie pazitorii omului deschis ntr&o cultura deschisa, a irm/nd, c/nd e necesar, ca ;ristos este *iruitorul mortii si al in ernului, ca iecare om poarta n el umanitatea ntrea!a si ca, prin asta, este unic, ca *iserica este potirul de unde izvoraste (pentru viata lumii), bucuria .nvierii" Oricum, *iserica nu va i nteleasa dec/t daca da ea nsasi un e$emplu liberator n structura sa interna si n unctionarea sa" ,uternic nradacinata n zilele nceputurilor lumii si parabola a s /rsitului, (eclesiolo!ia comuniunii) presupune un e$ercitiu al autoritatii n care se echilibreaza dimensiunea personala, cea a primatului 8si prioritatilor9, dimensiunea sinodala sau cole!iala, cea a episcopilor care raspund, iecare, de c/te o *iserica locala, si dimensiunea comunitara re eritoare la ,oporul lui #umnezeu" #a, ne a lam n pra!ul unei (noi ere)" Este posibil ca n viitor planeta sa se uni ice si linistea sa se instaleze la nivel politic si economic" Atunci vor i puse, ultimele ntrebari" Atunci va veni vremea acestor mari (razboaie ale spiritului) pe care le anunta Nietzsche" #oar un crestinism pro und renovat va putea n runta aceste provocari" @n crestinism al divino& umanitatii n care vor putea sa&si !aseasca loc toate (divinismele) !nozei si ale Asiei spirituale, dar le va aminti acestora ca #umnezeu nu mer!e ara om, iar comuniunea se nscrie n inima absolutului6 un crestinism al divino&umanitatii n care si vor !asi locul si umanismul Occidentului modern, dar el le va reaminti ca omul nu&si poate mplini umanitatea dec/t unindu&se cu #umnezeu si ca Acesta '&a acut om pentru ca omul sa poata deveni #umnezeu" ;ristos, Care uneste divinul, umanul si cosmicul, transpare n reamatul #uhului, n iradierea ener!iilor divine" Caci, spunea n sec" 33 ' " 3!natiu din Antiohia, (adevarata !noza este 3isus ;ristos)" Traducere de #aniela COGOCA-3@ din revista LContactsL, anul L3,?MMM, p" ?=&ND