Ebraica 

este o limbă semitică - parte din familia de limbi afro-asiatice (hamito-semitice)

- vorbită de peste șapte milioane de oameni în Israel și folosită ca limbă rituală și de
studii religioase în comunitățile evreiești din lume. În Israel este una din cele două limbi
de stat: ebraica, majoritară și araba, minoritară. Limba ebraică este considerată „limba
sfântă”, atât a religiei iudaice, cât și a creștinismului, ca limbă a Vechiului
Testament.Dar şi de către islam,alături de araba madianită din Neghev -Medina..Ca
limbă în carea fost revelat Coranul. Deși este des folosită expresia Ebraică Modernă.
Fac precizarea că nu există aşa ceva. Acum 6000 de ai î.e.n, la pește se spunea
DAG ,după 6000 de ani,azi în 2013 se spune la fel : Dag=Peşte . Acum 2013 ani în
urmă evreii strigau în faţa Profetului-Rabin Iisus. "Baruch haba  ha'Maşiyah!Bar David.
Ci bo bi'Şem Elohim (binecuvântat  vine Mesia,fiul Lui David. cel ce vine în Numele
DOMNULUI )". Astăzi după 2013 ani se spune la fel .  Singurul lucru diferit  este că Iisus
Profetul nu punea să spună : "Ani hu  bi'tv tehniont . We'bo!" Eu,acum  sunt la
Televiziune! Şi apoi,vin."  Sau Iisus nu putea să spună " Bi'haşamaim  hu merkava-
satlioth " În ceruri sus, sunt sateliţi orbitali (Staţii Orbitale)!" ca la restul limbilor  termenii
oferiți de progresul științei  şi a tehnologiei au fost adăugați în limba ebraică.   Şi în
ebraică nu există înjurături. De genul "Du-te dracului", acestea  au fost adoptate  din
rusă,din arabă şi  mai ales din idiş ( germană stâlcită) .  "Shoeise"Al malakum"  =La
dracu"  este  o formă de arabă amestecată cu idiș!  . Am ales  o injurie  mai puțin 
vulgară.......să spune  acceptabilă  chiar şi în mediul academic.
Genul acesta de cuvinte şi expresii  sunt noi în ebraică şi sunt importate din alte limbi
internaționale, sau  limbi semitice înrudite.

Tabelul de mai jos se citește de la dreapta la stânga și de sus în jos, așa cum
este direcția de scris în limba ebraică

Vocalele sunt înregistrate cu ajutorul vocalizării - așa numitele (‫)נקודות‬

„nekudot” - o serie de puncte și linioare (ștrihuri). În majoritatea textelor
vocalizarea este omisă, dar se păstrează în mod obligatoriu în textele
religioase,în cântece, în poezii, în manualele școlare și în cărțile pentru copii.
 Alef Bet Gimel Dalet He Vav Zayin Het Tet Yod Kaf

‫כ י טח ז וה ד ג ב א‬
‫ך‬
Lamed Mem Nun Samekh Ayin Pe Tsadi Qof Resh Shin Tav

‫תשרק צ פע ס נ מ ל‬
‫ןם‬ ‫ף‬

ALFABETUL EBRAIC ŞI PRONUNȚIA LITERELOR

Litera Numele literelor Pronunţia Pronunţia  Pronunţia în Pronunţia ăn
MW Unicode ebraică
în română standard Yiddish
colonială
în / Ashkenazi

Israel
‫א‬ Aleph Alef /ˈɑːlɛf/, /ˈɑːlɨf/ /ˈalef/   /ˈalɛf/

‫ּב‬ Beth Bet /bɛθ/, /beɪt/ /bet/   /bɛɪs/

‫ב‬ /vɛɪs/

Va
‫ג‬ Gimel Gimel /ˈɡɪməl/ /ˈɡimel/   /ˈɡimːɛl/

‫ד‬ Daleth Dalet /ˈdɑːlɨθ/,

/ˈdɑːlɛt/
/ˈdalet/ /ˈdaled/ /ˈdalɛd/

‫ה‬ He He /heɪ/ /he/ /hej/ /hɛɪ/

‫ו‬ Waw Vav /vɑːv/ /vav/   /vɔv/

‫ז‬ Zayin Zayin /ˈzaɪ.ɨn/ /ˈzajin/ /ˈza.in/ /ˈzajin/

‫ח‬ Heth Het /hɛθ/, /xeɪt/ /ħet/ /χet/ /χɛs/

‫ט‬ Teth Tet /tɛθ/, /teɪt/ /tet/   /tɛs/

‫י‬ Yodh Yod /jɔːd/ /jod/ /jud/ /jud/

‫ּכ‬ Kaf Kaf /kɑːf/ /kaf/   /kɔf/

‫כ‬ /χɔf/

‫ך‬ Final Kaf /kaf sofit/ /laŋɡɛ χɔf/

‫ל‬ Lamed Lamed /ˈlɑːmɛd/ /ˈlamed/   /ˈlamɛd/

‫מ‬ Mem Mem /mɛm/ /mem/   /mɛm/

‫ם‬ Final
Mem
/mem
sofit/
/ʃlɔs mɛm/

‫נ‬ Nun Nun /nuːn/ /nun/   /nun/

‫ן‬ Final
Nun
/nun sofit/ /laŋɡɛ nun/

‫ס‬ Samekh Samekh /ˈsɑːmɛk/,

/ˈsɑːmɛx/
/ˈsameχ/   /ˈsamɛχ/

‫ע‬ Ayin Ayin /ˈaɪ.ɨn/ /ˈʕajin/ /ˈʔa.in/ /ˈajin/

‫ּפ‬ Pe Pe /peɪ/ /pe/ /pej/ /pɛɪ/

‫פ‬ /fɛɪ/

‫ף‬ Final Pe /pe sofit/ /pej sofit/ /laŋɡɛ fɛɪ/

 ‫צ‬ Ţadhe Tsadi /ˈsɑːdə/,
/ˈsɑːdi/
/ˈtsadi/   /ˈtsɔdi/, /ˈtsɔdik/,
/ˈtsadɛk/
‫ץ‬ Final
Tsadi
/ˈtsadi
sofit/
/laŋɡɛ ˈtsadɛk/

‫ק‬ Qof Qof /kɔːf/ /kof/ /kuf/ /kuf/

‫ר‬ Reş Resh /rɛʃ/, /reɪʃ/ /ʁeʃ/ /ʁejʃ/ /rɛɪʃ/

‫ש‬ Şin Shin /ʃiːn/, /ʃɪn/ /ʃin/   /ʃin, sin/

‫ש‬ Sin Sin /siːn/, /sɪn/ /sin/ /sin/ /sin/

‫ּת‬ Thaw Tav /tɑːf/, /tɔːv/ /tav/ /taf/ /tɔv/, /tɔf/

‫ת‬ /sɔv/, /sɔf/

Tabelul cu Consoane vocalizate.Atunci când au semnul  unei vocale.

Litere
‫י ט ח ז׳ ז וו ֹו ּו ו ה ד ּד ד ג׳ ּג ג ב ב א‬
ּ ‫׳‬ ‫ ו׳‬,
IPA [a],  [b [v [ɡ] [d͡ʒ [d] [ð] [h~ʔ],  [v] [u] [o̞] [w] [z] [s] [χ]~[ħ [t] [i]
∅ ] ] ] ∅ ]
Letters
‫ת ת ּת שש ר ק ץ׳ ץ ף פ ּפ ע ס ן םל ך כ ִי‬
ּ ‫נ‬ ‫צצ‬ ׁ ׂ ‫׳‬
‫מ כך‬ ‫׳‬
ּ
[8]

IPA [i] [c] [h [l] [m] [n] [s] [ʔ]~[ʕ],  [p] [f] [ţ] [tʃ] [k] [ʁ]~[r [ʃ] [s] [t] [θ]
] ∅ ]
 

Punct de vedere istoric, consoanele ‫ב‬ Beth, Beis, ‫ג‬ Gimel, ‫ד‬ Dalet, ‫כ‬ KAF,

KOF, ‫פ‬ PE, Pey, și ‫ת‬ TAV fiecare a avut două sunete: unul tare puternic (ocluziv),
și unsunet  moale,fin (fricativă). În funcție de poziția de scriere și de alți factori
gramaticali . Atunci când se folosesc diacritice vocale, sunetele dure sunt
indicate printr-un punct central, numit Dagheş (‫)דגש‬, în timp ce sunetele moi nu
dispun de un Dagesh. În ebraica modernă, cu toate acestea, Dagheş schimbă
doar pronunția de pariu  ‫ב‬, ‫כ‬KAF, și ‫פ‬PE, și nu afectează denumirea de
scriere. Diferențele sunt după cum urmează:

 Atenţie să nu confundați punctul central Dagheş cu celelalte vocale,care sunt așezate

pe lideră(deasupra) sau jos sub literă (dedesubt)

Nume Cu dagesh Fără dagesh

Simbo Transliterati IPA Exempl Simbo Transliteratio IPA Example
l e u l n
bet
‫ּב‬ b /b/ băţos v
‫ב‬ /v/ van

kaf
‫ּכ‬
[8]
k /c/ 
cârmâz ‫כך‬ kh/ch/x /χ/ candelă

‫ּך‬
pe
‫ּפ‬ p /p/ peşte
‫פף‬ f/ph /f/ fin

Punctuaţia vocală.Sau Vocalele Alfabetului Ebraic

Niqqud este sistemul de puncte, care ajută la determină vocalele și

consoanele. În ebraică, toate formele de niqqud sunt adesea omise în scris, cu
excepția cărți pentru copii, cărți de rugăciuni, poezie, cuvinte străine, cuvinte și
care ar fi ambiguu se pronunță la fel . Ebraică Israeliană  are cinci foneme
vocale, / ieaou /, dar mult mai multe simboluri scrise pentru ele:
 Nume   Ebraică Israeliană

  IPA Transliteraţie Exemplu

în Română

Hiriq [i] i inactiv

‫ׅ‬
ַ
Zeire [e̞], ([e̞j] with e, (ei with ecou,
succeeding yod) succeeding yod) iederă

ֶ
Segol [e̞] e elen

ַ
Patach [ä] a abac

Kamatz [ä], (or [o̞]) a, (sau o) aaron

‫ׇ‬
ׂ
Holam Haser [o̞] o ogradă

ׁ
Holam Male [o̞] o oaie
  
Shuruk [u] u urcuş

ֻ
Kubutz [u] u urdă