Alfabetul Chirilic

Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele XIV-XV până
în 1862. Întrucât limba română are sunete pentru care alfabetul chirilic clasic nu are semne,
grămăticii s-au văzut nevoiți să adauge semne noi, suplimentare, pentru a le putea reprezenta.

Grafia chirilică s-a folosit în Evul Mediu românesc pentru scrierea de acte diplomatice,
manuscrise, cărți, inscripții, legende sigilare și diverse însemnări. Nu se cunoaște cu exactitate
momentul în care alfabetul chirilic a trecut la nordul Dunării, însă cel mai vechi document păstrat
sub formă originală și scris cu caractere chirilice datează din 1392.

Dimitrie Cantemir (în Descriptio Moldaviae) susține că moldovenii ar fi scris cu litere latine –
potrivit tradiției – până la Conciliul de la Florența (1439). Alexandru cel Bun, afirmă Cantemir,
ar fi poruncit arderea tuturor textelor scrise până atunci cu caractere latine, introducând alfabetul
chirilic și slavona, ca reacție la prozelitismul romano-catolic. „Dar când mitropolitul moldovean
a trecut, la acest sinod de partea papistașilor , atunci urmașul său, cu numele Theoctist — diacon
al lui Marcu din Efes, bulgar de neam, ca să stârpească aluatul papistașilor din biserica
moldovenească și să taie celor tineri prilejul de a citi vicleșugurile papistașilor — l-a sfătuit pe
Alexandru cel Bun să izgonească din țară nu numai pe oamenii de altă lege, ci și literele latinești
și să pună în locul lor pe cele slavonești.”

Trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin s-a realizat treptat, în a doua jumătate a
secolului XIX, prin alfabetul de tranziție. Înlocuirea integrală a alfabetului chirilic cu cel latin a
fost decretată în 1862 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Astfel, scrierea cu alfabetul chirilic a
fost în uz pe teritoriul României timp de peste 400 de ani în Moldova și chiar mai multă vreme în
Țara Românească.

Cel mai vechi text nebisericesc cunoscut redactat în limba română și cu alfabetul chirilic, cu
datare sigură, este scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung adresată în 1521 lui Johannes Benkner,
judele Brașovului.

Alfabetul chirilic român este diferit de alfabetul chirilic moldovenesc folosit în Republica
Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească (RASSM) începând cu anii 1930 și, ulterior, în
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) și în Transnistria. Acesta este de fapt o
adaptare a alfabetului chirilic rusesc
Tabelul de corespondență
 Literele Literele Valoarea
Alfabetul Nume în
chirilice vechi chirilice noi numeric Echivalentul Foneme
de română [4]

(până în (după 1830) ă latin

tranziție
1830)
Аа Аа 1 a Aa /a/ Az
Б Б Б Б b Б Б /b/ Buke
Вв Вв 2 v Вв /v/ Vede
Гг Гг 3 g, gh Gg /g/ Glagol
Дд Дд 4 d Dd /d/ Dobru
Єє Еe [5]
5 e Ee /e/ Est
Жж Жж j Жж /ʒ/ Juvete
Ѕѕ Dz dz 6 dz Ḑ ḑ /dz/ Zalu
Ӡӡ Зз 7 z Zz /z/ Zemle
Ии Іі 8 i Ii /i/ Ije
Ïï Іі[6]
10 i Ii /i/ Ii
Йй Ĭĭ i Ĭĭ /ʲ/ I
Кк Кк 20 c, ch Kk /k/ Kaku
Λʌ Лл 30 l Ll /l/ Liude
Мм Мм 40 m Mm /m/ Mislete
Nɴ Hн 50 n Nn /n/ Naș
Оo [5]
Оo 70 o Oo /o̯/ On
Пп Пп 80 p Пп /p/ Pokoi
Рр Рр 100 r Рр /r/ Râță
Сс Сс 200 s Ss /s/ Slovă
Тт Тт 300 t Tt /t/ Tferdu
Ѹѹ [5]
Ꙋꙋ 400 u У Ȣ /u/ Uc
Фф Фф 500 f Ff /f/ Fertă
Хх Хх 600 h Хх /h/ Heru
Ѡ ѡ [7]
Оo 800 o Oo /o/ Omega
Цц Цц 900 ț Цц /ts/ Ți
c (înainte de e,
Чч Чч 90 Чч /tʃ/ Cervu
i)
Шш Шш ș Шш /ʃ/ Șa
Ш̩ ш̩ Щщ șt Щщ /ʃt/ Ștea
 Ъъ Ъъ ă, ŭ [8]
Ъъ /ə/ Ier
Ьь - ă, ŭ, ĭ [8]
— — Ieri
Ѣ ѣ Ea ea ea Ea ea /æ/ Iati
Юю Юю iu Iɣ iɣ Ĭɣ ĭɣ /ju/ Iu
Ѩ ѩ [5]
Ѩѩ ia Ia ia /ja/ Iaco
Ѥ ѥ [5]
Ie ie ie Ie ie /je/
Ѧ ѧ ia ĭa, ea [8]
Ia ia, Ea ea /ja/, /æ/ Ia
Ѫ ѫ Ъъ â Ââ /ɨ/ Ius
Ѯ ѯ [9]
Ѯ ѯ 60 x Ks ks /ks/ Csi
Ѱ ѱ [9]
Пс пс 700 ps Пs пs /ps/ Psi
/t/ și aprox.
Ѳ ѳ [9]
Th th 9 th, ft T t, Ft ft Thita
/θ/
Ѵ ѵ [9]
Yy 400 i, u I i; У ɣ /i/, /y/, /v/ Ijița
ꙟ̃ н/ ꙟ̃ м ꙟ̃
ꙟ̃ ꙟ̃ (↑ ↑) în, îm În în Îm îm /ɨn/, /ɨm/ În
н/м
g (înainte de e,
Џџ Џџ Џџ /dʒ/ Gea
i)

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, este cel mai vechi document păstrat, redactat în limba română.
Documentul a fost scris cu alfabet chirilic în 1521.

Ceasul pictat cu cifre chirilice, încremenit pe ora morții lui Iisus. Pictură din interiorul bisericii de lemn din Petrindu,
Sălaj, semnată de Dimitrie Ispas de la Gilău, 1835.
Exemplu de text
Scris cu alfabetul chirilic
românesc:
Привѣ́  ꙟ̃  зáрє к ꙋ́м пє мъ́рй
Ръсáрє шѝ стръʌ ꙋ́чє,
Пє мишкътѡáрєʌє къръ́рй
Кѡръ́Бïй нє́грє д ꙋ́чє.
ꙟ̃ ʌ вє́дє áзй, ꙟ̃ ʌ вє́дє мѫ́ни,
Áстфєʌ дори́нца-й гáта;
Єʌ ѩ́р, приви́нд дє съптъмѫ́нй,
ꙟ̃ й кáдє дрáгъ фáта.
К ꙋ́ м ѣ́ пє кѡáтє- шй ръзимà
Висѫ́нд áʌє єй тѫ́мпʌє,
Дє дѡ́р ʌ ʌ ꙋ́ й шѝ и́нимa
Шѝ с ꙋ́ фʌєт ꙋ́ -й сє ꙟ̃ пʌє.
(Mihai Eminescu, Luceafărul)
Bibliografie https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_chirilic_rom%C3%A2n
Scris cu alfabetul latin
românesc:
Privea în zare cum pe mări
Răsare și străluce,
Pe mișcătoarele cărări
Corăbii negre duce.
Îl vede azi, îl vede mâni,
Astfel dorința-i gata;
El iar, privind de săptămâni,
Îi cade dragă fata.
Cum ea pe coate-și răzima
Visând ale ei tâmple,
De dorul lui și inima
Și sufletu-i se împle.