Baltagul - roman mitic Baltagul - roman mitic Baltagul poate fi considerat un roman mitic, intrucat preia si dezvolta motivele

principale din balada Miorita, care ilustreaza unul din cele patru mituri fundamentale ale romanilor : mitul existentei pastorale la romani care evidentiaza motivul legaturii omului cu natura si conceptia despre viata si moarte a omului din popor. Punctul de plecare al romanului este asadar Miorita, romanul are si motto doua versuri din aceasta balada care ilustreaza motivul animalului credincios : Stapane, stapane/Mai cheama s-un cane. De asemenea, motivul transhumantei (al migratiei turmelor in timpul anului in cautarea de pasune si adapost si al intoarcerii la munte la date fixate din vechime) este prezent in ambele creatii. Ca si in Miorita, si in Baltagul, exist a trei ciobani care coboara cu turmele la iernat si doi dintre ei, invidiosi si lacomi, hotarasc sa-l ucida pe cel de-al treilea. Daca in balada, crima este doar ipotetica (presupusa, probabila) si ciobanul moldovean afla de la oita nazdravana intentiile celorlalti, in roman crima se infaptuieste fara niciun fel de prevenire a celui ce va fi ucis. Animalul credincios este cainele Lupu care are rol hotarator in gasirea cadavrului stapanului si in pedepsirea ucigasilor. In ambele creatii apare personajul feminin pornit in cautarea celui disparut, dar in balada acesta este mama tanarului pastor, pe cand in roman sotia este cea care isi asuma responsabilitatea aflarii adevarului. Incercarile mamei indurate de a-si gasi fiul sunt doar presupuse de cel sortit mortii, de pastorul moldovean, pec and Vitoria indeplineste cu perseverenta aceasta cautare, care va fi incununata de succes. Motivul cautarii adevarului se completeaza cu cel al calatoriei. Eroina porneste in cautarea si aflarea adevarului. Odata cu indeplinirea acestui scop constata ca Nechifor Lipan a fost ucis. Ea urmareste apoi sa-i prinda si sa-i pedepseasca pe ucigasi, fara sa uite, in final, de implinirea datinilor crestine. Actiunea sa nu este condusa de razbunare, ci de realizarea dreptatii in spiritul traditiei, pentru ca sufletul celui mort sa-si gaseasca odihna. Calatoria are un drum foarte greu, ca un labirint, prin care eroii sunt supusi, ca si in basme, unor incercari, primesc ajutoare, se confrunta cu dusmanul, iar drumul lor este marcat de anumite semne cosmice : rasaritul si asfintitul, vantul, apele, ninsoarea, inghetul, dezghetul. Calatoria are semnificatii deosebite pentru cei doi : Vitoria cunoaste o lume noua, lumea orasului, careia i se adapteaza cu usurinta, iar Ghoerghita se maturizeaza, dobandeste experienta si se initiaza in tainele vietii.

Descoperind adevarul, munteanca verifica armonia lumii si afla ca lumea nu poate fi oprita din mersul ei de moartea lui Lipan. Ea considera ca dupa ce s-a restabilit echilibrul prin aflarea adevarului, viata poate urma cursul ei firesc.

Baltagul-roman de initiere Baltagul-roman de initiere Romanu Baltagul este, partial, si romanul formarii unei personalitati sau altfel spus, este un roman de initiere, deoarece autorul reliefeza si imaginea transformarii launtrice (interioare) a personajelor care trec prin experiente fundamentale. In primul rand, este vorba de formarea si maturizarea lui Gheorghita, fiul Vitoriei si a lui Nechifor Lipan, care traieste o serie de experiente, initiindu-se in tainele vietii. Dupa intoarcerea din baltile Jijiei, datorita disparitiei tatalui sau, Ghoerghita iese brusc din copilarie pentru a intra in lumea plina de griji a adultilor, pe care o cunoaste mai bine cu ocazia calatoriei spre Dorna. El avusese o copilarie lipsita de griji, traita in munte, unde fusese format ca oier, umbland dupa turmele de oi si ascultand, in preaj hma focului, minunate povesti. Trait in mijlocul naturii, stia sa cheme in amurgit ieruncile si capriorii. Dar toate acestea trecusera, el devenise flacau, mergea la joc, insotea turmele la iernat de unde se intorcea singur, calatorind si cu trenul, el invatase si putina carte. Disparitia tatalui sau il pune intr-o situatie noua, trebuia sa treaca niste probe dificile de care Vitoria isi da seama si, vazandu-l singur, il insoteste. Ea il avertizeaza ca trebuie sa se arate barbat, caci alt sprijin nu are. Lupta cu troianul de zapada este prima proba pe care o trece cu bine, apoi il indeparteaza pe strainul care ii acosteaza aproape de intrarea in Vatra Dornei : a pus mana pe baltag si omul a sarit santul si a apucat-o pe poteca. Maturizarea definitiva este momentul priveghiului langa cadavrul lui Nechifor Lipan si cel al infaptuirii dreptatii, cand procesul initierii lui se incheie. In momentul confruntarii cu Calistrat Bogza simte in el crescand o putere mai mare si dreapta decat a ucigasului. Acum, el isi da seama de greutatile vietii, de piedicile care trebuie invinse cu perseverenta, inteligenta si tarie de caracter. Un rol hotarator il are si Vitoria care il indruma, il supravegheaza si se bucura de reusitele lui. La randul sau, Vitoria traieste o experienta fundamentala, pentru ca parcurge calea dinspre o lume cunoscuta spre una necunoscuta. Contactul cu lumea noua este dificil, deoarece ea are o teama, o sfiala fata de nou. Din necunoastere, ea se comporta ciudata cand aude de tren, considera un pacat vorbitul pe sarma.

Dupa pedepsirea ucigasilor, revine la vechile preocupari, urmarind indeplinirea celor traditionale si reluarea cursului firesc al vietii ne-om intoarce iar la Magura, ca sa luam de coada cate le-am lasat. Amandoua personajele parcurg un drum al experientelor initiatice : Gheroghita cunoaste aspectele fundamentale ale vietii, devenind matur, Vitoria patrunde intr-o lume noua, necunsocuta.

Baltagul este o monografie a satului romanesc de la munte la sfarsitul secolului al XIX-lea . Autorul prezinta asezarea geografica , dand denumiri de localitati :Magura Tarcaului ,Calugareni ,Borca ,Sabasa , Suha,Vatra Dornei ,forme de relief:M-tii Stanisoara,Ceahlau si denumiri de ape :Bistrita. Sadoveanu infatiseaza trasaturile muntenilor in legenda cosmologica ,lor fiindu-le dat sa stapaneasca tot ce aveau pana atunci , primind sio inima usoara pentru a se bucura impreuna cu cel cu cetera si cel cu bautura , precum si ocupatiile acestora :oieritul si prelucrarea lemnului , cei ce nu stiau taina laptelui prins si a branzei de burduf , muncind cu toporul ori cu cata. Transhumanta avea un rol important in viata muntenilor ,aceasta desfasurandu-se in functie de urcatul si coboratul turmelor , dupa anotimpuri .Este prezentata structura satului de munte,cu casele si gospodariile aflate la locuri stramte cintre stanci de piatra, viata grea a femeilor care trebuiau sa se ocupe de gospodarie , de animale sis a aiba grija de copii , asteptandu-si sotii plecati cu oile,asemenea Penelopeicare il astepta pe Ulise. Oamenii de la munte respectau traditiile si obiceiurile stramosesti , respingand elementele de noutate si avand o viziune nu tocmai buna despre viata de la oras. Aveau numeroase obiceiuri legate de sarbatori ,ritualuri ale marilor momente ale existentei :nasterea si botezul ,la care a participat si Vitoria ,intalnind o cumetrie la Borca ,in drumul sau spre aflarea adevarului ,la care a inchinat paharul de bautura catre nasi si si a sarutat mana preotului ,nunta ,intalnind-o la Cruci , unde femeia a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei desi sufletul ei era chinuit de incertitudine ,si inmoomantarea.Dupa ce au descoperit osemintele lui Nechifor ,a doua zi ,ele au fostasezate cu grija de catre Vitoria intr-un sicriu asezat intr-un car cu boi frumosisi impodobit cu cetina..Femeia a asezat ramasitele sotului ei le-a potrivit una cate una in cutia de brad ,stropindu-le cu vin,dupa care au pornit, avand inainte steagurile si crucea. Vitoria a angajat si trei preoti,trei oameni cu buciume si patru femei bocitoare , avand grija ca toate sa fie pregatite la indemana:sulurile de panza pentru datina podurilor ,gaina neagra care se da peste groapa si vinul. La intrarea in cimitir, se dadea fiecaruia un sfert de pane si-un paharel de rachiu. Pomenirea mortului se facu acasa la domnul Toma unde s-a servit mancare de post fiind in vremea postului celui mare si bautura destula. Biserica avea un rol foarte important in viata taranilor de la munte,precum si preotii , ei fiind intelectualii satului , impreuna cu ceilalti functionari .Dar si superstitiile aveau un rol aparte in modul de viata al oamenilor acestia avand vise , anumite semne ,chiar consultand vrajitoare .