Tema 5.

INVENTIILE SI MODELELE DE UTILITATE OBIECTE ALE PROPRIETATII INDUSTRIALE

1. Definiia inveniei. Conditiile de !eveta!e a inventiei

". %. '. 5. *. +.

O ie#t$l inveniei Cla&ifi#a!ea inveniilo! S$ ie#ii (!ote#iei inveniei. Inven)iile de &e!vi#i$ Titl$!ile de (!ote#ie. Si&temele de a#o!da!e a titl$!ilo! de (!ote#ie Te!men$l de (!ote#ie D!e(t$!ile i o li,aiile (!ivind inveniile

-. Definiia inveniei Conform uneia dintre definiii invenia constituie o rezolvare creatoare a unei probleme tehnice sau de producie, care prezint noutate sau progres n raport cu nivelul cunoscut al tehnicii pe plan mondial. Alt definiie consimte invenia drept o descoperire realizat pentru prima dat, constituind un progres ntr-un anumit domeniu (tiin, cultur, economie etc.). n literatura de specialitate, dup doctrina roman, invenia este definit ca o creaie care ndeplinete anumite condiii de brevetabilitate, fiind prote!at prin acordarea unui titlu specific de protecie. "itlul de protectie al inventiilor n #epublica $oldova este brevetul de invenie. Conform Le,ii n!.5./0VI din .+..%."..1 (!ivind (!ote#tia inventiilo!, inventiile sunt prote!ate prin urmatoarele titluri de protectie% brevet de inventie, brevet de inventie de scurta durata. &u e'ista discriminare in ceea ce priveste acordarea brevetelor in functie de locul crearii inventiei, domeniul tehnologic, de faptul ca produsele sunt importate sau sunt de origine autohtona. (revetul se acord pentru orice inven)ie avnd ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condi)ia ca inven)ia s fie nou, s implice o activitate inventiv *i s fie susceptibil de aplicare industrial. Condiiile de !eveta!e a inveniei + inventie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetata sub rezerva ca aceasta sa corespunda urmatoarelor cerinte de baza pentru brevetabilitate%

inventia trebuie sa fie noua; inventia trebuie sa implice o activitate inventiva; inventia trebuie sa fie susceptibila de aplicare industriala.

No$tatea. + inven)ie se consider nou dac nu este cuprins n stadiul tehnicii. ,tadiul tehnicii cuprinde toate cuno*tin)ele care au fost fcute accesibile publicului printr-o descriere fcut n scris sau oral, prin utilizare sau n orice alt mod, pn la data depozitului cererii de brevet sau la data priorit)ii recunoscute. A#tivitatea inventiva. + inventie trebuie sa implice o activitate inventiva, adica sa nu rezulte in mod evident din stadiul tehnicii. -n cazul brevetelor de inventie de scurta durata se considera ca o inventie implica o activitate inventiva, daca ea prezinta un avanta! tehnic sau practic. A(li#a!ea ind$&t!iala. + inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fi folosit in domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt domeniu de activitate umana. D!e(t$l de (!io!itate +rice persoan care a depus n mod regulamentar n orice stat parte la Conven)ia de la .aris, sau stat membru al +$C, o cerere de brevet de inven)ie, beneficiaz, pentru a efectua depunerea unei cereri ulterioare de brevet de inven)ie n #$, pentru aceea*i inven)ie, de un drept de prioritate pe o perioad de 1/ luni calculat de la data de depozit a cererii anterioare. 0e acela*i drept de prioritate se bucur *i solicitan)ii nationali dac au un depozit regulamentar n #$ put1nd face o depunere ulterioar n oricare dintre statele membre ale conven)iei *i, respectiv, ale organiza)iei de mai sus. 2i pot invoca astfel, n interiorul termenului de prioritate de 1/ luni, data de depozit ob)inut in #$, la A32.-. ". O ie#t$l inveniei +biect al cererii de brevet pot fi inven)ii din toate domeniile tehnologice care poart un caracter tehnic *i reprezint o solu)ie a unei probleme tehnice e'ecutat prin mi!loace tehnice. Cererea de brevet poate s se refere la un produs, un procedeu, o metod, precum *i la aplicarea unui produs, unui procedeu sau unei metode. -nven)iile care au ca obiect un produs pot fi% dispozitive, substan)e, tulpini de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale, produse farmaceutice *i fitofarmaceutice. .rocedeele sau metodele sunt activit)i asupra obiectelor materiale efectuate cu a!utorul obiectelor materiale. ,unt considerate procedee activit)ile care au ca rezultat ob)inerea sau modificarea unui produs (procese tehnologice, procese computerizate, procedee biologice sau genetice etc.). .ot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte%

Produs - masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, agregate, instalatii, circuite, elemente de constructie, mobilier, articole de uz casnic, !ucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru calculator, baze de date electronice etc.4 substante chimice si biologice, cu e'ceptia celor care
/

e'ista in natura si asupra carora nu s-a actionat prin efort creativ4 amestecuri fizice sau fizico-chimice. Procedeu - activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (inclusiv produsele biologice sau genetice) sau programe pentru calculator ca un mod de transformare si transmitere a semnalului electronic. Metoda - activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau tratament medical uman sau veterinar). Microorganisme - microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte mutante, tulpini de cultura celulara de plante si animale. Aplicarea unui produs sau procedeu - aplicarea unui produs, procedeu sau unei metode conform altei destinatii si in alte conditii. 5tilizarea pentru prima data a substantei sau compozitiei si utilizarile lor ulterioare. a) b) c) d) N$ &$nt #on&ide!ate inven)ii2 descoperirile, teoriile *tiin)ifice *i metodele matematice4 crea)iile estetice4 planurile, principiile *i metodele n e'ercitarea activit)ilor intelectuale, din domeniul activit)ilor economice, precum *i (!o,!amele de #al#$lato!4 prezentrile de informa)ii.

a)

b) c) d)

N$ &e a#o!d3 !evete (ent!$2 inven)iile a cror publicare sau e'ploatare este contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele duntoare snt)ii *i vie)ii oamenilor, animalelor, plantelor, *i care s1nt de natur s aduc atingeri grave mediului, cu condi)ia ca aceast e'cep)ie s nu fie generat numai de interzicerea, printro dispozi)ie legal, a e'ploatrii inven)iei4 soiurile de plante *i rasele de animale4 procedeele esen)ial biologice de ob)inere a plantelor sau a animalelor4 aceast dispozi)ie nu se aplic procedeelor microbiologice *i produselor ob)inute prin aceste procedee4 inven)iile avnd ca obiect corpul uman n diferite stadii ale formrii *i dezvoltrii acestuia, precum *i simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secven)a ori secven)a par)ial a unei gene. E4#e(ii de la !eveta ilitate2 procedeele de clonare a fiin)elor umane4 procedeele de modificare a identit)ii genetice a liniei germinale a fiin)elor umane4 utilizarea embrionilor umani n scopuri industriale sau comerciale4 procedeele de modificare a identit)ii genetice a animalelor de natur s le produc suferin)e fr a aduce un beneficiu medical substan)ial oamenilor sau animalelor, precum *i pentru animalele rezultate din astfel de procedee.

%. Cla&ifi#a!ea inveniilo!
6

-nveniile pot fi grupate n mai multe categorii, n dependen de diferite criterii. 0up brevetabilitate% invenii brevetabile 7 care ntrunesc condiiile speciale stabilite de lege spre a fi prote!ate !uridic4 invenii nebrevetabile 7 care sunt e'cluse de la protecia !uridic. 0up obiect% invenii de produse 7 pot fi brevetate doar produsele industriale, nu i cele naturale. 0e e'emplu% tot felul de obiecte materiale, care au anumite proprieti determinate, cum ar fi dispozitive, instalaii, echipamente, maini, unelte, aparate, circuite electrice, pneumatice, hidraulice, substane chimice, amestecuri fizice sau fizico-chimice. invenii de procedee 7 mi!loace prin intermediul crora se obine un produs sau rezultat. 8iteratura !uridic francez face distincie ntre produs i rezultat. #ezultatele inveniei nu se prezint sub o anumit form, avnd caracter abstract. n doctrin, brevetele de produs sunt criticabile. 0atorit proteciei acordate, un alt inventator nu poate realiza produsul respectiv folosind noi procedee. #eieind din aceste argumente, n unele state, nu se acord brevet pentru produsele chimice. 8a rndul lor, inveniile de procedee se divizeaz n% invenii de procedee materiale 7 care reprezint produsele n sine, de e'. o main, un instrument, o unealt. invenii de procedee nemateriale 7 care reprezint procedeele n sine sau operaiunile, de e'. operaiunea de sudare. .rocedeele sau mi!loacele se mpart n% mi!loace absolut noi, mi!loace obinuite, mi!loace combinate.

0up stadiul tehnicii% invenii principale 7 au e'isten de sine stttoare, fiind posibil aplicarea lor n mod independent de alt invenie. invenii complementare 7 aduc mbuntiri altor soluii. 0eoarece perfecioneaz o soluie anterioar, inveniile complementar nu pot fi aplicate fr o lat invenie principal. 8a rndul lor, inveniile principale pot fi% - invenii pionier 7 care soluioneaz pentru prima dat o problem tehnic ntr-un anumit domeniu.
9

- invenii obinuite 7 reprezint soluii noi pentru anumite probleme tehnice, fr a prezenta un aport creator deosebit . n practic, ma!oritatea inveniilor sunt obinuite i formeaz principala categorie a inveniilor principale. 0up comple'itate% invenii simple 7 au ca obiect un singur produs sau procedeu. invenii complexe 7 au ca obiect un produs sau procedeu realizat prin folosirea mai multor mi!loace sau elemente. '. S$ ie#ii (!ote#iei inveniei 0reptul la brevet apartine inventatorului (inventatorilor) sau succesorului sau in drepturi. 0up acest principiu, subieii inveniilor pot fi% originari 7 persoanele care au creat invenia derivai 7 succesorii inventatorului sau persoanele care dobndesc brvetul printr-un contract de titularul anterior. n ma!oritatea cazurilor, invenia este rezulatul unei activiti comune, adic sunt create n coautorat. Coautoratul poate prezenta dou forme% voluntar 7 rezult din nelegerea benevol a participanilor legal 7 se refer la situaia cnd se depun mai multe e de brevet pentru aceeai invenie, fr s e'iste ntre solicitani o nelegere sau activitate comun. Conform 8egii #$, n cazul n care dou sau mai multe persoane au creat aceea*i inven)ie independent una de alta, dreptul la brevet apar)ine persoanei a crei cerere de brevet are cea mai veche dat de depozit. Inven)iile de &e!vi#i$ 0reptul la brevet pentru inventia creata de salariat apartine unitatii, daca contractul incheiat intre ei nu prevede altfel. -nven)iile create de salariat fie n virtutea ndeplinirii unui contract de munc ce prevede o misiune inventiv care corespunde func)iilor sale, fie n cadrul efecturii unor studii sau cercetri care i-au fost ncredin)ate n mod e'plicit apar)in unit)ii. n toate aceste situa)ii, inventatorul beneficiaz de o remunera)ie suplimentar stabilit prin contract. n cazul unui contract de cercetare ncheiat ntre dou sau mai multe unit)i, inven)iile apar)in unit)ii care a comandat cercetarea, n lipsa unei clauze contrare. n cazul n care inven)ia este creat de salariat fie n e'ercitarea func)iilor sale, fie n domeniul activit)ilor unit)ii, fie prin cunoa*terea *i utilizarea tehnicii, a mi!loacelor specifice ale unit)ii sau datelor e'istente n unitate, fie cu asisten)a material a unit)ii, unitatea are dreptul s-*i atribuie inven)ia sau s beneficieze, n
:

totalitate sau n parte, de drepturile acordate de brevetul ce prote!eaz inven)ia salariatului su. n acest caz, remunera)ia inventatorului se va stabili prin contract. 0ac unitatea, n termen de ;< de zile de la data la care a fost informat n scris de ctre salariat despre inven)ia creat, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricrei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispozi)ie n scris privind pstrarea n secret a inven)iei, dreptul la brevet va apar)ine salariatului. n cazul n care pr)ile nu au a!uns la un consens asupra cuantumului remunera)iei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instan)a !udectoreasc, n func)ie de aportul fiecrei pr)i la inven)ia creat *i de valoarea comercial a acesteia. Inveniile !eali5ate la #omand3. .entru inveniile care rezult dintr-un contract de cercetare, n lipsa unei clauze contrare, dreptul la brevet apar ine unitii care a comandat cecetarea. 5. Titl$!ile de (!ote#ie Conform art.1 din Convenia de la .aris pentru protecia proprietii industriale, noiunea de titlul de protecie cuprinde toate formele de brevete industriale admise de legislaiile rilor 5niunii% brevetele de invenie, certificatele de utilitate, certificatele adiionale, brevetele de import, brevetele europene. Brevetul de invenie 7 titlul de protecie specific, care asigur titularului dreptul e'clusiv de e'poatare. Certificatul de utilitate 7 asigur protecia inveniilor care sunt supuse procedurii prealabile i se acord pentru inveniile de importan redus. n legea #$ se utilizeaz noinea de brevet de scurt durat. Certificatul adiional 7 se acord pentru inveniile complementare. 2fectele certificatului adiional se produc de la data depozitului i e'pir odat cu brvetul principal. Conform 8egii #$, titularul unui brevet ce produce efecte n #epublica $oldova, al crui obiect este un produs medicamentos sau un produs fitofarmaceutic (brevet de baz), pentru care s-a eliberat o autoriza)ie de lansare pe pia), poate s ob)in un certificat complementar de protec)ie pentru pr)ile brevetului de baz care corespund autoriza)iei. n limitele protec)iei acordate de brevetul de baz, protec)ia acordat de certificat se e'tinde numai asupra produsului care face obiectul autoriza)iei *i asupra oricrei utilizri a acestui produs ca produs medicamentos sau fitofarmaceutic, autorizate pn la e'pirarea certificatului. Brevetul de import 7 se acord pentru o invenie brevetat ntr-o alt ar. Cererea de brevet se depune dup e'pirarea termenului de prioritate unionist. .entru eliberarea titlului, cererea trebuie s aib acelai obiect ca brevtul strin, iar invenia s nu fi fost e'ploatat n ara n care se solicit protecia.
;

(revetul de import este reglementat n legislaiile din Chile, -ran, "unisia, "urcia. Brevetul european 7 este consacrat de Convenia de la $unchen din 1=>6 i se elibereaz printr-o procedur unic de +ficiul 2uropean de (revete (+2(). (revetul european are un regim !uridic dublu% condiiile de brevetabilitate, e'tinderea proteciei i dreptul la calitatea de titular sunt stabilite de Convenie, iar drepturile i obligaiile titularului, precum i sanciunile 7 de legislaiile naionale. Si&temele de a#o!da!e a titl$!ilo! de (!ote#ie 8egislaiile naionale consacr mai multe sisteme de acordare a titlurilor de protcie. n funcie de reglementrile e'istente, se cunosc mai multe sisteme legislative% - sistemul e'aminrii de form4 - sistemul e'aminrii de fond4 - sistemul e'aminrii amnate4 - sistemul e'aminrii mi'te. Sistemul examinrii de form 7 brevetul se acord fr e'aminarea noutii, pe riscul i rspunderea inventatorului, din acest considerent acest fel de brevete sunt denumite de reclam sau de hrtie. Acest sistem este practicat n Anglia, (elgia, (olivia, 2gipt, ?rana, 3recia, -talia, $aroc, .eru, .ortugalia, ,pania, "urcia, 5rugua@, Aenezuela. Sistemul examinrii de fond brevetul se elibereaz n baza verficrii noutii inveniei. Acest sistem este aplicat n Argentina, Austria, Canada, Chile, 0anemarca, ?ilipine, ?inlanda, -ndia, -srael, &orvegia, ,5A, ,uedia. Sistemul examinrii amnate procedura de eliberare a brevetului este format din dou etape. 1) se e'amineaz constituirea depozitului reglementar i se public cererea de brevet, titlarului fiindu-i asigurat o protecie provizorie. /) se verific elementele de e'isten a inveniei i se public descrierea depus, fiind acordat brevetul definitiv. Aceast etap intervine la cerere sau din oficiu. 0ac e'aminarea de fond nu este solicitat n termenul stabilit, cererea se consider retras. Acest sistem este utilizat n Australia, (razilia, Columbia, 3eramania, Baponia, +landa. Sistemul examinrii mixte brevetul se acord n funcie de obiectul inveniei, pe baza unui e'amen de fond sau de form. ,e folosete n 2lve ia i -ordania. *. Te!men$l de (!ote#ie
>

n legislaiile naionale, titlurile de protecie pentru invenii au o durat diferit. ?iind limitate n timp, titlurile de protecie au un caracter temporar. Aceast soluie a fost determinat de considerente sociale, pentru a permite progresul economic i tehnico-tiinific, prin folosirea liber i gratuit a inveniei dup trecerea ei n domeniul public. 0urata ma'im de valabilitate a unui brevet este de /< ani, acest termen fiind aplicat n ma!oritatea statelor. n unele state (Argentina, Chile, -ran, "urcia), totui, perioada de protecie se stabilete n funcie de dorina solicitantului sau de interesul pentru invenia sa. Art.66 al Acordului privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuala legate de comer) ("#-.,) din 1==9 prevede c durata de protec ie oferit nu se va termina nainte de e'pirarea unei perioade de /< ani. n #epublica $oldova, brevetul de inventie este un titlul de protectie ce confera titularului dreptul e'clusiv de e'ploatare a inventiei pe o perioada de /< de ani. (revetul de inventie de scurta durata este un titlul de protectie ce confera titularului dreptul e'clusiv de e'ploatare a inventiei pe o perioada de ; de ani cu posibilitatea prelungirii termenului de valabilitate pentru o perioada de cel mult 9 ani. 0ata de la care ncepe s curg perioada de valabilitate a brevetului este diferit n funcie de reglementrile e'istente% de la data depozitului cererii de brevet (Algeria, Brazilia, anemarca, !gipt, !lveia, "rana, #recia, $ran, $srael, $talia, %aponia, Mexic, &om'nia, Suedia, (unisia, (urcia, )enezuela)4 de la data depozitului descrierii definitive a inveniei ( Australia, Marea Britanie, *oua +eeland, &epublica Sud,African, -ganda)4 de la data publicrii oficiale a cererii de brevet (Austria)4 de la data ncheierii procesului-verbal care constat depozitul cererii de brevet (Belgia)4 din ziua urmtoare datei depozitului cererii de brevet ( #ermania, .uxemburg)4 din prima zi a lunii urmtoare datei depozitului cererii de brevet (/landa)4 de la data acordrii brevetului 0Argentina, 1anada, 12ile, "ilipine, $slanda, Peru, Portugalia, Spania, S-A3. n legislaiile naionale, perioada de valabilitate a brevetului nceteaz la mplinirea termenului stabilit, renunarea titularului, decderea din drepturi, anularea brevetului. +. D!e(t$!ile i o li,aiile (!ivind inveniile

Crearea unei inven)ii d na*tere la anumite drepturi. 2le apar)in inventatorului, titularului de brevet ori unit)ii netitulare titlului de protec)ie. 0repturile inventatorului se mpart n dou categorii% personale nepatrimoniale i
C

patrimoniale. 0repturile personale nepatrimoniale sunt legate de persoana autorului, constituind o form de e'primare a personalitii. 0repturile patrimoniale au un coninut economic i pot fi transmise altor persoane. D!e(t$!ile (e!&onale ne(at!imoniale 0repturile personale nepatrimoniale recunoscute inventatorului, titular sau nu al brevetului de inven)ie, au acela*i con)inut *i semnifica)ie. -nventatorul beneficiaz de urmtoarele drepturi personale nepatrimoniale% dreptul la calitatea de autor, dreptul la nume, dreptul de a da publicit)ii inven)ia, dreptul la prioritate *i dreptul la eliberarea unui titlu de protec)ie. Dreptul la calitatea de autor 0reptul la recunoa*terea calit)ii de autor al inven)iei decurge din aportul concret la solu)ionarea unei probleme. Acest drept reprezint o confirmare a activit)ii creatoare a autorului inven)iei. n literatura de specialitate se face o distinc)ie ntre autorul inven)iei nebrevetate *i autorul inven)iei brevetate. .n la brevetare, autorul solu)iei poate avea o singur revendicare. n calitate de autor al unei solu)ii tehnice noi, el va beneficia doar de o prioritate *tiin)ific. 0up brevetare, autorul solu)iei dobnde*te calitatea de inventator, iar titularul brevetului de inven)ie va dispune de un drept e'clusiv de e'ploatare. 0reptul la calitatea de autor al unei inven)ii este personal, e'clusiv, absolut, inalienabil *i imprescriptibil. ,pre deosebire de drepturile patrimoniale, dreptul la calitatea de autor nu este limitat teritorial. Dreptul la nume 0reptul la nume al autorului unei inven)ii are dou acep)iuni. n sens larg, dreptul la nume reprezint dreptul la calitatea de autor al inven)iei sau dreptul de fi desemnat ca autor al inven)iei pe titlul de protec)ie *i pe orice alte documente privind inven)ia. n sens restrns, dreptul la nume este dreptul de a da inven)iei numele autorului. 2'ercitarea dreptului la nume este guvernat de principiul disponibilit)ii. Astfel, la solicitarea e'pres a inventatorului, numele *i prenumele su nu se public. Aceast solicitare este supus pl)ii ta'ei legale. Dreptul de a da publicitii invenia -nven)ia fiind rezultatul unei activit)i creatoare, aducerea ei la cuno*tin)a publicului se hotr*te de ctre autor. Acest drept al autorului implic nregistrarea inven)iei *i, eventual, comunicarea public a solu)iei preconizate. 0ac autorul inven)iei decedeaz, dreptul de a da publicit)ii inven)ia revine mo*tenitorilor si. 0reptul de care vor beneficia mo*tenitorii inventatorului apare ca o derogare de la netransmisibilitatea drepturilor nepatrimoniale. Dreptul de prioritate 0epozitul reglementar al cererii de brevet asigur autorului inven)iei un drept de prioritate. .otrivit legii, depozitul cererii confer un drept de prioritate fa) de orice alt depozit privind aceea*i inven)ie, avnd o dat de depozit sau de
=

prioritate ulterioar, dac sunt ndeplinite prevederile legale. 0reptul de prioritate const n recunoa*terea faptului c autorul solu)iei propuse a fost primul care a realizat inven)ia. .rioritatea *tiin)ific nu se identific cu dreptul de prioritate. Astfel, prioritatea *tiin)ific este dependent de crea)ia autorului inven)iei. ?iind dependent de inventator, prioritatea *tiin)ific este perpetu. .entru a fi recunoscut, devenind opozabil, prioritatea *tiin)ific trebuie adus la cuno*tin)a publicului. ?aptul priorit)ii *tiin)ifice se poate stabili prin orice mi!loace de prob. n func)ie de scopul urmrit, prioritatea poate fi conven)ional sau de e'pozi)ie. .rioritatea conven)ional *i prioritatea de e'pozi)ie se invoc odat cu depunerea cererii de brevet de inven)ie. 2le se !ustific prin acte de prioritate. "ermenul de invocare a priorit)ii conven)ionale este de 1/ luni, calculat de la data de depozit a primei cereri. .rioritatea de e'pozi)ie poate fi invocat ntr-un termen de ; luni de la data e'punerii produsului n e'pozi)ie. Dreptul la eliberarea unui titlu de protecie .entru ocrotirea drepturilor sale, autorul are dreptul la eliberarea unui titlu de protec)ie. n materia inven)iilor, titlul propriu de protec)ie este brevetul. D!e(t$!ile (at!iomoniale .rin eliberarea brevetului de inven)ie, potrivit art./<, alin.(1) al 8egii nr.:<D /<<C privind protecia inveniilor se asigur titularului un drept e'clusiv de e'ploatare a inveniei pe ntreaga perioad de protecie a lui. 0atorit trsturilor sale, dreptul e'clusiv de e'ploatare al inven)iei mai este denumit drept de monopol sau monopol de e'ploatare. 0reptul e'clusiv confer titularului de brevet posibilitatea de a e'ploata personal inven)ia *i de a transmite prerogativele sale altor persoane. 0reptul e'clusiv de e'ploatare a inven)iei poate fi nclcat prin fapte ale ter)elor persoane. n aceast situa)ie, titularul brevetului are posibilitatea de a cere instan)ei !udectore*ti repararea daunelor suportate prin folosirea fr drept a inven)iei. +bliga)iile titularului de brevet sunt configurate de raporturile pe care le stabile*te cu oficiul naional de proprietate intelectual (n #$ - A32.-), cu inventatorul *i cu ter)ii ce beneficiaz de dreptul de folosin) a inven)iei. n raporturile cu A32.-, titularul brevetului de inven)ie are obliga)iile de e'ploatare a inven)iei *i de plat a ta'elor. "itularul brevetului de inven)ie poate s fie *i o alt persoan dect inventatorul independent. Aceste situa)ii sunt determinate de diferite cauze, cum ar fi ncetarea din via) a inventatorului intervenit nainte de eliberarea brevetului, cesiunea voluntar a dreptului de a cere eliberarea brevetului de inven)ie sau cesiunea legal pentru inven)iile de serviciu. +bliga)iile inventatorului independent sunt prevzute de contractul de cesiune a dreptului la eliberarea brevetului de inven)ie. +bliga)iile inventatorului salariat sunt urmtoarele% - de a informa unitatea n scris asupra cercetrii *i stadiului realizrii inven)iei4 - de a se ab)ine de la orice divulgare4
1<

- de a formula prima ofert pentru ncheiere a unui contract de licen) sau de cesiune cu unitatea4 - de a acorda, la cererea titularului de brevet, asisten)a tehnic pe baz de contract, pentru punerea n aplicare a inven)iei. Limitele d!e(t$l$i e4#l$&iv de e4(loata!e a inven)iei 0reptul de e'ploatare al titularului de brevet este e'clusiv, fiind opozabil celorlalte persoane. Cu toate acestea, e'clusivitatea comport unele limitri care pot fi generale sau speciale. 8imitele generale ale dreptului la e'clusivitatea e'ploatrii inven)iei privesc durata protec)iei *i ntinderea teritorial a protec)iei. Cu respectarea cerin)elor prevzute de lege, inven)ia poate fi folosit de ter)i, fr a constitui, n absen)a unei autoriza)ii prealabile, o nclcare a dreptului e'clusiv de e'ploatare a titularului de brevet. n timp, dreptul e'clusiv de e'ploatare a inven)iei este limitat la durata de valabilitate a brevetului de inven)ie. 0urata de protec)ie oferit ncepe de la data constituirii depozitului na)ional reglementar. n spa)iu, dreptul e'clusiv de e'ploatare este limitat la teritoriul statului care acord brevetul de inven)ie. .otrivit art./ din 8egea nr.:<D/<<C, drepturile asupra unei inven)ii sunt recunoscute *i aparate pe teritoriul #epublicii $oldova prin acordarea unui brevet de inven)ie. n legisla)ia actual, se admit urmtoarele limite speciale% - dreptul de folosin) a inven)iei brevetate n construc)ia *i func)ionarea vehiculelor terestre, aeriene *i navale4 - dreptul de posesiune anterioar *i personal4 - dreptul de a folosi inven)ia n scop personal, fr caracter comercial4 - epuizarea dreptului asupra obiectului inven)iei4 - renun)area titularului la protec)ia inven)iei. Conform art./< din 8egea nr.:<D/<<C, brevetul i acord titularului dreptul e'clusiv de e'ploatare a inven)iei pe ntreaga durat de protec)ie a lui. 0e asemenea, brevetul i acord titularului, dreptul de a interzice ter)ilor care nu au acordul su efectuarea, pe teritoriul #epublicii $oldova, a urmtoarelor ac)iuni% a) fabricarea, oferirea spre vnzare, vnzarea, folosirea, importul sau stocarea n aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului4 b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, n cazul n care un ter) *tie sau este evident din circumstan)e c folosirea procedeului este interzis fr acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire4 c) oferirea spre vnzare, vnzarea, folosirea, importul sau stocarea n aceste scopuri a produsului ob)inut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. n cazul n care e'ist mai mul)i titulari ai unui brevet, raporturile privind e'ploatarea inven)iei prote!ate prin brevet se stabilesc printr-un acord ncheiat ntre ace*tia. 0ac un asemenea acord nu e'ist, fiecare titular are dreptul s e'ploateze inven)ia dup propria voin), s ac)ioneze n instan) orice persoan care e'ploateaz inven)ia brevetat fr acordul cotitularilor, ns nu are dreptul s renun)e la brevet fr a-i anun)a pe cotitulari, precum *i s ncheie contracte de licen) *i s cesioneze brevetul fr acordul acestora.
11

Astfel, nu constituie o nclcare a dreptul e'clusiv de e'ploatare a inven)iei folosirea inven)iilor n construc)ia *i func)ionarea vehiculelor terestre, aeriene, precum *i la bordul navelor sau la dispozitivele pentru func)ionarea acestora, apar)innd statelor membre ale tratatelor *i conven)iilor interna)ionale privind inven)iile, cnd aceste vehicule sau nave ptrund pe teritoriul unei )ri, temporar sau accidental, cu condi)ia ca aceast folosire s se fac e'clusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor. 0reptul de a folosi o inven)ie brevetat n construc)ia *i func)ionarea mi!loacelor de transport necesit respectarea urmtoarelor condi)ii% vehiculele terestre, navele *i aeronavele s apar)in statelor membre ale tratatelor *i conven)iilor interna)ionale privind inven)iile4 ptrunderea mi!loacelor de transport pe teritoriul unui stat s fie temporar sau accidental4 inven)ia brevetat s fie folosit e'clusiv pentru nevoile mi!loacelor de transport. n situa)ia n care doi inventatori au realizat, independent unul de altul, aceea*i inven)ie, dreptul e'clusiv apar)ine celui care a nregistrat primul o cerere de brevet. Cu caracter derogator, se recunoa*te totu*i celuilalt inventator un drept asupra inven)iei. Acest drept poart denumirea de posesiune anterioar *i personal. n dreptul german se consider c, prin punerea n circula)ie a produsului prote!at, dreptul titularului de brevet se epuizeaz. ntruc1t v1nzarea produsului brevetat presupune cesiunea dreptului e'clusiv de e'ploatare, titularul pierde prerogativele sale. n dreptul francez se sus)ine, ntr-o abordare diferit, c v1nzarea unui produs brevetat este nso)it de un contract de licen) tacit. .rin dublarea contractului de v1nzare, clauzele limitative privind utilizarea obiectului *i pstreaz eficacitatea, fiind reglementate de dreptul brevetelor. Av1nd dreptul de a interzice utilizarea *i comercializarea produsului prote!at, dob1nditorul poate fi ac)ionat n contrafacere de ctre titularul de brevet.

P!o#ed$!a de !eveta!e a inveniei 6n Re($ li#a Moldova Cererea de brevet trebuie sa se refere numai la o singura inventie sau la un grup de inventii astfel legate, incat sa formeze un singur concept inventiv general. 2a contine%

formularul de cerere de brevet completat descrierea inventiei revendicarile desene si alte documente e'plicative, daca acestea sunt necesare pentru a intelege esenta inventiei. Confidenialitatea #e!e!ii de !evet

1/

0atele continute in cererea de brevet sunt confidentiale pana la publicarea acesteia de catre Agentie in (+.-. 0ivulgarea datelor continute in cerere pana la publicarea acesteia este pasibila de pedeapsa conform legislatiei in vigoare. 0upa depunere, cererea de brevet trece urmatoarele proceduri%

e'aminarea cererii publicarea publicarea hotararii de acordare a brevetului opunerea publica eliberarea brevetului.

Examinarea cererii -n procesul e'aminarii cererii de brevet, A32.- efectueaza e'aminarea ei formala in termen de o luna, dupa care cererea este supusa e'aminarii preliminare in termen de doua luni. ,olicitarea procedurii ulterioare se desfasoara prin depunerea cererii de e'aminare de fond intr-un e'emplar pe un formular-tip aprobat la A32.-, de catre solicitant concomitent cu cererea de brevet sau in termen de 6< luni de la data de depozit a cererii, fiind achitata ta'a stabilita. #eferitor la cererea de brevet de inventie de scurta durata A32.efectueaza doar e'aminarea formala si preliminara a cererii in terment de ; luni de la data de depozit a cererii, fara solicitarea procedurii de e'aminare, cu achitarea unei ta'e unice la depunerea cererii. Cererea va fi e'aminata, iar ca consecinta va fi adoptata hotararea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii. (revetul de inventie se elibereaza dupa e'pirarea termenului de ; luni de la data publicarii hotararii de acordare a brevetului, in cazul in care nu au fost depuse opozitii sau opozitiile depuse au fost respinse. Publicarea cererii 0upa e'pirarea termenului de 1C luni de la data depozitului national reglementar, daca au fost platite ta'ele si nu s-a luat o hotarare de acordare a brevetului sau de respingere, cererea se publica in (uletinul +ficial de .roprietate -ndustrial ((+.-). Publicarea hotr rii de acordare a brevetului -n termen de 6 luni de la data comunicarii solicitantului despre hotararea de acordare a brevetului, A32.- publica in (+.- datele despre brevetul acordat, iar descrierea inventiei se depune in biblioteca A32.-. !punerea publica +rice persoana interesata are dreptul sa depuna la Comisia de Contesta ii a A32.- contestatie motivata in termen de ; luni de la data publicarii acesteia in (+.- privind hotararea de acordare a brevetului. Contestatia privind hotararea de acordare a brevetului trebuie formulata in scris si sa contina motivele pe care se bazeaza.
16

$otivele contestatiei trebuie sa se refere numai la neindeplinirea a cel putin uneia din conditiile de brevetare a inventiei% noutate, activitate inventiva, aplicabilitateindustriala. Contestatia este considerata formulata numai dupa plata ta'ei corespunzatoare, apoi se e'amineaza la Comisia de Contestatii. Eotararea Comisiei de Contestatii poate fi atacata cu recurs in instanta !udecatoreasca. Eliberarea brevetului 0upa e'pirarea termenului de opunere, A32.- elibereaza brevetul de inventie in temeiul hotararii de acordare, daca aceasta nu a fost revocata de catre Comisia de Contestatii. -n cazul in care brevetul a fost modificat in urma procedurii de opunere, acesta se elibereaza in forma modificata. 2liberarea brevetului este conditionata de achitarea ta'elor de eliberare si a celor de mentinere in vigoare a brevetului. Aceste ta'e se platesc de catre titular obligatoriu in termen de ; luni de la data publicarii hotararii de acordare. Concomitent cu depunerea dovezii de plata a ta'ei pentru eliberarea brevetului, solicitantul depune dovada de plata a ta'ei de mentinere in vigoare a brevetului pentru termenul de la data depozitului national reglementar pana la eliberarea brevetului, inclusiv anul eliberarii. -n cazul neachitarii ta'ei de eliberare a brevetului in termen de ; luni de la data publicarii hotararii de acordare a brevetului si nerestabilirii timp de ; luni a termenului omis, A32.- adopta hotararea de decadere din dreptul la eliberarea brevetului si publica aceasta informatie in (+.-. -n cazul neachitarii ta'ei de mentinere in vigoare a brevetului in termenul stabilit si, in termen de ; luni de la data omisa, a ta'ei in cuantumul ma!orat, A32.- publica in (+.- informatia privind incetarea valabilitatii brevetului. "entinerea in vi#oare a brevetului de inventie .entru mentinerea in vigoare a brevetului este necesara achitarea ta'elor anuale de mentinere in vigoare in conformitate cu "a'ele pentru servicii cu semnificatie !uridica in domeniul protectiei obiectelor proprietatii intelectuale aprobate prin Eotararea 3uvernului nr.>>9 din 16.<C.1==>. $epunerea in termen "ermenele prevazute de procedurile referitoare la cerere sau brevet pot fi prelungite sau restabilite, cu plata ta'ei respective, daca se depune la A32.- o cerere in acest sens inainte de e'pirarea termenului sau nu mai tarziu de ; luni de la data e'pirarii termenului stabilit. B!eveta!ea in &t!ainatate a inventiilo! Ba%a le#ala internationala& Conven)ia de la Pa!i& (ent!$ (!ote#)ia (!o(!iet3)ii ind$&t!iale (/< martie 1CC6), #$ este parte din /:.1/.1==1 - 1;= state membre.
19

 T!atat$l de #oo(e!a!e 6n domeni$l !evetelo! 7PCT89 (1= iunie 1=><), #epublica $oldova este parte din /:.1/.1==1 - 1/; state membre4 T!atat$l de la B$da(e&ta privind recunoa*terea interna)ional a depozitului microorganismelor n scopul protec)iei lor prin brevet de inven)iei (/C aprilie 1=>>), #epublica $oldova este parte din /:.1/.1==1 - ;1 state membre4 A!an:ament$l de la St!a& o$!, privind clasificarea interna)ional a brevetelor de inven)ie (/; martie 1=>1, modificat la /C septembrie 1=>=), #epublica $oldova este parte din <1.<=.1==C - :: state membre4 Conven)ia E$!oa&iati#3 (!ivind !evetele (1> februarie 1==9), #epublica $oldova este parte din octombrie 1==: - = state membre4 T!atat$l (!ivind d!e(t$l !evetelo! 7PLT89 (/ iunie /<<<). #atificat de #$ la /C.<9./<<:. 2ste n vigoare din /C.<9./<<: - 1< state membre4 Conventia (!ivind eli e!a!ea !evet$l$i e$!o(ean de la M$n#;en din 1=>6, revizuita ulterior, prin Actul de revizuire adoptat la $unchen la /= noiembrie /<<<4 A#o!d (!ivind a&(e#tele d!e(t$!ilo! de (!o(!ietate intele#t$ala le,ate de #ome!) 7TRIPS89 #epublica $oldova este parte din /;.<>./<<1. (revetul de inven)ie confer titularului de brevet drepturi e'clusive de utilizare a inven)iei n limitele prescrise de legisla)ia )rii n care s-a acordat brevetul. n scopul aprrii intereselor economice ale titularului de brevet nu doar pe pia)a intern, dar *i pe pie)ele e'terne, este necesar brevetarea inven)iei n )rile respective. .rotec)ia interna)ional a inven)iilor a fost consacrat de Conven)ia de la .aris din 1CC6, cu modificrile ulterioare. #egulile fundamentale ale Conven)iei de la .aris privind protec)ia propriet)ii industriale formeaz un drept comun uniform al 5niunii. B!eveta!ea in &t!ainatate a inventiilo! #!eate in Re($ li#a Moldova (revetarea in strainatate a inventiilor create in #epublica $oldova se efectueaza dupa 6 luni de la data depunerii cererii la A32.-. (revetarea inventiilor in strainatate se poate efectua prin cerere internationala depusa in conformitate cu procedura altor conventii internationale sau regionale la care #epublica $oldova este parte. ,unt posibile urmatoarele cai de protectie a inventiilor in strainatate% 1alea nationala 1alea regionala 1alea internationala n baza principiilor Conven)iei de la .aris nregistrarea cererilor de brevet de inven)ie n unul sau mai multe state parte la aceast conven)ie se poate face cu, sau fr revendicarea priorit)ii. 1alea nationala. -n conformitate cu unul din principiile de baza ale Conventiei de la .aris privind protectia proprietatii industriale, orice solicitant care a depus o cerere de brevet la A32.- poate inregistra, in termen de 1/ luni, o cerere
1:

de brevet pentru inventia respectiva in oricare din tarile membre ale Conventiei de la .aris, invocand prioritatea cererii initiale. 1alea regionala. .e aceasta cale, in baza unor Conventii si Acorduri regionale, prin depunerea unei cereri la un oficiu receptor poate fi obtinut un brevet regional care este valabil in mai multe tari, de e'emplu% brevetul european (pe baza conventiei privind eliberarea brevetului european)4 brevetul euroasiatic (pe baza Conventiei euroasiatice privind brevetele)4 brevetul +A.- (pe baza Acordului referitor la crearea organizatiei africane de proprietate intelectuala)4 brevetul A#-.+ (pe baza Acordului referitor la crearea organizatiei regionale africane de proprietate industriala) etc. 1alea internationala. .e aceasta cale, in baza "ratatului de Cooperare in domeniul brevetelor (.C"), depunerea la oficiul receptor (de regula, A32.-) a unei cereri de protectie, numita cerere internationala, cu desemnarea in aceasta cerere a tuturor statelor in care se doreste protectia, produce efectele unei cereri nationale in fiecare stat contractant desemnat pentru obtinerea unui brevet in aceasta tara cu achitarea ta'elor respective. (revetarea inven)iilor n strintate include% - selectarea inven)iilor pentru brevetare4 - alegerea )rilor pentru brevetare4 - alegerea cii (procedurii) de brevetare4 - gestiunea procedurilor privind depunerea, e'aminarea cererii *i eliberarea brevetului4 - realizarea drepturilor conferite de brevet *i urmrirea legitimit)ii utilizrii acestora de ctre persoane ter)e, solu)ionarea litigiilor. Alegerea cii pentru brevetarea n strintate se efectueaz n dependen) de scopul *i obiectul brevetrii, precum *i de posibilit)ile financiare ale solicitantului. 8a alegerea cii de brevetare n strintate solicitantul trebuie s decid oportunitatea depunerii cererii pe cale na)ional, adic nemi!locit la oficiile de brevete a fiecrei )ri dorite, sau prin sistemul de depunere a unei singure cereri valabile pentru c1teva )ri n conformitate cu acordurile interna)ionale *iDsau regionale n domeniul brevetelor. .rincipial solicitantul poate face singur acest demers dar el este foarte complicat *i ndelungat. -mplic cunoa*terea foarte bun a unei limbi strine, urmrirea foarte atent a termenelor, achitarea ta'elor *i contactarea mandatarilor din )rile respective. n aceast situa)ie v sugerm s anga!a)i un mandatar autorizat, contra unui onorariu. Cererea interna)ional poate fi depus la A32.- ca oficiu receptor. Calea na)ional3 este utilizat n cazul n care se dore*te brevetarea n 1 sau /-6 state. n acest caz cererile se depun la fiecare oficiu separat cu respectarea condi)iilor impuse de legisla)iile na)ionale *i cu ob)inerea protec)iei n statele respective.
1;

.entru brevetarea n mai mult de 6 state pot fi utilizate urmtoarele sisteme de brevetare inte!na)ionale <i !e,ionale2 - "ratatul de Cooperare n domeniul (revetelor (.C")4 - Conven)ia (revetului 2uropean (C(2)4 - Conven)ia 2urasiatic de (revete (C2A()4 - +rganiza)ia African pentru proprietatea industrial (+A.-)4 - +rganiza)ia African #egional pentru proprietatea industrial (A#-.+). ,olicitantii din #epublica $oldova pot obtine brevet de inventie in strainatate si prin depunerea cererii P1( sau prin depunerea cererii de brevet euroasiatic la +2A(. -n ambele cazuri A32.- actioneaza in calitate de +ficiu receptor. -n cazul in care solicitantul doreste sa obtina un brevet european, sunt posibile / cai de brevetare% calea europeana directa si calea !uro,P1(, adica calea internationala. Ce!e!ea PCT -n cazul brevetarii in strainatate pe calea .C" a inventiilor create in #epublica $oldova, A32.- actioneaza in calitate de +ficiu receptor. 0epunerea si inregistrarea cererilor internationale in conformitate cu regula 1= din #egulamentul de aplicare a .C" este de competenta A32.- si se efectueaza in cazul in care unul din solicitanti este cetatean al #epublicii $oldova sau persoana cu domiciliu in #epublica $oldova, indiferent daca solicita protectia pentru toate sau numai pentru unele tari. Cererea internationala de brevet de inventie trebuie sa contina% formular - tip perfectat de cerere, descriere, una sau mai multe revendicari, unul sau mai multe desene (atunci cand este cazul) si rezumat. (revetarea in strainatate a inventiilor create in #epublica $oldova se efectueaza dupa e'pirarea termenului de 1 luna de la data depunerii la A32.- a unei cereri nationale de brevet pentru aceeasi inventie. ,olicitantul are dreptul sa invoce in cererea internationala, conform prevederilor Conventiei de la .aris, prioritatea unei cereri anterioare pentru aceeasi inventie, intr-un interval de ma'im 1/ luni de la data depozitului acestei cereri anterioare. 0aca in cererea internationala se invoca prioritatea conventionala in baza cererii nationale, aceasta se indica in cererea .C". C$m f$n#)ionea53 &i&tem$l PCT= .rocedura de brevetare a inven)iilor conform "ratatului include dou faze% interna)ional *i na)ional. -. >a5a inte!na)ional3 Cine 'i unde poate depune o cerere internaional( +rice resortisant dintr-un stat contractant sau orice persoan domiciliat ntr-un asemenea stat poate depune o cerere interna)ional. Cererile interna)ionale
1>

pot fi depuse la oficiile na)ionale sau regionale, care ac)ioneaz n calitate de oficii receptoare, sau la (iroul interna)ional. Care sunt efectele unei cereri internaionale( + cerere interna)ional produce, de la data depozitului interna)ional, efectele mai multor cereri na)ionale n statele contractante pe care solicitantul le-a desemnat n cererea sa. 2a poate produce efectele unor cereri de brevet regionale n statele care sunt parte la un tratat regional n materie de brevete, cu condi)ia desemnrii acestor state (de e'.% cerere de brevet A#-.+, eurasiatic (+2A(), european (+2() sau +A.-). )nificarea cerinelor privind cererile internaionale .C" stabile*te unele norme privind cererile interna)ionale care sunt acceptabile pentru toate statele contractante. Acest lucru e'clude necesitatea introducerii ulterioare a modificrilor, )in1nd cont de diferen)ele dintre cerin)ele na)ionale sau regionale. Cheltuielile le#ate de depunerea unei cereri internaionale 0epunerea unei cereri interna)ionale este nso)it de achitarea anumitor ta'e ntr-o singur valut la oficiul receptor% ta'a de transmitere4 ta'a de documentare4 ta'a interna)ional. ?n #e lim 3 &e de($ne #e!e!ea inte!na)ional3= ,olicitantul poate depune o cerere interna)ional n una din limbile acceptate de ctre (iroul -nterna)ional al +rganiza)iei $ondiale de .roprietate -ntelectual (+$.-)% arab, chinez, englez, francez, german, !aponez, rus sau spaniol. Rol$l ofi#i$l$i !e#e(to! +ficiul receptor, dup o verificare formal, atribuie cererii data de depozit interna)ional *i transmite un e'emplar al cererii (numit Frecord cop@G) (iroului -nterna)ional +$.-, un alt e'emplar (numit Fsearch cop@G) - Administra)iei de 0ocumentare -nterna)ional, pstr1nd un e'emplar (numit GEome cop@G). Conform cerin)elor #egulamentului .C", oficiul receptor percepe *i furnizeaz ta'ele privind documentarea interna)ional - Administra)iei de 0ocumentare -nterna)ional, ta'a interna)ional - (iroului -nterna)ional +$.-. +ficiul receptor este responsabil de pregtirea certificatului de prioritate cu achitarea ta'elor respective. ". >a5a na)ional3 Conform modificrilor la "ratatul .C" de la 1 aprilie /<</ deschiderea fazei na)ionale n fiecare din statele aleseDdesemnate ncepe peste 6< sau 61 de luni de la data priorit)ii. +ficiile na)ionale de brevete efectueaz e'aminarea cererilor interna)ionale n conformitate cu criteriile na)ionale de brevetabilitate a inven)iilor. n legtur cu
1C

aceasta la depunerea cererilor prin sistemul .C" este necesar de a lua n considerare cerin)ele legisla)iilor na)ionale, de e'emplu, privind obiectul pentru care se cere protec)ie sau e'cep)iile de la brevetare. "otodat "ratatul ofer solicitan)ilor posibilitatea s modifice revendicrile, descrierea *i desenele n decursul primei luni de la deschiderea fazei na)ionale la oficiul desemnat sau ales. ,olicitantul unei cereri interna)ionale care dore*te s ob)in un brevet n #epublica $oldova va depune la Agen)ia de ,tat pentru .roprietatea -ntelectual (A32.-) n termen de 61 de luni de la data de depozit a cererii interna)ionale sau dac a fost revendicat o prioritate de la data priorit)ii, o cerere care s con)in solicitarea e'plicit sau implicit a deschiderii fazei na)ionale, o copie de pe cererea interna)ional *i traducerea n limba moldoveneasc a cererii interna)ionale, certificat n modul corespunztor. Avanta:ele &i&tem$l$i PCT .rocedura prevzut de "ratat prezint unele avanta!e nu numai pentru solicitant, dar *i pentru oficiile na)ionale de brevet *i chiar pentru public% - solicitantul depune un singur set de documente *i certificatul de prioritate, indiferent de numrul de state contractante desemnate n cererea interna)ional4 - dac cererea interna)ional este ntocmit conform prevederilor .C", solicitantul poate fi sigur c ea nu va putea fi respins, din motive formale, n cadrul fazei na)ionale, de ctre nici unul dintre oficiile desemnate4 - solicitantul poate, pe baza informa)iilor ce se con)in n raportul de documentare interna)ional, s evalueze, dac inven)ia sa are *anse s fie brevetat4 - pe baza raportului de e'aminare preliminar interna)ional posibilitatea de evaluare a criteriilor de brevetabilitate este mai mare4 - activit)ile de documentare *i e'aminare n cadrul oficiilor de brevete ale statelor desemnate sau ale celor alese vor fi mult mai reduse datorit e'isten)ei raportului de documentare interna)ional *i a raportului de e'aminare preliminar interna)ional4 - n cazul n care solicitantul cere efectuarea e'aminrii preliminare interna)ionale, el va dispune de 1C luni pentru a modifica revendicrile, descrierea *i desenele, a-*i pregti traducerile *i a achita ta'ele na)ionale, pentru a-*i alege reprezentantul n proprietatea industrial care s-l reprezinte n fiecare din )rile desemnate. &ici un alt sistem de protec)ie, cu e'cep)ia sistemului .C", nu ofer o perioad at1t de lung pentru a reflecta *i a evalua posibilit)ile de ob)inere a unui brevet de inven)ie4 - regimul de reduceri ale ta'elor este de mare importan), fiind foarte favorabil pentru solicitan)ii care doresc s ob)in protec)ia inven)iilor sale n mai multe )ri. B!evet$l #om$nita!. Si&tem$l Conven)iei de la M@n#;en
1=

n sistemul Conven)iei de la $Hnchen, brevetul european se elibereaz de ctre +ficiul 2uropean de (revete pentru unul sau mai multe state contractante. +ficiile na)ionale au rolul de oficiu receptor pentru cererile de brevet european. (revetele europene se elibereaz pentru orice inven)ii, n toate domeniile tehnologiei. .entru a fi brevetabile, inven)iile trebuie s fie noi, s implice o activitate inventiv *i s fie susceptibile de aplicabilitate industrial (art.:/-:>) . Cererea de brevet european trebuie s con)in urmtoarele% o cerere de eliberare a unui brevet european4 o descriere a inven)iei4 una sau mai multe revendicri4 desenele la care se fac referiri n descriere sau n revendicri4 un rezumat. Cererea se ntocme*te cu respectarea condi)iilor prevzute de #egulamentul de aplicare. -n conformitate cu Conventia 2uropeana privind -nventiile, e'ista posibilitatea de a urma o procedura de inregistrare la nivel european. Cu toate ca in principiu statele europene sunt semnatare ale Coventiei 2uropene privind -nventiile, aceasta nu se bazeaza pe regulile 52 si e'ista separat de 5niune si de institutiile acesteia. Cetatenii unui stat semnatar pot depune inregistrarile obtinute la nivel national la un birou international localizat in $unchen, in vederea e'tinderii protectiei pentru inventiile lor prote!ate national si in alte tari semnatare. Cererile pot fi depuse prin intermediul oficiului national de inventii si marci. 0aca procedura de inregistrare internationala este indeplinita cu succes, o serie de inventii nationale obtin protectie in !urisdictiile pentru care s-a facut solicitare in acest sens in momentul depunerii cererii (astfel, cu toate ca e'ista o procedura unitara de inregistrare, in cele din urma, va rezulta o protectie nationala a inventiei, in mai multe state). .erioada de timp pentru care este valabila protectia poate fi prelungita folosind, de asemenea, o procedura internationala. ,pre deosebire de cazul marcilor, in prezent nu e'ista un brevet unitar care sa acorde protectie in toate statele 52. Crearea unui brevet comunitar are ca scop de a oferi inventatorilor posibilitatea de a obtine un brevet unic si valabil din punct de vedere !uridic in intreaga 5niune 2uropeana. Crearea unui astfel de brevet ar permite reducerea semnificativa a costurilor de brevetare, in special, cele legate de traducerea si depunerea brevetelor, o protectie simplificata a inventiilor pe intreg teritoriul european in temeiul unei proceduri unice si instituirea unui sistem unic si centralizat de solutionare a litigiilor. >$n#)iona!ea ,ene!al3 a no$l$i &i&tem #om$nita! ,istemul propus nu urmre*te s nlocuiasc sistemele na)ionale *i sistemul european e'istent, ci s #oe4i&te mpreun cu acestea. -nventatorii vor rm1ne liberi s aleag modalitatea de protec)ie prin brevet care le convine cel mai mult. -deea principal a propunerii este crearea unei IsimbiozeG ntre dou sisteme% sistemul #egulamentului privind brevetul comunitar *i sistemul Conven)iei de la $Hnchen. #egulamentul va veni n completarea Conven)iei de la $Hnchen. (revetul comunitar va fi eliberat de +ficiu ca brevet european, specific1ndu-se teritoriul
/<

Comunit)ii, n locul statelor membre individuale. .entru aplicarea regulamentului, va fi necesar ca Comunitatea s adere la Conven)ia de la $Hnchen *i se va impune o revizuire a conven)iei pentru a permite +ficiului s elibereze un brevet comunitar. 0up adoptarea regulamentului, competen)a e'tern privind brevetul comunitar va fi o atribu)ie e'clusiv a Comunit)ii. B!evet$l #om$nita! in deveni!e Astazi, cand doreste sa obtina o protectie prin brevet intr-unul sau in mai multe state ale 5niunii 2uropene, solicitantul poate alege intre% - #alea (!o#ed$!ii nationale in fiecare dintre statele membre in care vrea sa obtina o protectie4 / #alea e$!o(eana di!e#ta care, printr-o procedura unica pe langa +ficiul 2uropean al (revetelor (+2()9 ii ofera o protectie in fiecare dintre statele semnatare ale Conventiei asupra (revetului 2uropean (C(2) pe care le-a mentionat4 - #alea e$!o/PCT care permite obtinerea unui brevet european pe calea unui depozit de brevet international (depozit .C"). Cererea este e'aminata de +ficiul $ondial al .roprietatii -ntelectuale (+$.- - faza numita JinternationalaJ), apoi de catre +2( (faza numita JregionalaJ, aflata sub incidenta Conventiei asupra (revetului 2uropean). Calea E$!o/PCT n cazul n care solicitantul dore*te s breveteze inven)ia sa n c1teva state membre ale Conven)iei privind (revetul 2uropean, el trebuie s fac alegerea dintre calea na)ional n fiecare stat n care dore*te s ob)in protec)ie, sau calea european, care printr-o singur procedur confer protec)ie n toate statele membre desemnate. Alegerea cii de brevetare este condi)ionat de mai mul)i factori, printre care *i factorii legali *i cei economici. *actorii le#ali. (revetul european este acordat n baza unei singure cereri dup efectuarea unei e'aminri n vederea aprecierii dac cererea de brevet european *i inven)ia revendicat satisfac cerin)ele conform C(2. (revetul european acordat confer o protec)ie similar pentru toate statele membre. n cazul alegerii cii na)ionale cererile se depun la fiecare oficiu n limba statului respectiv *i se redacteaz n conformitate cu cerin)ele na)ionale, totodat e'isten)a anumitor deosebiri n procedura de acordare a brevetelor n diferite oficii poate duce la acordarea unor drepturi na)ionale care difer n ceea ce prive*te e'tinderea protec)iei. *actori economici. n cazul cii na)ionale solicitantul trebuie s achite ta'e de depunere *i e'aminare, precum *i s achite serviciile mandatarului autorizat n fiecare stat separat. Conform procedurii europene de brevetare ta'ele se achit pentru o singur cerere, iar perceperea ta'elor este etapizat. 8a fiecare etap a procedurii solicitantul poate decide dac mai este interesat n ob)inerea protec)iei *i achitarea
/1

urmtoarei ta'e. 0e e'emplu, n baza rezultatelor raportului de documentare solicitantul poate decide solicitarea e'aminrii ulterioare sau abandonarea cererii. n cazul cii 2uro-.C" prima faz a procedurii de brevetare, numit faza interna)ional este efectuat conform prevederilor .C" *i include depunerea cererii interna)ionale, efectuarea documentrii interna)ionale de ctre Administra)ia de 0ocumentare -nterna)ional, publicarea de ctre (iroul -nterna)ional +$.- ((-) a cererii cu raportul de documentare con)in1nd opinia scris *i, op)ional, efectuarea e'aminrii preliminare interna)ionale de ctre Administra)ia de 2'aminare .reliminar -nterna)ional. 0up aceasta urmeaz faza regional care este e'ercitat n fa)a +2( n calitate de oficiu desemnat sau ales conform prevederilor C(2. C(2 a intrat n vigoare din a. 1=>C. $embri ai C(2 sunt actualmente 69 state (/> state membre 52, precum *i Croatia, -slanda, 8iechtenstein, $onaco, &orva@, ,Kitzerland *i "urLe@) *i plus la aceasta, brevetul european poate fi e'tins nc n 9 state (Albania, (osnia-Eerzegovina, #epublica e'--ugoslav $acedonia, ,erbia) cu care +2( a ncheiat acorduri de e'tensie. .rin urmare, conform C(2 protec)ia prin brevet a inven)iei poate fi ob)inut n 6C state prin depunerea unei singure cereri. "otodat sunt unele state membre C(2 pentru care calea na)ional nu este posibil. 0ac solicitantul dore*te s ob)in protec)ie n (elgia, Cipru, ?ran)a, 3recia, -rlanda, -talia, $onaco, +landa sau ,lovenia, n baza unei cereri interna)ionale protec)ia n aceste )ri poate fi ob)inut doar pe calea european prin ob)inerea brevetului european. n cazul cererilor interna)ionale, solicitantul trebuie s decid asupra cii ulterioare de brevetare nainte de e'pirarea fazei interna)ionale. 0ac el dore*te s ob)in un brevet european, el trebuie s ini)ieze la timpul potrivit procedura 2uro.C" (faza european) n fa)a +2(, care ac)ioneaz n calitate de oficiu desemnat sau ales. ,olicitantul trebuie s decid n faza european n care stat membru C(2 el dore*te s ob)in protec)ie prin intermediul brevetului european. 2l poate alege toate sau orice stat membru al C2(. 0e asemenea, el trebuie s decid dac dore*te e'tinderea cererii 2uro-.C" asupra unor state care accept procedura dat. Si&tem$l A!an:ament$l$i de la St!a& o$!, (!ivind #la&ifi#a!ea inte!na)ionala a !evetelo! de inven)ii "arile crora li se aplica prezentul aran!ament sunt constituite intr-o uniune speciala si adopt o clasificare comuna, numita FClasificarea interna)ionala a brevetelorG, denumita in cele ce urmeaz clasificare, pentru brevetele de inven)ie, certificatele de autor de inven)ie, modelele de utilitate si certificatele de utilitate. Clasificarea nu are dec1t un caracter administrativ. ?iecare dintre tarile 5niunii speciale ape posibilitatea de a aplica clasificarea ca sistem principal sau ca sistem au'iliar. Administra)iile competente ale tarilor 5niunii speciale vor indica% 1. in brevetele, certificatele de autor de inven)ie, modelele de utilitate si certificatele de utilitate pe care le elibereaz, cat si in cererile pentru astfel de titluri
//

de protec)ie, pe care le publica sau pe care le pun numai la dispozi)ia publicului pentru consultare. /. in comunicrile prin care periodicele oficiale fac cunoscuta publicarea sau punerea la dispozi)ie publicului a documentelor men)ionate la subalin. (i) simbolurile complete ale clasificrii date inven)iei care face obiectul documentului men)ionat la subalin.(1). Cla&ifi#a!ea inte!nationala a !evetelo! Aran!amentul de la ,trasbourg privind Clasificarea -nternationala a (revetelor (1=>1), intrat in vigoare la > octombrie 1=>:, prevede o Clasificare comuna pentru brevete, certificate de autor de inventie, modele de utilitate si certificate de utilitate. Clasificarea -nternationala a (revetelor (in continuare C-() este conceputa pentru a permite o clasificare uniforma a documentelor la scara internationala. .ersoana care clasifica documentul va atribui simbolurile de clasificare, conform editiei C-( in vigoare la data clasificarii. +biectivul principal 7 de a constitui un instrument eficace de cercetare a (0, utilizat de oficiile de brevet *i de al)i utilizatori n vederea determinrii nout)ii *i activitatii inventive. P!in#i(ii de #la&ifi#a!e 0ocumentele de brevet pot cuprinde / tipuri de informatii% informatie de inventie4 informatie aditionala. .entru ambele categorii de informatie vor fi aplicate aceleasi reguli de atribuire a simbolurilor de clasificare.

-nformatia de inventie este acea informatie care, din ansamblul de informatii tehnice dezvaluite in documentul de brevet (de e'emplu, in revendicari, descriere, si, dupa caz desene), reprezinta aportul adus de inventie stadiului anterior. -nformatia aditionala este informatia tehnica la care se refera obiectul inventiei, cuprins in descriere, dar care nu face obiectul unei revendicari si care, in sine, nu aduce nici un aport la stadiul anterior, insa poate constitui o informatie utila pentru cercetator. Sim ol$l &e#ti$nii ?iecare sectiune este determinata printr-una din literele ma!uscule de la A la E.% 1. &ecesitati curente ale vietii /. "ehnici industriale divers4 transporturi 6. Chimie4 metalurgie 9. "e'tile. Eartie :. Constructie ;. $ecanica% iluminat4 incalzire4 armament4 e'plozibil >. ?izica
/6

C. 2lectricitate

/9