- 1 -

MANUAL


de


Tehnici si metode
de msurare a instalaiilor
de legare la pamnt















Material realizat de:
LEM Instruments GmbH ARC BRASOV SRL
Palmerstrasse 2 si Str. Gradinarilor nr.22
A-2351 Wiener Neudorf RO-2200 Brasov
Tel:+43 2236 691-0 Tel: 068 472577
Fax: +43 2236 691415 Fax: 068 419749


- 2 -










CUPRINS






Pag.
De ce mpmntare ? ... 1
De este mpmntarea si la ce serveste ?..... 1
Valori ale rezistentei de mpmntare . 1
Electrozi de mpmntare ... 2
Tipuri de sisteme de mpmntare . 4
Testarea rezistentei de mpmntare - Rezistivitatea solului ...... 4
Msurarea rezistivittii solului. Metoda cu 4 poli .. 5
Testarea rezistentei mpmntrii. Metoda cu 3 poli cu cdere de potential 7
Testarea rezistentei de mpmntare n sisteme existente. Metoda selectiv cu cleste de
curent ...

8
Testarea rezistentei de mpmntare n sisteme existente. Metoda fr trusi 10
Testarea rezistentei de mpmntare. Metoda cu 2 poli....... 10
Msurarea impedantei mpmntrii ... 11
Msurarea rezistentei de mpmntare n substatii . 11
Msurarea rezistentei de mpmntare n sediile centrale .. 12
Msurarea rezistentei de mpmntare n celule (stlpi) pentru transmisii radio si
microunde ..

13
Msurarea rezistentei de mpmntare n celule de comutare de la distant .. 14
Msurarea rezistentei de mpmntare la sistemele de protectie industriale / comerciale
mpotriva descrcrilor electrice atmosferice (paratrsnet) .

15
Instrumente de testare a mpmntrii UNILAP GEO / GEO X 16
Instrumente de testare a mpmntrii SATURN GEO / HANDY GEO .. 17



- 3 -
De ce mpmntare?


Exist mai multe motive pentru a efectua mpmntarea, dar cel mai important dintre ele este
asigurarea sigurantei personalului. Urmtoarele agentii si organizatii au recomandri si/sau
standarde pentru mpmntare, pentru a demonstra faptul c siguranta personalului este protejat.
Organizatiile care ofer reguli si ghiduri pentru mpmntare sunt: Comisia Electrotehnic
International (C.E.I.), Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnic (CENELEC),
Laboratoarele Sponsorilor (UL), Asociatia National de Protectie mpotriva Focului, Institutul
National American de Standarde (INAS), Administratia de Sntate si Sigurant a Minelor (ASSM),
Administratia Profesional a Snttii si Sigurantei (OSHA), Industria Standard de Telecomunicatii
(TIA) si altele.
mpmntarea optim nu este necesar doar pentru siguranta angajatilor, dar si pentru a oferi
protectie cldirilor si echipamentelor. Un sistem de mpmntare bine realizat va mbuntti
siguranta echipamentului si va reduce posibilitatea aparitiei electrocutrilor, a distrugerilor si
daunelor prin loviturile de trznet sau a defectiunilor din circuitele electrice.


Ce este mpmntarea i la ce servete?

Codul Electric National (CEN) defineste mpmntarea ca fiind: o conectare conductibil,
intentionat sau accidental dintre un circuit electric sau echipament si pmnt, sau alt corp
conductibil care se afl pe post de pmnt.
Cnd vorbim despre mpmntare ne referim de fapt la dou subiecte diferite, legare la
pmnt si mpmntare a echipamentelor. Legarea la pmnt este o conectare intentionat a unui
conductor, de obicei neutru, la un electrod plasat n pmnt. mpmntarea echipamentelor este
asigurarea faptului c echipamentul operational dintr-o structur este pmntat ntr-un mod
corespunztor. Este necesar ca cele dou sisteme de mpmntare s fie tinute separat, exceptie
fcnd o conectare dintre cele dou sisteme, cu scopul de a preveni diferentele de potential dintr-o
posibil conturnare cauzat de traznet. Scopul mpmntrii, n afara protectiei oamenilor, cldirilor
si echipamentelor, este s ofere o cale sigur de disipare a curentilor de scurgere, ce apar ca urmare
a loviturilor de trznet, a descrcrilor statice, a semnalelor si interferentelor EMI (curenti
electromagnetici) si RFI (frecvente radio).


Valori ale rezistenei de mpmntare

Exist o mare confuzie n ceea ce priveste o bun mpmntare si ceea ce trebuie s fie o
valoare de mpmntare bun. n mod ideal, mpmntarea trebuie s aib o rezistent de zero ohmi.
CEN afirm c: Un singur electrod format dintr-o tij, o teav / tub sau disc care nu are o rezistent
la pmnt de 25 de ohmi sau mai putin, trebuie s fie mrit cu un electrod suplimentar Odat ce
este adugat mpmntarea suplimentar, se ndeplinesc cerintele pentru CEN. Asta nu nseamn c
valoarea actual a mpmntrii trebuie s fie de 25 de ohmi sau mai putin. Valoarea rezistentei
mpmntrii variaz de la o ramur industrial la alta.
Industria telecomunicatiilor a folosit deseori 5 ohmi sau mai putin ca valori pentru
mpmntare sau conexiuni. Scopul valorilor de rezistent ale mpmntrilor este de a atinge cea
mai mic valoare de mpmntare posibil, care este eficient din punct de vedere economic si fizic,
pentru a se putea asigura protectia corespunztoare.
- 4 -
Electrozi de mpmntare



Sunt formati din trei componente de baz:

1) Conductor de mpmntare
2) Conexiunea/legtura dintre conductor si
electrodul de mpmntare
3) Electrodul de mpmntare










Sfera de influen:



Rezistenta unui electrod de
mpmntare are trei componente de
baz:


A) Rezistenta electrodului de mpmntare
si conexiunile la electrod

B) Rezistenta de contact a pmntului din
jurul electrodului

C) Rezistenta portiunii de pmnt din jurul
electrodului de mpmntare







- 5 -

Electrozi de mpmntare multipli Interaciune

A) Rezistenta electrodului de mpmntare si legtura sa este n general foarte sczut, tijele de
mpmntare sunt realizate, n general, din material conductibil/cu rezistent sczut, cum ar fi
cupru sau nvelis de cupru.
B) Rezistenta de contact a pmntului nconjurtor la electrod: Biroul de Standarde a artat aceast
rezistent ca fiind aproape neglijabil, cu conditia ca electrodul de mpmntare s nu fie
acoperit cu vopsea sau grsime, etc, si sa fie n contact ferm cu pmntul.
C) Rezistenta portiunii de pmnt din jur: Electrodul de mpmntare este nconjurat de pmnt
format din straturi concentrice de aceeasi grosime. Straturile cele mai apropiate de electrodul de
mpmntare au cea mai mica suprafat rezultnd cel mai mare grad de rezistent. Urmtoarele
straturi ncorporeaz o suprafat mai mare, rezultnd o rezistent sczut. Astfel se ajunge la un
punct n care straturile suplimentare ofer rezistent sczut portiunii de pmnt din jurul
electrodului de mpmntare.
CEN precizeaz ca electrodul de mpmntare trebuie s fie instalat n asa fel nct s aib 2,4 m n
lungime si s fie n contact cu solul. Exist trei variable care afecteaz rezistenta electrodului de
mpmntare:
1. Pmntul nsusi
2. Lungimea/adncimea electrodului de mpmntare
3. Diametrul electrodului de mpmntare

Mrirea diametrului electrodului de pmnt are un efect foarte mic n scderea rezistentei. De
exemplu, diametrul electrodului de mpmntare poate fi dublat, dar rezistenta va scdea doar pn
la cel mult 10%.

O modalitate foarte eficient de scdere a rezistentei este introducerea electrodului de mpmntare
mai adnc n sol. Pentru c pmntul este alctuit din straturi, rezistivitatea se schimb si variaz
considerabil la nivelul stratului si al adncimii respectivului strat. Solul nu este consecvent n ceea
ce priveste rezistivitatea sa, ci este foarte imprevizibil. Tinnd cont de aceste aspecte, este de o
important capital ca electrodul s fie instalat sub limita de inghet, pentru ca rezistenta la pmnt s
nu creasc foarte mult prin nghetarea solului nconjurtor. n general vorbind, prin dublarea
lungimii electrodului de mpmntare, nivelul de rezistent poate fi redus cu nc 40%. Exist ocazii
n care este fizic imposibil ca tijele de mpmntare s fie introduse mai adnc, n zone formate din
stnci, granit, etc. Metodele alternative, ca de exemplu cimentul de mpmntare (bentonita), sunt
viabile.
- 6 -

Pentru o instalare mai rapid a tijelor de mpmntare, care s ndeplineasc cerintele
dumneavoastr specifice, poate fi utilizat tabelul de rezistente de mpmntare din pagina 5. De
retinut este faptul c acest tabel poate fi utilizat doar ca regul de baz, deoarece solul este format
din straturi si rar se prezint ca fiind omogen, astfel nct valorile rezistentelor vor varia mult.

O alta modalitate de reducere a rezistentei de mpmntare este utilizarea electrozilor de
mpmntare multipli. In acest sistem, mai multi electrozi sunt introdusi n pmnt si conectati n
paralel pentru a reduce rezistenta. Fiecare electrod de mpmntare are sfera sa proprie de influent
si pentru ca electrozii aditionali s fie eficienti, spatiul dintre tijele aditionale trebuie s fie cel putin
egal cu adncimea la care este introdus tija. Fr spatiile acestea corespunztoare, sferele de
influent se intersecteaz si scderea rezistentei va fi minimal.



Tipuri de sisteme de mpmntare

Exist dou tipuri de sisteme de
mpmntare, unul simplu iar
cellalt complex.
Cel simplu const dintr-un singur
electrod introdus n pmnt.
Utilizarea unui singur electrod de
mpmntare este cea mai obisnuit
form de mpmntare si poate fi
gsit la case si la cldiri
administrative.
Sistemul complex const din tije
multiple conectate, retele cu ochiuri
sau tip grilaj, discuri si scoabe de
mpmntare. Aceste sisteme sunt
instalate n mod caracteristic/special
la statiile de transformare, oficii
centrale si celule pe santiere.


Testarea rezistenei de mpmntare. Rezistivitatea solului

De ce trebuie msurat rezistivitatea solului?

Scopul msurrii rezistivittii solului, atunci cnd este selectat o amplasare a unei sub-statii sau a
unui birou central, este de a gsi un loc care are cea mai mic rezistent posibil. Odat ce a fost
selectat un loc, msurarea rezistivittii solului va oferi informatiile necesare pentru a proiecta si
construi un cmp de mpmntare care s ndeplineasc conditiile de rezistent de mpmntare.
Exist un numr de factori care afecteaz rezistivitatea solului, unul din acestia fiind compozitia
solului. Solul este rar omogen si rezistivitatea solului va varia geografic si la adncimi diferite.
- 7 -
Cel de-al doilea factor care afecteaz rezistivitatea solului este umiditatea sau cantitatea de ap din
sol. Concentratia de umiditate se schimb n functie de sezon si variaz n functie de natura
straturilor inferioare ale pmntului si a adncimii retelei de ap permanente.
Tabelul din pagina 5 arat diferite tipuri de soluri si efectele pe care umiditatea le are asupra asupra
rezistivittii lor.

Deoarece rezistivitatea solului este n asa o legtur strns cu umiditatea si umiditatea este prezent
la nivelul solului, se poate presupune n mod logic c atunci cnd umiditatea creste, rezistivitatea
descreste si viceversa.
Asa cum se poate vedea n tabel, schimbarea rezistivittii de sus pn jos poate avea loc cu un factor
de 50.

Rezistivitatea
Solului RE
Rezistenta de mpmntare (O)
Adncimea tijei de mpmntare (m) Banda de mpmntare (m)
Tipul Solului
Om
3 6 10 5 10 20
Humus umed,
mlastin, smrc
30 10 5 3 12 6 3
Sol cultivat, sol
argilos si lutos
100 33 17 10 40 20 10
Sol nisipos
argilos
150 50 25 15 60 30 15
Sol nisipos umed 300 66 33 20 80 40 20
Sol nisipos uscat 1000 330 165 100 400 200 100
Beton 1:5 400 - - - 160 80 40
Pietris umed 500 160 80 48 200 100 50
Pietris uscat 1000 330 165 100 400 200 100
Sol pietros 30000 1000 500 300 1200 600 300
Stnc 10000000 - - - - - -



Valori de rezisten a mpmntrii

Rezistivitatea solului depinde de compozitia solului, umiditate si temperatur. Este de asteptat ca
rezistivitatea solului s varieze n timpul anului n acele zone ale trii unde schimbrile de sezon
aduc schimbri n continutul de umiditate si temperatur ale solului. Pentru ca sistemul de
mpmntare s fie eficient, trebuie s fie proiectat n asa fel nct s reziste conditiilor celor mai
defavorabile.
Deoarece solul si apa sunt n general mult mai stabile n straturi mai adnci, este recomandabil ca
tijele de legare la pmnt s fie plasate ct mai adnc posibil, cel mai bine n pnza de ap freatic.
De asemenea, aceste tije trebuie instalate acolo unde exist temperatur stabil, adic sub limita de
nghet.
Atentie! Solul care are are o rezistivitate sczut este deseori foarte coroziv datorit prezentei apei si
srurilor, iar acest sol poate eroda tijele de mpmntare si legturile acestora. De aceea este
imperios necesar ca mpmntrile si cmpurile de mpmntare s fie verificate cel putin o data pe
an. Desi rezistenta la mpmntare se va schimba n functie de sezon si de-a lungul timpului, orice
crestere a rezistentei mai mare de 20% trebuie analizat si trebuie ntreprinse actiuni de corectare
pentru diminuarea rezistentei.

- 8 -
Msurarea rezistivitii solului. Metoda cu 4 poli.

Rezistivitatea solului


Procedura de msurare descris mai jos foloseste metoda Wenner, acceptat universal, creat de Dr.
Frank Wenner de la Biroul S.U.A. de Standarde, n 1915. (F. Wenner, O metod de msurare a
rezistivittii pmntului, Buletin, Biroul National de Standarde, Buletin 12(4) 258, p. 478-496,
1915/16
Formula este urmtoarea:
p = 2 a A R
Unde: p = rezistivitatea medie a solului la adncimea A, n ohmi cm
a = constanta 3,1416
A = distanta dintre electrozi n cm
R = valoarea msurat a rezistentei n ohmi, cu instrumentul de testare

Calcularea acestei msuri poate fi simplificat prin transformarea distantei din cm n picioare, de
unde rezult urmtoarea ecuatie:
p = 191.5 A R
Unde: p = rezistivitatea mediea solului la adncimea A n ohm-cm (Ocm)
A = distanta dintre electrozi n picioare (1 picior = 0.3048 m)
R = valoarea n ohmi (O) a rezistentei msurate cu instrumentul de testare
Not: Se mpart Ocm la 100 pentru a-i transforma n Om.
De exemplu, v-ati decis s instalati 3m de tij de mpmntare ca parte a sistemului de mpmntare.
Pentru a msura rezistivitatea solului la o adncime de 3m este necesar ca spatiul dintre electrozii
testati s fie de 3m. Adncimea la care acesti electrozi trebuie introdusi este de A/20. Pentru a
msura rezistivitatea solului, porniti GEO (aparatul de testare) si cititi valoarea rezistentei n ohmi.
n acest moment, dac rezistenta nregistrat de aparat este de 100 O, rezistivitatea solului pentru 1
metru cub ar fi:
p = 2 x a x 3 x 100
p = 1885 Om


















- 9 -
Testarea rezistivitii solului



Pentru a testa rezistivitatea solului, conectati aparatul de testare a mpmntrii dup
cum este indicat n figura alturat.

Trusii de mpmntare sunt
pozitionati n linie dreapt, la
distante egale unul fat de
cellalt, distante care reflect
adncimea care trebuie
msurat. Trusii de
mpmntare nu trebuie
introdusi mai adnc de 1/3 din
distanta dintre doi trusi
alturati. Un curent fix
(continuu) si de valoare
cunoscut este generat de GEO
ntre cei doi trusi exteriori si o
scdere a potentialului (care
reprezint o consecint a
rezistentei) este msurat
automat ntre cei doi trusi de
pmnare interiori. GEO arat aceast rezistent n ohmi.

Deoarece rezultatele msurtorilor sunt deseori distorsionate si invalidate din cauza unor bucti de
metal subterane si acvifere subterane etc., ntotdeauna sunt recomandate msurtori aditionale, n
care axa trusilor trebuie rotit la 90 grade. Prin schimbarea adncimii si distantei de mai multe ori,
este creat un model care poate determina un sistem potrivit cu rezistenta mpmntrii.

Msurtorile rezistivittii solului sunt deseori deformate si/sau mpiedicate de existenta curentilor de
punere la pmnt si armonicele lor. Pentru a preveni acest lucru, GEO foloseste un Sistem Automat
de Control al Frecventelor (ACF), care selecteaz automat frecventa de testare cu cel mai mic
zgomot, care permite obtinerea unei nregistrri clare.














- 10 -
Instalarea ruilor

Pentru a atinge cel mai nalt grad de precizie
cnd este realizat o rezistent de
mpmntare n 3 poli (puncte, stlpi) este
esential ca proba (sonda) s fie plasat n afara
sferei de influent a electrodului de
mpmntare testat si pmntul auxiliar. Dac
acest lucru nu se face n afara sferei de
influent, zonele efective de rezistent se vor
suprapune si vor invalida orice msurtoare
realizat.




Urmtorul tabel este un ghid pentru amplasarea probei (S/P2) i pmntul auxiliar (H/C2)


Distanta aproximativ pn la probele auxiliare, utiliznd metoda 62% (n m)
Adncimea electrodului testat C1/E Distanta pn la proba P2/S Distanta pn la proba auxiliar
C2/H
2 15 25
3 20 30
6 25 40
10 30 50

Pentru a testa precizia rezultatelor si pentru a se asigura c trusii de mpmntare sunt n afara
sferelor de influent, se repozitioneaz trusul de mpmntare P2/S trei picioare = 0.9144 m n
orice directie si se face o nou msurtoare. Dac valoarea msurat rmne constant n limite
acceptabile, distanta dintre trusii de mpmntare este suficient. Dac exist o schimbare
semnificativ n nregistrri (30%), trebuie mrit distanta dintre tija de mpmntare testat si P2/S
si C2/H pn cnd valorile msurate rmn aproape constante, atunci cnd trusul de mpmntare
P2/S este repozitionat.


- 11 -
Testarea rezistenei mpmntrii. Metoda cu 3 poli cu cdere de
potenial

Aceast metod este utilizat pentru a msura capacitatea de disipare a unui singur electrod de
mpmntare, retele de mpmntare, fundatii de mpmntare si alte sisteme de mpmntare.
Diferenta de potential este msurat cu un voltmetru, iar fluxul de curent cu un ampermetru, n mod
intern, de ctre GEO.




















Folosind legea lui Ohm:

R = E / I, putem calcula R

Conectati aparatul de testare al mpmntrii dup cum se vede n figur. Apsati pe START si cititi
valoarea rezistentei RE. Aceasta este valoarea real a electrodului de mpmntare testat. Dac acest
electrod de mpmntare este n paralel sau n serie cu alte tije de mpmntare, valoarea RE
reprezint valoarea total a tuturor rezistentelor.
Deseori, introducerea unei singure tije de mpmntare n sol nu duce la nregistrarea unei rezistente
destul de sczute sau dorite, acest fapt fiind valabil n special n cadrul substatiilor si oficiilor
centrale, unde sunt necesare rezistente mai mici de 3 O. n acest caz, indicatiile pentru instalarea
trusilor auxiliari de mpmntare s-ar putea s nu v plaseze n afara sferei de influent. Luati
distanta maxim a cmpului de mpmntare, fie n linie dreapt, fie n diagonal, iar intervalul
pentru primul trus de referint s fie de dou ori distanta de mai sus. Tabelul poate fi utilizat ca
ghid pentru instalarea trusilor de referint pentru sistemele de mpmntare complexe.
Msurtorile rezistivittii solului sunt deseori deformate si/sau mpiedicate de existenta curentilor de
punere la pmnt si armonicele lor. Pentru a preveni acest lucru, GEO foloseste un Sistem Automat
de Control al Frecventelor (ACF), care selecteaz automat frecventa de testare cu cel mai mic
zgomot, care permite obtinerea unei nregistrri clare.


- 12 -
Testarea rezistenei de mpmntare n sisteme eistente. Metoda
selectiv cu clete de curent


Nu este necesar deconectarea!

Aceast metod unic si exlusiv LEM a fost creat pentru a msura rezistentele electrozilor de
mpmntare individuali, n toate tipurile de sisteme de mpmntare, incluznd retele de
mpmntare si cabluri de legtur n bucl, obisnuite n substatii, stlpi de nalt tensiune cu cabluri
de mpmntare si instalatii comerciale cu mpmntri multiple. Prin utilizarea unui transformator
(clampmetru) specializat, efectele rezistentelor paralele sunt eliminate din procesul de msurare si
astfel nu influenteaz rezultatele msurtorilor. O metod special de rectificare este utilizat pentru
a izola sau a filtra digital alti curenti, pentru a mri n mod semnificativ precizia. n ce priveste
testarea standard, de cdere de potential 3-poli (puncte), regulile / indicatiile pentru testarea trusilor
de mpmntare sunt valabile att pentru pmntrile simple, ct si pentru cele complexe.


Diametrul retelei sau cmpului
de mpmntare n m
Distanta la sonda P2/S n m Distanta la sonda C2/H n m
20 30 50
25 50 80
30 70 100
50 100 170
70 130 200

Nu este necesar deconectarea de la retea a mpmntrii testate!



















Se conecteaz aparatul de testare al mpmntrii ca n figura de mai sus. Se apasa pe START si se
citeste valoarea RE. Aceasta este valoarea real a electrodului de mpmntare testat.

- 13 -
Pentru a testa precizia rezultatelor si a asigura faptul c trusii de mpmntare sunt n afara sferelor
de influent, se repozitioneaz trusul de mpmntare P2/S cu 1 m n orice directie si se fac noi
msurtori. Dac valoarea msurat rmne aproape constant, distanta dintre trusii de
mpmntare este suficient.
Dac exist o modificare semnificativ n
nregistrri (30%), trebuie mrit distanta
dintre tija de mpmntare testat P2/S si
C2/H, pn cnd valorile msurate rmn
aproape constante, atunci cnd trusul de
mpmntare P2/S este repozitionat cu
aproximativ 1m.
Msurtorile de rezistent a mpmntrii
sunt deseori deformate si/sau mpiedicate
de existenta curentilor de punere la pmnt
si armonicele lor. Pentru a preveni acest
lucru, UNILAP GEO foloseste un Sistem
Automat de Control al Frecventelor (ACF),
care selecteaz automat frecventa de testare
cu cel mai mic zgomot, care permite
obtinerea unei nregistrri clare si precise.


Msurarea selectiv a stlpilor de nalt tensiune

Testarea rezistentelor electrozilor individuali de mpmntare ai stlpilor de nalt tensiune cu
cabluri aeriene sau mijloace statice, necesit deconectarea acestor cabluri. Dac un stlp are mai
mult de o mpmntare la baz, aceste mpmntri trebuie de asemenea deconectate una cte una si
testate. UNILAP GEO X cu clampmetru de 31 cm n diametru poate msura rezistentele
individuale ale fiecrui picior, fr deconectarea nici unui circuit de mpmntare sau a cablurilor
aeriene statice/pmnt.















n imaginea de mai sus se poate observa c rezistenta total de mpmntare a unui stlp individual
este suma tuturor rezistentelor de mpmntare msurate, considerate n paralel. Stlpul are 4
mpmntri si trebuie msurate toate patru pentru a obtine rezistentele individuale, apoi se
calculeaz conform formulei de mai sus.
- 14 -
Testarea rezistenei de mpmntare n sisteme existente. Metoda fr
rui



UNILAP GEO X msoar rezistentele individuale n sisteme multi-mpmntare, folosind 2
clampmetre, eliminnd astfel activitatea periculoas, care necesit mult timp pentru deconectarea
mpmntrilor paralele, ca si procedeul de gsire a locurilor potrivite pentru trusii de mpmntare
suplimentari.


Cum funcioneaz:

GEO X functioneaz pe urmtorul principiu:
n sistemele de mpmntare
paralele/multiple, rezistenta retelei pentru
toate cile de mpmntare va fi extrem de
sczut, n comparatie cu orice alt cale de
mpmntare singular (cea testat).
Astfel, rezistenta retelei pentru toate
rezistentele cilor paralele de ntoarcere
(R1..Rn) este n realitate zero. Se poate
presupune n mod logic c orice rezistent
msurat trebuie asociat cu calea
individual de mpmntare n jurul creia este prins clampmetru (Rx).

Primul transformator de curent induce o tensiune n circuit, n timp ce al doilea transformator
msoar fluxul de curent efectiv, care trece prin GEO X, pentru a calcula rezistenta cii de
mpmntare dup redresarea sincron a curentului si tensiunii.




Tehnica de prindere cu dou clampmetre
msoar doar rezistentele tijelor individuale
legate n paralel n sistemele de mpmntare.
Dac sistemul de mpmntare nu este legat
strict n paralel, atunci la msurare fie gsim
un circuit deschis, fie se msoar rezistenta de
mpmntare a buclei.








- 15 -

Testarea rezistenei de mpmntare. Metoda cu 2-poli

n situatiile n care introducerea trusilor de mpmntare nu este nici practic, nici posibil, GEO
d posibilitatea de a face msurtori ale rezistentelor/continuittii de mpmntare n 2-poli. Pentru a
realiza acest test, este necesar o mpmntare bine cunoscut si o conduct (teav) metalic de ap.
Teava de ap trebuie s fie destul de ntins, iar metalul s acopere toat suprafata tevii, si s nu
existe mufe sau flanse izolatoare. GEO realizeaz acest test n mod diferit de alte aparate de testare,
prin accea c functioneaz la o tensiune relativ nalt AC si un curent de pn la 250 mA.


Msurarea impedanei mpmntrii

Atunci cnd se doreste calcularea posibilelor scurt-circuite n centralele electrice sau n alte situatii
care implic nalt tensiune, determinarea impedantei de mpmntare complexe este important,
deoarece sunt prezente att inductanta, ct si rezistivitatea. Pentru c acestea sunt cunoscute n
majoritatea cazurilor, impedanta real poate fi determinat folosind un calcul complex. Deoarece
impedanta este dependent de frecvent, GEO foloseste un semnal de 55 Hz, pentru ca acest calcul
s poat fi ct mai aproape de adevr, fr a deforma msurtorile.
Msurtorile directe precise ale impedantei de mpmntare sunt posibile.
Centralele (statiile) electrice (energetice), care testeaz liniile de transport de nalt tensiune, sunt
interesate de 2 aspecte. Rezistenta de mpmntare n cazul unui trznet (fulger) si impedanta
ntregului sistem n cazul unui scurt-circuit ntr-un punct specific al liniei. Scurt-circuit n acest caz
nseamn c un cablu activ se rupe si atinge reteaua metalic a stlpului.


Msurarea rezistenei de mpmntare n substaii

Prima msurtoare care trebuie fcut este o msurtoare fr trusi. Se foloseste GEO X pentru
msurare la toate conexiunile de mpmntare.
Exist trei tipuri separate de msurtori de mpmntare, care sunt necesare a fi realizate atunci cnd
se face o revizie de mpmntare la o substatie.
- 16 -
n primul rnd se determin natura
sistemului de mpmntare, adic
suprafata de mpmntare, tije, sistem
de ap, combinatii, etc. Substatiile sunt
formate n general din stlpi de nalt
tensiune si transformatoare care sunt
conectate ntre ele si legate la o retea de
mpmntare.
Se urmeaz regulile/indicatiile pentru
instalarea trusilor, pentru a se asigura
c msurtorile sunt precise si nu au fost
influentate de efectele retelei.
Se repozitioneaz P2/S cu aproximativ
1 yard = 0.9144 m si se face o nou
msurtoare. Dac exist o deviatie mai
mare de 30% a valorii msurate, se repozitioneaz att P2 ct si C2 mai departe de mpmntarea
testat si se repet msurtoarea. Aceast valoare trebuie nregistrat. Astfel de msurtori trebuie
repetate cel putin 1 dat pe an, pentru a detecta orice schimbare din reteaua de mpmntare.
Dup ce s-a incheiat testul 3-poli pentru
ntreaga retea, trebuie msurate tijele de
mpmntare individuale si conexiunile
lor n cadrul retelei, folosind metoda
selectiv cu clampmetre. Se msoar
fiecare conexiune separat, fr a fi
necesar deconectarea. Scopul acestei
metode este asigurarea faptului c
rezistentele din retea sunt ct se poate de
uniforme.
O msurtoare care arat o deviatie mare
fat de alte msurtori, este un indiciu
probabil al unei probleme, care trebuie
investigat.


Pentru a realiza un test cu metoda
selectiv, trebuie avut n vedere c
cerintele de distantare pentru trusii de
referint sunt aceleasi ca n cazul
metodei standard cu 3 poli cu msurarea
diferentei de potential. E necesar
lsarea unui spatiu de manevr suficient
pentru a se putea realiza deplasarea
usoar de la o conexiune la alta.
Rezultatele acestui test trebuie
nregistrate, iar testul trebuie repetat cel
putin o dat pe an.



- 17 -


Distanta aproximativ la sondele suplimentare folosind metoda 62% n m
Adncimea electrodului Distanta la sonda C1/E Distanta la sonda suplimentar
C2 / H
2 15 25
3 20 30
6 25 40
10 30 50


Msurarea rezistenei de mpmntare n sediile centrale

1) Cnd se realizeaz o revizie la un sediu central sunt cerute 3 sau 4 msurtori diferite. n primul
rnd se localizeaz BPP (Bara principal de mpmntare) din sediul central, pentru a determina
tipul de mpmntare. BPP va avea o legtur care duce la MPN (Multimpmntarea neutr -
fiderul de rezerv), un circuit de mpmntare separat de la BPP la cmpul de mpmntare, un alt
circuit de mpmntare de la BPP la conducta de ap si un circuit de mpmntare conectat la
armtura cldirii.
Prima msurtoare care trebuie
efectuat este msurtoarea fr trusi a
tuturor mpmntrilor individuale care
pleac din BPP. Scopul este de a asigura
faptul c toate mpmntrile sunt
conectate, n special BPP. Este
important de stiut c nu se msoar
rezistentele individuale, ci mai degrab
rezistenta buclei de care este prins
aparatul de msur. Se conecteaz GEO
X si se msoar rezistenta buclei BPP-
ului, a cmpului de mpmntare, a
conductei de ap si a armturii cldirii.



2) A doua msurtoare se face prin metoda
cu 3 poli pentru ntregul sistem de
mpmntare. Se conecteaz BPP conform
imaginii de mai jos, tinnd cont de cerintele
instalrii trusilor de mpmntare, de
referint. Pentru a ajunge la zonele izolate
de pmnt, multe companii de telefoane
folosesc perechi neutilizate de cabluri, care
ies la aproximativ 1 mil = 1 609 m.
Se nregistreaz msurtorile, iar acest test
trebuie repetat cel putin 1 dat pe an.



- 18 -


3) Acum se msoar rezistentele
individuale ale sistemului de
mpmntare, folosind metoda selectiv
a GEO X. Se conecteaz GEO X ca n
imaginea de mai jos. Se msoar
rezistenta MPN, valoarea fiind
rezistenta acelui picior specific al BPP.
Apoi se msoar cmpul de
mpmntare, aceast nregistrare fiind
valoarea rezistentei reale a Cmpului de
mpmntare a Sediului Central.
Ulterior msurtorile se fac la teava de
ap si la armtura cldirii. Precizia
acestor msurtori poate fi verificat
usor, cu ajutorul legii lui Ohm.
Rezistenta picioarelor individuale, atunci cnd este calculat, trebuie s egaleze rezistenta ntregului
sistem dat.
Aceasta este cea mai precis metod pentru msurarea unui sediu central, prin aceea c ofer toate
rezistentele individuale si comportarea lor real ntr-o mpmntare n serie. Se deconecteaz
picioarele diferite ale BPP si se msoar rezistenta. Acum se msoar rezistentele individuale.
Msurtorile vor fi precise, dar nu vor arta cum functioneaz sistemul ca retea, pentru c n
practic, n cazul producerii unui fulger sau a unei cderi de curent, totul este conectat. Pentru a
demonstra acest lucru se poate msura separat fiecare picior deconectat prin metoda 3-poli si se
nregistreaz fiecare msurare. Folosind din nou legea lui Ohm, aceste msurtori ar trebui s fie
egale cu rezistenta ntregului sistem. Din aceste calcule se observ c exist o diferent de 20 30%
fat de valoarea total RE. Ultima cale de msurare a rezistentei diferitelor picioare ale BPP, este
Metoda selectiv fr trusi. Aceasta functioneaz similar cu metoda Fr Trusi, dar difer prin
faptul c se folosesc cele 2 CT separate. Se prinde CT pentru inducerea tensiunii n jurul cablului
care duce la BPP si deoarece BPP este conectat la sursa energetic paralel cu sistemul de legare la
pmnt, atunci a fost ndeplinit cerinta respectiv.
Se ia CT de citire a curentului si se prinde n jurul cablului de mpmntare, care iese din cmpul de
mpmntare (figura de mai sus). Cnd se msoar rezistenta, aceasta este rezistenta real a
cmpului de mpmntare plus calea paralel a BPP, care trebuie s aib o valoare ohmic foarte
sczut, de aici rezultnd faptul c ea nu ar trebui s aib nici un efect real asupra msurtorilor
nregistrate. Acest procedeu poate fi repetat pentru celelalte picioare ale BPP, respectiv conducta de
ap si armatura structural metalic. Pentru a msura BPP prin metoda selectiv fr trusi, se
prinde inductorul CT n jurul legturii care duce spre conducta de ap si cum aceasta trebuie s aibe
o rezistent foarte sczut, nregistrarea va fi valabil doar pentru MPN.









- 19 -
Msurarea rezistenei de mpmntare n celule (stlpi) pentru
transmisii radio i microunde

Exist 3 msurtori necesare n
momentul realizrii unei revizii la o
celul, stlpi de microunde si radio. n
majoritatea zonelor exist un stlp cu 3
picioare, cu mpmntri proprii.
Aceste mpmntri sunt conectate la
un cablu de cupru. Lng stlp este
asezat cldirea n care este depozitat
echipamentul de transmisie. n
interiorul cldirii exist o mpmntare
inelar si o BPP, mpmntarea inelar
fiind conectat la BPP. Cldirea celulei
este legat la pmnt n toate cele 4
colturi conectate la BPP printr-un cablu
de cupru. Cele 4 colturi sunt de
asemenea interconectate printr-un cablu de cupru. Exist si o conexiune ntre inelul de mpmntare
al cldirii si inelul de mpmntare al stlpului.

1) Prima msurtoare fr trusi este a
picioarelor individuale ale stlpului si
a celor 4 colturi al cldirii. Aceasta nu
este o msurtoare real de rezistent
a mpmntrii din cauza retelei de
mpmntare. Deci este n primul rnd
un test de continuitate pentru a
verifica dac exist mpmntare,
dac exist conectare electric si dac
poate trece curentul electric.




2) Ulterior se msoar rezistenta
ntregului sistem prin metoda 3-poli.
Trebuie avute n vedere regulile
pentru instalarea trusilor. Aceast
msurtoare trebuie nregistrat si
msurtorile trebuie efectuate de cel
putin 2 ori pe an.







- 20 -

3) n final se msoar mpmntrile individuale, prin metoda de prindere selectiv. Aceasta va
verifica integritatea mpmntrilor individuale, conexiunile lor si faptul c potentialul de
mpmntare este destul de uniform peste tot. Se msoar rezistenta fiecrui picior al stlpului si
celor 4 colturi ale cldirii. Dac una dintre msurtori arat un grad de variabilitate mai mare
dect a celorlalte, trebuie determinat motivul care duce la acest fenomen.



















Msurarea rezistenei de mpmntare n celule de comutare de la
distan


Exist 3 msurtori cheie atunci cnd sunt realizate testele n celule de comutare cu comand de la
distant, de exemplu concentratori de linii digitale, etc. Aceast celul este n general legat la
pmnt, la oricare din capetele cutiei si va avea o serie de trusi de mpmntare n jurul cutiei,
conectati printr-un cablu de cupru.

1) Mai nti se doreste
verificarea
mpmntrilor celulei
prin metoda fr trusi.
Prin aceasta nu se
msoar rezistentele
individuale de
mpmntare, ci se
msoar rezistenta
legturii (buclei), pentru
a verifica dac exist
contact si curentul poate
trece.

- 21 -
2) A doua msurtoare realizat este cea
cu 3 poli a ntregului sistem de
mpmntare. Conectarea la oricare
dintre mpmntri se face ca n
figura de mai jos. A se avea n vedere
regulile pentru instalarea trusilor.
Aceast msurtoare trebuie
nregistrat si msurtorile trebuie
efectuate de cel putin 2 ori pe an.



3) n final se msoar mpmntrile
individuale prin metoda selectiv. Prin
aceasta se va verifica integritatea
mpmntrilor individuale, conexiunile
lor si faptul c potentialul de
mpmntare este destul de uniform
peste tot. Trebuie fcut o msurtoare
de control la ambele capete ale celulei.






Msurarea rezistenei de mpmntare la sistemele de protecie
industriale / comerciale mpotriva descrcrilor electrice atmosferice
(paratrznet)

Exist 3 msurtori de rezistent a mpmntrii, cerute n momentul realizrii unei revizii, al unui
sistem de protectie mpotriva ntreruperilor de curent si a trznetelor. Majoritatea sistemelor de
protectie de acest gen urmeaz modelul de mpmntare al tutror celor 4 colturi ale cldirii, iar
acestea sunt conectate de obicei printr-un cablu de cupru. Numrul de tije de mpmntare variaz n
functie de mrimea cldirii si valoarea
rezistentei care se incearc a fi obtinut.

1) Prima msurtoare este msurtoarea
fr trusi a cldirii (vezi figura de
mai jos). Aceasta nu este o msurtoare
real de rezistent a mpmntrii din
cauza retelei de mpmntare. Deci este
n primul rnd un test de continuitate
pentru a verifica dac exist
mpmntare, dac exist conectare
electric si dac poate trece curentul
electric.
- 22 -
2) Dup terminarea verificrii fr
trusi a cldirii, se msoar
rezistenta ntregului sistem prin
metoda 3-poli. A se avea n vedere
regulile pentru instalarea trusilor.
Aceast msurtoare trebuie
nregistrat si msurtorile trebuie
efectuate de cel putin 2 ori pe an.








3) n final se msoar mpmntrile
individuale prin metoda selectiv. Prin
aceasta se va verifica integritatea
mpmntrilor individuale, conexiunile
lor si uniformitatea potentialului de
mpmntare. Se msoar rezistenta tutror
celor 4 colturi ale cldirii. Dac una dintre
msurtori arat un grad de variabilitate
mai mare dect a celorlalte, trebuie
determinat motivul care duce la acest
fenomen.




Instrumente de testare a mpmntrii SATURN GEO/GEO X

Instrumente universale de testare a
mpmntrii, pentru testarea
instalatiilor si protectie fat de trznet

Toate instrumentele functioneaz cu
alimentare din baterii, au oprire automat, un
ecran (display) luminos, limite ajustabile si
afiseaz rezistenta sondei de msur si a
sondelor auxiliare. Autoscalarea si
eliminarea curentilor paraziti ofer rezultate
sigure ale msurtorilor. Pentru msurtorile
standard n 3-poli sunt disponibile multe
functii suplimentare speciale.


- 23 -
SATURN GEO - msurtori n 3-poli si msurtori de rezistent suplimentare n 2-poli cu AC

WinGEO
- aplicatie software pentru PC, care utilizeaz
Windows Windows 95 / 98, Windows NT
- potrivit pentru SATURN GEO X (cu interfat
RS232 sau DOCU-PACK), achizitie de date
msurate, control la distant, nregistrare,
SETUP, DIAGNOZ


SATURN GEO X Aparatul profesional
- aparat de testare pentru msurarea
mpmntrilor individuale sau a sistemelor
multi-bucl, fr ntreruperea circuitelor
- msurtori de mpmntare selective, fr influente de la pmntri paralele (nvecinate)
- mpmntare fr trusi
- msurtori pentru testare rapid, msurtori pentru rezistenta specific a pmntului
- impedanta de mpmntare a stlpilor de nalt tensiune
- msurtori de rezistent n 2 poli si 4 poli cu DC (mai mare de 200 mA)
- msurtori de rezistent n 2 poli cu AC
- valoarea msurat disponibil la iesire prin interfat (imprimant sau PC)
- stocarea sau editarea direct a valorilor prin DOCU-PACK optional (interfat RS232 necesar)
- nregistrare (reperare) a valorilor msurate prin software Windows WinGEO optional

SATURN GEO Aparatul
universal
- msurarea mpmntrii n 4 poli
- msurarea mpmntrii n 3 poli
- msurarea rezistentei 2 poli
- msurarea rezistentei cu AC
- rezistenta specific a pmntului
- display (ecran) digital
- impedanta mpmntrii pentru
stlpii de nalt tensiune
- are o constructie deosebit de
robust datorat carcasei de
protectie din cauciuc si a curelei
de transport

Handy GEO
- aparat mic de testare a
mpmntrii, usor manevrabil
- msurtori de mpmntare 3-poli
- msurtori de rezistent 2-poli
- ecran (display) digital, cu bar - graph



- 24 -
GHID DE SELECTIE:
Date tehnice
Handy
GEO
SATURN
GEO easy
SATURN
GEO
SATURN
GEO plus
SATURN
GEO X
Domeniul de msura 2000 O 300 kO 300 kO 300 kO 300 kO
Precizia 6% 2% 2% 2% 2%
Rezolutia 10 mO 1 mO 1 mO 1 mO 1 mO
Tensiunea msurat < 25 V 48 V 20/48 V 48 V 20/48 V
Curent maxim testat > 50 mA >50 mA >250 mA >50 mA >250 mA
Frecvent 128 Hz 128 Hz 55128 Hz,
auto
128 Hz 55128 Hz,
auto
Masurare priza de pamant cu:
4-poli -
2-poli
3-poli
Metoda selectiva - - -
Metoda fr trusi - - -
Masurare rezistiv. sol: -
Masurare rezistente:
In.c.c. cu 2 poli - - - -
In c.c. cu 4 poli - - - -
In c.a. cu 2 poli
Diverse:
Programare limite - -
Interfata RS232 Optional - - - Optional
Protectie antisoc

Denumire Cod comanda
Handy GEO set de baz A188503110
Handy GEO cu set de msurare GEO 3-poli A188503111
SATURN GEO set de baz, fara accesorii A188506411
SATURN GEO EASY set de baz, fara accesorii A188506611
SATURN GEO PLUS set de baz, fara accesorii A188506711
SATURN GEO X set de baz, fara accesorii A188506510
SATURN GEO X cu set de msurare 2/3/4-poli si geanta standard de transport A188506511
SATURN GEO X cu set de msurare 2/3/4-poli si geanta mare de transport A188506513
SATURN GEO X cu set de msurare 2/3/4-poli, adaptor si 2 clesti de curent
pentru masurare selectiva si fara tarusi, inclusiv geanta mare de transport
A188506511S
SATURN GEO X cu interfata RS232, set de msurare GEO 4-poli si geanta std. A188506512
Accesorii de masurare GEO 3-poli (2 tarusi, 1 mosor 25m, 1 mosor 50m) A604510302
Accesorii de masurare GEO 4-poli (4 tarusi, 2 mosoare 25m, 1 mosor 50m) A604510301
Accesorii de masurare prin metoda SELECTIV (adaptor + 1 cleste) A604510303
Accesorii de masurare prin metoda FR TRUSI (adaptor + 2 clesti) A604510304
Geanta standard de transport (cu locasuri pentru aparat si set GEO 4-poli) A603000530
Geanta mare de transport (cu locasuri pentru toate accesoriile) ST0010Z
WinGEO software pentru SATURN GEO X cu RS232 A689900172
Transformator de curent ptr. msurtori pe stlpii de nalt tensiune O=320mm A680506211