UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE USV , SUCEAVA FACULTATEA DE ISTORIE SI GEOGRAFIE

CATEDRA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIALE

Domeniul Stiinte politice, anul al II-lea

CONSTIINTA EUROPEANA
de la ideea Europei unite la institutia Uniunii Europene

re erat STUDII EUROPENE

student SENCIUC

ASILE FLORIN

asist!uni"! #ARIUS CUCU

CONSTIINTA EUROPEANA
de la ideea Europei unite la Uniunea Europeana

Notiunea de Europa reprezinta un complex ( complexum=ceea ce este tesut impreuna ) format din cele mai mari diversitati unite, dar fara a fi amestecate si dintre contrariile asociate in mod inseparabil. Europa reprezinta nodul unde atatea istorii politice, economice, sociale, culturale, religioase si anti-religioase s-au intrepatruns si intre-construit intr-un mod in acelasi timp conflictual si solidar. Edgar orin afirma ca Europa se dizolva atunci cand vrei sa o vezi clar si distinct, se desface in bucati daca vrei sa-! surprinzi unitatea. "esi reprezinta in termeni limitati unitate, Europa este reprezentata prin multiplicitate caci interactiunile dintre popoare, culturi, clase, state au determinat o unitate care este ea insasi plurala si contradictorie. Europa nu reprezinta unitate geografica, caci nu are o delimitare exacta in spatiu, dar nici in timp, asa cum se observa in studiile istorice. Ea nu a existat pana la inceputul secolului al ##-lea decat in diviziuni, antagonisme si conflicte care, intr-un anumit fel, au creat-o si pastrat-o. $ceasta notiune reprezinta de fapt unicul in multiplu, sau multiplul in unic, asa cum zicea si orin, ea este un unitas multiplex. Europa reprezinta in egala masura dreptul si forta, democratia si oprimarea, spiritualitatea si materialitatea, masura si %&bris-ul, adica lipsa de masura, ratiune, dar si mitul, inclusiv in cadrul ideii de ratiune( orin,pag '() astfel incat, pentru a o studia trebuie sa se tina seama de aspectele sale incerte, vagi, contradictorii, determinandu-i implicit identitatea complexa generata tocmai de ideea de constiinta europeana. )ercetarea Europei si constiintei europene se poate face pornind de la premisa ca Europa apare ca rezultatul unei constiinte politice si culturale care evolueaza in sensul sc%imbarii centrelor puterii iar evolutia constiintei europene presupune investigarea ideilor, a formelor politice,a existentei cotidiene, a fenomenelor care au strans oamenii facandu-i mai apropiati.

Etapele definirii constiintei europene: Europa nu s-a format in *urul unui singur centru, primele forme ale constiintei europene apar in imperiul lui )arol cel are si se definesc in opozitie cu +izantul. !ndividul se naste din contextul crizei de constiinta de la sfarsitul Evului ediu, criza exprimata prin conflictul dintre ratiune si credinta, dintre sentimentul pacatului si cel al demnitatii proprii.)atalizatorul acestui proces de devenire este umanismul, iar statul intervine din ce in ce mai mult in secolele #,!-#,!! in viata omului-administrand, legiferand, taxand. $stfel spatiul public devine disponibil pentru viata particulara si este din ce in ce mai animat odata cu difuziunea spiritului iluminist. Noua modalitate de cunoastere, prin ratiune va duce la aparitia spiritului stiintific ce va contribui, conform sociologului Nobert Elias la procesul de civilizare, de modelare a omului modern in spiritul unei noi constiinte. $nalizand foarte pe scurt istoria ideei de Europa, putem spune ca abia in secolul al ##-lea se stabileste pentru prima data o legatura stransa intre dezbaterea intelectuala pe tema unitatii europene si proiectele de %

unitate continentala, iar cele doua razboaie mondiale au rascolit constiintele celor care s-au simtit responsabili pentru asigurarea unui viitor mai ec%ilibrat. !n aceeasi masura, foarte succint, se pot distinge mai multe etape ale definirii constiintei europene cu precizarea ca ultima parte este de un interes mai profund, fiind inceputul oficial al formarii -niunii Europene.

Europa din Evul Mediu- este o cultura, o mostenire a civilizatiei mediteraneene latine. /entimentul unitatii constiintei nu este insa puternic decat in cercurile carturarilor.

Europa umanista este o 01epublica literaria in care s-au strans universitati, ganditori. Europa se defineste prin raportarea la pericolul otoman. 2actorul de unificare a fost cultivarea limbii latine.

Europa baroca da un caracter asemanator mai ales partilor centrale si occidentale prin cadrul plastic ce reda ostentatia puterii monar%ice. 3rin stilul ar%itecturii Europa capata un aspect asemanator, ea definindu-se ca o alteritate mai cuprinzatoare decat cea a turcilor(acum apare raportarea la ceilalti, la posibilii dusmani care ofera premisa unei constiinte unitare). ai mult, in aceasta perioada, franceza devine limba diplomatica si oamenii cultivati incep sa se bucure de o civilizatie comuna.

Europa revolutionarilor si a natiunilor propulseaza visul imperial care implementeaza grupe de europeni pe celelalte continente sau care viseaza unitatea continentului sub o singura %egemonie.

Europa uniforma si a diversitatii- a intrat in discutia intelectualilor dupa primul razboi mondial. 1azboiul a determinat ura impotriva dusmanilor, refuzul democratiei parlamentare care nu izbutise sa previna catastrofele confruntarilor, refuzul de a separa sfera public de cea privata cu precizarea ca era negata si capacitatea pietii de a a*unge la o *usta reprizare a bunurilor.

Europa dupa cele doua razboaie si inceputurile cristalizarii UE

3e la sfarsitul anilor 456 spectrul 7ermaniei naziste planeaza asupra Europei, ea dorind sa o integreze, dar este necesara integrarea 7ermaniei in Europa pentru a evita orice noua cucerire. ai mult, trebuie oprit extinderea spectrului razboaielor generate de conflictele intereuropene, in primul rand antagonismul francogerman. !ata de ce primul nucleu al noii Europe se constituie prin cuplul franco-german sustinut din umbra de democratia crestina si de partidele socia-democratice. 2ramantarile din acele timpuri s-au soldat improriuzis cu aparitia unei noi constiinte europene repliata pe nucleul economic si a unei identitati europene.

$ceste incercari de formare a unitatii europene sunt puse sub semnul intrebarii atunci cand se discuta de implicarea -1//-ului ce s-a sacrificat pentru eliberarea Europei si se consacra si mai mult pentru eliberarea lumii aservite de Europa. "upa cum afirma Edgar orin 0Europa pare a fi in acelasi timp mesc%ina, periferica, ambigua, inutila, inselatoare pe planul marilor ambitii, umane si planetare, rasarite dupa macelul &

celui de-al doilea razboi mondial si intelectualii vremii fie cei de stanga, fie cei din zona de influenta comunista , nu au incredere in ideea europeana si vad in aceasta dubla identitate(eruopeana-nationalista) ipocrizia unui *oc dublu. 8otusi identitatea in anii de debut, nu s-a debarasat inca total de vec%ea sa ambivalenta. Natiunile coloniale inca mai existau ca atare. $nglia renunta la !ndia si 3a9istan dar se agata inca de alaezia si alte teritorii , 8arile de :os sunt fortate sa cedeze !ndonezia, dar 2ranta se intoarce in ,ietnam unde poarta razboi, belgienii raman in )ongo , englezii si francezii ataca Egiptul etc. "upa anii 4;6-4(6 vecinul european nu mai reprezinta o amenintare vitala si nu mai reprezinta nici cea mai mica preocupare teritoriala< identitatea europeana se transforma incat 7ermania de la +onn este o 0mutanta formidabila in comparatie cu 7ermania %itlerista, ea devenind nu numai un pitic politic si un urias economic dar militarismul sau se transforma in pacifism si ambitia in consum. 2ranta, de asemenea, abandoneaza maltusianismul economic pentru a se lansa in extinderea pe piata mondiala< $nglia a evoluat in natura insularitatii ei, devenite dependente si nu superioare ca inainte<etc. 8arile europene traiesc acum fiecare in felul sau, dar in acelasi ritm, dezvoltarea culturii *uvenile(=(;6->(;?), revoltele studentesti(=(;@=(;?), avantul stangii, contra-cultura, miscarea ecologista, precum si cea a femeilor(=(@6-=(?6). 8otul contribuie deci la pacificarea si sincronizarea proceselor intereuropene. $ceasta stabilitate, aceasta stare de liniste este una temporala pentru ca fragilitatea Europei, a identitatii europene este pusa in evidenta fie prin criza de petrol, fie prin razboiul rece sau c%iar amenintarea cu bombele termonucleare. 8otusi ceea ce reiese din aceste situatii de criza este faptul ca, constiinta acestei fragilitati constituie un aspect capital al noii constiinte europene. ai mult, noua constiinta este constiinta fragilitatii culturale, energetice, economice, demografice, morale si, in primul rand politice si militare a Europei(A), este constiinta unei necesare sinergii a tuturor fortelor.( orin, pag ='5). 8oate problemele de nesiguranta a prezentului sau a viitorului apartin tuturor tarilor europene, unindu-le sub un tel comun< astfel constiinta europeana este constiinta unei 0comunitati de destin.

Diferenta dintre Occident si Orient

!deea de Europa, cat si constiinta europeana sunt influentate (atat in istorie cat si in zilele noastre) de diferenta dintre Europa de Est si Europa de ,est, sau mai exact intre Brient si Bccident influentand si definirea celor doua caracteristici amintite. $stfel Europa )entrala, Bccidentul este o creatie a celor care se tem de marile state limitrofe, decat o arie bine definita. Ea s-a format sub impactul +isericii crestine fiind definita de o solidaritate ce mai tarziu va fi doar o imagine, un magnet pentru tarile mai putin dezvoltate. /tereotipurile si cliseele fabricate in secolele #,!-#,!!! continua sa fie prezente si in presa actuala, dar si in stiintele politice intrucat multi inca mai sustin ca Elba este limita Europei deoarece in partea rasariteana se pastreaza inca o forma traditionala, 0orientala. Europa de Est este *umatatea complementara in sec al #,!!!-lea al Bccidentului si a servit si inca serveste la definirea si validarea Bccidentului. $cele stereotipuri amintite sunt dublate de dorintele rasaritenilor ce-si doresc repede si fara rest accesul la prosperitatea occidentala. /e poate spune ca ideea constiintei europene in acest caz este generata de bunastarea Bccidentului si de aportul lumii rasaritene la aceste avanta*e. !n 1omania, de exemplu, constiinta europeana a fost insuflata tocmai ca reper pentru propria identitate. $cest proces de definire pare firesc pentru o tara situata in /ud-Estul european care si-a construit /tatul national in '

secolul al #!#-lea. !mpresiile calatorilor straini din secolul al #,!!!-lea asupra spatiului romanesc si oamenilor sai reflecta uriasul decala* de dezvoltare dintre cele doua *umatati ale Europei. /entimenul general este cel al unei iesiri din Europa si al unei regresii temporale de mai multe secole. !n cazul statelor cu o dezvoltare tarzie a statului national preocuparea pentru a defini identitatea nationala a fost prioritara si constiinta europeana a aparut in prelungirile acesteia.

8otusi, asa cum spune 7uiberman, pe europeni ii uneste, indiferent de partea continentala in care locuiesc. memoria istorica a celor doua razboaie civile europene, experienta imperiilor coloniale, emergenta unei culturi politice transnationale, aparitia unor miscari contestatare care reclama o noua ordine sociala< omogenizarea culturala sub influenta americanizarii cunoscuta sub numele de globalizare.

Europenizare contra Nationalizare

)onstructia europeana prezinta o imagine inversa a constructiei statelor moderne. Ea pare a demitiza elementele constitutive ale statului. moneda, impozitele, instantele coercitive, dar in acelasi timp foloseste reprezentari si notiuni comune cu statul (vocabular, categorii de gandire) ce ofera legitimitate Europei. Europenizarea a alimentat un spirit de rezistenta nationala prin anumite gesturi (permise de conducere si pasapoarte europene, suprimarea panourilor de vama, deplasarea in Eurostar prin Eurotunel sau c%iar anga*area in asociatiile europene) ducand la 0consolidarea sentimentului de apartenenta la -niunea Europeana dupa termenii )omisarului $ntonio 1uberti in =((5 0!dentitatea europeana, la fel ca orice identitate, nu poate fi decat o componenta a a unei poliidentitati(Edgar orin, pag =;6). Noi avem, spune orin, o identitate locala, una regionala, nationala, transnationala(slava, germana,latina) si eventual o identitate confesionala sau doctrinala, astfel incat este impropriu sa se afirme ca cele doua identitati. europeana-nationala se exclud desi ele sunt conflictuale. 8otusi se poate afirma ca identitatea europeana este in prim plan(in subiectele de discutie politica, sociala etc) datorita procesului de integrare europeana. $cest proces de europenizare, de imprimare a constiintei europene are in centru 0Como europeus inaintand principiul unei cetatenii europene armonizate cu noile prerogatine. drept de vot si eligibilitate la alegerile municipalesi europene in statul de rezidenta, protectie diplomatica din partea unui cu totul alt stat etc. /e considera ca este elementar aparitia acestui 0%omo europeus , deoarece omul nu este un computer care sa stie tot fara sa inteleaga ceva, el se desavarseste permanent atat in relatiile cu cei apropiati cat si cu ceilalti,straini, cat si prin participarea la viata publica, la cea politica fiind condus de o dorinta de a se misca liber intr-o lume cat mai larga si in acelasi timp familiara ce este comunitatea europeanaD

Euroscepticism

$cest 0%omo europeus desi ipotetic este condus de o constiinta europeana el nu crede in Europa, -n exemplu in acest sens ar fi francezii care nu cred ceea ce spun tratatele (asa cum s-a observat si in cazul )ostitutia Europeana). Europa celor "oisprezece nu a existat niciodata pentru ei, mai mult decat a celor /ase, a celor )incisprezece sau a celor "ouazeci si cinci. $deziunea la constructia comunitara variaza in functie de cresterea nivelului de diploma, de statutul socio-profesional si, de asemenea, de interesul pentru politica. $cest euroscepticism se poate datora si fragmentarii drastice a cunoasterii cat si rupturii verticale dintre metafizica si fizica, ce impiedica intelegerea civilizatiei europene in ansamblul sau. 8endinta de a generaliza rezultatele unei discipline si de a propune mai departe viziuni ample bazate doar pe o stiinta duce la un 0reductionism periculos care limiteza constiinta europeana si identitatea europeana la realitate si la rezultatele pragmatice ce in cazul tarilor mai dezvoltate pot parea nefavorabile ($nglia nu vrea sa accepte moneda unica Euro tocmai pentru ca nu este de acord cu proiecte destinate agriculturii gen /$3$1").

Structurarea constiintei europene

Ea inceputul secolului al #!#-lea, constiinta europeana a fost generata de anumiti factori (vocabular, turism, dialog) care sunt si astazi prezenti in definirea identitatii europene insa nu in aceeasi masura. $stfel, printre oamenii politici, oamenii de afaceri si conducatori apare un trend de a calatori pentru afaceri, intalniri, congrese si de a stabili o relatie intereuropeana. 8urismul nu se opreste doar la granitele Europei, locuitorii acestui continent vizitand si $frica, $merica, $sia, unde sentimentul de european era mai prezent, asa cum spunea Edgar orin 0te simti european si in afara Europei, te simti acasa si in alta parte a Europei. 3rimii care au pornit acest tip de miscare au fost studentii, ce devin macar provizoriu cetateni ai tarilor vizitate. !n ceea ce priveste vocabularul, acesta se europenizeaza in anii 456 in primul rand in sens te%no-economic, ca in anii urmatori domeniile sa se largeasca. Euroviziunea (=(F'), eurocrati(=(;F), europiata(=(@=), eurofranc(=(@;), atingand in =(@?-=(@( pe teren militar. euro-rac%ete, euro-strategie,etc. ,ocabularul este strans legat de alta modalitate de europenizare. dialogul ce utilizeaza de asemenea un instrument european. limba engleza. "ialogul este cel care determina interrelationarea dintre oameni si apropierea lor, ducand la intrepatrunderea informatiilor de diferite genuri si din locuri diferite. $stfel el determina o uniformizare a spatiului european si o mai buna intelegere intre locuitorii lui.

Constiinta Europeana privita in mod pragmatic

"ezvoltarea politicilor publice europene si aparitia monedei Euro a orientat atentia spre situatiile profesionale, uniformizand intr-o anumita masura sectorul profesional al europenilor sau ingloband din ce in ce mai multe sectoare economice. $stfel se edifica alte dimensiuni ale Europei dar sunt din ce in ce mai subiective. "upa =(?; apar programe de cercetare, de instruire care au initiat o veritabila o veritabila 0masina de reducere a conflictelor intre cercetatori, experti, functionari si alesii europeni asa cum aminteste 7uillaume "evin. /e pune accentul pe omul nu numai al prezentului, dar si al viitorului, iar constiinta europeana se cristalizeaza ca o afacere in sfera invatamantului (E1$/ -/, 8E 3-/, /B)1$8E/), de mobilitate a corpurilor profesorale (crearea !nstitutului European de la 2lorenta din =(@>), de a*utor pentru copii, de serviciu voluntar european incapand cu =((;, de formare de cadrul stagiilor europene de alternanta in meserii(/E/$ ). Europa este de fapt, vorbind in mod pragmatic, o afacere in orice domeniu. 8ot din perspectiva economica, putem spune ca naturalizarea ideii europene a luat fiinta prin realizarile economice. in =((=, '6 de consortii europene structurau sectorul aeronautic si al spatiului producand avioane, ($!1+-/),lansari de sateliti, proiectile, sisteme de arme etc. "e asemenea manifestarile si productiile socio-culturale 0europene au intarit ideea unei Europe autonome si relativ omogene. !n sport, de exemplu, inainte de cel de-al "oilea 1azboi ondial nu existau decat trei competitii de avengura in cadrul european. natatia, atletismul si basc%etul. !ntre =(F> si =(;F se instituie diverse cupe si campionate. "esi nu par a avea o legatura deosebita cu europenizarea aceste evenimente sunt contextul favorabil reuniunilor intre federatiile tarilor participante, intalnirilor intre ministerele responsabile de aceste activitati, adoptarii regulamentelor comune etc. ai mult, putem aminti si de alte manifestari 0recreative. Eurovision, canalele culturale, amploarea zvonurilor in cazul catastrofelor si actele de umanitate generate de acestea, ce consolideaza constiinta europeana si formeaza Europa ca un cadru de actiune si de independenta.

Ce implica constiinta europeana?

Europa nu se va defini niciodata prin extinderea treptata a pietii comune, asa cum crede un contabil, nici prin discursuri sofisticate despre avanta*ele integrarii, asa cum vor sa creada politicienii, nici prin eliminarea barierelor artificiale si nici prin stabilirea unui singur conducator absolut(vorbind doar in mod ipotetic), Europa se bazeaza doar pe o constiinta europena formata in timp, implementata prin educatie, consiliere, informare despre istoria europeana, despre valorile realizate pe acest continent care este in primul rand o lume a culturii.

Bibliografie

Edgar

orin, 7andind Europa, +ucuresti, Editura 8rei, >66>

$lexandru "utu, !deea de Europa si Evolutia )onstiintei europene, +ucuresti, Editura $EE, =(((

7uillame )ourt&, 7uillame "evin, )onstructia Europeana, Editura )N!, >66=