CAP. 2 - ASPECTE TEORETICE PRIVIND TEMA LUCRARII 2.1.Contractul - consid ratii !

n ral Contractul este o conventie prin care se realizeaza acordul de vointe ntre doua sau mai multe persoane n scopul de a produce efecte juridice, mai exact, pentru a crea, modifica, transmite sau stinge drepturi si obligatii ntre partile contractante. Conform art.942 din Codul civil:Contractul este acordul ntre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge ntre d nsii un raport juridic.! Conditiile generale pentru nc"eierea contractelor: a# capacitatea partilor de a contracta $se refera la aptitudinea subiectilor de drept de a deveni titulari de drepturi si obligatii n raporturi juridice concrete civile ori comerciale % b#consimtam ntul valabil exprimat al partilor contractante $desemneaza exteriorizarea "otar rii subiectului de drept de a nc"eia un contract% c# obiect determinat $obiectul contractului trebuie sa existe, sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, licit si moral si sa fie n circuitul civil% d# cauza contractului $se raporteaza la obiectivul urmarit de parti la nc"eierea contractului% trebuie sa existe, sa fie reala, licita si morala% &nc"eierea contractelor este guvernata de principiul libertatii contractuale potrivit caruia o persoana poate nc"eia orice fel de contract, poate sa determine prin vointa sa clauzele contractuale si efectele pe care contractul urmeaza sa le produca. 'ibertatea contractuala se exprima, de asemenea, si prin posibilitatea partilor contractante de a sc"imba, modifica sau stinge obligatiile convenite prin contract. &n ceea ce priveste forma nc"eierii contractului, libertatea contractuala se manifesta prin consensualism n sensul ca, de regula, contractul se nc"eie valabil prin simplul acord de vointa al partilor. (xceptia se refera la unele tipuri de contracte pentru a caror nc"eiere valabila este necesara ndeplinirea formalitatii nscrisului autentic, cum este, de exemplu, contractul de donatie. )nterpretarea contractului este considerata a fi operatiunea prin care se determina ntelesul exact al clauzelor contractului prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor n str nsa corelatie cu vointa lor interna. *peratiunea de calificare juridica presupune determinarea categoriei juridice din care face parte contractul, mai exact, apartenenta contractului la o anumita categorie de contracte ce atrage dupa sine aplicarea unui regim juridic corespunzator categoriei de ncadrare. +stfel, calificarea contractului constituie o prima etapa a operatiunii de interpretare. &n practica, n multe situatii, partile precizeaza categoria contractului raport ndu$ se la natura operatiunii pe care doresc sa o realizeze cum ar fi, de exemplu, un contract de v nzare$cumparare sau de contract de nc"iriere ori un contract de mandat sau contract de sponsorizare, etc. ,egulile privind interpretarea contractelor sunt impartite in doua grupe: a# reguli generale - care cuprind principiile dominante ce trebuie avute n vedere la interpretarea oricarui contract : .. /rioritatea vointei reale a partilor.

2. Contractul produce si alte efecte pe l nga efectele expres aratate. b# reguli speciale - care vizeaza anumite tipuri de clauze : .. )nterpretarea coordonata a clauzelor contractului 2. )nterpretarea clauzelor ec"ivoce 0.+lte reguli de interpretare care decurg din art.914 si art.912 Cod civil si se refera la termenii generali n care a fost redactat contractul si respectiv la cazul contractelor n care partile au apelat la un exemplu pentru a explicita ntelesul unor clauze. 3in perspectiva practica, aceasta clasificare prezinta o importanta redusa, deoarece regulile de interpretare sunt interdependente si se aplica concomitent. .. /rioritatea vointei reale a partilor $regula este prevazuta de art.944 Cod civil care stipuleaza ca: )nterpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor!. +plicarea regulii prioritatii vointei reale a partilor are semnificatia interpretarii contractului pornind de la acordul real al vointelor partilor c"iar daca termenii sau cuvintele n care au fost exprimate clauzele sunt nepotrivite. 2. )nterpretarea coordonata a clauzelor contractului $regula este prevazuta de art.912 Cod civil care dispune: 5oate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, d ndu$se fiecarei ntelesul ce rezulta din actul ntreg!. Clauzele contractului alcatuiesc un ntreg si nu pot fi desprinse din contextual contractului. 0. )nterpretarea clauzelor confuze sau contradictorii a.0... Conform art. 941 Cod civil, c nd o clauza poate avea doua sau mai multe ntelesuri se va interpreta n sensul ce poate avea efect iar nu n acela care nu ar produce nici un efect si care ar duce la nlaturarea ei. a.0.2. +rt. 949 Cod civil dispune n sensul ca termenii susceptibili de doua ntelesuri se interpreteaza n sensul care rezulta din natura contractului. a.0.0. /otrivit art.916 Cod civil, clauzele ndoielnice se interpreteaza tin nd seama de obiceiul locului nc"eierii contractului. 3e asemenea, n situatia n care exista ndoiali cu privire la sensul clauzelor, acestea se interpreteaza n favoarea celui care se obliga, adica a debitorului. a.0.4. Conform art.914 Cod civil, oric t de generali ar fi termenii contractului, acesta are ca obiect numai prestatiile la care partile s$au obligat. a.0.2. +rt.912 Cod civil prevede ca atunci c nd n contract se da un exemplu pentru explicarea obligatiilor, nu se restr nge numarul si ntinderea acestora la exemplul dat. 2.2.Ti"olo!ia contract lor Criteriile de clasificare a categoriilor sau tipurilor de contracte sunt foarte variate si se raporteaza, de exemplu, la modul de formare sau de executare, continutul, scopul urmarit de catre parti. Criteriul continutului contractelor a# contracte sinalagmatice, care dau nastere la obligatii reciproce ntre parti, adica acele contracte n care amble parti au deopotriva calitatea de creditor si debitor, partile av nd n acelasi timp drepturi si obligatii corelative% de exemplu, contractul de vnzare$cumparare, sc"imbul, contractul de locatiune, contractul de asigurare% b# contracte unilaterale, care instituie obligatii numai pentru una dintre partile contractante care se obliga, cealalta parte av nd numai calitatea de creditor% de exemplu,

contractul de mprumut, contractul de comodat, contractul de depozit, contractul de mandat gratuit. Criteriul modului de formare a contractelor a# contracte consensuale, sunt contractele care se formeaza valabil prin simplul acord de vointa al partilor contractante fara a fi necesara ndeplinirea vreunei formalitati sau forma speciala de nc"eiere a actului constatator% marea majoritate a contractelor sunt consensuale, exceptia o formeaza contractele solemne% b# contracte solemne, pentru a caror validitate este necesara ndeplinirea formalitatilor prevazute de lege pe l nga realizarea, evident, a acordului de vointa ntre parti% de exemplu, contractul de donatie, contractul de ipoteca% sanctiunea nendeplinirii formalitatii prevazute de lege este nulitatea absoluta a contractului% c# contracte reale, pentru a caror validitate este necesara pe l nga formarea acordului de vointa al partilor si predarea efectiva a lucrului% de exemplu, contractul de mprumut, contractul de comodat, contractul de depozit. Criteriul scopului urmarit de partile contractante a# contracte cu titlu oneros - sunt contractele n care una dintre parti urmareste o contraprestatie n sc"imbul aceleia pe care se obliga sa o faca n favoarea celeilalte parti contractante% de exemplu, contractul de vnzare, contractul de sc"imb, contractul de locatie, contractul de asigurare% 7e subclasifica n contracte comutative si contracte aleatorii : a..# contractele comutative $sunt contracte n cadrul carora ntinderea prestatiilor convenite de catre parti este certa si cunoscuta de acestea din momentul nc"eierii contractului% majoritatea contractelor oneroase fac parte din aceasta grupa% de exemplu, contractul privind v nzarea unui obiect contra unui pret determinat% a.2# contractele aleatorii sunt contractele n care ntinderea prestatiilor partilor sau numai a uneia dintre ele depinde de un eveniment incert, cu alte cuvinte, la momentul nc"eierii contractului, nu se poate cunoaste si nu se poate aprecia cu certitudine c stigul sau pierderea fiecarei parti iar uneori nu se poate aprecia daca va exista un cstig sau o pierdere% b# contracte cu titlu gratuit - sunt contractele prin care una dintre parti primeste o prestatie fara a se obliga la o contraprestatie fata de cealalta parte contractanta% de exemplu, contractul de donatie, contractele de binefacere. Criteriul modului de executare a contractelor a# contracte cu executare imediata - sunt contractele care se executa imediat dupa nc"eierea contractului% b# contracte cu executare succesiva - sunt contractele a caror executare se desfasoara n timp, prin prestatii succesive% de exemplu, contractul de locatiune, contractul de furnizare, contractul de asigurare% 7anctiunea pentru neexecutarea obligatiilor de catre una dintre partile contractante este diferita : rezolutiunea contractului n cazul contractelor cu executare imediata adica desfiintarea contractului cu efect retroactiv si, respectiv, rezilierea contractului n cazul contractelor cu executare succesiva, adica desfacerea contractului cu efecte pentru viitor. /roblema suspendarii executarii obligatiilor nu se poate pune, de regula dect n privinta contractelor cu executare succesiva% de exemplu, suspendarea contractului de locatiune pe timpul c t dureaza un caz de forta majora.

 Criteriul modului de reglementare a contractelor a# contracte numite - sunt contractele care corespund unei operatiuni economice si sunt desemnate cat atare c"iar de lege% de exemplu, contractul de v nzare$cumparare, contrcatul de locatiune, contractul de mandat, contractul de mprumut, contractul de sc"imb, contractul de ipoteca, contractul de depozit% b# contracte nenumite - sunt contractele care nu au un nume propriu si care nu snt supuse unor reglementari speciale, deoarece nu se ncadreaza ntr$o categorie anume determinata% )mportanta distinctiei rezida n faptul ca o anume calificare atribuita contractului atrage dupa sine un anumit regim juridic aplicabil acestuia% Criteriul existentei de sine$statatoare a contractului a# contracte principale - sunt contractele care au o existenta de sine$statatoare% b# contrcate accesorii - sunt contractele a caror nc"eiere depinde de existenta unui alt contract 8contractul principal#% de exemplu, contractul de garantie care nsoteste contractul de credit bancar% c# contractele de adeziune, ale caror clauze snt stabilite numai de catre una dintre parti, cealalta parte avnd numai facultatea sa le accepte ca atare, adica sa adere la contract% de exemplu, contractul de transport pe calea ferata% d# contracte mixte sau complexe, care rezulta din nc"eierea a doua sau mai multor contracte cum este, de exemplu, contractul de "otelarie. 2.#.$nc% i r a contractului &nc"eierea contractului presupune realizarea acordului de vointa ntre subiectii de drept ca parti contractante cu privire la cuprinsul 8clauzele# contractului. +ceasta presupune oferta de a contracta facuta de una dintre parti si urmata de acceptarea ofertei de catre persoana careia i$a fost adresata. *ferta de a contracta poate fi expresa - atunci c nd este formulata verbal sau n scris - sau poate fi tacita - atunci c nd rezulta n mod implicit din anumite conduite cum ar fi, de exemplu, expunerea unor marfuri cu indicarea preturilor% poate fi adresata unei persoane determinate sau publicului. 3esi, n principiu, nu trebuie sa fie exprimata cu respectarea unor anumite cerinte formale, oferta trebuie sa tina seama de anumite conditii pentru a conduce la perfectarea raporturilor contractuale: trebuie sa fie ferma, neec"ivoca, exprimata cu intentia de a se angaja din punct de vedere juridic si sa fie completa si precisa. &n cazul n care oferta nu prevede un termen , ea trebuie mentinuta pentru un timp rezonabil. ,evocarea unei oferte anterior expirarii termenului ori revocarea ei abuziva dau nastere dreptului destinatarului ofertei de a solicita daune interese. +cceptarea ofertei trebuie sa fie concordanta cu oferta si sa fie nendoielnica, neec"ivoca pentru a conduce la nc"eierea contractului. +cceptarea partiala sau conditionata a ofertei reprezinta o contraoferta, supusa acceptarii de catre primul ofertant. +cceptarea trebuie sa intervina nauntrul termenului fixat sau a unui termen rezonabil, n caz contrar oferta devenind caduca. 3aca oferta a fost adresata unei persoane determinate, ea trebuie sa fie acceptata de catre aceasta persoana, pentru a se putea perfecta n mod valabil contractul.

+cceptarea ofertei poate fi expresa - atunci c nd este exprimata verbal sau n forma scrisa, ori poate fi tacita - atunci c nd rezulta dintr$o conduita care denota implicit acceptarea cum este, de exemplu, cazul n care acceptantul executa obligatia. 2.&.Continutul contract lor Clauzele generale care trebuie sa fie cuprinse n orice contract se refera, n principal, la : $ identificarea partilor contractante $ precizarea obiectului contractului $ fixarea duratei contractului, dupa caz si tin nd seama de tipul contractului $ precizarea obligatiilor partilor $ precizarea clauzelor privind angajarea raspunderii contractuale a partilor n cazul neexecutarii or, dupa caz, a executarii necorespunzatoare sau partiale a obligatiilor partilor precum si a celor referitoare la cauzele exoneratoare de raspundere $ clauze privind solutionarea eventualelor litigii. &n cazul contractelor comerciale, raportat la specificul acestora, contractele vor cuprinde si alte clauze specifice cum ar fi, de exemplu, cele privind precizarea legii aplicabile contractului daca acesta contine elemente de extraneitate 8partile contractante au nationalitate diferita, sediile partilor contractante se afla pe teritoriul unor state diferite, locul executarii contractului se afla pe un teritoriu strain#. Contractele trebuie sa cuprinda, n functie de natura acestora, clauze referitoare la: $ obligatiile ce revin partilor n derularea contractului% $ conditiile de livrare si de calitate a bunurilor si9sau serviciilor% $ termenele contractuale% $ modalitatile de plata si de garantare a platii pretului% $ instrumentele de plata si clauzele de consolidare a pretului n conditiile inflatiei si devalorizarii, % $ riscul contractual% $ modul de solutionare a eventualelor litigii aparute n legatura cu derularea si executarea contractului. 2.'.Contractul co( rcial Contractul comercial $ reprezinta contractul nc"eiat ntre comercianti ori, ntre acestia si o autoritate contractanta, av nd ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea de servicii contra unui pret const nd ntr$o suma de bani. Clarificari conceptuale: $+utoritate contractanta reprezinta: a# oricare organism al statului $ autoritate publica sau institutie publica $ care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local% b# oricare organism de drept public, cu personalitate juridica care a fost nfiintat pentru a satisface nevoi de interes general, fara caracter comercial sau industrial, si care se afla n cel putin una dintre urmatoarele situatii: b...este finantat, n majoritate, de catre o autoritate contractanta, sau de catre un alt organism de drept public%

b.2.se afla n subordinea sau este supus controlului unei autoritati contractante, sau unui alt organism de drept public% b.0.n componenta consiliului de administratie9organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contractanta, sau de catre un alt organism de drept public% $)nt rzierea platii reprezinta depasirea termenului contractual sau a termenului legal stabilit pentru executarea obligatiei de plata a pretului% $5itlu executoriu reprezinta "otar rea pronuntata de o instanta judecatoreasca sau decizia de plata emisa de alta autoritate competenta, prin care s$a dispus fie plata imediata, fie plata n rate, care permite creditorului sa recupereze creantele de la debitor prin mijloace de executare silita% $3aunele interese sunt despagubirile banesti pe care debitorul trebuie sa le plateasca creditorului pentru neexecutarea sau executarea defectuasa ori cu intarziere a obligatiei% +cestea pot fi: a# daune interese compensatorii -cele care indemnizeaza pe creditor pentru neexecutarea sau executarea defectuasa a obligatiei% b# daune interese moratorii -cele care indemnizeaza pe creditor pentru intarziere in executarea obligatiei% c# daune interese conventionale -daca sunt stabilite prin anticipatie de catre partile contractante% d# daune interese judiciare -daca sunt stabilite la cerere de catre instanta judecatoreasca% $3aunele interese suplimentare -apar in cazul in care creditorul pretinde despagubiri suplimentare pentru c"eltuielile facute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutarii la timp a obligatiilor de catre debitor% Clauzele abuzive care pot aparea in cadrul contractelor comerciale sunt stabilite prin 'egea nr. .90 din : noiembrie 2666 privind clauzele abuzive din contractele nc"eiate ntre comercianti si consumatori, republicata n 266:. +sadar, sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a# dau dreptul comerciantului de a modifica, n mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat n contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia% b# obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului% c# obliga consumatorul sa si ndeplineasca obligatiile contractuale, c"iar si n situatiile n care comerciantul nu si le$a ndeplinit pe ale sale% d# dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract nc"eiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa si exprime optiunea a fost insuficienta% e# dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu% f# dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale% g# dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale%

"# restr ng sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despgubiri n cazurile n care comerciantul nu si ndeplineste obligatiile contractuale% i# obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari n cazul nendeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant% j# restr ng sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, n cazurile n care: $ comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e#% $ comerciantul nu si$a ndeplinit obligatiile contractuale% ;# exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului n cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a omerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor% l# exclud dreptul consumatorului de a ntreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicit ndu$i n acelasi timp rezolvarea disputelor n special prin arbitraj% m# permit n mod nejustificat impunerea unor restrictii n administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract% n# dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane $ agent, mandatar etc. $ fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator% o# interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea$o asupra comerciantului% p# permit stabilirea pretului la livrare sau cresterea pretului la livrare, fata de cel stabilit la nc"eierea contractului, n masura n care nu se da dreptul consumatorului de a rezilia contractul c nd considera ca pretul este prea mare fata de cel stabilit initial% r# permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, n cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor n suma ec"ivalenta si pentru consumator, n cazul neexecutarii contractului de catre comerciant% s# dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul n mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator% t# dau dreptul comerciantului sa nceteze contractul nc"eiat pentru o durata nedeterminata fara un anunt prealabil, cu exceptia unei motivatii pertinente, acceptate de consumator prin semnarea contractului. &n cazul contractelor standard preformulate, comerciantul are obligatia sa remita, la cerere, oricarei persoane interesate un exemplar din contractul pe care l propune. Clauzele abuzive cuprinse n contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula n continuare, cu acordul consumatorului, numai daca dupa eliminarea acestora mai poate continua. &n masura n care contractul nu si mai poate produce efectele dupa nlaturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este ndreptatit sa ceara rezilierea contractului, put nd solicita, dupa caz, si daune$interese.

2.'.1.Contractul d )*n+ar -cu("arar Contractul de v nzare$cumparare este contractul prin care v nzatorul se obliga sa stramute proprietatea unui lucru si cumparatorul sa plateasca pretul< conform art..291 Cod civil. = nzarea comerciala este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, translativ de proprietate, cu executare dintr$o data sau succesiva. 3eosebirea dintre v nzarea civila si cea comerciala consta n functiunea sa de act de comert, act de intermediere. +sadar, ori de c te ori o v nzare, indiferent de obiect sau de subiect este precedata de o cumparare facuta cu intentia de a revinde, v nzarea$ cumpararea devine comerciala. Ca operatiune juridica prin care se realizeaza transmiterea dreptului de proprietate de la v nzator la cumparator, v nzarea$cumpararea comerciala se aseamana cu operatiunea de v nzare$cumparare civila deoarece prin ambele operatiuni se transmite dreptul de proprietate n sc"imbul unui pret. /rincipala trasatura distinctiva care particularizeaza v nzarea$cumpararea comerciala o reprezinta, asa dupa cum s$a subliniat n doctrina, comercialitatea si functia economica pe care o ndeplineste prin interpunerea n sc"imbul si circulatia marfurilor si a bunurilor. Caracterul comercial al operatiunilor de v nzare$cumparare este conferit de prezenta unui element specific, n plan subiectiv, si anume, intentia de rev nzare sau nc"iriere a bunului cumparat. Conform art.0 pct.. si pct.2 C.com., sunt considerate fapte de comert urmatoarele operatiuni: $ cumpararea de produse si marfuri n scop de rev nzare, fie n natura, fie dupa prelucrare, sau pentru nc"iriere, precum si cumpararea n scop de rev nzare de obligatiuni ale statului ori alte titluri de credit care circula n mediul comercial% $ v nzarea de produse si marfuri ori nc"irierea de marfuri, n natura sau dupa prelucrare precum si v nzarea de obligatiuni ale statului sau a altor titluri de credit care circula n activitatea comerciala, daca au fost cumparate n scop de rev nzare sau de nc"iriere% Cu alte cuvinte, pentru a fi comerciale, cumpararea de produse si marfuri trebuie sa se faca cu intentia de rev nzare sau de nc"iriere, iar v nzarea trebuie sa fie precedata de o cumparare de bunuri sau marfuri n scop de rev nzare sau de nc"iriere. &n doctrina s$a statuat si asupra conditiilor pe care trebuie sa le ndeplineasca intentia de rev nzare sau de inc"iriere: $ intentia de rev nzare sau de nc"iriere trebuie sa existe n momentul cumpararii, ntruc t, n caz contrar, actul juridic care concretizeaza operatiunea de cumparare are caracter civil% $ intentia de rev nzare sau de nc"iriere trebuie sa fie relevata celeilalte parti contractante adica, sa fie exprimata de cumparator n mod explicit 8din declaratia cumparatorului sau din continutul actului# sau sa rezulte implicit 8din mprejurarile n care are loc operatiunea, de exemplu, cumpararea unei cantitati mari de marfa#% n caz contrar, operatiunea are natura civila.

$ intentia de rev nzare sau de nc"iriere trebuie sa existe cu privire la bunul sau marfa cumparata. *biectul contractului &n conceptia Codului comercial rom n, obiectul v nzarii$cumpararii comerciale l poate constitui numai bunurile mobile 8productele!, marfurile!, titlurile de credit!# ntruc t, vnzarea$cumpararea bunurilor imobile 8cladiri, terenuri# reprezinta o operatiune civila iar nu comerciala. ,eguli specifice v nzarii$cumpararii comerciale &n principal, aceste reguli se refera la pretul v nzarii, transferul dreptului de proprietate si al riscurilor, consecintele nerespectarii obligatiilor asumate de parti. >eprevederea pretului n contract, daca partile au nteles sa se refere la adevaratul pret sau la pretul curent nu afecteaza valabilitatea contractului. /rin adevaratul pret sau pretul curent se ntelege, pretul stabilit prin listele bursei sau mercurialele locului unde contractul a fost nc"eiat, sau n lipsa, prin acelea ale locului celui mai apropiat, sau dupa orice fel de proba. )n ceea ce priveste lucrul v ndut, n materie comerciala e admisa v nzarea lucrului altuia. +cordul de vointa este interpretat n sensul ca partile n$au urmarit transmiterea imediata a dreptului de proprietate asupra lucrului, ci v nzatorul s$a obligat sa procure lucrul respectiv si sa l predea cumparatorului, obligatia asumata de v nzator, n acest caz, fiind considerata o obligatie de ?a face! care, n caz de neexecutare, da dreptul cumparatorului la daune interese. ,eferitor la transferul dreptului de proprietate si al riscurilor contractuale mentionez ca aceste probleme sunt legate totodata de problematica efectelor principale ale contractului. (fectele principale ale contractului de v nzare$cumparare vizeaza: a# transferul dreptului de proprietate asupta lucrului $ n cazul bunurilor certe - individual determinate - transferul dreptului de proprietate opereaza instantaneu, n momntul realizarii acordului de vointa ntre parti $ n cazul bunurilor de gen - neindividualizate, transferul proprietatii devine obiect al obligatiei v nzatorului si opereaza - n cazul bunurilor care circula de pe o piata pe alta n momentul predarii bunurilor catre caraus, n vederea transportului% b#riscul pieirii fortuite a bunului v ndut $ v nzatorul raspunde att pentru viciile ascunse, ct si pentru cele aparente, atunci c nd cumparatorul nu preia direct bunurile de la v nzator, ci de la caraus% despre ambele categorii de vicii, cumparatorul trebuie sa$l anunte pe v nzator n doua zile, termen care ncepe sa curga de la primirea marfurilor, pentru viciile aparente, si de la descoperirea lor, n cazul viciilor ascunse.)n caz de nerespectare a termenului, cumparatorul nu mai poate beneficia de garantia pentru vicii. c#obligatiile partilor contractante $obligatiile v nzatorului . transferul dreptului de proprietate . predarea bunului

@omentul predarii bunului nu se confunda ntotdeauna cu cel al transferului dreptului de proprietate si al riscurilor contractuale, deci predarea bunului poate fi independenta de transferul proprietatii.= nzatorul are un drept de retentie p na la efectuarea platii pretului. C"eltuielile de predare sunt n sarcina v nzatorului iar cele de preluare n sarcina cumparatorului, daca partile nu au convenit altfel. . garantia pentru evictiune $se refera la obligatia v nzatorului de a$l garanta pe cumparator pentru folosinta deplina si pasnica a bunului, contra oricarei tulburari din partea tertilor sau c"iar a faptei proprii a v nzatorului% ca urmare a particularitatilor operatiunilor comerciale, se considera ca aplicarea regulii enuntate este mai restr nsa dec t n cazul contractelor civile al caror obiect l constituie bunuri certe, de regula, individual determinate% . garantia pentru viciile bunului v ndut $se raporteaza la obligatia v nzatorului de a garanta cumparatorului ca bunul nu este afectat de vicii care sa i afecteze substanta sau oricare dintre elementele constitutive, de natura de a mpiedica utilizarea normala a bunului% raspunderea v nzatorului se angajeaza deopotriva pentru viciile aparente si pentru cele ascunse % 5ermenul de prescriptie a actiunii n justitie privind viciile ascunse este de : luni iar n cazul n care viciile au fost ascunse cu viclenie, termenul de prescritie este cel general de 0 ani % $obligatiile cumparatorului . plata pretului $ este portabila adica urmeaza sa se faca la domiciliul9sediul v nzatorului cu exceptia cazului n care plata se efectueaza o data cu predarea bunului si la locul si data predarii% . primirea bunului $cumparatorul are obligatia de a primi bunul ac"izitionat la locul si la data convenite% c"eltuielile de predare sunt n sarcina v nzatorului iar cele de preluare n sarcina cumparatorului, daca partile nu au convenit altfel. 3aca nainte de expirarea termenului fixat pentru executarea contractului, una din parti a oferit celeilalte predarea lucrului v ndut sau plata pretului, si aceasta nu si ndeplineste la termenul fixat obligatia sa, atunci contractul se considera desfiintat de drept n favoarea partii care si$a executat obligatia sa. /artea culpabila de neexecutare va fi obligata la repararea prejudiciului cauzat celeilalte parti. ,eferitor la executarea silita care poate interveni n cazul unui asemenea contract, n cazul n care are ca obiect bunuri de gen, este stipulat ca daca v nzatorul nu$si executa obligatia de predare a lucrului, cumparatorul are dreptul sa$si procure bunul de pe piata prin intermediul unui agent special% despre o asemenea cumparare el trebuie sa$l nstiinteze pe v nzator. 3aca proced nd la o asemenea cumparare, s$a platit un pret mai mare dec t cel convenit prin contract, cumparatorul este ndreptatit sa pretinda de la v nzator diferenta, si c"iar despagubiri pentru prejudiciul ce ar depasi diferenta respectiva. )n ipoteza n care cumparatorul unui lucru mobil nu si ndeplineste obligatia de preluare a bunului v nzatorul are facultatea, fie sa depuna bunul la o casa acreditata de comert, pe socoteala si pe c"eltuiala cumparatorului, fie sa v nda bunul, ori la pretul curent, printr$un agent special, ori prin licitatie publica% daca pretul obtinut este mai mic dec t cel convenit prin contract, v nzatorul este ndreptatit sa solicite diferenta de la cumparator. Cumparatorul trebuie sa fie nsa nstiintat despre o asemenea v nzare.

2.'.2. Contractul d (andat Contractul de mandat este definit ca fiind acel contract prin care o persoana $ denumita mandatar - se obliga sa nc"eie acte juridice n numele si pe seama unei alte persoane - denumita mandant - de la care a primit mputernicirea si pe care o reprezinta. +ctele infaptuite trebuie sa reprezinte pentru mandant fapte de comert. @andatul comercial se distinge de mandatul civil, deoarece are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandantului si nu se presupune a fi gratuit. 7pecificitatea mandatului comercial rezida n primul r nd n obiectul contractului care consta n tratarea de afaceri comerciale! adica n nc"eierea de acte juridice care sunt fapte de comert potrivit legii comerciale, pentru mandantul care i$a conferit mputernicirea mandatarului. 3eterminarea naturii juridice a mandatului depinde, asadar, de natura intrinseca a actelor juridice pe care mandatarul le va nc"eia cu tertul, n numele si pe seama mandantului potrivit mputernicirii date de acesta. 3aca actele juridice vor fi comerciale 8deci vor consta n tratarea de afaceri comerciale adica n acte si operatiuni care potrivit legii comerciale sunt fapte de comert#, mandatul va fi comercial. * alta trasatura specifica decurge din caracterul oneros al mandatului. +lte trasaturi specifice vizeaza puterile conferite mandatarului si caracteristica mandatului comercial de a fi, de regula, un mandat cu reprezentare. Caractere juridice - contractul de mandat comercial este un contract consensual, bilateral,cu titlu oneros. &n privinta formei contractului nu este impusa o anumita forma, mandatul put nd fi acordat n forma scrisa, verbala sau c"iar tacita. &n concret, mbraca, de regula, forma unui nscris care poarta denumirea de procura! si poate fi un nscris sub semnatura privata sau autentificat. 5ipologia mandatului ,aportat la ntinderea puterilor conferite mandatarului, mandatul poate fi general - daca mandatarul este mputernicit sa nc"eie orice acte juridice 8acte de administrare sau de conservare, toate afacerile mandantului#, fiind exceptate actele pentru care potrivit legii este necesar un mandat special - sau poate fi special, n cazul n care mandatarul este mputernicit sa nc"eie un anumit act juridic sau o operatiuni ori operatiuni determinate 8de exemplu, acte de dispozitie, o anumita afacere a mandantului#. /entru nc"eierea unor anumite operatiuni juridice cum sunt actele de dispozitie, participarea la o licitatie n numele si pe seama mandantului, nc"eierea unei tranzactii ori ipotecarea unui imobil, renuntarea la un drept dedus judecatii, renuntarea la o mostenire, este necesar ntotdeauna un mandat special nefiind suficienta o mputernicire generala. @andatul poate fi cu reprezentare sau fara reprezentare. @andatul cu reprezentare constituie regula iar cel fara reprezentare $ exceptia. @andatul fara reprezentare este o conventie nc"eiata ntre mandant si mandatar prin care mandatararul se obliga sa nc"eie acte juridice n numele sau personal dar n interesul mandantului de la care a primit mputernicirea. @andatul fara reprezentare se regaseste, ca operatiune juridica, n materie comerciala, n contractul de comision, de consignatie. 3octrina mentioneaza si existenta unui contract civil de mandat fara

reprezentare cunoscut sub denumirea de contract de interpunere. (fectele contractului de mandat : a# obligatile mandantului $ sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mputernicirii conferite% $ sa plateasca remuneratia conveita cu mandatarul% $ sa restituie c"eltuielile efectuate de mandatar pentru executarea mandatului% &n raporturile cu tertii, mandantul are obligatia sa respecte actele juridice nc"eiate de mandatar n limitele mandatului care i$a fost acordat. b# obligatiile mandatarului $ sa execute mputernicirea conferita de mandant, cu diligenta unui bun comerciant% $ sa faca cunoscuta tertilor mputernicirea care i$a fost acordata% $ sa ncunostiinteze fara nt rziere pe mandant despre executarea mandatului% $ sa pastreze destinatia sumelor primite pe socteala mandantului% $ sa nu si substituie o terta persoana fara ncuviintarea mandantului ori daca are aceasta ncuviintare sa nu$si substituie o persoana incapabila sau aflata n stare de insolvabilitate notorie% &ncetarea contractului de mandat se produce n cazul ndeplinirii functiei sale, prin revocarea din partea mandantului n cazuri justificate, mplinirea termenului pentru care a fost convenit, decesul, incapacitatea, interdictia sau falimentul oricareia dintre parti. 2.'.#. Contractul d co(ision Contractul de comision consta n tratarea unor afaceri comerciale de catre comisionar pe socoteala comitentului. Contractul de comision este contractul prin care o parte - denumita comisionar se obliga ca din nsarcinarea celeilalte parti - denumita comitent - sa nc"eie anumite acte juridice n numele sau, dar pe seama comitentului, n sc"imbul unei remuneratii denumita comision. Contractul de comision reprezinta o fapta de comert obiectiva daca actele juridice nc"eiate pe seama comitentului sunt pentru acesta acte comerciale. Atilitatea acestui contract se manifesta n legatura cu realizarea unor operatiuni de transport, v nzare sau cumparare. *peratiunile de intermediere constituie fapte de comert daca sunt realizate n cadrul unei organizari sistematice de tipul unei ntreprinderi fara a prezenta importanta natura comerciala sau civila a tranzactiilor la care se refera. *peratiunile de intermediere pot face obiectul unor agentii imobilare, de turism, de voiaj, de publicitate. +sadar, numai operatiunile de intermediere realizate n cadrul unei ntreprinderi sunt, n conceptia legii, fapte de comert obiective. Contractul de comision a fost caracterizat ca o varietate a mandatului comercial, fiind un mandat comercial fara reprezentare sau, asa dupa cum s$a remarcat n doctrina un mandat,... cu o reprezentare indirecta!. +t t contractul de mandat comercial c t si contractul de comision au ca obiect nc"eierea unor acte juridice comerciale cu tertii, pe seama altei persoane 8mandantul sau, dupa caz, comitentul# care a conferit mputernicirea celeilalte parti 8mandatarul sau, dupa

caz, comitentul#. &ntre comitent si comisionar exista aceleasi drepturi si obligatii ca ntre mandant si mandatar, iar n ceea ce priveste efectele actelor juridice nc"eiate de comisionar cu tertul, aceastea se rasfr ng asupra comitentului care suporta si riscurile legate de executarea contractului. /rincipala deosebire ntre cele doua contracte rezida n faptul ca mandatarul are un drept de reprezentare a mandantului n numele si pe seama caruia nc"eie actele juridice n timp ce n cazul contractului de comision, comisionarul nu are un drept de reprezentare ntruc t nc"eie actele juridice n nume propriu dar pe seama comitentului. Contractul de comision este un contract bilateral 8sinalagmatic#, consensual si cu titlu oneros. (fectele contractului de comision : a# obligatiile comitentului $ sa plateasca comisionul cuvenit comisionarului 8o suma fixa sau procentuala#% $ sa restituie c"eltuielile efectuate de comisionar cu ndeplinirea mputernicirii primite si sa tina evidenta acestora n registrele contabile separat pentru fiecare operatiune comerciala% b#obligatiile comisionarului $ sa respecte mputernicirea data de comitent si sa actioneze n limita puterilor care i$au fost conferite% $ sa dea socoteala comitentului pentru ndeplinirea mandatului% $ sa$si ndeplineasca obligatiile cu buna$credinta si diligenta unui bun profesionist 8cu diligenta sporita#% $ sa nu efectueze operatiuni de v nzare pe credit pe socoteala comitentului si sa pedea comitentului tot ceea ce a primit de la tertul cu care a contractat. &ncetarea contractului se produce prin: revocarea mputernicirii de catre comitent, renuntarea la mputernicire din partea comisionarului, moartea sau punerea sub interdictie din cauza unei boli psi"ice a oricareia dintre parti, insolvabilitatea sau falimentul partilor. 2.'.&.Contractul d consi!nati Contractul de consignatie este definit ca fiind o conventie prin care una dintre parti, denumita consignant, ncredinteaza celeilalte parti, denumita consignatar, marfuri sau obiecte mobile pentru a le vinde pe socoteala consignantului. Contractul de consignatie reprezinta, datorita caracteristicilor sale, o varietate a contractului de comision, fiind o conventie prin care o parte mputerniceste pe cealalta parte contractanta sa nc"eie anumite acte juridice n nume propriu dar pe seama sa. 5rasaturile proprii ale contractului de consignatie l disting de celelalte contracte cu care se aseamana si n confera pozitia de contract comercial de sine statator $ obiectul contractului de consignatie consta ntotdeauna n mputernicirea de v nzare a unor bunuri mobile ce apartin consignantului% actele juridice nc"eiate trebuie sa constituie faptede comert pentru consignant % $ v nzarea bunurilor mobile se face pe un pret determinat anticipat de consignant% $ consigantul are obligatia de a plati remuneratia cuvenita consignatarului pentru serviciul prestat%

$ consignatarul are obligatia de a remite consignantului pretul obtinut sau de a$i restitui bunul n natura% Contractul de consignatie este un contract sinalagmatic, consensual si cu titlu oneros. Borma contractului - forma scrisa este ceruta pentru probatiune. (fectele contractului a#bligatiile consignantului $ sa predea consignatarului bunurile mobile care urmeaza a fi v ndute% $ sa restituie c"eltuielile efectuate de consignatar cu ocazia ndeplinirii nsarcinarii primite 8c"eltuieli de conservare, depozitare, desfacere# dar partile pot conveni si n sens contrar% $ sa plateasca remuneratia convenita 8suma forfetara sau procentuala#% n cazul n care nu s$a convenit o remuneratie, consignantul are dreptul la suprapretul ce se obtine din v nzare% b#obligatiile consignatarului $ sa ia masurile necesare pentru pastrarea si conservarea bunurilor primite% $ sa asigure bunurile primite la o societate acceptata de consignant 8lao valoare cel putin egala cu pretul bunurilor#% $ sa execute mandatul conferit de consignant% $ sa dea socoteala asupra mandatului care i$a fost ncredintat de consignant% &ncetarea contractului are loc prin : revocarea mputernicirii de catre consignant, renuntarea la mputernicirea primita, insolvabilitatea sau falimentul partilor. 2.'.'.Contract l d !aranti r ala (o,iliara si contract l d -id .usiun Contractul de garantie reala mobiliara si contractul de fidejusiune sunt considerate fapte de comert accesorii daca obligatia garantata este comerciala, datorita caracterului accesoriu fata de obligatia principala pentru garantarea careia s$a nc"eiat contractul de garantie. Comercialitatea obligatiei principale determina comercialitatea obligatiei de garantare asumata prin contractul de garantie reala mobiliara sau prin contractul de fidejusiune. Contractul de garantie reala mobiliara este definit ca fiind un contract prin care se constituie o garantie reala asupra unor bunuri sau drepturi n beneficiul unui anumit creditor. Contractul de fidejusiune este un contract prin care o persoana - numita fidejusor - se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia debitorului n cazul n care acesta nu o va executa. Bunctia comuna a acestor contracte este aceea de a garanta o obligatie principala care daca are natura comerciala imprima si obligatiei accesorii caracter comercial. 3e exemplu, contractul de credit bancar 8contract comercial# este ntodeauna nsotit de un contract de garantare a executarii obligatiei de restiruire a creditului contractat, care ca accesoriu are de asemenea caracter comercial. 2.'./.Contractul d 0nc%iri r 1locatiun 2

Contractul de locatiune 8nc"iriere# reprezinta conventia prin care o persoana, locatorul, se obliga sa asigure unei alte persoane, locatarul, folosinta temporara, totala sau partiala, a unui bun n sc"imbul unei sume de bani sau alte prestatii numita c"irie. Contractul este sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, comutativ, cu executare succesiva. Capacitatea juridica a parilor contractante, ambele parti, locatorul si locatarul,trebuie sa aiba capacitatea de a nc"eia acte de administrare. 3aca obiectul contractului este un bun imobil si daca durata locatiunii depaseste 2 ani, locatorul va trebui sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie ntruc t, n asemenea situatii, operatiunea este considerata de lege ca un act de dispozitie. *biectul contractului $ poate consta ntr$un bun mobil sau bun imobil, corporal sau necorporal . (xceptiile vizeaza cazul bunurilor care au un regim special si care nu pot fi nc"iriate dec t n conditiile prevazute de legea speciala care le reglementeaza, cum ar fi, de exemplu, bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ$ teritoriale. /retul locatiunii 8c"iria# : $ de regula, se determina n momentul nc"eierii contractului, dar poate fi determinata si ulterior 8un procent din beneficiul realizat de locatar#% $ de regula, se fixeaza n bani dar poate fi stabilit si printr$o alta prestatie 8o prestare de servicii#% $ se poate stabili ntr$o modalitate globala sau pe unitati de timp% (fectele contractului de locatiune a#obligatiile locatorului a..# obligatia de predare a lucrului $ lucrul trebuie predat la termenul stipulat n contract sau de ndata, daca nu s$a prevazut un termen, la locul unde se afla n momentul contractarii, daca nu s$a stipulat altfel si pe c"eltuiala locatorului% $ nerespectarea obligatiei de predare a lucrului l abiliteaza pe locatar sa se adreseze instantei judecatoresti pentru a solicita, dupa caz, executarea silita sau rezilierea contractului pentru neexecutare% $ bunul trebuie sa fie predat n stare corespunzatoare destinatiei pentru care a fost nc"iriat% a.2# obligatia efectuarii reparatiilor $ aceasta obligatie se refera la efectuarea reparatiilor necesare dat fiind faptul ca trebuie sa mentina bunul n stare corespunzatoare destinatiei pentru care a fost nc"iriat% aceasta obligatie nu implica reparatiile locative care din momentul nc"irierii sunt n sarcina locatarului% reparatiile capitale si cele care sunt determinate de degradarile provenite din uzul normal al bunului sunt, de asemenea, n sarcina locatorului a.0# obligatia de garantie $ vizeaza garantarea folosintei linistite si utile a bunului% $ locatorul va raspunde pentru tulburarea folosintei bunului provenita din fapta proprie, din viciile bunului sau provenita de la terte persoane% 5ulburarea produsa de reparatiile care au caracter urgent ce nu pot fi am nate p na la

ncetarea contractului trebuie acceptate de locatar% legea prevede ca acestea trebuie facute n cel mult 46 de zile, n caz contrar, locatarul are dreptul sa ceara o scadere de c"irie proportionala cu lipsa partiala a folosintei% daca n acest caz locatarul pierde total folosinta bunului c"iar daca nu este depasit termenul de 46 de zile, locatarul are dreptul sa ceara rezilierea contractului. 3aca insa aceste reparatii continua mai mult decat 46 de zile, pretul locatiunii se va scadea in proportia timpului in care si a partii lucrului inc"iriat de a carei intrebuintare a ramas lipsit. 3aca reparatiile sunt de asa fel incat locatarul si familia sa se afla in neputinta de a locui, el va putea cere anularea contractului. b# obligatiile locatarului b..# obligatia de a ntrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei $ locatarul trebuie sa ntrebuinteze bunul ca un bun proprietar $ care se apreciaza n raport cu tipul abstract al persoanei diligente si prudente - si cu respectarea destinatiei stabilite prin contrac iar n lipsa unei clauze n acest sens, se va folosi conform destinatiei prezumate dupa circumstante sau corespunzator naturii bunului ori destinatiei anterioare% $ obligatia pesupune ndatorirea de a ntretine bunul pe perioada locatiunii n stare de ntrebuintare astfel cum a fost predate% $ locatarul are obligatia de a efectua reparatiile locative adica reparatiile mici, de ntretinere% $ are, de asemenea, obligatia de a efectua reparatiile, c"iar daca nu sunt locative, n cazul n care degradarea bunului se datoreaza culpei sale% $ este raspunzator si de pierderile cauzate de persoanele din familia sa ori de sublocatari% &ncetarea contractului de locatiune $ prin acordul de vointa al partilor 8reziliere conventionala#% $ denuntarea unilaterala $ expirarea termenului $ rezilierea contractului pentru neexecutare $ pieirea lucrului $ desfiintarea titlului locatorului. 3aca locatorul nu$l mpiedica pe locatar sa foloseasca bunul, dupa expirarea termenului contractual, locatiunea se considera rennoita prin tacita relocatiune. 2.'.3.Contractul d ar ndar * varietate a locatiunii o reprezinta contractul de arendare care are ca obiect fondurile rurale de tipul terenuri agricole, constructii si utilaje destinate exploaarii agricole. +rendasii, persoane fizice, pot fi cetateni rom ni sau cetateni straini. 5rebuie sa aiba pregatire de specialitate agricola sau un atestat de cunostinte agricole ori de practica agricola si sa prezinte garantiile solicitate de arendatori. +testatul este eliberat de organele abilitate de @inisterul +griculturii, /adurilor si 3ezvoltarii ,urale, iar n cazul persoanelor fizice straine, de autoritatea competenta din statul de origine sau de provenienta.

+rendasii, persoane juridice, pot fi de nationalitate rom na sau straina si trebuie sa aiba ca obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator.< 2.'.4. Contractul d l asin! Contractul de leasing este conventia prin care o parte, denumita locator9finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar9utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sf rsitul perioadei de leasing locatorul9finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului9utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a sc"imba natura leasingului ori de a nceta raporturile contractuale. 'ocatarul9utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului nainte de sf rsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de .2 luni, daca partile convin astfel si daca ac"ita toate obligatiile asumate prin contract. Contractul de leasing nc"eiat cu locatarul9utilizatorul final se va nc"eia dupa obtinerea acordului prealabil scris al locatorului9finantatorului initial si ndeplinirea de catre locatar9utilizator a conditiilor cerute societatilor de leasing. &n aceste cazuri, desfiintarea titlului locatarului9utilizatorului initial din orice motive va conduce la ncetarea de drept a contractului de leasing nc"eiat ntre acesta din urma si locatarul9utilizatorul final. *biectul contractului de leasing *peratiunile de leasing au ca obiect bunuri imobile prin natura lor sau care devin imobile prin destinatie, precum si bunuri mobile, aflate n circuitul civil, cu exceptia nregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, a manuscriselor, a brevetelor, a drepturilor de autor si a bunurilor necorporale. 3reptul de utilizare a programelor pentru calculator, ca drept patrimonial de autor asupra programelor pentru calculator, poate face obiectul operatiunilor de leasing, daca titularul dreptului de autor a autorizat aceasta operatiune. &n acest caz locatorul9finantatorul transmite catre utilizator, pentru o perioada determinata, dreptul de utilizare a unui program pentru calculator asupra caruia detine un drept definitiv de utilizare. 5ransmiterea se realizeaza la solicitarea utilizatorului, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, la sf rsitul perioadei de leasing locatorul9finantatorul oblig ndu$se sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a dob ndi dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. Atilizatorul poate opta pentru dob ndirea dreptului definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator, nainte de sf rsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul ac"ita toate obligatiile asumate prin contract. /artile contractante 'ocatorul9finantatorul : n cadrul unei operatiuni de leasing, poate avea calitatea de locator9finantator o societate de leasing, persoana juridica rom na sau straina.

'ocatarul9utilizatorul : orice persoana fizica sau juridica, rom na ori straina, poate avea calitatea de locatar9utilizator, n conditiile legii rom ne. +ceasta va formula o cerere ferma, n care sa precizeze bunul care va constitui obiectul contractului de leasing% cererea se transmite societatii de leasing mpreuna cu actele din care sa rezulte situatia financiara a solicitantului. Continutul contractului de leasing Contractul de leasing trebuie sa cuprinda, pe l nga partile contractante, cel putin urmatoarele elemente: a# clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operational% b# denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing si caracteristicile de identificare a acestuia% c# valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora% d# perioada de utilizare n sistem de leasing a bunului% e# clauza privind obligatia asigurarii bunului% f# valoarea totala a contractului de leasing. Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda, pe l nga elementele enuntate anterior si clauze obligatorii: a# valoarea de intrare a bunului% b# valoarea reziduala a bunului convenita de parti, c nd este cazul% c# valoarea avansului% d# rata de leasing. Borma contractului de leasing Contractul de leasing se nc"eie n scris. &n cazul ncetarii contractului de leasing din culpa utilizatorului sau prin disparitia totala a bunului prin furt, dauna totala, distrugere totala, definita potrivit legii, survenita nainte de mplinirea unui an de la intrarea n vigoare a contractului, acesta nu si sc"imba natura, iar bunul ce face obiectul contractului de leasing este tratat fiscal si contabil ca bun, obiect al unui contract de leasing. (fectele contractului de leasing Contractul da nastere unor drepturi si obligatii corelative n sarcina si n beneficiul partilor contractante. 3repturile si obligatiile partilor trebuie stipulate n contract si nu sunt limitate la cele enuntate expres de prevederile legale. *bligatiile partilor n cadrul unei operatiuni de leasing a#'ocatorul9finantatorul se oblige: $ sa respecte dreptul locatarului9utilizatorului de a alege furnizorul de bunuri, potrivit intereselor sale% $ sa contracteze bunul cu furnizorul desemnat de locatar, n conditiile expres formulate de catre acesta sau, dupa caz, sa dob ndeasca dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator% $ sa nc"eie contract de leasing cu locatarull si sa transmita acestuia, n temeiul contractului de leasing, drepturile ce deriva din contract, cu exceptia dreptului de

dispozitie, iar n cazul programelor pentru calculator, sa transmita dreptul de utilizare asupra programelor pentru calculator catre locatar9utilizator, fara a$si mai putea exercita acest drept pe perioada derularii contractului de leasing% $ sa respecte dreptul de optiune al locatarului9utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing, fara a sc"imba natura leasingului, ori de a nceta raporturile contractuale% $ sa i garanteze locatarului9utilizatorului folosinta linistita a bunului, n conditiile n care acesta a respectat toate clauzele contractuale% $o sa asigure, printr$o societate de asigurare, bunurile oferite n leasing, daca prin contractul de leasing partile nu au convenit altfel. b#'ocatarul9utilizatorul se obliga : $ sa efectueze receptia bunului% $ sa exploateze bunul conform instructiunilor % $ sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing dec t cu acordul finantatorului% $ sa ac"ite toate sumele datorate % $ sa suporte c"eltuielile de ntretinere % $ sa permita locatorului verificarea periodica a starii bunului % $ sa l informeze pe locator despre orice tulburare a dreptului de proprietate % $ sa nu aduca modificari bunului % $ sa restituie bunul n conformitate cu prevederile contractului de leasing. 3repturile partilor 3repturile principale ale locatarului9utilizatorului: a# de actiune directa asupra furnizorului, n cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, sistenta te"nica, service$ul necesar n perioada de garantie si postgarantie, locatorul fiind exonerat de orice raspundere% b# de a exercita actiunile posesorii fata de terti. 3repturile locatorului asupra bunului utilizat n baza unui contract de leasing sunt opozabile judecatorului$sindic, n situatia n care locatarul se afla n reorganizare judiciara si9sau faliment, n conformitate cu prevederile legale n materie. 3aca locatarul9utilizatorul se afla n dizolvare si9sau lic"idare, aceste drepturi se aplica si lic"idatorului. 3repturile locatarului9utilizatorului asupra bunului utilizat n baza unui contract de leasing sunt opozabile judecatorului$sindic si creditorilor n situatia n care locatorul9finantatorul se afla n reorganizare judiciara si9sau faliment, n conformitate cu prevederile legale n materie. ,aspunderea partilor &n cazul n care locatarul refuza sa primeasca bunul la termenul agreat cu furnizorul si9sau n contractul de leasing ori daca se afla n stare de reorganizare judiciara si9sau faliment, locatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing cu daune$interese. 'ocatorul nu raspunde daca bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat sau este livrat necorespunzator locatarului de catre furnizor. 3aca n contract nu se prevede altfel, n cazul n care locatarul nu executa

obligatia de plata integrala a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, calculate de la scadenta prevazuta n contractul de leasing, locatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul este obligat sa restituie bunul si sa plateasca toate sumele datorate, p na la data restituirii n temeiul contractului de leasing. 3aca locatorul9finantatorul nu respecta dreptul de optiune al locatarului, locatorul datoreaza daune$interese egale cu totalul prejudiciului produs. 3aca n timpul derularii contractului de leasing locatorul nstraineaza bunul, respectiv cesioneaza dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator altei societati de leasing, dob nditorul este legat de aceleasi obligatii contractuale ca si locatorul care a nstrainat bunul, respectiv transmitatorul care a cesionat dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator. 3in momentul nc"eierii contractului de leasing si p na la expirarea acestuia si reintrarea n posesia bunului, locatorul este exonerat de orice raspundere fata de terti pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului, fapta sau omisiunea locatarului.