COMPOZIIA CHIMIC A URINEI

Informatii generale Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa, care poate suferi modificari in anumite stari patologice. Analiza completa de urina include determinarea caracterelor fizice (culoare, aspect, greutate specifica), chimice (pH, proteine, glucoza, corpi cetonici, hematii, bilirubina, urobilinogen, leucocite, nitriti) si examenul microscopic al sedimentului1. Biochimia urinei se determina printr-o metoda semicantitati a, cel mai adesea pe un analizor automat, folosind stripuri de urina. Acest tip de test este rapid si masoara elementele din urina care sunt semnificati e pentru disfunctii renale, urinare, hepatice si metabolice. !n e entualitatea unei modificari patologice, se produce o schimbare de culoare in zona testului respecti , care se compara cu o scala de culori predefinita. !ntensitatea culorii permite o e aluare semicantitati a a rezultatului". Densitatea urinei (greutatea specifica) #$soar$ capacitatea rinichiului de a concentra urina. %estul compara densitatea urinei fata de densitatea apei distilate, care are greutatea specifica 1.&&&. %estul detecteaza concentratia de ioni din urina' in prezenta cationilor protonii sunt eliberati de un agent complex si produc o schimbare a culorii pe strip. (ensitatea urinara este dependenta de cantitatea de fluide ingerata de pacient, dar poate fi influentata si de alti factori cum ar fi) transpiratii abundente, efectul temperaturilor scazute, agenti diuretici acti i (cafea si alte substante), astfel ca se pot intalni ariatii foarte mari ale densitatii urinare (1.&&&-1.&*&) chiar si la persoanele sanatoase*. !n general, densitatea ariaza in ers proportional cu cantitatea de urina excretata' in alabila) diabet ( olum si densitate urinara anumite conditii aceasta relatie nu este ( olum crescut, densitate scazuta) +onditiile patologice in care se modifica densitatea sunt asociate cu alterarea capacitatii rinichiului de a dilua sau concentra urina)

crescute), hipertensiune ( olum normal, densitate scazuta), boala renala cronica incipienta

, (ensitate -1.&.. (hiperstenurie)) proteinurie, nefroze, diabet, pierderi excesi e de apa (transpiratii abundente, stari febrile, arsaturi, diaree), stres chirurgical (secretie crescuta de A(H), insuficienta cardiaca congesti a, toxemie de sarcina1'.'". , (ensitate /1.&10 (hipostenurie)) aport excesi de apa, diabet insipid, glomerulonefrite (densitatea poate fi scazuta, cu olum de urina scazut), pielonefrite cronice (alterarea tubulara afecteaza capacitatea rinichiului de a concentra urina)1'.'". , 1inichiul sclerotic elimina o urina cu densitate aproape constanta (1.&&2-1.&11) 3 izostenurie1'". pH pH-ul indica, capacitatea tubilor renali de a mentine echilibrul acido-bazic al plasmei si lichidului extracelular, care se realizeaza prin reabsorbtia sodiului si secretia tubulara de hidrogen si ioni amoniu.. %estul de detectare a pH-ului urinar se bazeaza pe o combinatie de 4 indicatori) rosu-metil, albastru bromtimol si fenolftaleina. 5a un ni el al pH-ului de 0-2 se obtine o gradare a culorii de la potocaliu la galben- erzui si albastru*. Urina proaspata pro enita de la subiecti sanatosi prezinta un pH de 0-6. pH-ul urinar este influentat de factori fiziologici si patologici) , 7alori ale pH-ului 89 (urina alcalina) se intalnesc postprandial (raspunsul normal la secretia de acid clorhidric in sucul gastric), dieta egetariana (in particular citrice si arsaturi abundente (alcaloza legume), infectii ale cailor urinare (in special cu germeni producatori de ureaza, :roteus si :seudomonas, care spliteaza ureea in ioni amoniu), metabolica), alcaloza respiratorie cu hiper entilatie, depletie de potasiu1'.'". , 7alori scazute ale pH-ului (urina acida) apar in urmatoarele situatii) mediu cald si uscat (urina foarte concentrata si puternic acida), in timpul somnului (acidoza respiratorie prin reducerea entilatiei), dieta bogata in carne si proteine, diuretice clorotiazide, cetoacidoza diabetica, acidoza respiratorie, acidoza metabolica, diaree, inanitie, insuficienta renala decompensata cu uremie, pirexie, infectii urinare produse de ;scherichia coli, tuberculoza renala, afectiuni reumatismale cronice1'.'". !mportanta pH-ului urinar consta in primul rand in determinarea existentei unei afectiuni acido-bazice sistemice de origine metabolica sau respiratorie si management-ul conditiilor urinare care necesita mentinerea urinei la un pH specific, cum ar fi calculii renali (se urmareste prin dieta si tratament modificarea pH-ului urinar, astfel incat sa pre ina formarea calculilor), alcalinizarea urinei in tratament cu sulfonamide (pre enirea formarii

cristalelor), intoxicatie cu salicilati (cresterea excretiei), in timpul transfuziilor' urina trebuie mentinuta acida in timpul tratamentului infectiilor de tract urinar.. <=%A) pH-ul urinar nu a>unge niciodata la 2' in acest caz trebuie repetata testarea pe un alt specimen proaspat.. Leucocite 5eucocitele excretate in urina sunt reprezentate aproape in exclusi itate de granulocite, a caror acti itate esterazica este detectata prin reactia pe care se bazeaza testul inclus in strip (determinand aparitia unei coloratii purpurii). %estul detecteaza leucocite intacte, lizate si cilindri leucocitari. %estul nu este conceput pentru masurarea cantitatii de leucocite.. 5eucocituria este un indicator important pentru afectiuni inflamatorii ale tractului urinar) infectii bacteriene (cistita, uretrita, pielonefrita acuta sau cronica), infectii irale sau fungice, infestari parazitare (shistosomiaza), glomerulopatii, nefropatie indusa de analgezice, intoxicatii, tulburari in e acuarea urinii. Apare mult mai frec ent la femei decat la barbati. !n cazul unei inflamatii cronice sau indecate, se obtine de multe ori o reactie leucocitara poziti a in absenta bacteriuriei 3 leucociturie ?abacteriana@. !n inter alul dintre puseele acute ale unei pielonefrite cronice leucocituria reprezinta adesea singurul semn al bolii. 5eucocituria ?abacteriana@ poate sa apara de asemenea in caz de tumori sau tuberculoza*. Urinile cu un rezultat poziti pentru leucocite trebuie examinate microscopic pentru leucocite si bacterii.. Nitriti %estul se bazeaza pe con ersia bacteriana a nitratului in nitrit (si aparitia culorii roz pe zona aferenta de pe strip) si este specific pentru prezenta bacteriuriei. :rezenta leucocitelor in cantitate mare si a nitritilor in urina semnalizeaza o infectie urinara produsa de bacterii ca ;scherichia coli, ;nterobacter, Alebsiella, +itrobacter etc. Un singur rezultat negati nu exclude infectia urinara, deoarece numarul de bacterii si continutul in nitrat al urinei pot aria foarte mult. :e de alta parte, rezultate repetat negati e mai pot sa apara in prezenta unui microorganism patogen care nu formeaza nitriti (unii enterococi, stafilococi sau :seudomonas)*. = proba de urina poziti a atat pentru leucocite, cat si pentru nitriti impune culti area pentru bacterii patogene.. Proteine Bona de testare a proteinelor de pe strip contine un amestec tampon si un indicator, care in prezenta proteinuriei isi modifica culoarea de la galben la erde, chiar in conditiile in care

pH-ul se mentine constant. %estul prezinta o sensibilitate particulara fata de albumina secretata in unele disfunctii renale' fata de celelalte tipuri de proteine (C-globuline, BenceDones, peptone, mucoproteine) sensibilitatea este mult mai redusa. !n conditii patologice, proteinele apar in urina in cantitati ariabile*. :roteinuria poate fi tranzitorie (fara leziune renala) in stari infectioase, stari febrile, insuficienta cardiaca, edem acut pulmonar' intermitenta (proteinurie usoara care dispare spontan in timpul noptii si se manifesta in conditii de efort sau oboseala, digestie, postura 3 proteinuria ortostatica) sau permanenta (asociata cu leziune renala) in glomerulonefrite, sindrom nefrotic, afectiuni localizate ale rinichiului, tumori, litiaza, tuberculoza. = proteinurie usoara poate sa apara si la alcoolici, insa dispare o data cu dezintoxicarea alcoolica1. :rezenta proteinelor in urina este cel mai important indicator de boala renala. (etectia repetata de proteine in urina necesita determinarea cantitati a a proteinelor in urina de .* ore.. !uco"a %estul se bazeaza pe o reactie specifica in care (-glucoza este oxidata enzimatic de glucozoxidaza in prezenta oxigenului atmosferic in E-(-gluconolactona. :eroxidul de hidrogen format oxideaza indicatorul %#B in prezenta peroxidazei, formand un compus colorat care determina o schimbare de culoare a zonei de pe strip, de la galben la erde*. Flicozuria apare in mod specific in diabetul zaharat' alte conditii asociate cu glicozurie sunt) hipertiroidism, acromegalie, boala +ushing, boli hepatice si pancreatice, boli G<+ (traumatisme cerebrale, A7+), alterarea reabsorbtiei tubulare a glucozei (sindromul %oni(ebre-Hanconi, boli tubulare renale a ansate), sarcina cu posibil diabet latent (diabet gestational). :rezenta glucozei in urina cand concentratia glucozei sang ine este in limite normale indica un defect tubular in reabsorbtia glucozei, care se exprima prin scaderea pragului renal de eliminare a glucozei si este caracteristica diabetului renal (glicozurie renala)1'.'". Valori de alerta clinica - -1&&& mgId5 (trebuie testata glucoza serica).. Corpi cetonici (etectia se bazeaza pe principiul testului 5egal) acidul acetoacetic si acetona reactioneaza cu nitroprusiatul de sodiu si glicina, formand un compus colorat in iolet. 1eactia este specifica numai pentru cei . corpi cetonici, acidul J-hidroxibutiric nefiind detectat*.

+orpii cetonici apar in urina in conditii asociate cu alterarea metabolismului carbohidratilor, cand este metabolizata o cantitate crescuta de grasimi, atunci cand aportul de carbohidrati este restrictionat sau in diete bogate in grasimi, stari de acidoza asociate cu afectiuni care fie stimuleaza cetogeneza hepatica) inanitie, anorexie, regim alimentar bogat in lipide, proteine si sarac in glucide, diabet zaharat (acidoza diabetica), stari dispeptice ( arsaturi, diaree prelungite, in special la copii), eclampsie, glicozurie renala, glicogenoze (boala on FierKe), hipertiroidism, febra, sarcina, lactatie1'.'". 5a persoanele non-diabetice cetonuria apare frec ent in bolile acute, stres se er, efort fizic intens. +etonuria apare dupa anestezie cu eter sau cloroform.. :rezenta corpilor cetonici in urina unui pacient diabetic sugereaza ca diabetul nu este bine controlat. +etonuria la un copil /. ani constituie un semnal de alerta.. #i!iru$ina si uro$i!inogenu! :igmentii biliari 3 bilirubina si bili erdina 3 sunt absenti in urina normala, iar urobilinogenul si urobilina apar in cantitati mici. !n conditii patologice numai bilirubina con>ugata apare in urina. Bilirubina urinara este un semn precoce de boala hepatocelulara sau obstructie biliara intra- sau extrahepatica (apare in urina inaintea altor semne de disfunctie hepatica). (e asemenea, prezenta sau absenta sa din urina este utilizata in diagnosticul diferential al icterului.. Urobilinogenul este crescut in conditiile asociate cu icter hemolitic si insuficienta hepatica. !n cazul obstructiei complete a cailor biliare, urobilinogenul este absent in urina, deoarece bilirubina este impiedicata sa a>unga in intestin pentru a-l forma. Astfel, prezenta bilirubinei in urina in absenta urobilinogenului sugereaza icter obstructi 1. !n anumite stari patologice in urina pot sa apara pigmentii sanguini, reprezentati de hemoglobina libera (hemoglobinurie) si cea continuta in eritrocite(hematurie). (etectia sangelui in urina se bazeaza pe actiunea peroxidati a a hemoglobinei sau mioglobinei, care catalizeaza oxidarea indicatorului %#B, rezultand un compus colorat care determina schimbarea in erde a zonei aferente de pe strip. Hematuria poate fi microscopica sau macroscopica (in cazul prezentei -&.0 m5 sangeIlitru de urina) si se intalneste in numeroase afectiuni ale rinichilor si tractului urogenital) litiaza, glomerulonefrita, tumori renale, ureterale sau ezicale, cistita, pielonefrite, adenom de prostata, necroza papilara, infarct renal, traumatisme, rinichi polichistic, hematuria benigna

familiala sau recidi anta etc. #ai rar, hematuria poate fi un semn de diateza hemoragica) hemofilie, trombocitopenii, tratament anticoagulant. Hemoglobinuria sur ine in hemolize intra asculare se ere cand este depasita capacitatea sistemului reticuloendotelial de a metaboliza hemoglobina libera si aceasta este filtrata glomerular. Hemoglobinuria poate aparea si ca urmare a lizei hematiilor in tractul urinar.. +and sedimentul urinar este poziti pentru prezenta sangelui, dar nu se e identiaza eritrocite la examenul microscopic, este banuita mioglobinuria, care se asociaza cu arsuri se ere, infectii gra e, intoxicatii (monoxid de carbon, barbiturice), efort fizic intens, soc electric, con ulsii, hipertermia maligna, infarctul miocardic, miozite, distrofii musculare, traumatisme musculare, mioglobinuria ereditara (sindromul #cArdle) etc. .'4'*. #ioglobina poate fi diferentiata de hemoglobina prin teste chimice .. (e asemenea enzimele musculare sunt crescute, iar serul nu este limpede4. =rice test poziti pentru prezenta sangelui in urina trebuie erificat pe un nou specimen si, daca se mentine, pacientul trebuie e aluat mai departe