Jocuri psihologice

"Tu nu vezi c oamenii sunt nite marionete?"

(oameni-avatare, ppui i ppuari)

"Matrix e un sistem, Neo. Acel sistem e dumanul nostru. Dar cnd eti nuntru i te uii n jur, ce vezi? A aceriti, avocai, !ro esori, tm!lari. Minile celor !e care ncercm s"i salvm. Dar !n atunci, aceti oameni ac !arte din sistem. . .i, deci, ne sunt dumani. #re$uie s nele%i. . ..c majoritatea nu sunt %ata s ie deconectai. Muli sunt att de ineri,.. ..att de neajutorai, de!endeni de sistem,. . .nct se vor lu!ta ca s"l a!ere." &Matrix, '((()

S vedem deci, cine sunt actorii i rolurile pe care le joac inconstient:

Paternuri comportamentale (jocuri manipulative, jocuri de putere, jocuri sexuale, parazitari)

(pe msur ce vei parcurge descrierea jocurilor, vei inelege mecanismul lor prezentat la inceput n termeni tehnici i care par greu de neles)

Jocurile psihologice i parazitrile (am detaliat parazitarea aici) satisfac foamea de structurare a timpului i produc o detensionare emoional in cadrul relatiilor sociale. Acestea constituie motivatii iologice, ne confirm faptul c e!istam insa stimulii pimii sunt negativi i ne fac s ne simim ru. "easemenea jocurile psihologice mai au i rolul de a avansa scenariul nostru de via (scriptul) spre o rasplat final. #n individ care a decis in copilarie su influena programrii parentale ca va avea un scenariu de via tragic, va tinde s i practice jocurile la intensitate ma!ima (gradul $), sper%nd inconstient la un eneficiu final tragic al scenariului su, de tipul singuratatii, ne uniei, sinuciderii sau consumului de su stante & alcool, droguri (jocurile de gradul $ se termina la spital, tri unal, cimitir). 'cenariile tragice, de genul (totul e groaznic(, (nimic nu are rost(, (nu e nici o sansa( etc. pot domina intreaga personalitate a individului care este construita pentru a justifica aceste deznodminte. )e de alt parte, stimulii emoionali pozitivi (emoiile pozitive) se o tin n intimitate (care const in schim uri sincere intre starile eului de *opil, cu acordul starii de )arinte pozitiv i cu controlul Adultului, conform definitiei Analizei +ranzactionale). "ar oamenii care nu au trait intimitatea in familia de origine

si in mediul lor social, nu o cunosc i o percep ca fiind impredicti ila, riscant i ipocrit dei parado!al e cel mai sigur mod de a comunica eficient, cu rezultat pozitiv. Astfel ei inlocuiesc intimitatea cu niste scheme predicti ile de relationare, numite in analiza tranzactionala (jocuri psihologice(. Aceste jocuri (ca si parazitarile de altfel) sunt inconstiente si prin ele incercam sa&i manipulam pe ceilalti pentru a o tine un eneficiu psihologic ascuns (inconstient), folosind tranzactii psihologice ulterioare (intre doua stari ale eului) incon%ruente (mesajul ver al nu confirma mesajul non ver al). "atorita acestei incongruene, plus a eneficiului ascuns negativ care ne face s ne simim ru, persoanele ce recurg la jocuri psihologice sunt frecvent e!cluse din cercul lor social, fiind considerate conflictuale.

,u e!ista joc psihologic cu eneficiu pozitiv si dura il de am ele parti (desi unii autori sustin asta). *and initiatorul unui joc psihologic comuta in final pe pozitia de )ersecutor si are ultimul cuvant, el se simte foarte destept in acel moment, insa eneficiul lui e de scurta durata, pentru ca poate pierde pro!imitatea cu -ictima, sau -ictima se poate intoarce impotriva lui (atunci sau mai tarziu), continuand sirul de comutari pana cand unul dintre jucatori ajunge decompensat psihic (daca schim urile dureaza ani de zile). Jocurile psihologice mai pot fi denumite si pacaleli, avand in vedere formula jocurilor descrisa de .ric /erne, care include in ecuatie o momeala si o comutare in final. 0ormula este1 2omeala 3 'tratagema 4 5aspuns &6 *omutare de rol (din )ersecutor7'alvator in -ictima si invers)&6"eruta &6/eneficiu negativ (confuzie) (Jocurile Adultilor & .ric /erne, *e spui dupa una ziua8 & .ric /erne si Alain *ardon & Jocurile manipularii). Jocurile care nu prezinta o comutare de roluri in +riunghiul "ramatic, A+&ul modern le considera parazitari (parazitare )arinte&)arinte, *opil&*opil, dar cele mai frecvente si nocive sunt cele *&), )&*). )arazitarile si jocurile au loc din starile negative ale .ului, *opil Adaptat ,egativ (neajutoratul, osumflatul, pmplul, ncuiatul), *opil li er negativ (,east%mpratul, 9 raznicul, 5e elul, *opilul "emonic, )sihotic), )arinte :rijuliu ,egativ (-ictima), )arinte ,ormator ,egativ ()ersecutorul, sau cum l&am denumit undeva mai jos, )atriarhul). ;ntimitatea intre doua persoane are loc intre starile pozitive ale eului (*opil li er, Adult, )arinte :rijiuliu pozitiv, )arinte ,ormator )ozitiv), si ea se face prin schim uri sincere, fara desconsiderari, e!agerari, parazitari, jocuri. "etalii despre cele < paternuri ale jocurilor precum i despre opiunile de contracarare ale jocurilor gsii n cartea -ann Joines, ;an 'te=art & Analiza +ranzactionala astazi, o noua a ordare (le voi reda la finalul postarii).

Jucatorii de jocuri psihologice sunt codependenti, dupa cum scria .ric /erne in cartea sa, :ames )eople )la> (Jocurile Adultilor). .!emple de jocuri complementare1 (?oveste&m( cu (+e&am prins fir@ai tu sa fi... ((sau (+e&am prins ticalosule()A (;ncercam doar sa te ajut( sau ("e ce nu...8( e complementar cu ("a, dar...(((eu nu ma las ajutat de tine() sau cu ()iciorul de lemn( (("a, dar cum crezi tu ca ar putea o persoana ca mine cu un picior de lemn s se ajute singur8( & piciorul de lemn putand fi inlocuit cu orice alt defect, minus, decompensare, etc.)A (jucaria mea e mai frumoasa ca a ta( e complementar cu (totdeauna ce are altul e mai un decat ce am

eu(. .!ista si jocuri de opozitie, vezi la final (dar tot pentru ca victima e dependenta fata de agresorul ei).

;n cartea sa, Jocurile Adultilor, .ric /erne spunea ca cei mai suscepti ili n a practica jocuri psihologice manipulative, sunt ( osumflaii, pamplii i ncuiaii(, cei care au rmas suprai pe prinii lor, dar care i vor proiecta suprarea toat viaa asupra altora (de unde se deduce ca de fapt jocurile psihologice sunt niste jocuri de putere i defens iniiate de *opilul din individul traumatizat in scopul magic de a se despagu i prin altii, neutrii, fara vina).

.!emple de parazitari )&), *&) (* reprezinta starea eului de *opil, ) )arinte) si jocuri psihologice1

B. "tialali sunt mai prosti ca noi" (daca este jucat in casnicie, intre soti, denota lipsa de iu ire in cuplu, i&i inva pe copii sa&i desconsidere pe ceilali oameni)A auzindu&si parintii, copilul poate decide varianta1 (Ce proti sunt ceilali, ai sa!i pacalim cumva"(

C. "Ceilalti sunt mai destepti ca noi" (daca este jucat in casnicie, intre soti, denota lipsa de iu ire in cuplu, i&i inva pe copii sa se desconsidere in raport cu ceilali oameni).-arianta1 (#ezi ca se uita lumea la noi i o s r$d de tine"( spun unele mame copiilor lor cand sunt mici si plang, crendu&le pe una dreptate sentimentul de a andon (dupa cum deducei, aceste mame nu&i iu esc copilulA in prima parte a frazei, mama se da victima alaturi de copil, apoi devine persecutor, aruncand responsa ilitatea unei lamari inchipuite asupra copilului).

$. "ia sunt mai %uni ca ilali" (este jucat de e!emplu de suporterii huliganici de pe stadioane, care se simeau valoroi prin identificare cu eroii din asme c%nd erau mici, iar acum ca aduli fac la felA si cand (eroii( favoriti pierd, sinele lor se neantizeazaA atunci e ine sa nu fi prin preajma, pentru ca lupta pentru reconfirmarea sinelui este dusa cu toti cei care le ies in caleA mai este jucat i de indivizi comple!ai, ca pe o proiecie pozitiv pe care o fac deseori c%nd sunt angajai ntr&un dialog cu cineva fa de care se simt inferiori, proiecia este fcut tot in scop de identificare (vezi, eu i laud pe ia, asta ar tre ui s&i dea de neles c eu s&ar putea s fiu la fel de valoros ca ia()A variante scurte1 (ia sunt cei mai %uni( sau (ce tari sunt ia, ceilali sunt nimic(

<. "&ai s desconsider pe cineva ca s m ridic pe mine 'n slvi". .ste jocul principal al arfei, cand cineva joac jocul sta cu tine, s&ar putea s urmezi tu pe lista desconsiderarii, fie direct, fie indirect, prin %rf. -arianta1 (*and inveti pe cineva sa fie curva, primul cu care va fi curva vei fi tu(.

D. "(s dori sa te desconsider indirect" sau ")ucaria mea e mai *rumoasa ca a ta pentru ca eu sunt mai *rumos si mai destept ca tine". .ste jocul laudaroseniei (o iect) si fuduliei (persoana).

-arianta1 E(l meu este mai %un decat al tauF. ;n mod sigur este unul dintre jocurile de aza, asa de raspandit incat prezenta sa coplesitoare poate sa ne impiedice sa vedem stupiditatea si inutilitatea lui. .ste un joc in care pozitia (.u sunt 9G & +u nu esti 9G( devine evidenta. .u ()ersecutorul) incerc sa&ti demonstrez ca ceva din mine, sau ceva ce eu posed, este mai un decat ceea ce esti sau ai tu si te pun in pozitia de -ictima. -ariatiunile sunt practic infinite. 'e trece de la lucruri relativ inofensive cum ar fi (catalogul meu este mai un, mai complet, mai actual...(, (stiloul meu(, (haina mea(, la lucruri mult mai grave1 ( religia mea(, (fiul meu(, (culoarea pielii(, si mai departe, la altele situate intre cele doua e!treme1 (masina mea(, (facultatea mea(, (lecturile mele(, ( prietenii mei( etc.9 servatie1 "aca eu critic masina cuiva pentru ca vreau sa i&o vand pe a mea, nu fac un joc psihologic, ci apelez la o strategie comerciala (dupa parerea mea, cea mai nepotrivita). *aracteristica unui joc de acest tip este aceea de a nu avea alt scop decat cel al minimalizarii interlocutorului. .vident, victima poate gasi la randul sau ceva de criticat si jocul poate continua astfel cu rolurile inversate.

Jocul are infinite versiuni. )oate sa ai a si forme interogative1 (Spune!mi ce jucarie ai ca sa iti spun si eu ce jucarie am, eventual mai %una ca ta, alt*el tac din +ur"(, (,are jucaria ta, o *i mai %una ca a mea-( "e cate ori cineva te intrea a ce computer posezi, n ce religie crezi, cu cine ai votat, doreste de fapt sa&si scoata in fata (jucaria( lui, si anume faptul ca poate are un computer mai un decat al tau (in cazul ca tu ai unul mai un ca el, va incasa un eneficiu negativ neasteptat dar meritat), o religie mai dreapta ca a ta sau un favorit politic mai cinstit decat al tau.

5eversul acestui joc este Autodesconsiderarea com inata cu ?acomia si ;nvidia, (.otdeauna ce are altul e mai %un decat al meu( & asa apar decizii ale scriptului de a fura sau de avea cu orice pret ceea ce si altii au ( ani, functii, profesii, motiv pentru care in facultati s&a ajuns sa se plateasca e!amenele si nu se invate deloc, de catre unii). )ot aparea decizii comice cum ar fi sa iei dupa ureche un medicament doar pentru ca ai auzit ca pe altii i&a (vindecat( insa pe tine sa te ucida datorita unei reactii adverse sau sa doresti sa ajungi medic desi nu ai potentialul psihointelectual necesar

si din cauza asta sa decompensezi psihic alegandu&te in final cu un certificat de handicapat psihic in loc de o diploma de licenta. *azurile de asemenea studenti impinsi de la spate de parinti ca sa devina (oameni mari( ((cat am vrut sa ajungi om mare( spune tatal complet dezamagit de esecul fiului), care in final au ajuns pe linie moarta, sunt destule.

H?egat de narcisismul secundar compensator al parintilor, acesta se poate agrava in timp, ego&ul lor hiperinflat poate sa atinga cote paro!istice, zdro ind orice urma de identitate a copiilor (parintele totdeauna multumit de sine si vesnic nemultumit de copil), pentru ca acestia sunt fortati sa devina7sa satisfaca o proiectie a ego& ului7fuduliei7mandriei parintilor. I. "/a, dar pentru c000" (comutarea din victima n agresor)A cineva se da victima, il ajuti, la urma el respinge ajutorul pe motivul (da, dar pentru c...sfatul tau e prost, adica tu esti prost...eu continui sa caut ajutor in alta parte(A varianta popular1 (i& aa&i ru i&aa nu&i ine(A dac la inceput erai salvator i ofereai ajutor unei victime, iat c la final ai devenit tu victim iar victima persecutorul tu. )oi s comui din nou n persecutor i s spui celui care i&a respins ajutorul c e (irecupera il(, apoi acesta poate s comute din nou in victim i s se pl%ng c nimeni nu vrea sau nu e n stare s&l ajute. Acest joc e greu de evitat, dar se poate stopa imediat dup prima comutare spun%nd (sigur, chiar i recomand s caui soluii i n alt parte( (psihologie invers, s pui oglinda n faa celui care joac). -ersiunea (/ar dac0008J( ascunde intenia de a co i n scopul de a semana ideea c nu se poate, c nu va dura.

K. ((i ajuns si tu ca mine, a, a( (se poate juca constatand mereu eecurile sau minusurile majore din viata cuiva prin comunicare direct, este jucat n grupurile de (prieteni( ratai social, material, fr relaii cu se!ul opus, poate fi un joc de ncheiere, dupa care protagonistii se pot ucide intre ei sau se pot duce s se sinucid individual, sau de ce nu, in grup). .ste jucat des de ctre alcoolici, n stare de e rietate, dup care se termin la spital.

L. "#ei ajun+e si tu ca mine, da, da" sau "1as2 ca o sa vezi tu, o s peti ca mine", "#ezi, o s peti i tu la *el((este jucat de catre cel care se simte fr nici o ans, n faa celui pe care l&ar dori din invidie fr nici o ans)A este jucat n sperana c se va ajunge la (ai ajuns i tu ca mine, ha, ha(. Alta varianta1 (las ca o sa vezi tu unde o sa ajun+i(.

M. "#ictima" sau "3imeni nu m iu%ete"" & este jucat mai des tot la ar, at%t de r ai c%t i de femei, care spun (+oat viaa mea am muncit i nimeni nu mi&a dat nimicJ( sau (+oat viaa mea am fost amr%t dei am muncit din greu( (astfel prinii i proiecteaz inutilitatea propriei viei n copiii lor & scriptul de ran). *ei care au ncetat s se mai vicreasc, sunt i cei care s&au desrnit (au reuit s prseasc definitiv satul). .fectul negrii de sine se proiecteaz incontient asupra progeniturilor i se e!prim n structurarea ataamentului primar nesi+ur sau am%ivalent.

*a sa vezi ce isi doreste de fapt un (jucator( tre uie sa&i citesti jocul (spusele) in oglinda.

"e e!emplu (+oat viaa mea am muncit i nimeni nu mi&a dat nimicJ( inseamna (+oata viata mea am dorit sa nu muncesc si altii sa&mi ofere totul(.

(+oat viaa mea am fost amr%t dei am muncit din greu( inseamna (,iciodata nu sunt multumit cu cat am, iar munca inseamna un chin pentru mine( s.a.m.d.

+oate acestea fiind proiectii, vazute in oglinda, ele ne dezvaluie cu cine avem de a face. "e aceea e atat de o ositor sa ai de aface cu asemenea persoane, pentru ca ele niciodata nu spun direct adevarul, ci doar emit proiectii (proiecteaza asupra altora propriile nemultumiri si neputinte). *e vrea victima (care sufera( de la cei din jur8 "e la ('ufera cu mineJ( pana la ('ufera tu in locul meuJ( Astfel, ea incearca in diverse moduri (cu un film trist, o carte trista, o melodie trista, o intamplare trista), sa modifice starea de dispozitie a partenerului de viata sau a copilului (daca&l are) spre depresie. Apoi dupa ce vede ca celalalt s&a intristat, si a devenit si el o victima (care sufera ca si ea(, se ucura in sinea ei, pentru ca a dat si altora starea ei de tristete. "aca potentiala victima e un copil, sla e sanse sa nu rezoneze la comanda. "aca e vor a de partenerul de cuplu si acesta e suficient de constient incat sa refuze invitatia la tristete, victima (care sufera( poate deveni agresiva in alte moduri, mai directe, nu asa su tile cum a fost pasarea depresiei. ;n timp se poate ajunge la acuze de genul1 (,u ma iu estiJ(, victima (care sufera( se simte izolata, a andonata, neinteleasa. *ei care ajung in psihoterapie si afla ca din cauza parintilor li s&a intamplat ce li s&a intamplat, si decid sa nu&si asume raspunderea de a se corecta, ci sa ramana victime eterne, intrerupand psihoterapia, vor juca (*at ghinion am avut, saracul de mineJ(

-ictima are diferite denumiri (sinele ranit, in psihanaliza), *opil 'omatic sau *opilul din *opil in Analiza +ranzactionala, *opilul interior (inner child) iar dupa mine, -ictima se numeste 9rfanul 'uprem. *am toata viata, -ictima traieste sentimentul de a andonat, asa ca isi cauta mereu )arinte in chip de 'alvator. "upa care devine dependenta de el. 'alvatorul poate fi partenerul de viata, sau psihoterapeutu, sau prietenii, etc. 5elatia -ictimei cu ceilalti este de tip sim iotic, *opil&)arinte.

BN. ", s *iu din ce in ce mai mojic cu tine, ca s vd c$t de mult m iu%eti" (este vor a de jocul OicO me, lovete&m). 2otivaia de suprafa este o inerea pro!imitii n mod forat, (#ite, vezi ca pot sa fiu intim cu tine8 'i asta chiar dac tu nu vreiJ( (viol emoional). 'copul real e reconfirmarea poziiei de via ((eu nu sunt oO & ceilali nu sunt oO pentru ca n final m vor prsi, aa cum fcea i mama cand eram mic() i avansarea scenariului spre rsplata final (singuratatea).

BB. Salvatorul "din vor%e" spune celor pe care&i considera niste victime1 "4ite5#ezi ce mult te5v iu%esc-" & este jucat indeose i de femeile de la ar, care pot spune r ailor sosii de la munc1 ('racii de voi, ce greu tre uie s v fi fost( sau care tocmai sunt angajati intr&o munc grea1 (/ieii de voi, ce greu tre uie c v esteJ(. 9 alta modalitate de a juca acest joc se o serva la parintii deose it de grijulii & mamele sufocante & cu nevoile fizice (mancare 4 hranireA haine, caldura 4 protectie) ori de sanatate ale copilului insa il refuza pe acesta ori de cate ori cere o jucarie (care e ucuria sufletului). "e unde se deduce ca acel copil e tratat ca un o iect (agresorul parinte are grija de corpul victimei copil, pentru ca acesta urmeaza sa&l despagu easca in viitor pe agresor, cum ar fi de e!. sa ajunga in viata ce a dorit parintele si nu a putut, sau sa arate intr&un anume fel, daca se poate perfect, etc.). Asa poate invata un copil ca1 (tre uie sa fiu olnav pentru a o tine ce doresc, o e!cursie, o jucarie(. (cest joc este mani*estarea ipocriziei (de aceea l&am numit ('alvatorul din vor e(, sau (-ezi ce mult te iu esc din vor e8(), a proiectiilor narcisiste ale parintelui in copil (parintele isi ofera lui insusi o jucarie prin copil, in sensul ca copilul nu e lasat niciodata sa&si aleaga jucaria, haina, etc.) si a supraadaptarii (copilului i se spune sa faca o trea a, dar dupa C minute i se ia lucrul din mana pe motiv ca parintele crede ca e incapa il sa faca acel lucru, sau ca e prea mic si sla , etc.) 2esajul din spatele jocului este (-ezi c%t grij (din vor e) am de tine (voi)8(. "6u stiu ce e mai %ine pentru tine (dar tu si+ur nu sti) si iti repet mereu asta ca sa vezi cat de mult te iu%esc" este jocul preferat al parintilor narcisisti, sufocanti, ipocriti, care se su stituie alegerii si gandirii proprii a copilului. A spune cuiva ce sa faca (in orice situatie) tine tot de jocul "#ezi ce mult te5v iu%esc-" si este o forma de parazitare (furtul deciziei7rapirea intentiei) similara cu injonctiunea (nu gandi, nu cauta solutii, ti le ofer eu totdeauna, gandind pentru tineJ(. Acest joc este o modalitate disperata a narcisistilor de a o tine gratificare (caci ei mereu spera sa fie laudati pentru ajutorul necerul). ,u avem dreptul sa spunem altora ce sa faca, cel mult sa le sugeram & (eu in locul tau, as proceda astfel(. 9 alta cauza pentru care este jucat acest joc e o tinerea multumirii personale (ce spuneam mai inainte), atentiei, valorizarii etc. (6i, cum e m$ncarea mea, ce not imi da i-( .vident, nota BN, ca doar stim c%t de mult ne iu eti(. #ezi cata +rija am de tine-F (parintele care intrea a mereu esti satul, mai mananca, nu ti&e frig, mai pune o haina

pe tineJ). ,iciodata nu intrea a, esti fericit, sau de ce esti trist8 "aca te plangi, primesti devize7sa loane, EAi curaj, fii darz si lupta ,icolaeJF

-arianta masculina a Salvatorului ipocrit (curvarul fara scrupule)1 sunt de regula ar ati intre $N&<N ani care dau anunturi la matrimoniale care suna cam asa1 (/ar at finut, manierat, cu apartament, auto si servici sta il, caut partenera pentru o relatie serioasa, de durata( (nimic mai direct pentru instinctul feminin). -ictimele acestor anunturi sunt de regula femeile cazuri sociale (care stau in chirie, cu salar mic, dar cu dorinta de a intemeia o familie si a face copii). )acaleala consta ca in loc de casatorie, familie si copii, deci o relatie cu un contract clar, femeia primeste in schim ul adapostului o relatie de concu inaj, adica o relatie fara aze contractuale, unde ar atul face legea, iar femeia e la mana lui ((nu&ti convine, pleaca, alte $N stau la rand(). /eneficiile ar atului din asemenea relatii sunt se!ul gratuit (momeala lui pentru ea e aza lui materiala, hotelul fara ani, momeala ei pentru el, e se!ualitatea ei (gratuita( si culmea e ca multe stiu asta constient, dezvolta si un delir de grandoare se!uala ca sa nu se simte pagu ite intr&o asemenea relatie din interes). 'e intelege de la sine ca sentimentele nu prea e!ista in asemenea relatii care pornesc de la un troc. "esi ar putea foarte ine sa e!iste iar 'alvatorul sa fie unul real si nu ipocrit. .u sunt empatic cu drama femeilor caz social, care poate au si un copil din relatii anterioare, si nu le consider materialiste. "esigur, dupa B&C&$ ani ma!im, femeile in cauza se prind de pacaleala. Atunci incep sa ceara socoteala ar atului1 (*e ai de gand cu mine8( 5aspunsul poate fi unul dur, de tipul loviturii su centura1 (+u nu esti in pozitia de a&mi pune mie conditiiJ( (adica hit the road JacOJ). 0emeii ii ramane sa planga si sa plece. 'alvatorul s&a deconspirat ca fiind doar un sarlatan.

BC. ('alvatorul compulsiv( sau "scu*ita roz(, ('alvatorul nepltit sau de ocazie( sau (Sindromul copilului de min+e(, "Cci nimic nu2i mai *ain dec$t s stii c esti mai %un dec$t nimic(. 'alvatorii de ocazie pot fi cei care modereaza forumurile de discutii (cauta sa compenseze lipsa de autoritate din viata lor reala in lumea virtuala si traiesc cu iluzia ca pot face astfel ordine in haos), astfel intalnim anumiti useri permanent pregatiti sa ofere sfaturi de psihologie7psihiatrie (inconstienti de comple!ul salvatorului care este o agresiune, pentruc feed acO&ul se ofer numai cand este cerut i mai ales pltit), userii care ofer configuratii hard=are pe forumuri si lectii de depanare la orice, traducatorii de filme pirat (ce ne&am face fara ei8), toti acestia sunt prinsi ca intr&o capcana, din care nu mai pot iesi, ani si ani de zile, chiar toata viata. 2ai sunt si unii care se simt a fi avocatul neplatit al lui "&zeu si incearca sa converteasca suflete pe forumurile de religie, intrand in dispute nesfarsite cu ateii si cei de alte credinte (deseori cazand in zavistie, pacatul galcevii). .i au deviza7driverul ('alveazaJ( care e un miraj, ca nu le spune cate suflete tre uie sa salveze ca sa fie si ei salvati pentru munca lor de salvatori inchipuiti. .i nu stiu ca salvarea e individuala, si nu se masoara in numarul de mesaje partizane de pe forumuri. +otusi, nu pot sa nu recunosc ca acest log se datoreaza tocmai unui asemenea joc i c multe din cele scrise aici, provin de la asemenea oameni anonimi (care se vor a fi prinii altora in virtual, sau simpli copii locai n faz narcisic care vor sa spun1 (2 vedei8 .!ist, sunt i eu un la ceva, uitai&v v rog i la mineJ(). Asadar cele scrise

aici sunt preluate din cri, sau de la oameni calificai (psihoterapeuti), insa fiind informatie la mana a treia, sunt contaminate de proiecii i alte distorsiuni (find scrise la suparare). 2ai vad un joc, 'alvatorul necinstit sau interesat (care il voi descrie mai jos).

B$. (7 %ucur ca nu mi s!a intamplat mie asta( sau (4ite ce au pit ia( (o variant de (hai s ne ucurm c a murit capra vecinului()

B<. "/atornicul"1 anca este parintele care iti structureaza timpul ca sa nu te alienezi si sa ai stroOe pozitiv cand iti platesti rataA este jucat de catre cei care iau credite multiple, simultane, ca la urma sa le mai ramana ani doar de franghie si sapun. 9pusul (datornicului( este (depozitarul(, cel care cauta la nesfarsit sa&si multumeasca )arintele sau un reprezentat de anca, economisind su forma depozitului ancar pentru a primi ca stroOe pozitiv do anda, pe care o adauga la suma deja depusa. Acestia, interzicandu&si orice ucurie in viata, datorita compulsiei de a economisi, isi pierd sensul de a e!ista, pentru ca isi anuleaza motivatia reala de a trai, care este ucuria in diferitele ei forme. Astfel, ei pot ajunge sa depoziteze in propria locuinta gunoaiele de la tom eroane, in disperarea de a avea mai multe stroOe&uri pozitive care evident sunt false. 890 "&ard to +et" sau ('tiu c m&ai dori dar vezi, tu nu te ridici la nivelul meu( sau ('unt scump la vedere( sau ()rezena mea cost( sau (2 retrag puin de pe scen pentru a fi rechemat din nou ca s&mi (re)confirm valoarea asupra lor7ta(A este un joc erotic dar poate fi si unul social.

*n +ild at ,eart e o scena foarte violenta in care unul dintre personaje, /o >, ii tot sopteste ('a> fucO me( celei pe care o place (?ula). 'ta lipit de ea. ?ula era deja intr& o relatie cu altcineva si, desi il placea pe /o >, nu voia sa spuna. "ar el tot insista, ii tot soptea, pana cand ea a cedat si a zis in soapta (fucO me(. 'i dintr&o data el sare ca ars la D metri si spune foarte zam itor ceva de genul (9hh... mi&ar fi placut foarte mult, dar vezi tu, acum chiar tre uie sa plec. 5amane pe alta data(. ?ula ramane singura in camera si plange. ?ula se simte violentata mental si anuiesc ca daca agresiunea lui /o > ar fi fost una fizica (se! propriu&zis, fortat), nu ar fi fost la fel de intensa. /o > isi creste dezira ilitateaA pt ca el era urat iar ?ula nu i&ar fi propus niciodata sa faca se! , asa ca o forteaza sa spuna, numai ca sa o refuze si sa isi creasca stima de sine si valoarea in ochii lui.

)sihanalitic, jocul (Pard to get( poate fi proiectia neaccceptarii de sine in ceilalti. .u sunt cel care nu are incredere in sine, dar i resping pe toti ceialalti ca sa creada ca ceva nu e in ordine cu ei. 0emeile joaca acest joc ca pe o modalitate de defensa. ;n special cele care au multe oferte. *a le place unora sa joace pe (intangi ila(, nu incape discuieJ .!ista femei, care joaca hard to get la modul...hard, isi fac partenerul s atepte p%n ei ncep s le urasc, adic se culc cu un partener dup o perioad de ateptare aa de lung nc%t nu mai are nici un sens, toat ateptarea s&a metamorfozat in mintea do itocului care a...ateptat prea mult, n ur latent, care va e!ploda la un moment dat n timpul pseudorelaiei, fie asupra femeii, fie asupra copiilor dac acetia apar. 9rice joc de putere, prin legea firii, necesit o despgu ire pentru a fi dezamorsat. i acea despgu ire nu e o rz unare, ci o compensaie la un a uz. )entru c asta semnific un joc de putere, un a uz al cuiva asupra altcuiva.

#neori jocul (Pard to get( ascunde intentia de a&i arta celuilalt c.... ru cu ru, dar mai ru e fr ruJ

BI. "/isponi%ila"1 (sunt disponi il, dar nu pentru tine, ha, ha(A este un joc erotic. *a sa devina un joc social, ar tre ui sa se transforme eventual in (hard to get(. 0emeile care joac (disponi ila( se pot alege cu un viol.

BK. ".ransexualul" & (. greu sa ma valorizez ca ar at, tre uie sa muncesc, tre uie sa am creier, ncredere in sine, ra dare, mai ine nghit nite estrogeni, apoi o sa&mi creasc niste %e, imi pun i o fofoloanc i totul vine de la sine, aca o sa le dau cu tifla fraierilor de se! masculin care nu au fcut ca mine(. * transe!ualitatea e un joc psihopatologic demonstrativ, se vede ine la mitingurile transe!ualilor.

BL. "&omosexualul" & (2ama e o scorpie, sora mea e o ticloas, toate femeile sunt nite estii, dar r aii m iu esc, i eu i voi iu i pe ei(. Atunci c%nd homose!ualitatea nu e determinat genetic, ci datorit unui printe de se! opus ori il, e un joc psihopatologic. "esigur, toi homose!ualii vor spune c aa s&au nscut. 'e poate o serva ns strdania cu care un homose!ual de cauz psihologic ncearc s conving c el e aa nu prin alegere personal (i incontient) ci pentru c instinctul a decis asta. "ac ar fi aa, atunci nici n cot nu l& ar durea c e homose!ual, dar tocmai pentru c e o alegere i o minciun de sine, el ncearc s se disculpe d%nd vina pe instinct. +otui, sinele original se va revolta mereu n aceti oameni, iar viaa lor n general este una mizera il, care se nv%rte n jurul acestei minciuni pe care sinele original al lor nu o va accepta niciodat (a se vedea viaa lui :eorge 2ichael). Qn general, homose!ualii au o via personal plin

de conflicte cu autoritatea, iar conflictele nu sunt pe tema homose!ualitii. Qns lupta pentru confirmarea sinelui fals i t%rte pe multe tr%muri de conflict.

BM. "Prostituata" & poate fi un joc de tipul (Am s le&o art eu lor dar...numai pe ani( sau (9 s mi&o pltii voi ( r aii) pentru ce mi&au fcut tata i mama(. ;n acest caz, prostituatia este un joc demonstrativ, de rz unare. "uce la alienare in final (alienare inseamna instrainare de oameni). )rostituata nu traieste cu anii incasati, ci prin acei ani, de aceea nici nu negociaza pretul pentru c o reducere ar insemna pentru ea automat o stir ire a valorii personale. "ac nu&i ncaseaz anii (pentru c nu i&a cerut nainte), sinele ei se neantizeaz, atunci poate deveni o fiar. Qi poate ucide clientul. "ei prostituatele sunt lipsite de confirmri afective, ele decompenseaz greu pentru c primesc totui niste ucurii, se!ual (de la anumii clienti care arata mai ine), materiala ( anii). "oar acele prostituate decompenseaza psihic si ajung la marasm fizic, care sunt deja goale afectiv din familie, care se izoleaza (nu au prietene), care agreseaza clientii su til (prin interdictii, sa nu fie atinse ici, colo, etc., prin priviri ostile, etc.). 9data ajunse la marasm fizic, pierd si clientii, iar odata cu ei si ucuriile mai sus amintite, iar de aici pana la decompensare psihica si suicid e doar un pas. "eviza7justificarea prostituatelor este (fiecare femeie are dreptul sa&si foloseasca corpul cum vrea( & egocentrism, joc de putere, e!ploatarea sla iciunilor celorlalti (adica ale ar atilor, ele profitand de instincul se!ual e!acer at al ar atilor, in majoritatea cazurilor fara nici o mustrare de constiinta). Cand vine vorba de munca, unele spun: "Mie mi-a dat mama cu ce sa traiesc!" (mama fiind o fosta prostituata). Altele au gasit scuza potrivit : "!aca dragoste nu e, sa o facem pe bani!"

CN. "&oul" & poate fi tot un joc de rz unare i despgu ire mai mult de ordin material, (9 s iau (hotul nu se gandeste ca fura, ci ia ceea ce crede ca este de drept al lui) de la voi tot ce nu mi&au dat tata i mama(.

CB. "6scrocul" & este un joc de despgu ire n primul r%nd de ordin moral, i mai apoi material, (+e voi pcli s&mi dai tot ce doresc de la tine, pentru c i alii (mama, tata) m&au pclit pe mine i nu mi&au dat nimic( sau (+e&am pclit, deci sunt detept, nu prost cum credeau mama i tata c a fi (ori colegii de scoala)(.

CC. ":antajistul" & poate fi jucat cel mai simplu din poziia funcionarului pu lic care nu&i face datoria fr o plat suplimentar. *eea ce denot ca acesta se afl acolo nu pentru a&i face datoria, ci pentru a profita de poziia care o ocup. *el mai dur caz de antaj l practic medicii care condiioneaz actul medical de o plat anterioar, sta ilit de ei funcie de statutul pacientului, (v cost at%t, punct( adic ( anii inainte, sau mori(. . o asemnare intre prostituate i prostituaii profesionali, pe undeva e tot un antaj. Ri prostituata spune ("ac vrei s te finalizez, scoate anii nainte(.

C$. "Procesomanul" sau (le arat eu lor(, *opilul din jucator vrea s se introduc cu forta pe ua prinilor tocmai c%nd acetia sunt intimi i se simt cel mai ine, din invidie. Aa c anumii vecini dezvolt un ho > din a te da pe tine n judecat de BN ori pe an, ca tu s nu te simti ine cu familia, pentru c vecinul e singur si nu are ce face, aa c i structureaz i el timpul cumva, ca sa nu se alieneze de tot. ;ar la tri unal cand eti citat, are ocazia sa comute n )arintele paranoic (pe care l&a avut) i s socializeze cu tine prin reclamaia pe care i&o citete judectorul. *ci altfel, *opilul timid din reclamagiu nu are curajul s socializeze, dec%t prin intermediari. )osi il c dup ce se va plictisi de jocul (procesomanul( s se apuce de jucat (piromanul( i s&i dea foc la ua apartamentului. 9rice stroOe repetat prea mult, produce toleran, aa c e nevoie s fie nlocuit cu stroOe&uri mai puternice. 9ri s dai foc la vecini e o surs puternic de stroOe&uri.

#n mod mascat de a juca procesomanul am o servat la psihoterapeutii atrani, care nu se pot opri din a trai in sim ioza terapiei cu pacientii lor, psihoterapeuti care isi desfiinteaza parintii post mortem prin intermediul parintilor pacientilor (daca n&as fi vazut asta cu ochii mei nu as crede&o posi ila, de fapt psihoterapeutul macinat de ura fata de proprii parinti se raz una pe parintii pacientilor, asa zisa relatie de contra& transfer patologic, nu vreau sa spun prin asta ca terapeutul ar tre ui sa&si im uneze clientii vis&a&vis de parintii care i&au distrus, dar nici sa&i canalizeze spre o ura patologica, autodistructiva, care poate duce la psihoza).

C<. "7anipulatorul" & un joc pe care l&am descris aici, la *oaching.

#n joc psihologic foarte eficient este acela de a fi de acord cu cel ce se vaita, ca el sa se simta inteles, apoi sa&i arati calea catre raz unare si el te va urma. *a raz unarea sa ai a o iect, pui acolo ceva, cum a pus Pitler evreii, de e!emplu. Polocaustul (pe care au ajuns unii sa&l nege, ca sa&l poata repeta la nevoie) a fost crucea cea mai grea a evreilor de pana acum, ce i&au facut ei lui ;isus, pe nedrept, nemtii au facut evreilor la fel pe nedrept, dand toata vina pentru esecurile germane in economie si raz oi pe evrei. Asa au fost nazistii amagiti, sa creada ca evreii sunt de vina pentru tot, ori nu a fost asa. *and lumea va ajunge in iar impas mare (peste DN& BNN ani), nu va putea sa&l ia de gat pe "&zeu, insa inconstient vor cauta sa se vor raz une pe .l tot asa, incercand sa&i e!termine pe evrei. 'i "aniel spune ca aproape vor reusi, si ;oan la fel. $,D ani (0iara( va sta in ;srael.

CD. (4ite ce jucrii am eu, pa"( (e o variant enervant a versiunii (jucaria mea e mai frumoasa ca a ta( descrisa mai sus). .!prima nevoia de a te lauda fara a da si celuilalt posi ilitatea de a se echivala.

CI. "Provocatorul( sau (instigatorul( sau (luai&v la taie, tu cu el( sau (c%nd doi se ceart, al treilea c%tig(. "e e!emplu c%nd doi r ai se at pentru o femeie, aceasta chiar dac nu vrea neaprat, are ocazia s&i confirme valoarea erotic, pur i simplu n mod pasiv. 5z oiul e de asemenea un joc de tipul (luai&v la taie, tu cu el( n eneficiul unui cerc restr%ns de politicieni instigatori&provocatori, care nu particip niciodat concret la joc, (unii au fost trai la rspundere de tri unale internaionale, alii nu).

CK. "Ceretorul" sau (sunt al nimnui, nimeni nu m iu ete, nu am pe nimeni, aa c uitai&v la mine i suferii alturi de mine, iar privitul v cost c%t dorii dvs.( *eretorul alege incontient sau fortat7o ligat s&i pl%ng de mil i s valorifice material acest fapt de la cei care se identific cu starea lui, (l ajut c poate ajung i eu ca el(. 'au, unii isi cumpara placerea de a se simti marinimosi, atunci cand ofera un nu unui ceretor. 2ila inseamna i desconsiderare. 'i totusi...pentru a intelege de unde vin acesti pioni de sacrificiu ai societatii, de ce situatia lor se perpetueaza in 5omania, recomand lucrarea ()';P9?9:;A ).5'9A,.?95 *# ,.-9; ').*;A?.(. #neori cersetorii sunt initial victimele parazitarii si jocurilor, fiind (secati(, devitalizati, ca mai apoi sa fie parazitati financiar, prin e!ploatare materiala, de catre cei care le&au (mancat( sufletul.

CL. (Seducia(, ('eductoarea( sau (+u tre uie s m doreti i eu s&mi dau acceptul(. .ste jucat de femei care nu au curajul sa propuna nimic concret i direct unui ar at, pentru ca nu au suficienta incredere in sine, in felul in care arata, etc. "e regula o femeie care incearca sa o tina un eneficiu pe calea seductiei, este seductiv&manipulativa, totdeauna. 0oarte greu se poate ajunge la intimitate emoioanl cu asemenea persoane, pentru c nu sunt sincere. Jocul e de fapt, (ce& mi dai ca s&i dau(. #nii ar spune i ce, s stea aia ca o maimu nespalat i neingrijit ca nu care cumva sa seduca vreun r at8 Am auzit c n rile germanice femeile seduc mai discret, dar se spal mai ine i nu put a....corupie se!ual. 'e poate spune totui c i un r at care respinge total seducia, o face pentru c nu are ncredere n sine n raport cu se!ul opus.

;ntr&un film, de data asta femeia e cea care agreseaza ar atul (spre deose ire de jocul (Pard to get( unde el o agreseaza pe ea). *ei doi fac se! si deodata femeia triumfatoare ii spune ar atului1 (>ou =ill never have meJ(. 0emeia vrea sa arate ar atului ca i este superioara, ca nu se lasa mai prejos. *a, desi ar atul ii poseda trupul, sufletul ei nu il va avea niciodata. Aici se!ul e vazut ca un joc de putere pe care femeia vrea sa il castige.

#nele fete cand trec de $N de ani primesc de la alte prietene mai e!perimentate, sfatul1 (+ermin cu puanii i caut un r at cu potenial(.

".rasul cu oc iul" se tie de c%nd lumea c este manifestarea omului de nimic. +rasul cu ochiul este una din manifestarile comportamentului seductiv&manipulativ (un instrument de atragere (pe calea pierzaniei( a oului care are deja inelul n nas, cred c tii cum sunt dui oii la mcelrie, i dac nu tii pipii&v la nas s vedei dac nu avei cumva acolo un inel gros de fier). ;ncontientul celui care trage cu ochiul te pune in gard c te va e!croca, prin e!ploatarea unei tre uine primare a ta, de regul se!ual7afectiv. 0emeia care trage cu ochiul, de fapt vrea s spun, (ai grij, ceea ce vezi, nu este de fapt ceea ce sunt n esen, dar acum sunt n stare de orice ca s o in de la tine ceea ce vreau(. +rasul cu ochiul sunt precum atjocorirea sau lestemarea, gesturi disperate de a avea ultimul cuv%nd n faa celui care oricum este perceput ca superior i nvingtor. "e aceea aceste practici aparin....oamenilor de nimic.

CM. "Politicianul" sau "jocul politic" descris aici. )oliticianul este jocul in care agresorul nu&si priveste niciodata victima in ochi in mod direct. .l nu vede ochii victimei, dar victima vede ochii lui la televizor, si el stie asta. "evil =ears prada (diavolul se im raca de la prada) e un titlu sugestiv in acest sens...

$N. )ocul puterii sau (Patriar ul"0 ()atriarhul( este cel care vrea s decid cine are drept de viata si de moarte asupra celorlali (si isi justifica intentia a soluta in special prin e!tinderea simtului proprietatii asupra terenului7casei7 unurilor sale la simtul proprietatii asupra oamenilor ce vremelnic se afla pe teritoriul sau ori sunt nevoiti sa se foloseasca de resursele sale & +e crezi stp%n in casa mea8 & vezi proprietarul care crede ca face un favor chiriasului ignorand cu desavarsire suficienta achitarii chiriei) . .ste jocul prin care agresorul (convinge( victima s cread c el, agresorul, are "putere de via i de moarte" asupra ei. Astfel, agresorul recurge la intimidare, violen fizic e!trem, ver al ((taci c te omor, ori faci cum spun eu, ori te omor( (vin peste tine si de fac praf, te joc in picioare, te dau de pereti( etc.) i prin lovituri su centur. +actica loviturilor su centura, este o strategie de agresare ver ala a soluta, n care agresorul lovete n cele mai intime i evidente minusuri, defecte fizice7mentale i greuti sociale pe care le are sau le nt%mpin victima. ;n plan fizic, tactica loviturilor su centura este descrisa in /i lie prin (tu erai cel care loveai n cel czut( in opozitie cu (cel care nu va stinge mucul care mai fumeg(. "e e!emplu, un violator, isi e!trage satisfactia psihologica din jocul puterii pe care il e!ercita asupra victimei. "ominarea si intimidarea victimei, cu teama de moarte iminenta pe care o produce asupra acesteia, este ceea ce cauzeaza trauma cu tot ce implica ea (frica de moarte, ura pentru actul se!ual, ura la adresa ar atilor, preluarea vinei si a responsa ilitatii pentru viol uneori, cand familia acuza victima pentru ce i s&a intamplat). "eseori la jocul puterii recurg tatii sau unicii care vor sa fie considerati (patriarhi( in cadrul familiei lor, adica niste mici dictatori. "ar nu este e!clus sa fie

practicat si de femeile care isi conduc familia prin EmatriarhatF. A forta copilul sa manance e un gest de putere. Aici incepe dominatia parintelui a uziv. *opilul poate sa se impuna, sau sa se supuna. ;n cartea 2arie *ardinal & *uvinte care eli ereaza, veti vedea acelasi gest, fortarea la mancare, pentru ca parintele totalitar vrea sa controleze copilul. ,u mancarea conteaza, ci faptul ca parintele se impune & a vrea sa manance copilul mai mult, desi e satul, a e nemultumit ca nu&i place mancarea copilului & nu are intelegere pt copil (se stie azi ca un copil are alte gusturi alimentare decat un adult). "ar scopul e controlul, ca sa se simta adultul a uziv ca un papusar, ca el controleaza o marioneta fara vointa & copilul. +atal meu avea grija sa nu vor esc in timpul mesei si nici sa nu eau apa decat la finalul mesei. ;nterdictia de a nu vor i in timpul mesei, justificata prin aceea ca mi&ar intra aer in stomac, are in spate un mesaj psihologic (nu fi important cu mine de fata(. ;nterdictia de a nu ea apa in timpul mesei este o interdictie la placere. +atal meu mai era preocupat intens sa nu ma mastur ez. Alta interdictie la placere. +erapeutul mi&a e!plicat ca agresorul instinctual nu doreste ca victima sa se ucure, pentru ca o percepe ca fiind independenta de el, deci li era.

(%andonul ca joc al puterii ((.u te pot parasi cand vreau, tu ai nevoie de mine, nu eu de tineJ(). Puterea de a a%andona este resimtita de victima dupa ce agresorul isi proclama atotputernicia sa asupra victimei si asupra teritoriului in care victima este nevoita sa traiasca, in special prin mesaje nonver ale (agresorul vor este cu o voce in crescendo, care intimideaza victima, sta in pat cu picioarele crac&peste&cracH, i spune copilului&victima (du&te ma de aici ca am ceva de vor it cu ma&ta( etc.) Asadar, unele persoane provoaca ca si o consecinta secundara a comportamentului lor, sentimentul de a%andon am$nat pana nu se stie cand, propriilor copii sau parteneri de viata. 0ac acest lucru cu scopul de a fi perceputi de catre copil ca superiori si atotputernici, ca ei sa simta etia puterii asupra celui neajutorat si dependent. .i (parintii) folosesc fraze conditionante de genul (aci te las, sa te descurci singur (daca nu faci cum spunem noi)(, (sa vedem ce te faci fara noi(, vin si unicii dependenti de parintii copilului care spun nepotului (+u nu poti trai fara ei (parinti), asculta&i, nu te pune cu ei, daca nu esti pe picioarele taleJ( etc.

"aca parintii sau agresorii sunt la randul lor parasiti de victima (care nu se stie prin ce miracol devine independenta), posi il ca urmeaza sa traiasca acelasi sentiment de a andon, de neputinta, acesta fiind uneori scopul jocului, retrairea sentimentului de a andon din copilarie. .i isi spun in su constient ceva de genul1 (9 sa fiu cu tine trufas cum au fost tata sau mama cu mine cand eram mic, apoi cand tu ma vei parasi, eu voi retrai sentimentul de a andon si ma voi simti implinit, pentru ca voi trai ceva ce imi era familiar de multa vreme(. "in pacate, putini copii a uzati isi vor mai parasi parintii la atranete.

Ati vazut voi vreun parinte agresor sa&si asume responsa ilitatea morala a im olnavirii psihice a copilului sau8 2ama imi spunea dupa ce am decompensat psihic1 du&te sa&ti spuna ala (psihoterapeutul) ca Etre e sa lucriF (Ete duci si lucri chiar

daca moriF S epuizat de o insomnie maligna, iar cand eram in scoala generala si liceu imi spunea Eori inveti ori moriF apoi dupa decompensare spunea Edu&te la medic (psihiatru) sa&ti spuna odata un diagnosticF (in spatele caruia constiinta ei sa doarma linistita). )sihoterapeutul imi spunea ca orice parinte agresor vrea sa fuga de responsa ilitatea decompensarii progeniturii sale pentru ca decompensarea acesteia este sursa compensarii parintelui. *ulmea cinismului1 mama imi spunea1 cum te&ai im olnavit asa sa te faci ine la locJ *eea ce am si facut, insa contri utia majora la im olnavirea mea nu am avut&o eu ci ei, parintii3 unici.

Hmesajul nonver%al de marcare a teritoriului dat de catre tatal& unicul&patriarh, poate im raca diverse forme (de e!emplu unicul are o iceiul sa iti traga o flegma intre craci, din senin) si el are rolul de a informa mai ales copilul de se! masculin ca (patul e al meu, casa e a mea, mama ta e tot a mea, tu nu esti al meu, dar te pot tolera daca imi faci pe plac( & aietelul de D ani aflat in pielea goala in camera, poate fi pus de catre tata sa mearga cu organele genitale ascunse, prinse intre picioare la spate, (ca fetele(, pentru a oferi un feti (viu( tatalui (e vor a de un comple! de inferioritate al tatalui legat de organele se!uale ale femeilor, pe care il paseasa fiului & (nu esti ine cum esti, fii feti(). 0etitei de $&< ani tatal (sau figura paternala) ii poate ordona sa mearga in casa sa&i aduca pachetul de tigari si richeta, fetita urca in patru la e scarile casei (doar e un copil de $&< ani), si se e!ecuta, punandu&i in fata cu mainile intinse cele doua o iecte cerute. *a sa&si intimideze fetita, si sa o supuna si mai mult, tatal poate fi pornografic in e!primare cu ea. 0etita devenita femeie adulta, cel mai pro a il va iesi cu un patern victima&agresor in relatia cu viitorul ei partener si se va plia dupa cum va fi sotul. Acesti (patriarhi(, au un simt al proprietatii de oameni si unuri fenomenal (uneori nici femeile lor nu sunt mai prejos). *hiar daca sunt gineri, ei se simt stapani pe casa socrului inca de cand o vad, si mai tarziu, va avea loc o lupta surda de su ordonare intre cei doi, ginere si socru, ca sa ramana un singur stapan. ?upta poate dura intreaga viata a celor doi, la mijloc pot fi prinsi copiii, care pot deveni victime ale proiectiilor tatalui ginere, care cand iese sifonat din confruntarea cu patriarhul&socru, se intoarce cu ochii tul uri spre aietelul lui si&i spune1 (-ezi, tu tre uie sa pleci de aiciJ "e aici se alege prafulJ( *am ce simte aietelul8 ;nsecuritate, confuzie, a andon indefinit.

$B. ";etra+erea dra+ostei" sau </u!te2ncolo, vino2ncoace, las!m i nu!mi da pace=. .ste un joc similar cu (-ezi, sunt disponi ila, dar nu pentru tine(, cu diferenta ca in loc de momeala se!uala sunt folosite sentimentele (dragostea), (te accept, nu te mai accept( echivalent cu (e!isti, nu mai e!isti, pentru ca asa vreau eu(. (5etragerea dragostei( este un joc folosit in mai multe scopuri. #nul este pentru a&l ngenunchia pe dependentul de dragostea venita de la agresor, pentru a&i arata cine da drept de e!istenta. )entru ca dragostea este stroOe&ul cel mai puternic care il face pe celalalt sa simta ca e!ista (mai ales atunci cand acesta e dependent de dragostea celuilalt, sau cand e vor a de un copil vis&a&vis de parintii sai). Alt scop poate fi un santaj planificat, anticipat, (uite ce pot sa&ti fac daca mi te vei opune(. Jocul poate fi practicat la persoana a $&a prin (a da dos de cineva( sau (a te lepada de cineva(,

desi la persoana B&a cel care se leapada spune altceva (cu alte cuvinte, agresorul isi declara dragostea in fata victimei, dar fata de alte persoane, o neag). *a si consecinte, practicarea sistematica a acesui joc, poate produce teama de a andon, frica de neant, intarirea dependentei victimei fata de agresor, luarea deciziei pentru suicid din partea victimei. )ozitiv, acest joc poate determina o rupere afectiva totala si permanenta a victimei fata de agresor (mai greu in cazul copiilor), deci un efect contrar la ceea ce se asteapta agresorul. "e fapt, agresorul nici nu recurge la acest joc, daca victima are premize de a deveni independenta material, locativ. *um se practica concret acest joc8 2ai ales prin mesaje non ver ale, retragerea rusca a suportivitatii, compasiunii, ignorare, intoarcerea spatelui, prin a rade cand celalalt e in impas grav. 'au, e!emplu concret1 jignesti partenerul de viata, il devalorizezi, printr&o discutie provocata la ora culcarii, pe un punct sla al lui, apoi te retragi in alta camera si il lasi sa sufere, stiind ca nu va putea adormi fara consolarea ta. 'au il trimiti in alta camera, sa doarma, dupa ce l&ai atacat in stima de sine. ;zolarea la care supui partenerul este comutarea din jocul (5etragerea dragostei(, asta dupa ce ai pregatit terenul, l&ai atacat si l&ai invins. "aca partenerul vine la usa camerei tale, si cere sa fie luat in rate, si se plange ca nu poate adormi, ai confirmarea ca e total dependent si invins. "aca continui asa, il poti face fie sa te paraseasca definitiv, fie sa isi piarda sensul de a mai e!ista, si sa se sinucida.

$C. "e la jocul (atin+e!respin+e( la "s m doreti dar s nu m ai". 9 varianta de joc (5etragerea dragostei( este jocul (atinge&respinge(, jucat de mamicile care nu&si iu esc e elusii (femeile care procreaza pentru a lega ar atul de ele ori ca sa ai a o justificare pentru a ramane pe un anumit teritoriu, in casa cuiva). Aceste femei pot oferi afectiune e elusilor cand si cat timp au ele nevoie, de fapt se hranesc din dragostea neconditionata a e elusilor. *and are e elusul nevoie, atunci mama nu e disponi ila. #n copil nu se lasa singur pana la varsta de D&I ani, pentru a avea o dezvoltare emotionala sanatoasa. 'i de asemenea un copil nu poate fi mintit ca e iu it. .l va simti asta inconstient. *onsecinta jocului atinge & respinge poate fi melancolia la copilul mic (in cazul copiilor sensi ili). 2ama poate transmite non ver al copilului (care cere insistent prezenta ei permanenta), mesajul, (vezi, acum ma ai, acum nu poti sa m mai ai(, zam indu&i rautacios. Asa poate sa apara in copil retragerea in sine, sau disperarea. "e fapt jocul devine "s m doreti dar s nu m ai". 'unt fete care spun iu iilor lor repetitiv la fiecare telefon (s te g%ndeti la mine( (intrirea dependenei). #n joc de putere se!uala pe care il fac multe femei, este (+u ai nevoie de mine, nu eu de tineJ( "ar sunt si ar ati care il fac. Asa se mint ele pe sine ca sa reziste pana isi ating scopurile prin su jugare se!uala a naivilor care sunt dotati cu mijloacele materiale pe care sunt dispusi sa le puna la dispozitie contra se!. #lterior se vor raz una unii pe altii sau pe copii cu consecinte dintre cele mai grave.

$$. Suicidul sau "Sinuci+asul". ;n anumite cazuri, suicidul dus la un sfarsit e un joc de raz unare al victimei asupra agresorului (privit din afara). "aca suicidul are loc ca si consecinta a jocului descris mai sus, (5etragerea dragostei(, atunci suicidul nu

este altceva decat urmatoarea comutare a victimei la jocul agresional de ansam lu. +rupul neinsufletit ramas in urma, este apogeul fazei anale freuidiene, (mizeria( care o lasa in urma victima, in casa agresorului. .!emplificare1 in anumite cazuri, o pisica agresata de stapan, se duce si defecheaza pe perina din patul stapanului. .ste un mesaj transmis prin ceea ce 0reud denumea (faza anala(, victima face mizerie pentru a se raz una pe agresor. ?a fel si cu suicidul provocat de agresor, poate conduce la (mizerie(. "upa ce agresorul se pomeneste cu trupul mort al victimei in casa sa, poate avea reactii surprinzatoare, poate sa planga dupa victima, din cauza dependentei emotionale (mai rar a unei constientizari temporare), sau poate sa nu regrete nimic si sa se ocupe e!asperat de pregatirile pentru inmormantare, (uite ce pro leme mi&a lasat pe cap, inmormantarea, si nici nu am ani de asa ceva(. .nurezisul copiilor a uzati emotional, poate insemna acelasi lucru, o faza anala. -ictima face mizerie iar agresorul primeste un semnal1 (victima cedeaz(, deci (munca mea de agresare psihica nu e in zadar(. .nurezisul se produce pentru ca in timpul somnului, creierul e preocupat intens pentru a procesa senzatiile emotionale negative din timpul zilei, sau pentru a suplini golul afectiv prin vise compensatorii ((visuri ca viaa( atunci cand viata reala emotionala nu e), si aloca prea putini neuroni controlului sfincterial. +otusi, urinarea insasi produce o detensionare emotionala care vine ca o completare pentru ceea ce creierul incearca deja sa fac prin visuri (copiii cu enurezis, au visuri e!trem de vii, colorate, intense emotional. +ocmai pentru ca in familie, viata lor e goala, nu primesc dragoste). 'uicidul mai este si modalitatea prin care victima invinsa, taie jocurile agresorului. ,ormal este ca o victima sa devina independenta si sa plece de langa agresor. ;ndependenta, plecarea, ignorarea, sunt mijloacele prin care jocul agresional este taiat. 'uicidul este tot o plecare, si tot o taiere a jocului. 0ara -ictima, nu mai e!ista Agresor, nici 'alvator. #neori suicidul este un decont, victima deconteaz cu viaa n schim ul despgu irii pe care nu a putut s o ofere agresorului (de e!., caz real, tatl divorat de mam, aflat in ;talia la munca, spune copilului su prin telefon (pentru notele tale mici, te voi omor n taie( iar copilul se sinucide, n acest caz suicidul este un decont). Actul sinuciderii poate fi si o pervesiune, cand de e!emplu un singur intretinator de familie se sinucide si isi lasa familia pe drumuri. A te sinucide inseamna a&ti lua definitiv la revedere de la orice sansa de a face ceva un cu viata ta.

$<. )ocurile de autoa+resiune psi ic. Au loc in triunghiul dramatic al lui Garpman, dupa schema miniscriptului descrisa de +ai i Gahler (vezi ;an 'te=art & Analiza +ranzactionala astazi, o noua a ordare, pg.BBB). ;n schema pot fi introduse personaje imaginare, "&zeu, diavolul. ;ata un posi il mecanism de autoagresiune. -ictima intra in driver (fi perfect, fa eforturi, salveaza&te, etc.). )entru ca este epuizata fizic si psihic, nu poate e!ecuta comenzile din driver&ul parental. ;n psihoterapie, victima poate afla ca parintii sunt agresorii din cauza carora acum nu mai are energie. "in driver, victima trece in pozitie de persecutor, folosindu&se de "&zeu pe post de unealta a persecutiei. 'copul este revendicativ ((ve&ti ajunge sigur in iad pentru ceea ce mi&ati facut( etc.). -ictima poate sa treaca la a&si ameninta agresorii (parintii) cu (pedeapsa divina(, cu (iata ce mi&ati facut, va asteapta iadul(. .vident, nimic nu se intampla. Agresorii isi vad mai departe de trea a lor, iar victima de neputina ei. )entru a&si justifica comportamentul parintilor (poate sa fie partenerul de

viata), victima va cauta justificari, aducand un nou personaj in scena, 'atan ((era imposi il sa&mi faca ei asta, doar daca sunt posedati de diavol(). ;n spatele acestei justificari, sta de fapt dorinta victimei de a&si disculpa agresorii ((nu ei au facut asta, s&ar putea sa fie ceva un in ei, s&ar putea sa ma pot aza pe ei, deci i pot ierta, am nevoie sa&i iert pentru ca singur nu ma pot descurca(). .vident, agresorii (sau agresorul) este inconstient si va repeta paternurile de agresare ale victimei. -ictima poate incerca alte pozitii in triunghiul dramatic. Aceea de 'alvator, (tre uie sa&mi salvez parintii, partenerul, pentru ca vor ajunge in iad, tre uie sa le deschid ochii(. -ictima spera cu asta sa&si im uneze agresorii pentru a&si face traiul alaturi de ei cat de cat suporta il. "ar agresiunea se repeta. )entru ca victima isi pastreaza statutul de -ictima. ;n finalul procesului miniscriptului, victima trece din driver, in )ersecutor, apoi in 'alvator si apoi in -ictima ((nu mai am nici o sansa, tre uie sa ma sinucid(). -ictima, in pozitia de -ictima, se poate sinucide mental de mii de ori in fiecare noapte ((laii se sinucid de mai multe ori pana sa moara odata( spun cinicii). *auza este neputinta victimei de a&si depasi conditia de victima, dar si neputinta de a&si ierta la infinit agresorul. #nii terapeuti, imprima victimei comanda (,u e!ist "&zeu, nu e!ista drac(, tocmai in incercarea de a smulge victima din acest proces de autoagresiune. ,u de putine ori, chiar victima are un trecut ptat, si isi proiecteaza )arintele *ritic ,egativ mental in "&zeu pentru a se autoacuza7autocondamna. "eci iata cum se ajunge de la neputinta de a ierta pe ceilalti si pe sine la negarea divinitatii in scopul eli erarii din procesul de autoagresiune psihica. Atitudinea revendicativa, de despagu ire, de raz unare a victimei, coro orata cu neputinta victimei de a se confrunta cu agresorul, o face pe victima sa recurga la un delir mistic revendicativ ("& zeu este chemat la nesfarsit pentru a aduce salvare si raz unare). .vident, "&zeu nu va veni niciodata. *eea ce se intampla in urma acestui proces care inseamna de fapt justificarea pasivitatii, este doar decompensarea pshica a victimei. #neori decompensarea ia forma schizofreniei paranoide cu delir mistic. .ste oare nelept s&l aducem pe "&zeu n mizeria noastra8 *ea mai una rugaciune pentru credinciosi este dupa parerea mea E'a nu ispitesti pe "omnul "&zeul tauF (o varianta de (0aca&se voia +a( in loc de ('a ne rugam sa se pogoare foc din cer asupra lor8(). +ipul de credinta care presupuna raz unare divina, nu e credinta. Acesta este doar un e!emplu de joc de autoagresiune psihica. +oate jocurile au loc in triunghiul dramei, in care victima isi aloca pe rand cele trei roluri. "ar scenariul poate sa fie diferit. #nii nu isi construiesc un delir mistic revendicativ, ci un delir de 'alvator, in conte!te fantastice. 'e pot vedea ca fiind agentul NNK sau chiar mesia. "elirul poate fi insotit de halucinatii vizuale. *hiar si dupa ce s&au trezit din delir, nu le vine multa vreme sa creada ca tot ce au visat, nu a fost adevarat. )rincipiul este (visul e o ne unie scurta, si ne unia e un vis lung(.

$D. "/epozitarul" sau (*el care ingroapa talanii(. 'pre deose ire de (datornic( care scoate mereu ani de la anca, (depozitarul( munceste ca s depun mereu anii la anca (care devine )arintele sau un) iar do %nda anual este stroOe&ul su pozitiv. )entru a&si multumi )arintele un, este dispus sa renunte la orice ucurie in scopul de a economisi la nesfarsit. 2ai mult, este dispus sa depuna do anda anuala mai departe la anca. ;n final, frustrarea il poate impinge pe depozitar la psihoza, avand in vedere ca sensul vietii este ucuria, nu economisirea. Asa apar atranii izari, cu economii mari in anci, dar care aduna gunoaiele in propria locuinta. Atat datornicul cat si depozitarul pot fi persoane schizoide, care se izoleaza emotional de familie si

isi concep un rationament patologic care sa le aduca satisfactii intr&un viitor amanat la infinit ((economisesc acum, ca la final sa ma pot ucura fara ei & ceilalti mem ri ai familiei(). Am ele situatii (datornicul cat si depozitarul) devin jocuri patologice, atunci cand se manifesta compulsiv, cand persoanele care le joaca isi interzic lor insile si celor din familie (risipirea( anilor sau utilizarea cu mari precautii a o iectelor achizitionate prin credit ancar ori cand datornicii isi ruineaza propria familie prin credite care depasesc posi ilitatile de achitare. 0raze preferate spuse de (depozitar( celor din familie1 ('a nu risipim7risipiti aniiJ(, ('a nu folositi prea des ca se stricaJ(, (,u atinge pe langa intrerupator ca lasi urme pe pereteJ(, (,u te freca de zid ca&l zg%rii( (depozitarul vrea sa conserve orice o iect o tinut, astfel incat sa dureze o viata). "epozitarul parinte, nu cumpara niciodata jucarii copilului, doar haine si mancare. "epozitarul este in familie, purtatorul pungii cu ani (asa cum a fost ;uda ;scariot printre apostoli), el detine finantele sotiei, el decide cat si pe ce se duc anii, astfel incat ei sa nu se risipeasca, ci sa poata fi economisiti. .vident, daca e casatorit, accepta ca anii sa fie tinuti intr&un cont comun, dar el se va opune mereu scoaterii anilor din cont, mai ales pentru lucruri care nu sunt de uz comun sau si mai grav, nu sunt pentru uzul sau personal.

$I. (+resorul se identi*ica cu #ictima sau (degea a iti mai pare rau de un c%ine dup ce i&ai rupt picioarele(. Aici voi vor i despre satisfacerea nevoii de intimitate prin distrugerea victimei ca mijloc de a o poseda definitiv. Agresorul isi agreseaza victima cu scopul inconstient de a trai durerea sufleteasca a acesteia. Agresorului i se pare ca victima ar avea nevoie de mila si compasiunea sa (si astfel el se poate simti gratificat moral prin mila sa, cand de fapt mila in acest caz semifica un dispret mascat). "rept pentru care initial o umileste dupa care i se face mila de ea si cade intr&o mare jelanie legat de ce anume i&a facut victimei. Agresorii fac asta pentru ca au sentimentele pozitive locate, empatia, acceptarea, dragostea. +ot ce pot ei sa simta e mila de sine proiectata in potentiale victime (iar cand victima nu e pusa la pamant, au grija sa o puna). 9 alta varianta este (lasa&ma sa te ranesc ca sa te pot ajuta( & este un joc de complementaritate si de rol (daca refuzi sa mai fi victima, nu mai poti fi victimizat). #nii criminali in serie, au ca tragaci al crimelor lor, chiar acest joc inconstient. *riminalul in serie (psihopat), se simte cel mai intim cu victima sa, atunci cand o ucide. )entru ca aceasta solutie este o amagire (omul ucis nu&l iu este si nu&i este recunoscator criminalului, deci acesta nu primeste nici o multumire morala, a inca situatia e tocmai pe dos, adica cel care isi sacrifica viata pentru prietenul sau, este cel care isi iu este cel mai mult prietenul), ea tre uieste repetata, ca si orice amagire. Alti criminali in serie ucid ca sa se raz une, in special pe mamele lor, si isi aleg victime care seamana cu mamele lor. Altii se rezuma doar la a face viata de cuplu infernala partenerelor (dar si partenerilor), e!act cum au vazut la parintele lor de se! opus. +ot din motive de sporire a intimitatii, agresorii mascati nu recurg la crima, ci nu suporta ca intre ei si victima sa e!iste un ...prezervativ. 'enzatia carnala este esentiala pentru placerea lor, dar prete!tul poate fi ascultarea de..."&zeu. Astfel avem tati tiranici care au cate BN copii (urmeaza al BB&lea) iar sotia deja e imo ilizata la pat din cauza varicelor provocate de sarcinile multiple. Asemenea indivizi fac jocuri de putere prin care isi su juga si distrug victima cu autorizatia aparenta a lui "&zeu. 'i inca se simt i mrei dup aceeaJ

$K. #ictima se identi*ica cu a+resorul sau a+resorul isi *ace aliat insi victima. 'oiile care isi at soii alcoolici atunci cand acestia se afla in stare de e rietate, copii care isi at parintii ajunsi atrani si neputinciosi. "upa ce o via victima a sperat ca agresorul va ajunge la m%na ei, in sfarsit are ocazia sa se raz une. .ste un joc de putere si de raz unare. 'indromul 'tocOholm & victima cola oreaza cu agresorul la propria agresare. *and sindromul 'tocOholm are loc in familie, intre parintele agresor si copilul victima, este posi il ca victima&copil sa evadeze in psihoza, atunci cand refulatul ei atinge limitele fizice de asimilare ale inconstientului ei, sau dimpotriv, s dezvolte masochism.

$L. (+resorul se d victim i victima devine a+resor. "e teama represaliilor, agresorii ajunsi atrani si neputinciosi, incep sa se dea victime. 2esajul lor e (nu te raz una acum, vezi ine ce ru am ajuns(. .ste ultimul joc al agresorului, acela de a se da victima ca sa scape de represalii, raz unare din partea victimei lui. 2ajoritatea victimelor sper s devine i ele nite agresori, daca nu pot agresa direct pe cel care le&a agresat (pentru ca au fost splate pe creier cum ca agresiunea este...dragoste) vor agresa pe altii. ;nsa, frecvent copiii atuti, ajung atausi nu doar de copii (proprii lor copii) ci si de printi (proprii prini), aadar, victima poate deveni n final un agresor, iar fost agresor devine victim n mod forat, i nu teatral, cum spuneam la nceput. "ar agresorii vicleni, se victimizeaz din vreme, nainte ca victima lor s devin agresor, ns agresorul toata viaa a jucat rol du lu, s&a victimizat i a dat vina pe victima lui, cum c din cauza ei, el, agresorul este a martir, a, ro , a etc. Qns c%nd agresorii simt c victima vrea rz unare, ncep circul, spun vecinilor cum c victima a fost un copil ru, neasculttor, sau c e ne un, c e periculos, c vrea s&i ucid, fr ns a recunoate nimic din partea lor de vin, iar victima sf%rete datorit dorinei de rz unare, prin ospicii cu regim juridic, sau penitenciare, iar vecinii, care sunt si ei ca si prinii victimei, nite agresori, vor fi de partea agresorului agresat (parintele agresat de fiu7fiica), totdeauna pu licul va fi de partea celui agresat, chiar dac acesta a meritat asta. -iaa e pariv. *eea ce merii i ceea ce primeti, sunt doua lucruri diferite. 'e recomanda ca victima s se apere, pe msura agresiunii. i justi ia ofer circumstan e atenuante in cazul in care victima isi ucide agresorul in legitima aprare. )ro lema e ca victima ajunge in dorinta ei de despagu ire, sa&si provoace agresoru, si daca il va ucide, victima nu mai eneficiaza de nici o circumstanta atenuanta.

$M. 0rigida de cauza psihologic, (sexista(. .ste o femeie care isi dispretuieste inconstient propriul se!. .a spune1 (nu ma culc cu mai multi ar ati, pentru ca nu sunt =c pu lic(, (eu vreau unul si un(. ,u doar ca isi dispretuieste propriul se! dar de mica si&ar fi dorit in secret sa fie aiat. ;nvidiaza ar atii pentru forta lor fizica si pentru modul in care rezolva pro lemele de zi cu zi, dupa care isi strang mana, ( ar ateste(. 0rigida de cauza psihologica este femeia care se simte folosita in timpul actului se!ual, indiferent ca e!ista sau nu sentimente la mijloc. .a se iluzioneaza spunandu&si ca femeile pot trai fara se!, este suficient (sa evite ispita(, adica ar atii. "e cele mai multe ori (frigida psihologica( nu este o femeie frumoasa, si ca

mecanism de aparare pentru insuccesele ei isi reprima se!ualitatea si neaga capacitatea ar atilor de avea si sentimente in afara de nevoi se!uale (se merge pana la a evita ar atii). Qi este scar a sa faca se! oral, trec luni de zile de la dezvirginare pana o tine cu greu un orgasm sau nu. .ste nevoie ca ea sa invete ca se!ul feminin are valoare, ca ar atii nu se folosesc de ea si sa se considere pe picior de egalitate cu ei in pat. 0rigida psihologica poate avea tot felul de credinte a erante, cum ca ar atii nu au suflet, ei nu se indragostesc, ei vor doar se!, deci nu are rost sa se implice emotional. "upa ce&si frustreaza afectiv partenerii, se mira ca este parasita si striga1 (ce a avut in plus cealalta fata de mine8( 2ulte asemenea frigide considera ca au valoare ca oameni pana in momentul cand isi pierd virginitatea. 2otiv pentru care cauta sa se vanda cat mai ine. Astfel apar curvele virgine sau curvele religioase (care se culca cu unul cu stare doar dupa ce spun da in fata altarului). Astia sunt puii de curva educati pentru imperecherea cu al mai ogat. .le vin uneori in terapie dupa ani de zile de la casatorie, pentru ca nu au satisfactii se!uale, datorita unor relatii fara sentiment, din interes. "in randul lor pot sa apara se!istele si feministele. Asadar, pot fi se!istele frigide psihologic8 'e considera ele T* pu lic daca au mai multi parteneri8 ?e e scar a sa faca se! oral partenerului pentru ca ele cred ca astfel se umilesc8 *um se va descurca o asemenea femeie fortata de imprejurari sa se prostitueze8 "ar sa ai a o relatie din interes8

9pinia B1 *e ai descris mai sus pare a fi un fel de com inatie intre protestul viril si refuzul se!ualitatii. "ar eu nu vad lucrurile astfel. "aca o femeie isi reprima se!ualitatea, nu inseamna ca intra neaparat in competitie cu ar atii, ca ii invidiaza. "e e!emplu o crestina isi reprima total se!ualitatea (cel putin inainte de casatorie), dar poate sa nu dezvolte rivalitate cu ar atii. "ar sa detaliez putin cum iau nastere aceste atitudini1 fetitele pot avea $ atitudini in fata a sentei penisului (comple!ul castrarii care da nastere comple!ului .lectrei & la aieti e invers, comple!ul 9edip deschide comple!ul castrarii)1 B. 5efuza se!ualitatea. C. )rotest viril1 neaga castrarea (deci fetele cred in prima faza ca toata lumea are penis & vad clitorisul ca pe un penis, apoi descopera ca de fapt clitorisul nu e penis), dezvolta rivalitate cu aietii, adopta comportamentele lor si dispretuiesc femeile pt ca sunt (sla e(. "e fapt ele nu inteleg ca puterea unei femei sta in feminitatea ei, iar puterea unui ar at, in masculinitatea lui. *u cat devine mai masculina, cu atat are mai putina putere. $. *auta su stitut de penis. ;n aceasta faza recunosc ca nu au penis, dar il cauta in alta parte. Aici apare comple!ul .lectrei & tatal satisface dorinta de penis a fetitei. Apoi schim a zona erogena (clitorisul cu vaginul) si inlocuiesc dorinta de penis prin copil (dorinta de a se ucura de penis in timpul actului se!ual e su stituita de dorinta de a fi mama). 0reud spune ca punctul $ e atitudinea normala...

9pinia C1 'u iectul era despre femeile care intampina pro leme de constiinta in trecerea de la un partener la urmatorul, care se incapataneaza sa ramana intr&o relatie nesatisfacatoare pentru ca altfel se cred =c pu lic. Asa au invatat de la mama lor, asa cred in continuare. 'i in e!tremis, daca asemenea femei ajung sa se prostitueze pentru a supravietui ( ine merci), pentru ca sa spunem depresia le impiedica sa munceasca, datorita comple!elor de moralitate ajung sa se usuce pe picioare sau sa consume droguri sau sa se sinucida. ,u cred ca vor veni sa faca psihoterapie. )arado!al, desi comple!ele lor sunt de superioritate (nu ma culc cu multi ca sa nu devin =c pu lic) totusi in final ajung sa decompenseze (pentru ca in final ajung T* pu lic in mintea lor). ;ntrevad in acest comple! o ura la adresa ar atilor si un comple! de inferioritate al se!ului feminin conditionat de numarul partenerilor.

<N. Am sa e!plic aici jocul tranzactional "(r%itrul ipocrit, necinstit", jucat indeose i de fetite.

*opiii se joaca in curte. 'a spunem ca la un moment dat doi aietei au o disputa. ;ncep sa isi argumenteze pozitiile. 0etitele fac cerc in jurul lor. #nul dintre aietei loveste su centura, recurge la tot felul de mijloace doar pentru a castiga. 9 fetita de pe margine, care priveste totul cu ochi stralucitori, incantata, fier and de thrill, nera datoare, se repede sa ia mana unuia dintre aietei ca sa i&o ridice si sa strige1 (Acesta a castigatJ( "e o icei ea declara fals drept castigator pe cel care era intr&o pozitie inferioara, sau pe cel ce cauta sa isi compenseze lipsurile prin recurgere la metode necinstite pentru a castiga. "ar nu conteaza atat de mult pe cine va declara castigator. ;mportant e ca ea isi aroga dreptul de a fi deasupra lor, de a avea o pozitie morala superioara de pe care poate judeca pe amandoi.

#rmeaza confuzia generala. *ercul de copii e stupefiat. *astigatorul declarat de (ar itra( nu e cel pe care toti l&au intuit.

*e avantaje are fetita care face pe (ar itrul fatarnic(8 & da o lovitura de imagine, face ceva neasteptat, invers decat ar fi crezut toti, deci isi arata valoarea nepretuita

& s&a agat si ea in seama, e!ista, a devenit si ea un personaj in joc, nu mai e ignorata, nu mai sta pe margine, nefacand nimic, acum 0A*. *.-A, ".*; .U;'+A & declarand castigator pe cel perdant sau necinstit, isi castiga avantaje asupra acestuia & declarand perdant pe castigatorul real sau pe cel care a a ordat conflictul corect, isi castiga o pozitie de superioritate fata de el

)ractic, ea va lua toti laurii, nu castigatorul real. Atentia tuturor e acum indreptata spre ea. ;n alta ordine de idei, dupa ce castigatorul real s&a o osit sa o tina avantaje reale prin capacitati reale, vine ea, care nu a depus niciun efort, nu a riscat nimic, si culege toate avantajele printr&un simplu gest, de a ridica in aer mana perdantului si de a&l declara castigator in fata pu licului.

"aca pu licul o va intre a nedumerit de ce a facut asta, ea va declara cu aceiasi ochi umezi si stralucitori ca perdantul e oO (sau va trece cu vederea loviturile sale su centura) in timp ce castigatorul real a facut ceva gresit (si&l va urechea, moralizatoare, pentru nimicuri). 0etita care joaca (ar itrul necinstit( poate sa participe direct la joc dand lovitura de gratie celui sla it, cazut, lovit (su centura(.

<B. Jocul Salvator ! #ictima (jocul Stan si >ran). Actiunea devine joc, cand 'alvatorul doreste fara contenire (cu orice pret) sa o salveze pe -ictima (joc de putere), iar -ictima simte astfel ca are putere asupra 'alvatorului si nu se lasa salvata su diferite prete!te ((nici de&al dracu(), jocul se prelungeste pana cand 'alvatorul se plictiseste. "e fapt victima nu doreste sa fie salvata. *el putin nu in acel moment. "aca 'alvatorul renunta la actiunea de salvare, su diverse prete!te, -ictima va reveni cand situatia sa alaturi de Agresor se acutizeaza si va cauta sa reia jocul (salveaza&ma, consoleaza&ma( cu 'alvatorul.

<C. ")ucariile mele nu sunt pentru tine" sau (Stiu un secret, dar nu vreau sa!l spun"", care de fapt inseamna "3!am nici o valoare, dar nu vreau s!o recunosc"" & am o servat acest joc pervers la un olnav de schizofrenie cu delir sistematizat, vedeti personajul care apare pe >outu e aici http177===.>outu e.com7=atch8 v4; 2vGImNUis 'unt si psihoterapeuti si psihiatri de doi ani care fac acelasi joc (fara sa&si dea seama) cand incearca sa&si trateze pacientii. )rimii nu stiu de ce sunt (sanatosi( iar ultimii nu stiu de ce sunt (ne uni(.

<$. ;epertoriul reli+ios *olosit ca manevra umilitoare. "oua&trei cruci ( asca facute prost), plus un VV"oamne feresteJVV spus aproape in soapta, cu ochii plecati intr& o falsa smerenie, cand de fapt scopul persoanei este de a jigni si umili pe cel din fata, din te miri ce tampenie neimportanta. 9 privire fals pioasa aruncata in sus si un fals evlavios VV"a&i "oamne minteJVV, pe un ton rugator ce ar releva afectiunea si grija reala fata de acel om, si nu de fapt intentia reala, de a il umili sugerand ca e prost si ne un. a. ,u meriti sa fii luat in serios . )ana la urma tot vei spune7face ca mine. & mesaje secrete1 nu te aparaJ ramai lipsit de aparare in fata meaJ

<<. (%surditatea: "Cu mine nu o scoti la capat"" Acum cateva saptamani, cineva mi&a facut scandal ca facusem e!act ce imi ceruse, asa cum imi ceruse. 2&a rugat intr&o seara sa ii pun pantalonii la uscat pe un scaun. Wis si facut. "e dimineata a constatat ca nu erau uscati si mi&a facut un scandal complementat de mantra VVte&a durut in curJVV. )rimind raspunsul ca avusesem alte griji in acea noapte (lucreasem pana dimineata) decat sa fac plantonul langa nadragii ei verificand la BN minute daca se uscasera, si ca facusem e!act ce imi ceruse asa cum imi ceruse, am primit raspunsul ca tre uia sa stiu mai ine, ca se astepta la o initiativa din partea mea.

<D. "7a *ac ca nu te aud"" .!ista persoane care intentionat te roaga sa repeti cand aud ceva ceva ce nu le convine, sperand ca prima replica ti&a consumat deja tot curajul si a doua oara vei spune lucrurile diferit, sau iti vei schim a opinia in C secunde. 2ai e!ista persoane, care nu te aga in seama cand spui ceva apoi, intre ata, motiveaza cu VVte&am auzit dar tot sper ca te vei razgandiVV. Asta transmite de fapt doua mesaje inconstiente1 -ariante1 te aud5nu te mai aud" aud numai ce imi convine"

<I. "(totstiutorul". +atal atotstiutor, spune fiului1 (,&o sa ma inveti tu pe mineJ( .l de fapt voia sa spuna ca nu poate invata mai mult decat stie. -ersiune1 (.u (parintele) am fost ca tine, tu (copilul) nuJ( 2orala1 copiii nu&si pot (educa( parintii.

<K. E?nviola%ila=. Jocurile psihologice care se termina la spital, la puscarie sau la cimitir sunt jocuri de gradul $, dupa cum spune .ric /erne. E;nviola ilaF este jucat de femei, care se e!pun EintamplatorF unor conte!te am igue, in anturaje du ioase, care faciliteaza cadrul unui viol. *onfruntate cu iminenta violului, ele se arunca pe geam

de la etaj, iar cand scapa cu viata, urmeaza luni de reconstructie osoasa dupa fracturi deschise si cominutive (cu inculpatii pentru viol cercetati in stare de li ertate).

*are e rationamentul acestor femei8 .le poseda un anumit grad de grandomanie se!uala1 (2ai ine mor, decat sa ma las umilitaJ( 2antuitorul ne invata asa1 ("aca cineva iti cere haina, da&i si camasa de pe tineJ( .u nu spun ca violatorii sunt inocenti, ca nu fac ei insisi jocuri de putere (uneori initiate chiar de femeie, care se plim a prin jungla cu halcile de carne pe ea, desi stie ca astfel poate fi papata de lei), dar ce rost are sa intorci agresiunea lor impotriva ta, mutilandu&te poate pe viata printr&un act sinucigas8 )ro lema in final e insa cine cui da satisfactie in acest joc de putere numit (-iolatorul versus inviola ila(. 9ri cele care se arunca pe geam, nu vor ca agresorii lor sa ramana cu satisfactia ca le&au posedat trupul si le&au umilit sufletul (ele vor sa ai e astfel ultimul cuvant). Actul sinucigas este ultima comutare a -ictimei in triunghiul dramei, asa cum am aratat mai sus in jocul ('inucigasul(, cand victima, prin intermediul pu licului spectator, devine )ersecutor ((s&a sinucis din cauza lui( & iar )ersecutorul devine -ictima pu licului).

<L. E@ata cu tatuaj la spate( sau "#aloarea mea, e mai mare ca a ta"=. .!ista tinere care isi fac tatuaje in anumite zone corporale, tatuaje ce devin vizi ile pentru partenerul se!ual in timpul actului se!ual in anumite pozitii se!uale. "e e!emplu tatuajele in zona lom ara, care devin vizi ile pentru mascul in timpul actului se!ual Epe la spateF. Aceste tatuaje transmit diverse mesaje, cum ar fi1 Edesi stau cu spatele, sunt cu ochii pe tineF. Aceste tatuaje functioneaza cumva ca un al treilea ochi magic, care il supune si il tortureaza pe celalalt prin mesajul sau disimulat in Evaloarea mea, e mai mare ca a taF. ;n descrierea jocului (inviola%ila( de mai sus, am fost inspirat de o stire tv in care o fata ce voia un asemenea tatuaj,a fost amenintata de catre aietii grupului cu un viol in serie, motiv pentru care s&a aruncat pe geam de la etajul <, scapand cu viata, multumit fiind ca s&a impus, dar alegandu&se in final cu multiple fracturi ce necesita cateva operatii de reconstructie osoas. "esigur, satisfactia psihologica e acum de partea ei, pe cand daca s&ar fi lasat violata, ramanea cu sentimentul de invins.

<M. Penitentul. )rizonier in propriul trup, devitalizat, pasiv. .tichetat n diverse moduri de ctre psihiatrie, ca schizoid, sociofo , depresiv recurent ori lene de catre societate. 't aproape tot timpul in cas (dac are cas) in faa televizorului, sau a calculatorului, ori nlemnit pe o anc n parc sau pe marginea trotuarului, ca om al strzii, ceretor. ,u mai are energie, dupa ani de jocuri patologice i parazitare, in medii sociale agresionale, unde cei mai puternici supravieuiesc pe seama celor mai sla i, care ajung repede la fundul sacului, captivi n pucria nevrozei dar cel mai adesea a depresiei i a psihozei. 'enzaia lui e de vid interior sau dimpotriv de conflict interior, p%n la o intensitate psihotic (impotriva celor care i&au secat energia psihic, cu sau fr acceptul su). )enitentul este cel care a luat precoce i

incontient decizia1 (/a, voi su*eri in locul tu(, su presiunea repetat a injonciunii7poruncii1 (.e voi *ace s su*eri 'n locul meu( (sau cum o numesc eu, (privirea de peniten(, (deochiul(, (the evil e>e(, privirea ncrcat de ur i repro e!istenial a prinilor1 (Ce %ine ar *i *ost, dac tu nu erai"() dat cel mai adesea de ctre cei apropiai, mai ales figurile parentale si nici pe departe de ctre vecini ori strini (pentru a fi internalizat i e!ecutat, o comand non ver al tre uie dat repetat, ani de zile, iar asta numai figurile parentale o pot face). #nii peniteni confruntai cu mari a uzuri, ajung s dezvolte delir mistic, consider%ndu&se (mici cristoi(, care simt c poart vina ntregii societi, nu degea a Alfred Adler i numea (pionii de sacrificiu ai societii(. 9amenii7copiii strzii, ceretorii, vaga onzii, sunt persoane care au avut prini ori ili. 'unt oameni care au primit puin, at%t in plan material c%t i moral. "ecompensai fiind psihic,ei se afl ntr&o continu pl%ngere de mil (mila de sine). i aa cum am scris cu alt ocazie, ncearc s v%nd mila de sine prin ceretorie, mai ales c%nd societatea nu are grij de cei care nu se mai pot ajuta. +rirea prin identificare (cu alii, mai norocoi), refugiul n lumi virtuale sau imaginare (facilitate de diverse droguri), este tot ce mai poate face un penitent cruia nu i s&a permis o dezvoltare normal alturi de prini, n s%nul familiei, n lumea real. Aa c tv&ul, calculatorul, vaga ondajul, refugiul in droguri, devin surogate ale unei viei reale, atunci c%nd penitentul a fost gonit de catre parinti din lumea real, prea sla fiind pentru a da din coate, ca s se impun (cam greu pentru un copil sa se impuna, nu8). Qn cazuri mai grave, chiar daca drogurile lipsesc, decompensarea psihica cu halucinaii si vise Xntense (aa zisele (vise ca viaa( & halucinaiile hipnagogice i hipnopompice) precum i delirul de orice fel compenseaz viaa emoional real care lipsete din pucria depresiei n care penitentul s&a retras, vlguit de energie psihic. 'pre deose ire de ceilali (juctori(, )enitentul s&a predat. .l nu e nici mcar un 'isif confuzH, piatra lui a rmas la aza muntelui. 'e presupune ca n&a urcat&o nici p%n la jumtate i l&au lsat puterile. H'isiful confuz nc se mai lupt cu pietroiul, pe cand )enitentul a renunat. *eretorul se chinuie s st%rneasc mila, cere cu voce tare un nu. )enitentul e tcut. ,u e nici vreun .dmond "antes care sa sape B< ani in stanca pucriei, pentru ca spre deose ire de .dmond, )enitentul n&a avut norocul sa&l intalneasca pe a atele 0aria. )enitentul nu face nimic, doar e!ista si respira. *and i se face foame, cauta in tom eroane. 'eara nu stie sa mearga la adapostul de noapte pentru oamenii strazii. )enitentul nu stie daca viata are vreun sens ori, daca vrea sa mai traiasca. )ro a il din cauza asta nu incearca sa&si curme zilele. )enitentul e neantizat. A incasat si aplicat din plin injonctiunea (nu e!ista(. .!istenta sa a devenit o inertie. )ro a il pshanalitic e vor a de o persoana care a adoptat mecanismul inconstient de protectie numit (retragere apatic(.

DN. Plec5 nu plec (am ivalenta Agresorului poate neantiza -ictima, atunci cand aceasta e dependenta material si locativ de AgresorA prin neantizare, ma refer la a se lasa in voia sortii, la renuntarea la tot ceea ce face parte din viata personala, prieteni, ho >&uri)A Asadar cand nu este ascultat ar itrat de copil, parintele poate spune copilului1 "Plec i aci te las, sa te descurci sin+ur"" (a andonul conditionant).

.!ista persoane care la fiecare mic conflict, o servatie, remarca intrucatva critica, VVamenintaVV cu disparitia din viata interlocutorului. 'ituatia e cu atat mai enervanta cu cat interlocutorului nu ii pasa daca cel care spune ca pleaca va plecac a chiar isi doreste din suflet sa plece, pentru ca fiecare zi ii este dominata de hotararile acelei fiinte de a pleca, hotarari ce nu tin mai mult de cateva ore. #nii isi fac agajele perpetuu luni de zile, stau chiar si cu valiza la usa, dar zilnic, de cateva ori, se razgandesc si raman locului. #nii dau chiar si telefoane pentru a face aranjamente sa plece, incurca pe toata lumea apoi se razgandesc iarasi. Asta e o metoda de a evita raspunderea pentru orice lucru zis sau facut, in sensul ca in loc sa accepte ca au gresit si sa isi ceara scuze sincere (nu din varful uzelor), sau sa isi schim e comportamentul, aga placa VV3u!ti *ace +riji, stai linistit, in curand voi plecaVV. 'i au impresia ca prin aceasta placa ies in mod repetat din situatii neplacute si evita orice consecinte ale faptelor lor. 'i au impresia ca pot face asta zi de zi, luna de luna, pentru tot restul vietii. /a mai mult, o fac cu un aer de victima jignita, chiar si cand ei jignesc primii prin vor e sau fapte. .i nu sunt responsa ili de nimic, ei sunt cu un picior afara pe usa, sa nu isi faca griji cineva ca vor repeta si maine comportamentul zilnic.

980 (+resorul "amnezic". .ste agresorul care ori de cate ori este confruntat cu consecintele actiunilor sale asupra victimei, aciuni din trecut, repeta ca un disc zgariat, (s nu ne mai ntoarcem n trecut(, care de fapt inseamn1 (nu vreau s&mi asum nici o responsa ilitate pentru ce ti&am facut(. +recutul nu se poate uita, decat daca faci Alzheimer. "ar agresorul nu stie asta, insa prin repetitie, spera sa spele creierul victimei legat de ceea ce s&a petrecut pana de curand. 'i se va mai petrece, pentru ca lupul in lana de oaie isi mentine comportamentul.

9A0 Psi oterapeutul care se spala pe m$ini: "&a a, acum dup ce ai a*lat totul, descurca!te sin+ur cum po i"" ('alvatorul necinstit i interesat s devin disponi il pe via pentru o aciune de salvare care nu se va produce niciodat). .ste jucat de catre psihoterapeui care vor sa evite rolul de 'alvator ,ecerut, a chiar isi permit s fac clie de situaia dramatic a clientului lor. Justificarea lor e urmatoarea1 "6u nu man+$i pacien ii pe cre tet"( Aceast strategie face parte din +erapia )rovocativ inventata de 0ranO 0arrell>, ns ea nu d roade cu pacienii psihotici, care lipsii de orice suport7protecie, pot decompensa intr&un nou episod psihotic. *unosc un psihoterapeut care spune pacientilor1 (.u credeam ca parintii mei au fost cei mai ori ili de pe lume, dar vad ca ai tai au fost si mai si. +u tre uia sa fi acum

schizofrenic(a)(. ;nterpretez asta ca un joc1 (#ite, eu ma consolez ). '.A2A +A, ca n&am avut parinti asa ori ili ca ai tai(. *red ca realizati ce sentiment de ghinionist de talie mondiala simte pacientul pe motivul ca parintii lui au fost cei mai ori ili. .!ista si terapeuti care se raz una la infinit pe proprii parinti prin intermediul pacientilor (le e!plica acestora cu o satisfactie rautacioasa si in detaliu ce anume le&au facut acestora parintii, evident, daca si pacientii solicita asta). Astfel ura pacientilor, care era inconstienta, devine constienta si chiar mai puternica. Acei pacienti care urasc, ar tre ui sa stie ca agresiunea psihologica este preponderent inconstienta i fr intenie. Am detaliat asta la 0amilia schizofrenogena.

*onsider ca actul consilierii post & terapie nu este o relatie sim iotica, pentru ca un fost pacient cu terapia incheiata, nu e o persoana cu o claritate a constiintei foarte mare, si de cele mai multe ori a ramas cu sechele, prin urmare poate sa ai a nevoie de sfaturi pertinente de la terapeut, mai ales cand acesta are in spate o e!perienta de viata foarte mare.

9B0 Parintele martir0 3oi ne!am sacri*icat pentu tine, acum e randul tau sa o *aci pentru noi" .i!am creat conditii, am investit in tine000ca sa ne multumesti pe noi, ce mai astepti, treci la trea%a" (transmiterea vinovatiei parinte & copil) & eu (parintele) sufar7m sacrific pentru tine (copilul meu), drept pentru care tu&mi apartii trup si suflet. ,oi ne&am sacrificat pentru inele tau, ti&am creat conditii une de invatatura (ca sa inveti ce noi am ales si ne&am dorit), drept pentru care tu ne esti dator la atranete sa ne mandrim cu tine si sa ne dai si noua o cana cu apa (sacrificiul tre uie recompensat) (Po=ard Palpern & *utting ?oose & despartirea de parinti). +atal i spune fiicei cand afla ca are media M.KN la acalaureat1 (Acum se vede ca n&am investit degea a in tine( (investitia e atunci cand agi ani in ceva care sa&ti aduca acei ani inapoi a chiar si profitA si cum dragostea nu poate fi decat neconditionata, e!presia (am investit( neag total e!istenta dragosteiA este criminal ca parinte sa te folosesti de propriul cipil). "aca copilul clacheaza in munca de despagu ire a parintelui (invatand sa ajunga un mare medic spagar sau un magistrat corupt, asa cum a fost dresat), parintele se considera minunat, iar copilul a fost (ru( ((,u sti pe cine crestiJ( spun asemenea parinti). +ot ce spune parintele martir copilului este de fapt in interesul sau, al parintelui ((;nvata sa ajungi ceva, ca sa ma eli erez si eu odata de tine, dar invata ce vreau eu, nu ce alegi si poti tu(). Asa ca de mic copilul afla cat sufera parintele si cat de greu i este sa se (sacrifice( pentru el, pentru copil. )arintele e vesnic nemultumit de copil, de viata si de ceilalti in general, si mereu multumit de sine. ;n copil apare sentimentul vinovatiei pentru nefericirea parintelui martir, iar in parinte apare dorinta de a fi despagu it de copil pentru nefericirea vietii sale (e!act ca si in cuplu, sotul nefericit, care nu s&a indragostit si nu are satisfactie, vrea ca celalalt sa&l despagu easca cumva, si daca nu&l despagu este, i transmite tristetea si nemultumirea sa incercand sa&l age in depresie)

*opiii nu sunt dorii i iu ii la fel ca dac ar fi rodul dragostei mprtite, emoiile fa de so contrazic instinctul matern iar frica inconstienta fata de opro iul pu lic (cel mai puternic dup incestul emotional fata de copilul de se! opus) vine din aceia c mama nu&i iu ete firesc copilul (ci vede in el un su stitut compensator de partener la relatia nesatisfacatoare cu tatal copilului). ,ivelul an!ietii le rm%ne mereu crescut acestor mame i, n compensaie, la aceste mame este caracteristic comportamentul e!cesiv hiper&protector. +otodat, o oseala hiper&ocrotirii e!cesive, a reprimrii i a falsificrii emoiilor le face pe astfel de mame s reproeze mai t%rziu copilului c s&au sacrificat pentru el, c au fost martire (Po=ard Palpern & *utting ?oose), c aparin speciei masochismului feminin i c r aii sunt agresorii amatori de nectar, ca fluturiiY( .fectul negrii de sine se proiecteaz incontient asupra progeniturilor i se e!prim n structurarea ataamentului primar nesigur sau am ivalent. )oate de aici si agitatia denumita A"P", care vine sa compenseze un gol afectiv al copilului aparut in familie.

D<. ?diotul util. .ste un e!ecutant fidel cu deviza (+re uie s alerg, s rezolvJ( tot ce& i comanda de regula sotia (pe copil il refuza, spunand ca ce doreste el nu este util). .ste genul de ar at aflat su papuc, posi il schizoid (deci or emotional, nu ofera, nu primeste nimic in plan afectiv, nu poate constient sa recunoasca impostura sentimentala, pentru ca a avut o mama schizoida, de care a fost dependent emotional, iar ceea ce a primit nu a fost dragoste adevarata, ci parazitare, iar acum ca adult musteste de agresivitate pasiva)A el traieste in sim ioza cu sotia (*opilul lui este hranit afectiv cu ipocrizia sentimentala )arintelui sotiei, pe care el o simte inconstient dar nu o poate deconspira, sotie care il e!ploateaza cu )arintele ei vesnic solicitant). "e regula acest gen de ar at isi proiecteaza toata frustrarea si revolta asupra copiilor, carora le trimite non ver al mesaje de genul (daca voi nu a&ti e!ista, eu as fi li er(. #neori sim ioza se rastoarna, el trece in )arinte si sotia in *opil, iar sotul ginere, isi ponegreste socrul, la casa caruia a lacomit in tinerete, iar *opilul sotiei incepe sa&si urasca din ce in ce mai tare tatal, care e si el gol afectiv si&i paraziteaza pe am ii soti (i pune la lucru pana le ias pe nas, ca sa mosteneasca casa parinteasca unde el, unicul&patriarh este proprietar). )arazitarea este un fenomen foarte raspandit in orient, la noi, la slavi, si la sat mai ales. "espre ea am discutat in detaliu pe acest log in alta postare. *e e de retinut e ca idiotul util in mod real nu ar face nimic pentru sotie si copii, tot ce face o face din copil adaptat negativ (in speranta ca va primi multumiri si felicitari), iar mai tarziu se raz una prin reprosuri si lovituri su centura date copiilor, si socrilor pe care este gelos, si care il urasc la randul lor. *opiii sai pot dezvolta schizofrenie daca sunt sensi ili si parazitati de toti mem ri familei (parinti plus unici). .ste cazul cand copiii, mai ales copiii unici, devin paratrasnetul familiei schizofrenogene. "ecizia timpurie luata de (;diotul util( este (Am dreptul sa e!ist atat timp cand muncesc pe ranci, cat sunt util(. 'i evident o imprima copiilor sai. )ana i pisicului i se adreseaza in atjocura1 (2i pui, c%i oareci ai prins astzi8( )isicul este vazut doar ca o unealta #+;?A de starpire a soarecilor. .ste foarte pro a il ca asemenea ar ati sa faca relatie cu femei care&i vor e!ploata crunt (si care spun copilului lor daca e aiat (femeia nu e neam cu ar atul( sau (femeia e diavol pentru om( iar daca e fata1 ( ar atii sunt niste gunoaie(A unii spun (nici mama nu i&a dat pe gratis lu@tata(A astfel copiii sunt educati

ca nu e!ista egalitate de putere intre femeie si ar at, ci unul musai sa&l e!ploateze pe celalalt). *e nu stie idiotul util este ca un om nu e iu it pentru ce face, ci pentru ce este (si aici nu ma refer la calitatea sociala, profesionala, ?A 0#,*+;., ci la calitatea de 92).

DD. S*tuitorul neo%osit. .ste printele care joac (uite, eu te nv, i at%ta te voi inva p%n vei renuna s mai g%ndeti pentru tine(. 2esajul este (,u g%ndi ce g%ndeti, gandete ce g%ndesc euJ( Jocul are loc in cadrul unei sim ioze, in care cel care da sfaturi este in )arinte, si cel care le primeste se complace in pozitia de *opil. )oate avea loc intre parinti si copii, intre frati mai mari si frati mai mici, intre soti. *u timpul, cel care se afla in *opil, poate dezvolta o pseudode ilitate mintala, in locaj al gandirii, al initiativei si spontaneitatii. Acest joc este o forma de parazitare si implica o doza de narcisism din partea ('fatuitorului( care nu mai lasa nimic si celuilalt, gandeste el tot, deduce el totul. 'i ofera pe tava, apoi se infoaie ca un paun (-ezi ce destept sunt8 -reau si aplauze daca se poate(.

DI. Parintele parazit emotional0 2entalitatea acestui tip de parinte este1 (;ti dau, imi apartii, imi eti dator(. )arazitarea este o forma de agresiune emotionala7psihica, descrisa pentru prima data de psihologul american, 0anita .nglish, de origine evreica, nascuta la :alati, a solventa a facultatii de psihologie din )aris, care a emigrat apoi in #', unde a devenit psihoterapeuta si teoreticiana in Analiza +ranzactionala. 9 sa e!plic pe scurt cum parazitarea merge mana in mana cu sim ioza (dependenta) parinte&copil pe fundamentul unui narcisism secundar compensator al parintilorH (acesta fiind si circuitul care mentine decompensarea psihica a numerosilor pacienti tineri din familii schizofrenogene) . Am mai discutat su iectul la parazitare (pe un alt topic), dar il voi relua aici mai e!plicit. .ste vor a de parintele cu grave interdictii la ucurie ( ucuria este7da sensul vietii) care nu are satisfactie afectiva in cuplu (pentru ca s&a casatorit din interes) si cauta multumire, satisfactie si implinire prin copil (care devine jucaria7 ucuria parinteluiHH) insa nu conform cu aptitudinile7inclinatiile si gusturile copilului (de regula unic) ci strict legat de frustratile7gusturile parintelui. ;n loc sa&i ofere copilului de e!emplu mancarea care&i place, intre andu&l (*e ai dori sa mananci8( sau (Ai dori sa mananci asta8( il forteaza sa manance tot din farfurie, chiar daca acestuia nu&i place. "aca copilul e mic, il indoapa pana vomita. "aca e mare, ii reproseaza de ce n&a mancat tot din farfurie. ?iceul si facultatea sunt alese pe masura am itiilor parintelui, care vine pe la spatele copilului si il verifica1 (Pm, hm, cate pagini ai parcurs pe ziua de astazi8 Asa, invata, ti&am creat conditii sa ajungi om mare( & adica sa ma multumesti pe mine, parintele tau. *and copilul e mic, e comparat negativ cu alti copii, uneori prin discutii la persoana a treia mama&tata, la care copilul asista pasiv si se simte e!ecutat (ca printr&o sentinta). )arazitarea poate fi e!trema, mergand pana la furtul deciziei7rapirea intentiei ((simte7gandeste ce simt7gandesc eu, nu ce simti7gandesti tu(). "aca copilul nu da satisfactie parintilor, si spune ,#, e catalogat ca si copil rau, neascultator ((copii7adolescenti pro lema(). )arintele parazit, este parintele care traieste viata prin copilul sau, care incearca sa traiasca viata acestuia in locul lui, sa&i

fure viata (pentru asta l&a facut, ca sa fie despagu it de copil pentru toate imperfectiunile sale fizice, sociale si mentale). #n e!emplu in literatura poate fi gasit in romanul )ortretul lui "orian :ra> (fiul devine imaginea tatalui parazit). 'olutia ca sa scapi de parintele care vampirizeaza este sa fii ferm, sa te impui, chiar cu pretul scandalului, si la momentul oportun sa te descotorosesti de el ca de un gunoi real . #nii sunt suficient de perversi cand copilul nu se lasa parazitat, sa&l ameninte cu a andonul (lovitura su centura)1 (,o aici te las daca nu asculti, sa te descurci singur( & si o spun asta cand copilul are varste mici, $&< ani (deci total vulnera il). ?a atranete unii parinti se dau victime, santajeaza cu mostenirea casei parintesti contra serviciilor de azil, si evident paraziteaza in continuare. Asa ca daca ati scapat nedecompensati psihic reduceti dialogul la minim cu ei, nu&i mai iu iti, si a andonati&i fara mila cand deveniti independenti material si locativ (lucru greu in 5omania). 'copul lor inconstient a fost sa se mentina compensati psihic (in nevroza), decompensandu&va pe voi (impingandu&va spre psihoza), un lucru criminal. "upa cum am scris mai sus, parazitarea parinte&copil merge mana in mana cu sim ioza parinte&copil (cu cat dependenta copilului sau adolescentului e mai mare fata de parinti, cu atat acestia se simt mai indreptatiti sa&si paraziteze mai intens fiul7fiica). 5elatia sim iotica si parazitarea aferenta pot dura pana la moartea parintilor. ;n sim ioza, mama ii cumpara pantofi, haine si plateste intretinerea apartamentului fiului neajutorat (eventual im olnavit psihic), ani cu care ea mama (parintele) ar tre ui sa& si faca ucurii personale ca sa fie un parinte multumit (un parinte multumit egal un copil multumit)H. "aca acest gen de parinti goi afectiv sunt nevoiti sa dea prea multi ani copiilor, tinerilor, incep sa devina frustrati si sa caute multumire si implinire prin copii pe care&i vad ca pe niste posesii&o iecte (devin deranjati de un rest dintre dinti & du&te si te spala pe dinti, nu&ti miroase ine parul de pe cap, spala&te, fa aie, ai tricoul patat, nu ai pantaloni eleganti, cumparati altii, mananca natural, sanatos, ce&ti dau eu, alearga, fa sport ai urta mare etc.etc. & acestea fiind mesaje inconstiente de neacceptare, deci eneficiul negativ incasat de tanarul care se complace sa ramana intretinut de parinti). )arintele )arazit adora sa vor easca despre ce i&ar plcea lui, si stram a din nas, se indeparteaza, cand copilul incepe si el sa spuna ce i&ar placea (de aceea nu se recomanda impartasirea necazurilor sau ucuriilor cu asemenea parintiA daca faci greseala sa&ti spui necazul, ei iti vor spune1(.u te&am avertizat ca asa vei pati, dar nu m&ai ascultat(A daca vrei sa impartasesti o ucurie, iti vor spune ca e nociva, sa renunti la ea & agresorul nu lasa victima sa se ucure, pentru ca nu suporta sa o simta li era, ci doreste controlul si nefericirea ei, ca o consolare pentru nefericirea sa. )arazitarea emotionala a parintilor conduce la tineri cu tul urari psihice (cu identitate sla a), imaturi, dependenti de tv7calculator, consumatori de su stante (psihiatrice, sau alcool, droguri). ;n concluzie, cu cat parintele investeste mai mult in copil (dar nu dupa dorintele copilului, si mai ales nu in ceea ce l&ar face fericit pe copil, nu&i cumpara jucaria dorita niciodata, pentru ca parintele Agresor percepe ca jucaria e ucuria sufletului), cu atat se considera mai indreptatit sa fie despagu it de acesta, in toate modurile posi ile. ,ici vor a de acceptare. *and a fost copilul sanatos n&a fost ine, nu a fost acceptat, ci comparat cu alti copii. *and si daca este im olnavit psihic, iarasi nu e ine, iarasi nu e acceptat, parintele nu preia partea sa de responsa ilitate pentru instalarea simptomelor psihiatrice la copil.

H*e se intampla cand copilul devine jucaria&sursa de ucurie a parintelui8 *eva foarte rau se intampla, pentru copil. )entru ca parintele va oferi copilului nu ceea ce&

si doreste acesta ci ceea ce n&a avut parintele cand a fost mic. "e fapt parintele isi ofera siesi prin copil haina care i&a lipsit cand era mic, jucaria care n&a avut&o etc. impiedicandu&l pe copil sa aleaga si sa ai a ce&si doreste (de fapt nici nu&l intrea a). /a inca&i ofera cu forta copilului haina pe care acesta nu si&o doreste si&l o liga sa o im race. "aca refuza, parintele il santajeaza cu a andonul1 E*u mine in oras nu iesi asa (cum vrei tu) im racatJF

HH)rintre multe jocuri manipulative, parintele parazit joaca cu copilul si jocul de tip repros ("aca tu (copilul) nu ai fi fost, atunci eu...parintele, as fi...(. Acest tip de joc indica ca niciodata parintele nu s&ar fi ucurat de nimic, ci ar fi depus anii intr&o anca, in lipsa copilului. *opilul este doar prete!tul inconstient pentru care parintele parazit crede ca nu isi poate acorda ucurii (insa crede in mod magic ca isi poate acorda ucurii prin intermediul copilului, si chiar crede ca il iu este sincer prin ceea ce&i ofera, insa nu e decat o forma de parazitare, asa cum voi e!plica in continuare). Acest tip de parinte a fost el insusi crescut fara jucarii, fara ucurii, si are traume sociale, materiale si emotionale pe care le transfera mai departe copiilor sai, insa nu intentionat sau constient. ,u se poate naste om li er dintr&un ro , se spune. )entru ca omul li er spre deose ire de ro , are multe permisiuni, mai ales la ucurie sufleteasca, si la alte ucurii, de natura fizica. "eci se poate spune ca parintele il paraziteaza7a uzeaza moral si emotional pe copil, iar acesta il va a uza7parazita material pe parinte, atunci cand acesta devine un adolescent pro lema si un adult disfunctional, imatur, care va continua sa traiasca prin ceea ce&i ofera material parintele, incapa il fiind sa munceasca, datorita simptomelor psihice pe care le poate dezvolta. Avand in vedere ca totul se petrece inconstient, nici parintele nici copilul devenit adult, nu vor cunoaste cauzele disfunctionalitatilor, simptomelor si vor fi vesnic in conflict, insa pe langa su iect. A ia cand adolescentul va ajunge (rar) la un psihoterapeut compentent, lucrurile vor fi clarificate, insa daca adolescentul e prea secatuit si se intoarce in familia care l&a parazitat, (cauzele vor produce efecte( in continuare. "aca copilul&victima ar disparea din sistemul familial, un alt mem ru din familie i va lua locul, evident, tot cel mai sla (de regula cel care Znu mai poateF, cel in prag de decompensare) si va fi parazitat pana la neantizare. Asta nu inseamna ca toti mem rii familiei nu se vor parazita intre ei in diverse forme. .i toti sunt antagonici si nu se suporta intre ei, dar nu sunt constienti de asta. Asemenea familii, unici3parinti, (in care nici macar un mem ru nu are sentimente autentice, macar pentru nepoti7copii) se mai numesc si familii schizofrenogene. *oncluzia mea este1 de un ne un, sa te aperi ca de un animal sal atic.

DK. Piciorul de lemn. Jucatorul care, in acest caz, poarta intr&adevar o proteza, se pune in pozitia de victima ((*um pot eu sa fac ceva, nu vezi ca am un picior de lemn(), sperand sa gaseasca un 'alvator care sa se angajeze sa&i rezolve pro lemele. Acest e!emplu reprezinta metafora tuturor lipsurilor reale sau presupuse de care ne plangem si pe care le utilizam ca prete!t pentru inactivitate ((sunt prea scund(, (sunt negru(, (nu am ani(, (nu am studii(, (sunt...(, (nu sunt...(, (nu am...(),

uitand ca altii, in aceeasi situatie, au o tinut rezultatele pe care si le&au propus (cititorii mai atenti vor o serva ca acum eu am intrat in rolul )ersecutorului...). *ea mai una antiteza la acest joc pro a il ne&o ofera 'ilviu )rigoana care spune1 (2i&am luat la <K de ani licena n "rept. 'unt un e!emplu n via. .u cu un picior de lemn am reuit s mi cresc doi copii fr nevast i s fac cinci televiziuni i una dintre cele mai mari firme de salu rizare. ,u e o ligatoriu ca lumea s i ia acalaureatul c%nd termin liceul(, insa 'ilviu )rigoana e o e!ceptie, s&a nascut cu un anumit potential, pe care l&a si pus in valoare, devenind astfel un invingator. "aca nu avea potentialul in genele sale, si daca mai avea si niste parinti ori ili, ar fi putut juca linistit ()iciorul de lemn( acum. "e e!emplu o persoana decompensata psihic, provenind dintr&o familie schizofrenogena, si&a realizat deja (potentialul(, corelat cu mediul in care a evoluat (se numeste adaptare disfunctionala). *a mediul n&a fost propice, asta e, ghinion. ,u&si permite psihoterapie, alt ghinion. ,&a avut potential genetic in ce priveste inteligenta, alt ghinion. 'i uite asa, cu atatea ghinioane acumulate, poti ajunge in situatia de a juca (piciorul de lemn(. )rigoana se proiecteaza pe sine in toti defavorizatii sociali, decompensatii, retardatii si handicapatii mental, desfiintandu&i pe acestia, pentru ca nu au realizari pe masura lui. Asa au facut si nazistii, i&au comparat pe cei sanatosi cu deficientii de toate felurile, si au ajuns la concluzia ca ultimii sunt (nerenta ili(, prin urmare au decis sa&i e!termine. http177===.realitatea.net7prigoana&cu&un&picior&de&lemn&am&crescut&doi&copii&si&am& facut&cinci&televiziuni[LDBDBI.html

)rigoan1 *u un picior de lemn, am crescut doi copii i am fcut cinci televiziuni. -asile1 -a dati seama ce ar fi realizat asta daca avea am ele picioare de lemn8

2a intre ce ar fi realizat )rigoana daca se nastea retardat mintal cu picioarele sanatoase sau asa cum e el in realitate dar il aruncau parintii la canal. "aca si cu parca...?ipsa lui de modestie este deranjanta pentru cei care chiar vor dar nu au potential sau sunt impiedicati de diverse simptome invalidante, pentru care nu e!ista nici macar...proteza.

DL. Salvatorul (%sent. "eseori este jucat de tati nevolnici, neghio i si ticalosi, cu fetitele lor, care nemultumite si frustrate ca nu sunt ajutate, salvate, acceptate neconditionat, se raz una pe acesta. .l le plesneste cand le prinde. Atunci ele fug la alt tatic, sau la un pro!enet. 'au asteapta sa creasca mari si isi gasesc un idiot util pe care il vor su juga su forma de ginere, sau vor gasi dependenti emotionali cu care vor juca (A andonul & -ezi, tot la mine te intorci, tot eu sunt cea mai una mama pentru tineJ( .ste jucat si de aietei cu mamele lor, dar aieteii fug adesea in canal la punga de aurolac. *and sunteti victima unei femei care va raneste des in increderea de sine (lovind in situtia materiala & sarantocule, aspectul fizic, varsta, etc.), care

pleaca dar revine numai cand are nevoie de voi, sunteti victima acestui joc. ?a fel femeile cu ar atii mai tineri. ;n aceste cazuri nu e nici in salvator real, de nici o parte a aricadei. Adica nici un )arinte autentic. 0etitele o raznice si ofticate daca ajung sa&si petreaca viata alaturi de tatii lor foarte atrani, vor profita de situatie ca sa&i persecute, iar ei sa profite de serviciile lor de ingrijire la domiciliu contra mostenirii casei parintesti (o situatie des intalnita la tara). DM. )ocuri de opozitie0 ;n astfel de jocuri partenerul incearca sa isi arate superioritatea fata de celalalt. & ?ti dau ca sa iti reprosez mai tarziu. .!emplu1 tatal trimite prin mandat postal in ziua de joi a saptamanii o suma de ani fiului aflat in alt oras. ;i spune ca a trimis anii prin mandat electronic la un oficiu postal din apropierea locuintei fiului si ca a doua zi, vineri, ii poate ridica. ;i mai spune si ca anii vor sta la oficiul postal respectiv (post restant) timp de zece zile. 'am ata il suna pe fiu sa&l intre e daca a ridicat anii. 0iul raspunde nu. 5aspunsul este decodat de tata ca (nu am nevoie asa urgent de ajutorul tau( iar tatal incepe cu reprosurile, (pai de ce nu te&ai dus vineri, ca e vor a de o suma de ani, puteai sa&i ridici(. 0iul raspunde1 (9 sa ma duc luni, doar ai spus ca anii raman la oficiul postal BN zile(. ;n alte cazuri, parintii fac consiliu de familie cu fiul7fiica pe tema (;ata cat am cheltuit noi pentru tine, tu ce faci pentru asta8( generand spaima si confuzie in mintea adolescentului. "aca fiul7fiica intrea a care e scopul acestui repros, parintii isi vor e!pune clar interesul. (.sti o investitie, noi am investit in tine, tu esti dator sa ne inapoiezi acesti ani si sa ne intretii la atranete(. & ?ti cer ca apoi sa iti reprosez ca mi!ai o*erit. #n cersetor cere, (dati&mi un leu( dar primeste numai BN ani, astfel ca se simte indreptatit sa reproseze ca nu are ce sa faca cu asa de putin. :asiti voi alte e!emple, mai serioase, daca se poate in relatia de cuplu (casnicie). & jocul Prin es!C elu . "ecurge de cele mai multe ori din (secretul( unei relaii reuite1 s&l iei pe unul care te iu ete tare, chiar dac tu nu&l prea placi, ca s&i faci jocurile de putere pe el. Adic s&l ii n les i el s&i fac mofturile. ;adul e pavat cu une intenii...Auzind aceasta pova, cum c sa te Furci n crua care te roag, nu n aia n care vrei tu s te urciF, i pare de un sim, dar n final se poate ajunge la acest joc de mai sus. i nu ti atunci de ce eti nefericit sau nefericit si tu dar si partenerul. IN. C+$rcitul sc izo*renizant. .l repar lucrurile de nimic, pe care le&a druit copiilor si, atunci cand devin de nereparat, i ar tre ui nlocuite cu lucruri noi, totul fiind o ncercare disperat de a rm%ne cu prjitura n uzunar dar n acelai timp de a o i m%nca. IB. ?luzia eli%errii Copilului din #ictim, s*idarea Printelui (+resor intern. )rin vicii (fumatH, perversiuni se!uale, droguri, medicatie psihofarma, alcool, sporturi e!treme, etc.) *opilul (asuprit( din -ictim caut s se eli ereze i s se despgu easc, s&i fac un nume, o identitate, dar n acelai timp s asculte

comanda parental suprem & (era mai ine dac nu e!istai(. Astfel, viciile sunt comportamente schizofrenice, ele creaz victimei iluzia c s&a eli erat, c poate fi fericit, dar de fapt o ucid n final. ;n alcoolism, copilul incearca sa scape de tirania parintelui intern, alcoolul reduce persecuia intern i d voie copilului re el s se e!prime, adic s fac ca toi dracii. )ro a il c fr alcool, am avea enorm de muli psihotici consecveni n psihoz. Alcoolismul indic faptul c parazitarea intern )rinte & *opil a devenit de nesuportat, iar copilul este pe cale sa fie nvins, ca i n psihoz. "esigur, )rintele intern agresor poate avea diveri continuatori din mediu, partenerul de cuplu, eful de la serviciu, pentru c aceti agresori e!terni pot aciona numai pe un teren deja minat de ctre figurile parentale primare ale celui decompensat. ;ar cel vulnera il, are grij s&i provoace tocmai pe aceeia care sunt ca i prinii lui, din dorina incontient de rz unare, dar cum a pierdut prima dat, va pierde lupta de fiecare dat. Hs&a incercat (vindecarea( de viciul fumatului, prin acei plasturi cu nicotina, dar pentru ca lipseste componenta psihologica, care d satisfacia7iluzia sfidarii, nu s&a vindecat nimeni ci s&au ntors la igara clasica. S@?/D v$. *. tr. A $rava, A nfrunta, a privi pe cineva sau ceva cu dispre, A nfrunta cu dispre (neglij%nd pericolele), cu ostentatie. Qntre area filozofic care se pune, este cine&i face pe fumtori, pe alcoolici, etc. s fie consecveni n viciul lor, cine&i ine legai de viciile lor, cine le induce aceast iluzie c astfel devin li eri8 i de ce sunt ncapa ili s vad tot mecanismul iluziei8 #ra, dorina de despgu ire, vanitatea8 ;n filmul "evils Advocate, era o fraza, (-anitatea este cu siguran, pcatul meu preferat(, spune "iavolul. ?mportant" Jucatorii de jocuri psihologice sunt oameni care comunica pe doua niveluri (social si psihologic & asa numitele tranzactii ulterioare, vezi .ric /erne & Jocuri pentru adulti), dar cele doua nu se potrivesc. 2esajele e!primate prin cuvinte sunt dezmintite de catre mesajele nonver ale, fenomen numit incon+ruenta. Jucatorii, fiind persoane nevrotice (nevroticul nu suporta adevarul) chiar daca li se arata mesajul lor ascuns, nu&l vor recunoaste niciodata, replicand ca esti paranoic, ca inventezi (si ei pot fi sinceri, cine isi mai aminteste ce i&a spus persoanei indezira ile8 ori pentru nevrotici cam toti sunt nesuferiti, neacceptarea de sine proiectata in ceilaltiA putini parinti isi mai amintesc ce le&au spus copiilor lor pe care ar fi dorit sa nu&i ai a). 5eactioa de aparare a nevroticului cand i se spune adevarul de care nu este inconstient, este denumita reactie parado!ala de defensa totala, si este complet ineficienta procedura de a tranti adevarul gol golut unui nevrotic in fata (de aceea si ;isus a vor it oamenilor in pilde, ca sa nu le agreseze constientul). ;n prospectul antipsihoticelor cum ar fi W>pre!a, 'ero\uel, A lif>, etc., chiar se mentioneaza ca sunt medicamente destinate impotriva mesajelor ascunse pe care +; '. )A5. ca le percepi din vor irea celorlalti (din vor irea ipocritilor). 9ri ca sa te aperi de agresiunea psihologica, este important sa percepi acel mesaj secret, care face parte din (lim ajul martian(, dupa cum l&a denumit .ric /erne in cartea sa, *e spui dupa una ziua. *a si copil insa, apararea nu prea e posi ila (copilul fiind total la mana parintilor). ;ar ca adult, e greu sa depistezi un eventual partener agresor, daca in viata ta nu ai avut parte de un mediu sanatos, si esti invatat ori sa domini, ori sa te

lasi dominat. Jocurile fiind inconstiente, si efectele lor sunt tot la nivel de inconstient (apar insa simptome somatice sau7si psihiatrice). Asa ca daca unii isi vor crapa capetele de&a lungul vietii, ei si spectatorii se vor mira, pentru ca a iz ucnit un conflict asa de violent, (din nimic(. HHH

9amenii sunt ndrgostii de jocurile pe care le joac incontient, pentru c prin ele i o in stimulii necesari vieii psihice i emoionale, a mai mult, prin aceste jocuri se iu esc pe ei nii desconsider%nd pe alii (parazitism sau vampirism emoional). . o metod simpl. . mai uor s te simi valoros arunc%nd cu piatra n capul altuia dec%t s fi valoros prin propriile realizari.

+oate jocurile implica desconsiderarea de sine sau a cuiva (fie a celui care joaca in prima faza, fie a celorlalti, iar la urma a tuturor) si au ca motivatie inconstienta despagu irea personala pentru stima de sine scazuta (s&i co ori pe ceilali la nivelul tu), motivatia iologica e structurarea timpului, o tinerea de stroOe&uri (stimulare emotionala). "orina de despgu ire vine dintr&o vanitate e!trem. ;ar vanitatea se datoreaz in parte si structurii (ne natem cu ea). "up cum se vede, unele jocuri pot fi jucate i cu noi nine, i fac parte din minciuna de sine (ne pclim singuri).

*e s faci ca sa nu mai joci (e vor a de jocurile dure care implica desconsiderari si judecati de valoare)1 1

& reconstructia sentimentului valorii personale, in pasi mici (cariera & profesie, relatii de calitate, ho >&uri)

& evitarea ciclului introiectie & proiecie (introiecie cu lucruri i fapte negative, apoi proiecia lor asupra altor persoane)

& evitarea situatiilor care conduc la jocuri, inclusiv a anturajelor cu cei care (joaca(

& structurarea timpului prin (activitati( si (intimitate(, relatii de calitate (cu prieteni de calitate, cu partener de calitate)A intimitatea se refera la relatii *opil&*opil avand la aza iu irea, fara desconsiderari. Jocurile apar automat atunci cand nu e!ista iu ire de sine si fata de ceilalti.

& sinceritate, s spui direct, dar cu un sim, ceea ce doreti, nu ceea ce vrea cellalt s aud, i nu n aa fel nc%t s o ii ceea ce ai dori de la el prin manipulare sentimentala, material, erotic. 'unt foarte puini oamenii care au curajul de a spune direct ceea ce vor. "ar acetia sunt cei cu (inima curat( sau fr g%nduri ascunse. 'inceritatea nu poate fi instantanee, fr a&l o serva pe cellalt, c%t e dispus s asculte i s ofere, de aceea mai nt%i se testeaz terenul, se o serv ce mesaje non ver ale emite cellalt. )entru c sinceritatea poate deveni uor o agresiune. 'i copilul mic spune direct ce jucarie vrea, pentru ca nu e constient daca parintii sai sunt dispusi sa i&o ofere sau au anii necesari.

& renuntarea la vanitate7invidie

Aadar jocurile psihologice descrise de analiza tranzacional sunt e!presia lipsei de iu ire. Jocurile psihologice, ca i mecanismele incontiente de defens descrise n psihanaliz de 0reud si fiica lui Anna (apoi detaliate de alii) sunt infinite ca numr. .le pot fi stopate prin anumite tehnici, insa implica in prima faza acceparea i nelegerea oamenilor aa cum sunt ei, ceea ce este un proces consumptiv, frustrant, apoi urmeaza apararea, care e o forma de inteligenta, iarasi consumpitva. )e cand cei care paraziteaza sau joaca, fac totul in mod automat, fara consum prea mare de energie psihica. *hiar daca esti asertiv, chiar daca te aperi de ei, acestia putin pro a il ca se vor schim a. . necesar ca ei sa nu te mai perceapa ca pe o victima, dependenta de ei.

Cel mai puternic stroEe (stimul emoional)

este confirmarea faptului c e!iti. Aceast confirmare poate fi primit n cel mai intens mod atunci c%nd simi c eti iu it. "e aceea oamenii i caut un partener (in copilrie un prieten), la maturitate un partener de se! opus, nu pentru se!, ci pentru a primi confirmarea c e!ist. 9 confirmare primit n condiii de intimitate e cea mai intens confirmare posi il (nu discut de confirmrile sociale, prin statut sau poziie, putere, aia e altceva). Qn psihoterapie nvei se te confirmi i singur, dar asta nu ine la infinit, de aceea nici un psihoterapeut nu i va recomanda s te clugreti. Ri pentru c oamenii au nevoie s primeasc aceast confirmare a faptului c e!ist pentru c sunt iu ii, sunt dispui la minciuna sentimental n cuplu, (da, ne iu im( sau (pute&pute, da@i cldu(. Aa apar manipulrile, pclelile, sau jocurile psihologice de csnicie. *e se int%mpl cu un copil care nu primete de la prini confirmarea c e!ist, sau mai ru, primete mesaje su tile c ar fi ine s nu mai e!iste8 Acest su iect l&am detaliat deja pe site (dar ca tem de studiu, cutai iografia lui Adolf Pitler, s vedei ce copilrie a avut). #nii din acesti copii isi pot indrepta agresiunea asupra lor insile (pana la psihoza), dar altii pot face ravagii in

lume (in scopul de a&si confirma in mod fals, parazit, faptul ca e!ista, dar si pentru a se despagu i pentru ce au patimit).

7arele )oc al 1umii

*are ar fi 2arele Joc8 2arele Joc a fost creat de 2arele )rogramator, cu mult nainte de B<,$ miliarde ani pm%nteti, data /ig&/ang&ului. Atunci (nu se tie c%nd pentru c s&a petrecut n afara matri!ului spaio&temporal), 2arele )rogramator a creat creaturile A, /, *....U iar pe A cel mai frumos i cel mai detept dintre toi. A s&a apucat s joace (#ite ce proti i ur%i sunt ceilali & /, *, "....U(. 9 treime dintre /, *, "....U s&au contaminat (introiectat) de la A i au nceput s joace jocurile lui. Atunci 2arele )rogramator a creat acum B<,$ miliarde ani, ?umea, iar pe A i pe cei contaminai de el i&a aruncat n ?ume ca s joace ( atei&v ntre voi(. +otui, 2arele )rogramator a dorit ca nu toi s participe la jocurile lui A, ci o parte s rm%n neutri, i atunci, a venit singur n ?ume cu o nou regul de joc (iu ii&v ntre voi(. A i asociaii lui i&au distrus proiecia (trupul) dar nu i codul surs. "e atunci, muli se chinuie s schim e macazul, de la st%nga la dreapta. 9 parte dintre asociaii lui A l& au trdat, iar ceilali i&au ntrit jocurile, au devenit juctori din ce n ce mai nrii.

5eligios si filozofic vor ind, nu e!ist nici un mare joc al lumii. . vor a doar de o decizie a 2arelui )rogramator, aceea de a face o lume cu imperfectiuni in asa fel ca cei lipsiti de iu ire (cei are nu pot accepta situatiile si oamenii asa cum sunt ei) sa fie deconspirati (prin faptul c vor critica, vor reproa, vor desconsidera totul pentru c ei A?.: s vad numai ur%tul din ?ume, pentru c sufletul lor e ur%t).

"e e!emplu eu, care am scris acest site, am jucat rolul )ersecutorului. "ar scopul acestui site nu e de a acuza sau deconspira oamenii inconstienti care, pentru a&si satisface nevoile primare (foamea, se!ul, locuinta, procrearea), recurg la tot felul de pcleli. 'copul site&ului nu e de a crea nc un (ne un specialist n psihologie( care i acuz semenii. 'copul e ca +# care citeti s devii (mai) contient i s accepi lucrurile aa cum sunt i pe oameni aa cum sunt ei ((tcerea e de aur(). "eci s oferi iu ire contient (adic nelegere).

*oncluzia religioas i filozofic ar fi c noi oamenii avem o mare ocazie. Qntoarcerea de pe drumul greit, recuperarea.

'&ar putea inelege c prin intermediul acestui site, am transmis mesajul su liminal (uite ce v facei unul altuia, acum iu ii&v dac mai putei(, sau c am jucat jocul

psihologic (luptai&v ntre voi(. *um e mai ine totusi, s ti sau s nu ti8 Ri dac ti i devii contient, poti oferi intelegere si acceptare constienta, sau poti alege contient sa evii agresiunea psihologic, ori s renuni la a mai agresa. 'olutia la agresiune nu e tot agresiunea ci aprarea eficienta (daca nu sti sa te aperi, poti invata asta in psihoterapie). #neori se impune renunarea la relaia cu (agresorul( (sau reducerea ei la un minimum posi il). A cunoate motivaiile celuilalt de a se comporta ntr&un anume fel cu tine te poate ajuta sa&l intelegi pe el dar si situatia in ansam lu (implicit de a te salva din situatii critice). ,u nseamn ns nici rz unare, nici reprouri. "e la un anumit grad de tul urare, motivaiile comportamentale nici nu mai tre uiesc analizate, ci doar constatat ce face celalalt pentru a lua msuri de protejare a propriei persoane (si a copiilor daca e!ista). "e regula (victima( pentru c e implicat afectiv n relaie i are ateptrile nelate, dorete s cunoasc motivaiile pentru care (agresorul( are (a avut) un anumit comportament (dar tre uie s se ntre e i de ce nu a (vzut( p%n atunci cum e cellalt i de ce s&a complcut in sim ioza cu (agresorul( un timp ndelungat i s corecteze aceste neajunsuri ca pe viitor s nu se mai repete paternul).

Am dorit s e!plic pe acest site care sunt posi ilele motivaii ale agresiunii psihice, dar atenie, dorina de a cunoate motivaiile psihologice este ea nsi un simptom de dependen emoional nerezolvat a (victimei( fa de (agresor(. Aceast dependen emoional e fireasc i se rezolv n timp, prin consumarea furiei i prin raionament (am oferit pe acest site e!plicaii detaliate la (". *. s&a nt%mplat aa( care se pot suprapune pe multe cazuri, prin analogie, asta o spun ca sa atenuez cumva propriile mele proiectii facute aici). "e asemenea analiza psihologica pe care (victima( e tentat sa o faca (agresorului( nu inseamna doar prelungirea dependenei emoionale ci mai reprezint i o inutilitate care nu tre uie prelungit la infinit (aa cum se face de multe ori n psihanaliz). Analiza psihologic n sine nu vindec dar ajut la gsirea unor soluii mai une de via (rul cel mai mic) prin contientizarea gravitii unor situaii, i ce anume menine acele situaii patologice s e!iste i s se perpetueze practic autonom (ca un program or de calculator) si deci luarea de masuri pentru a schim a pe cat posi il situatia prezenta. Analiza tranzacional e util pentru reglarea modului n care sunt trite sentimentele, pentru c prin reflecia care o nvei n A+, poi afla cum apar sentimentele false, parazite, dar i modul de raionament pentru a nu mai tri sentimente parazite (cum ar fi de e!emplu trirea proieciei vinei parentale, preluarea datoriei celuilalt in relatie, identificarea prin paternuri parentale cu persoane aflate in situatii tragice de viata, preluarea totala a responsa ilitatii societatii pentru cazuri in care nu avem nici o vina, evitarea asumarii de false datorii mai ales atunci c%nd nu avem resurse, sau sunt foarte limitate, (datorii( care ne&ar putea desta iliza total emotionalA insa partea de datorie care se refera la comunitate este necesar sa fie facuta pentru ca e o sursa de multumire de sine, de satisfactie morala).

.est1 aratati acest te!t unor jucatori inrii si intre ati&i ce parere au. 2ajoritatea vor nega informatia, pentru ca...(nevroticul nu suporta adevarul(, nu suporta sa i se puna oglinda in fa.

[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[

Contracararea jocurilor psi olo+ice

Jocurile psihologice au fost pentru prima dat e!plicate de .ric /erne in cartea :ames )eople )la> (Jocurile Adulilor).

"etalii despre cele F paternuri ale jocurilor precum i despre op iunile de contracarare ale jocurilor din cartea -ann Joines, ;an 'te=art & Analiza +ranzactionala astazi, o noua a ordare. (v recomand s citi i toat cartea, a a pe %uc i e +reu de 'n eles)

Qn aceast seciune vom prezenta unele dintre cele mai des nt%lnite nume de jocuri. .le sunt clasificate n funcie de schim area poziiilor din +riunghiul "ramatic, fcut de juctori n momentul comutriiC.

80 Comutarea din Persecutor 'n #ictim

.ste tipic jocului -ovete"m, pe care l&am ilustrat deja cu e!emple. ,oii i .arditii]B^ este o versiune a acestui joc, care se joac n conte!t judiciar. Aici, juctorul ncepe, cut%nd s persecute forele de ordine i legea. "ar, n final, face n aa fel nc%t s fie prins i sf%rete prin a fi o -ictim. Qn /usur%iul]C^, juctorul gsete cusururi celorlali, critic%ndu&le apariia, cuvintele, m rcmintea, etc. )oate face acest lucru timp nedefinit, ca tem pentru parazitare, fr a comuta neaprat. Qns, cusurgiul poate fi respins de ctre cei pe care i critic, sau face n aa fel nc%t s fie auzit EaccidentalF, atunci cnd vor ete pe la spate despre defectele cuiva. Apoi trece din )ersecutor n -ictim, n +riunghiul "ramatic, transform%nd parazitarea n joc. Juctorul de Dac nu ai i ost tu]$^, se pl%nge mereu despre cum ceilali l mpiedic s fac ceea ce dorete. "e e!emplu, o mam i spune copilului1 E"ac nu ai fi fost tu, a fi putut cltori n strintate.F ;maginai&v c se nt%mpl ceva, care i ntrerupe parazitarea pe aceast tem. )oate motenete o sum de ani suficient ca s plteasc o ngrijitoare pentru copil. 'au copilul se face mare i nu

are nevoie de prezena ei. *redei c ea va pleca n strintate8 ,u. "escoper c e prea speriat ca s&i prseasc ara. 0c%nd asta, comut i intr n poziia de -ictim.

A0 Comutarea din #ictim 'n Persecutor

Acest pattern este e!emplificat de ctre1 #e"am !rins, ticlosule]<^. - amintii c acesta este jocul jucat de Jean, ntr&unul din e!emplele noastre de la nceput. Qn acest joc i n toate variantele sale, juctorii ncep cu un fel de EavansF din poziia de -ictim. *%nd partenerul de joc nghite momeala, juctorul ofer utul de )ersecutor. Qn Da, dar0]D^, juctorul ncepe prin a cere sfaturi i refuz toate sugestiile oferite. *omutarea se produce c%nd cel care d sfaturi le epuizeaz i juctorul de "a, darY profit de moment, resping%ndu&le. - amintii cum a fcut acest lucru clientul lui 2oll> din e!emplul nostru. .ste un joc uzual n serviciile de asisten social i alte servicii de EajutorF. 1a!o]I^ este versiunea se!ual a jocului E+e&am prins, ticlosuleF. Juctorul emite semnalele unui avans se!ual. *%nd partenerul i d curs, juctorul de 5apo l respinge indignat. Juctorul de 5apo poart un tricou care are scris n fa1 E'unt disponi ilJF, iar n spate1 E"ar nu pentru tine, ha, haJF 5apo de gradul unu este o surs o inuit de stroOe&uri la petreceri i implic un refuz se!ual minor la final. Qn 5apo de gradul trei, juctorul poate atepta p%n c%nd a avut loc contactul se!ual i apoi s comute, strig%nd E-iolJF .!ist c%teva jocuri construite pe schema E+e&am prins, ticlosuleF, n care poziia iniial de -ictim este meninut ca parazitare, iar comutarea nu se produce p%n c%nd aceast situaie nu este ameninat. Juctorii de 2rostul]K^ sau 3racul de mine]L^ ncep parazitarea din poziia de E,u pot g%ndiF i respectiv E,u m pot ajuta singurF. )ot fi satisfcui s rm%n n poziia de -ictim, at%t timp c%t stroOe& urile continu s vin. "ac cineva i confrunt pe aceti juctori, cer%ndu&le s g%ndeasc sau s fac lucruri pentru ei, acetia pot s fac comutarea, devenind furioi sau acuzatori1 E.hJ tre uia s m g%ndesc c nu&mi vei fi de nici un ajutorJF 2iciorul de -emn]M^ este o variaie a jocului 'racul de mine, cu un tricou pe care scrie E?a ce te atepi de la cineva careYare o mam ca mine7este un alcoolic ca mine7a crescut la periferie7(sau orice alt scuz)F. Juctorul de 4 ceva !entru mine]BN^, caut pe ascuns s&i manipuleze pe alii pentru a g%ndi i aciona n locul lui. "e e!emplu, un student care este ntre at ceva n clas poate lua aerul de prost, mestec%ndu&i stiloul i atept%nd ca profesorul s ofere rspunsul. At%ta vreme c%t o ine ajutorul ateptat, juctorul poate rm%ne n poziia de -ictim neajutorat. "ar, mai t%rziu, poate comuta colect%nd o recolt mai mare de stroOe&uri, acuz%ndu&l pe sftuitor c i&a dat sfaturi proaste. "e e!emplu, acelai student se poate duce la director dup e!amen i se

poate pl%nge c profesorul nu a fost clar n prezentare. Aceast poziie adoptat la sf%ritul acestui joc a primit uneori un alt nume, 5ite ce m"ai !us s ac]BB^0

B0 Comutarea din Salvator 'n #ictim

)rototipul acestui joc este Qncerc doar s te ajut]BC^. Acest titlu poate fi folosit pentru orice joc n care cineva ncepe prin a oferi ZajutorF din poziia de 'alvator, apoi schim i trece n -ictim, cnd persoana pe care o ZajutF, fie respinge ajutorul, i vede de ale sale i intr oricum ntr&o ncurctur, fie semnaleaz c ajutorul oferit nu a fost suficient. Aa zisul ZsftuitorF colecteaz atunci eneficiul negativ, care const n tim re de inadecvare. Jocul pe care l juca 2oll> n e!emplul nostru, De ce nu0?, este o variaie pe aceast tem, care implic acordarea de sfaturi, care sunt respinse de partenerul de joc.

F0 Comutarea din Salvator 'n Persecutor

5ite ct de mult mi dau osteneala]B$^ ncepe ca i Qncerc doar s te ajut, cu EsftuitorulF n rol de 'alvator. "ar n momentul comutrii, 'alvatorul devine un )ersecutor care acuz i nu o -ictim nefericit. ;maginai&v, de e!emplu, o femeie care a fcut&o pe Emama sufocantF, n relaia cu fiul ei, nc de c%nd era mic. Acum el este un adolescent re el care o anun c vrea s plece de acas. *omut%nd jocul, mama strig1 E"up tot ce am fcut pentru tineJ 'per s capei ceea ce meriiJ 2 spl pe mini de tineJ Auzi8F

]B^ *ops and 5o

ers (n.t.).

]C^ /lemish S cusur, defect (n.t.). ]$^ ;f it =eren_t for >ou (n.t.). ]<^ ,o= ;_ve got >ou, son of a itch (n.t.). ]D^ `es, utY (n.t.) ]I^ 5ape S viol (n.t.). ]K^ 'tupid (n.t.).

]L^ )oor me (n.t.). ]M^ Tooden ?eg (n.t.). ]BN^ "o me something (n.t.). ]BB^ 'ee =hat >ou made me do (n.t.). ]BC^ ;_m onl> tr>ing to help >ou (n.t.). ]B$^ 'ee ho= hard ;_ve tried (n.t.).

,p iuni de %locare a jocurilor

0iecare tip de tranzacie nu este E unF sau EreaF n sine. "ac vrei s meninei cursul armonios i previzi il al comunicrii, meninei tranzaciile paralele. "ac considerai dezl%nat conversaia cu cineva sau dezagrea il, fii atent dac tu sau cellalt nu ncruciai frecvent tranzaciile. "ac da, decidei dac vrei s armonizai schim urile, evit%nd ncruciarea. "ar s presupunem c cel mai enervant tip de la irou arde de ner dare s ai o conversaie armonioas cu tine sau c vecinul de palier vine i se instaleaz pentru a ncepe litania nefericirilor sale, %nd cafeaua pe care i&ai oferit&o. Qn aceste cazuri poate v&ar conveni s tiai flu!ul cuvintelor celorlali, ncruci%nd tranzaciile. Qn articolul su E9piuniF, 'tephen Garpman a dezvoltat ideea dup care putem alege s facem schim urile, dup cum ne convine. Qn particular, putem alege noi modaliti de a iei din schim urile o inuite dezagrea ile, E locanteF, cu ceilaliC. ?a serviciu, 2ar> are mereu aerul c se scuz i se justific. Reful su, din contr, i petrece timpul critic%nd&o pe 2ar>, spun%ndu&i cum ar tre ui s&i fac trea a. Reful1 ' vedem, acest raport tre uia dactilografiat ntr&un format mai micJ 2ar>1 9hJ 'unt dezolat. 2&am nelatJ Reful1 /ine, nuiesc c nu ai fcut&o intenionat. "ar am fcut o meniune la acest su iect. 2ar>1 Am ncercat s citesc aceste note, dar sincer, am fost, , ocupat n ultimul timpY

)ar locai n aceast rutin ),&*A. "ac 2ar> decide s ias, cum ar putea s&i utilizeze opiunile8 Garpman scrie1 a9 iectivul este Ede a modifica ceea ce se nt%mpl i de a v eli era cum puteiF. )entru a o face, tre uie s&l facei pe cellalt s ias din acea stare a eului, s ieii voi, sau am ele6. .l descrie patru condiii pentru a funciona aceast strategie1

Una sau ambele stri ale eului trebuie s se schimbe efectiv. Tranzac ia trebuie s fie !ncruci"at. 3u$iectul conversaiei tre$uie sc6im$at. 3u$iectul anterior tre$uie a$andonat.

)entru noi, primele dou condiii sunt eseniale. *redem c celelalte dou sunt Eopiuni suplimentareF, cu toate c se aplic n general. Reful1 Ar fi tre uit realmente s atei raportul n format mai mic. 2ar> (mimeaz cderea de pe scaun. 'e ntinde pe jos, agit%ndu&i raele i picioarele)1 AaaaahhhhJ -rei s spunei s&l mai at odat. *e dracu, ce vrei s facei cu mine, efule8 Reful ar iz ucni n r%s. 2ar> a trecut n *?, n loc s se scuze din *A. Reful ei a acceptat invitaia de a intra n *opilul ?i er. A ncrucia din *opil este doar o opiune. 2ar> ar fi putut s ncerce s ncrucieze ntr&o manier mai convenional, din Adult. 2ar> (lu%nd carnetul i creionul)1 -rei s&mi spunei n ce format dorii raportul pe viitor8 "e c%te ori v simii ntr&un ir inconforta il de tranzacii, avei posi ilitatea de a ncrucia, pornind din cinci pri funcionale ale strilor eului i putei solicita cele cinci pri de la cellalt. Garpman a adugat c putei alege s trecei n prile negative ale strilor eului. 2ar> ar fi putut s ncrucieze ),& al efului, care o certa, rspunz%ndu&i printr&o replic chifuitoare, plec%nd din propriul ),&. Reful1 Ar fi tre uit s folosii un format de h%rtie mai mic.

2ar> (redres%ndu&se, ridic%nd spr%ncenele, vor ind pe un ton dur)1 .hJ Ascultai un minutJ . vina dumneavoastrJ Ai fi putut s v asigurai c suntem toi la curent cu asta. )entru nceput, s presupunem c rspundei din prile pozitive. )utei utiliza Adultul pentru a decide care modalitate de ncruciare v aduce rezultatele dorite, ntr&o manier sigur i potrivit. ,iciodat nu putei fi siguri c tranzacia ncruciat va suscita n cellalt schim area strii. "ac nu merge, ncercai voi niv s v schim ai starea eului i s trimitei un mesaj ncruciat diferit.

@olosirea opiunilor

Qn *apitolul K ai nvat despre 9piuni. "ac le&ai practicat, acum avei a ilitatea de a le folosi. Aceast a ilitate, com inat cu cunoaterea analizei jocurilor, reprezint o arm important pentru contracararea jocurilor. 9piunile pot fi folosite pentru a ntrerupe flu!ul unui joc, n oricare etap din 0ormula Jocului. "ac realizai c i voi jucai, avei 9piunea s trecei dintr&o stare funcional negativ a eului ntr&una pozitiv. "ac cineva v invit s intrai n jocul su, folosii&v 9piunile, astfel nc%t rspunsul vostru s ncrucieze ateptrile referitoare la ceea ce se EpresupuneF c ar tre ui s facei n aceea etap de joc. - sugerm s folosii doar 9piuni din strile eului pozitive. "ec%t s v angajai ntr&un dans n +riunghiul "ramatic cu cellalt, mai ine ieii din +riunghi. Nu !utei s&i oprii pe ceilali s joace jocuri i nici s&i oprii s ncerce s v agae n joc. "ar folosind 9piunile, putei rm%ne afar din joc sau putei iei dac deja ai intrat. Ri putei crete ansele de a&i invita pe ceilali s ias din joc, dac v intereseaz acest lucru.

;ecunoaterea <momelii de desc idere=

/o i 2ar> :oulding au su liniat importana recunoterii jocului chiar de la nceput, din momentul prezentrii Emomelii de deschidereF$. "ac ai o 9piune pentru a confrunta momeala, vei loca jocul. Asta cere a ilitatea de a Eg%ndi 2arianF. +re uie s nelegi mesajul ulterior al momelii i s&l ncruciezi, n loc de a rspunde la nivel social.

)oi ncrucia din Adult. "e e!emplu, luai n considerare jocul dintre 2oll> i clientul ei. *%nd el a venit cu cererea de ajutor, 2oll> ar fi putut s&i rspund1 E'e pare c ai o pro lem. *e vrei s fac n legtur cu asta8F *u aceast ntre are s&ar fi adresat direct mesajului ascuns. "ac clientul ar fi reformulat, ntr&o nou ncercare de a o aga n jocul su, ea ar fi putut s ncrucieze la fel, p%n c%nd el i&ar fi dat un rspuns Adult sau ar fi renunat i ar fi plecat. Qn ultimul caz, el ar fi putut s&i ncaseze i eneficiul negativ. "ar 2oll> l&ar fi evitat pe al su. "ac se potrivete, un mod deose it de eficient este de a ncrucia momeala de deschidere printr&o replic e!agerat, s dai un rspuns Esrind peste calF, din *opil sau din )rinte. "e e!emplu, 2oll> ar fi putut nt%mpina pl%ngerea iniial a clientului su, ls%ndu&se n scaun p%n su irou, gem%nd1 E9h, dra%J .ti ntr&o form proast din nou, nu&i aa8F *%nd un client i spune lui /o :oulding c a venit n terapie ca s ElucrezeF n legtur cu pro lema sa, rspunsul frecvent pe care l d /o este de a&i lua o figur de plictiseal dureroas, spun%nd monoton1 E' lucrezi, s lucrezi i iar s lucreziYF Astfel de rspunsuri ncrucieaz momeala de deschidere la nivel psihologic i transmite1 Ebi&am vzut clar jocul, aa c mai ine hai s ne amuzm (n loc s jucm).F

Cutarea desconsiderrilor i driverilor

2omeala de deschidere implic ntotdeauna o desconsiderare, apoi la fiecare etap de joc e!ist i alte desconsiderri. Qn consecin, a ilitatea de a detecta desconsiderrile v ajut s identificai invitaiile la joc i s le dezamorsai, folosindu&v 9piunile. "ac acceptai desconsiderarea oferit n momeal, v&ai e!pus punctul sla i jocul se va amorsa. 2aniera de a face jocul inoperant este de a confrunta desconsiderarea celuilalt. Qn chiar secunda dinaintea intrrii n joc, juctorul manifest comportamentul din driver. Ai nvat n *apitolul BI cum s identificai driverii. Aceast a ilitate v va ajuta de asemenea s sesizai momeala de deschidere i s impiedicai urmtoarele micri ale jocului. )entru a nu intra n joc, refuzai s rspundei comportamentului din driver al celeilalte persoane printr&un driver propriu. "ai&v n schim o permisiune.

;e*uzarea %ene*iciului ne+ativ

*e se nt%mpl dac ratai momeala de deschidere, intrai n joc i devenii contieni doar n momentul comutrii8 ,u e totul pierdut. Qnc putei refuza eneficiul negativ. 'au, i mai ine, v putei oferi un eneficiu pozitiv n schim . "e

e!emplu, s presupunem c asist la o conferin inut de o persoan inecunoscut. *%nd vine momentul discuiilor, ncep s&i atac ideile ntr&un mod spiritual. "e fapt, chiar dac nu sunt contient, am nceput s&l )ersecut. *%nd am terminat, confereniarul z%m ete linitit i&mi demoleaz criticile cu o propoziie ine aleas. 'ala r%de. Qn acest moment, scriptul m determin s fac comutarea jocului meu E?ovete&mF. E'e presupuneF c tre uie s m simt respins i inutil. Qn loc de asta, ies din script. Qmi spun1 E;nteresantJ +ocmai am identificat c n ultimele trei minute mi pregteam jocul E?ovete&mF. *e detept sunt c mi&am dat seamaJF Qmi fac cadou un pachet de sentimente une pentru claritatea de a identifica jocul. ,otai c nu m&am felicitat c am intrat n joc. 2&am felicitat pentru a fi suficient de detept ca s realizez c am intrat n joc. *e este interesant este c dac folosii aceast tehnic constant, vei descoperi c jucai jocuri mai rar i mai puin intens, pe msur ce trece timpul. Ri acest lucru nu este surprinztor, dat fiind rolul pe care l au jocurile n script. "e fiecare dat c%nd resping un eneficiu negativ al jocului i mi ofer n schim un sentiment un, arunc o parte din tim rele negative. Adun Amintiri )ozitive n locul celor negative. Qn acest mod ajut la disiparea credinelor scriptului i reduc intensitatea manifestrilor parazitrii, din care fac parte i jocurile.

( mer+e direct ctre %ene*iciul pozitiv

9 tehnic similar este sugerat de John James<. 5eamintim ideea sa, c fiecare joc are at%t eneficii pozitive, c%t i negative. *%nd identificai un anume joc, ca unul pe care l&ai jucat frecvent, putei descoperi ce nevoie autentic a *opilului doreai s satisfacei n trecut, fc%nd acest lucru. Apoi putei descoperi ci pentru a satisface aceast nevoie n mod direct, n loc de a folosi cile scriptului. "e e!emplu, s presupunem c eneficiul pozitiv pentru ?ovete&m este de a o ine timp i spaiu pentru mine. Rtiind asta, pot folosi opiunile mele adulte, pentru a o ine aceste eneficii, fr a fi lovit nt%i. )ot ncepe prin a&mi lua zece minute de linite pentru mine n fiecare diminea i dup&amiaz, sau s&mi iau timp pentru a merge s m plim singur la ar. 0c%nd asta, satisfac direct nevoile *opilului meu. *a rezultat, e posi il s&mi plac din ce n ce mai puin s joc ?ovete&m. Ri mai mult, c%nd l joc totui, e posi il s l joc la o intensitate din ce n ce mai mic fa de cum o fceam anterior.

( trece la intimitate 'n momentul comutrii

*%nd ai devenit o inuii cu identificarea etapelor succesive ale jocului, vei recunoate cu uurin comutarea. -ei realiza c am ii parteneri au comutat rolurile n acelai fel i vei recunoate aproape simultan momentul confuziei care constituie ncruciarea. Ri n acest moment avei o stategie de a iei din joc. *%nd o persoan rm%ne n script n momentul comutrii sau al confuziei, crede c sin%ura posi ilitate este s ia eneficiul negativ. "ar cu claritatea Adult, putei alege o cale diferit. Qn loc de a v ncasa sentimentul parazit, putei fi deschis cu cellalt n legtur cu sentimentul autentic pe care l dorii. Astfel, facei invitaia la intimitate, n locul eneficiului negativ al jocului. "e e!emplu, imaginai&v c ntr&o relaie am juca ?ovete&m i tocmai am ajuns la momentul comutrii. ;&a putea spune celuilalt1 E+ocmai am realizat ce fac S s te ndeprtez nainte de a m respinge tu. Acum sunt speriat c ai s m prseti i chiar mi doresc s stai aproape de mine.F )rin aceast afirmaie direct, nu&l pot ace pe cellalt s stea cu mine. ,ici nu l pot ace s ias din propriul joc, dac aceast persoan a investit n acest joc. "ar l invit pe cellalt s&mi rspund cu propriile sentimente autentice i dorine. "ac o face, putem s ne relum relaia, simindu&ne fericii i eli erai. 'au putem decide s ne desprim direct i nu datorit motivaiilor din script. "ac adoptm ultima decizie, am ii vom trece printr&o perioad de tristee pentru pierderea suferit. *a ntotdeauna, intimitatea este mai puin predicti il dec%t jucarea jocurilor i noi putem simi sau nu acest lucru ca fiind mai conforta il.

Gnlocuirea stroEe!urilor o%inute din jocuri

Jucarea jocurilor este vzut de ctre *opil ca fiind o cale sigur pentru o inerea stroOe&urilor. *e se poate nt%mpla c%nd, din motive Adulte, reducei jocurile8 ;ncontient, din *opil, poi simi panica i te poi ntre a1 E*e se va nt%mpla cu rezerva mea de stroOe&uri8F Amintii&v c, pentru *opil, pierderea stroOe&urilor reprezint o ameninare pentru supravieuire. Aa c, fr a o ti, poi ncepe s foloseti strategiile E2icului )rofesorF pentru a rec%tiga stroOe&urile pierdute. )oate vei descoperi alte ci de a juca aceleai jocuri vechi. 'au ncepei s jucai jocuri diferite, cu aceeai comutare n +riunghiul "ramatic. 'au EuitaiF s confruntai desconsiderrile. Qn mod superficial, aceste aciuni pot fi interpretate ca Eauto&sa otajF. Qn ceea ce&l privete pe *opilul i mai mic, scopul lui este chiar opusul. 2otivul este de a menine rezerva de stroOe&uri, pentru a&i asigura supravieuirea. )entru acest motiv este important nu doar s v propunei s Encetai s jucai jocuriF. Avei nevoie s gsii o cale s nlocuii stroOe&urile pe care le o ineai juc%nd jocuri. 'tan ToollamsD a atras atenia asupra unui fapt adiional. 'troOe&urile o inute din jocuri sunt numeroase i intense. )rin contrast, stroOe&urile o inute din

viaa fr jocuri sunt moderate i uneori nu sunt prea multe. *u siguran acestea sunt directe i nu mplic desconsiderri. "ar, dup cum tim, *opilul flm%nd de stroOe&uri este mai mult preocupat de cantitate i nu de calitate. ,u e!ist o alt cale, dec%t de a&i da timp pentru a&i convinge *opilul aceste noi surse de stroOe&uri sunt accepta ile i vor dura. Qn aceast perioad tranziie, ar fi o idee un s folosii surse suplimentare de stroOe&uri, care s ajute s depii aceast perioad. Aceasta este una dintre cile n care un grup suport poate ajuta schim area personal. c de v de

)e termen lung, *opilul se va o inui cu acest aport nou i mai puin intens de stroOe&uri. .li erarea de jocuri poate duce la pierderea unor surse familiare de e!citaie. "ar ne permite s folosim opiunile adulte, pe care le negm juc%nd. Ri, ieind din jocuri, facem s fie mai uoar trecerea spre apropierea autentic, caracteristic intimitii.

)rivii din nou e!emplul de joc pe care l&ai analizat prin mijloacele )lanului Jocului (*apitolul C$). Ql identificai ca unul dintre jocurile denumite mai sus8 -erificai, n raport cu schim area poziiilor n +riunghiul "ramatic, n momentul comutrii. 5eferii&v la tehnicile variate pentru contracararea jocurilor, pe care le&ai nvat n acest capitol, astfel nc%t s se potriveasc cu e!emplul vostru. ?a sf%rit vei avea o list de ci de dezamorsare a jocului pentru viitor. "ac vrei s aplicai aceste tehnici, decidei nt%i cum vei o ine stroOe&uri pentru a le nlocui pe cele pe care le pierdei renun%nd la joc. 0acei rost de aceast surs alternativ de stroOe&uri. Apoi trecei la contracararea jocurilor. Alegei o tehnic i folosii&o constant timp de o sptm%n. Apoi, testai i altele, la fel. "ac lucrai ntr&un grup, mprtii&v succesele.

p.s. cel care a descoperit si descris pentru prima data jocurile psihologice, cum am mai spus, a fost canadianul .ric /ernstein de etnie evreu, emigrat in #'A (unde si&a schim at numele in .ric /erne), in anii @IN. .l a descris vreo DN&IN de jocuri in cartea sa :ames )eople )la> (de unde am preluat si eu cateva). *ola oratorii lui /erne (:oulding, Garpman, 0anita, etc.) au descoperit ulterior sute de jocuri. .le au inceput sa fie revelate contra cost tinerilor psihologi rom%ni dupa anii @MI&CNNN, de catre psihoterapeuti in special din 9landa dar si din #G (John )arr) sau .lvetia ('iegfried 'chnapp). *ontri utia (rum%nilor( (cum ne numete iriac senior) la teoria jocurilor psihologice este zero arat. +ot ce s&a fcut este doar munc de traducere a acestor jocuri i vinderea lor pe su m%n cu sute de lei in cadrul =orOshopurilor de analiza tranzactionala. .u in acest post, m&am a!at in special pe jocurile psihologice specifice orientului, pentru ca noi asta suntem, orientali (pentru germani, pana si austriecii sunt alcanici). ;n cultura orientala, predomina jocurile de putere, inegalitatea ar at&femeie (in sens de a se persecuta

unul pe celalalt), nu intimitatea, nici onestitatea. 'i cand spun orient, ma refer in special la Asia 2ijlocie.