curs 5 Aliaje de Al pt caroserie Srabilitatea valorilor parametrilor mecanice este o cerin foarte importan pt tablele ce sunt depozitate pe o perioad

ndelungat de timp nainte de folosirea n procesul de fabricaie, de aceea aliajele de Al trebuie s-si pstreze aceste proprieti mecanice pe timpu stocri. Ex Anticordal 120 Prelucrabilitatea trebuie s rspund cerinelor impuse de design dar un Al cu prelucrabilitate foarte mare permite o mai mare libertate n conceperea panourilor caroseriei p v acest Anticordal !"# este perfect adaptat pt ambitisare ad$nc si ndoire %etoda cea mai util pt asamblarea pieselor e&t cu cele int n cazul unei caroserii de automobile este agrafarea Partea e&t este ndoit peste partea int cu un ung'i de !(#) Pt Al este recomandat s se util raze e&t de ndoire mai mari dec$t !,5 & grosimea tablei

ac apar probleme n ceea ce prive*te fisurarea material acestea se datoreaz n general unei metode de agrafare incorecte cu raz mai mic de racordare Pt toate panoiurile e&t cerinele impuse de industria de automobile sunt urm !-limit elasticitate sczut pt a se diminuare efectul de SP+,-. /ac0 "-limit de elasticitatecreste pt piesele finite pt a obine o bun elasticitate la impact Aceste condiii sunt ndeplinite de aliajul de Al notat 1&&& efapt tablele sunt livrate dup tratament de aliaje si de clire Pe parcursul tratamentului termic care urmeaz imediat dup operaia de vopsore, n aliaj se produce o precipitare ce duce printre altele la cre*terea limitei de elasticitate up acest tratament sunt se afl ntr-o stare stabilp si propr sale nu mai sunt variabile n timp Aleajele de Al util n industria de automobile au o bun rezisten la coroziune si prin util lor se reduce masa autov Mat plastice si compoziia pt caroserii %at plastice au fost introduse la fabr autov ncep$nd cu ani !21# find fin ce n ce mai mult util ulteriol iar mat compoziie au aprut n ani !23# fiind ulterior folosite si pt elem e&t ale caroseriei4ranforsarea portare sin spate5 pt elem ae suspensiei 4arcurile de foi5 pt elem ale ramei caroseriei componente ale podelei, carcase pt cutii de viteze, puni si ambreaje, pistoane, biele, pinioane capace cartere Prin nlocuierea oelului cu mat neconvenionale4mase plastice si compozite5 n construcia caroseriei 678 o reducere a rezistenei aerodinamice o nbuntire a carac acustice o reducere a greutii caroseriei o majorare a singuranei active si pasive Problemele ce trebuie rezovate pt facilitarea integrri mat neconvenionale n strctura caroseriei sunt urm8 - realizarea unei legturi optime cu piesele din oel - dezvoltarea unor reete de materiale si a te'nici de fabr - optimizarea soluiilor te'nice pt pct de fi&are a balamaleor - proiectarea optim a remei parbirzului - mbuntirea comportamentului static n strc de ansamblu - calculul tuturor reperelor caroseriei prin metod elem finite 9ompozitele plastice ramforsate 4ntrite5 4cu fibre de sticl, metal sau c'evlar5 pt piesele de automobil vor avea " domeni de implicare

e&tinderea major a aplicaiilor curente sub forma panourilor de nvele* a caroseriei introducerea mat compozite n segmente structurale puternic solicitate %at compozite sunt realizate dintr-o matrice sau reea metalic sai nemetalic ce este ntrit prin dispresia unor particule sau fibre %at ce intr n strc compozitelor sunt masele plastice fibre8 ce pot fi 8 sintetice, de sticl , azbest, carbon,bor , ceramice , celulozice metale8 %i 9o Al etc +eperele din mat compozite au desnitatea mult mai mici nc$t cele metalice rezisten mare la traciune, coef dilatare liniar mai mici dec$t ai metalelor, rezisten mare la soc si la aciunea agenilor corozivi si abrazive capacitate mare de amortizare a vibraiilor siguran mare n fct stabilitate c'i si carac mecanice const la temp ridicate n condiiile e&ecuiei lor consumuri energetice sczute pe instalaii mai ieftine n raport cu metalele :n grupul mat compozite se identific de clase - mat anizotrope 4neomogene5 cu orientare preferenial ce posed o rezisten mare n direia fibrajului - mat izotrope 4.%;5 repr un sistem de mat ce mbine matricea termoplastic cu mplititur de sticl mat orientat aleator 9onfiguraia sticlei mate permite curgerea fibrelor n timpul operaiei de formare prin comprimare n paralele cu meninerea abilitii de a pstra propr izotropice

"