Vecernia - randuieli speciale

In cultul divin ortodox fiecare dintre cele sapte laude bisericesti simbolizeaza o perioada din istoria mantuirii neamului omenesc. Vecernia, slujba ce deschide o noua zi liturgica, aminteste de epoca Vechiului Testament si ne poarta de la zidirea lumii si de la pacat, pana la mantuirea in Hristos. Ea cuprinde multumiri pentru ziua ce se incheie si cererea ocrotirii lui Dumnezeu pentru seara. lujba Vecerniei se savarseste zilnic in manastiri, iar in parohii de obicei doar in serile de ambata. In timpul unui an bisericesc, exista insa zile liturgice a caror Vecernie se deosebeste prin cateva elemente de randuiala specifice, care amintesc de momentele principale ale vietii pamantesti a !antuitorului Iisus Hristos. Vecernia Sambetei celei mari se savarseste in Vinerea !are, la amiaza, preotul fiind imbracat in vesminte de culoare inchisa. "u are in randuiala catisma, iar Vohodul se face cu fanta Evanghelie, deoarece dupa paremii se citesc pericope din #postol si Evanghelie. In timpul tihoavnei, preotul scoate sfantul epitaf $aer% din sfantul altar si il aseaza in mijlocul bisericii, pe o masa special amenajata. #cest act liturgic simbolizeaza coborarea de pe &ruce a trupului !antuitorului si pregatirea lui pentru inmormantare. 'a aceasta slujba credinciosii aduc flori, aprind lumanari si trec pe sub fantul Epitaf, aratand prin aceasta ca se fac urmatori !antuitorului Hristos ( mor impreuna cu Hristos, trec si ei prin mormant, ca sa ajunga la Inviere si viata. Vecernia de Luni, din Saptamana Luminata se savarseste in Duminica )astilor, de obicei la amiaza si este cunoscuta in popor sub denumirea de *a doua Inviere+ sau *Invierea mica+. #minteste de prima aratare a !antuitorului de dupa Invierea a din morti, in chiar ziua Invierii, inaintea ucenicilor, spre seara. )reotul imbraca de la inceput toate vesmintele si da binecuvantarea lava fintei, din fata sfintei mese, se canta Hristos a inviat, cu stihurile )astilor, dupa care imediat urmeaza cantarea Doamne, strigat-am, cu stihurile si stihirile ei, din )enticostar. Dupa vohodul cu fanta Evanghelie se canta prochimenul mare $&ine este Dumnezeu,%, iar indata dupa prochimen se citeste pericopa evanghelica de la Ioan ./, 01-.2, in mai multe limbi $daca se poate in 0., dupa numarul celor 0. apostoli care au propovaduit in lume vestea Invierii lui Hristos Domnul%. 'a finalul acestei Vecernii nu se rostesc 3#cum libereaza,+ si rugaciunile incepatoare, ci se canta troparul Hristos a inviat, dupa care se incheie slujba cu otpustul special, al )astilor. 'a miruit, credinciosii saruta si sfanta cruce si fanta Evanghelie. Vecernia de luni dupa Rusalii (Vecernia plecarii genunchilor) se savarseste in ziua )ogorarii fantului Duh, indata dupa fanta 'iturghie, preotul fiind imbracat cu toate vesmintele. "u are catisma, iar in locul paremiilor, intre prochimen si ectenia cererilor, stand in genunchi in fata fintelor 4si, preotul citeste sapte rugaciuni, impartite in trei grupe. Ele invoca ajutorul fintei Treimi, amintind de cele sapte daruri ale fantului Duh care s-a pogorat in ziua &incizecimii. De asemenea, in ele sunt prezente si cereri pentru cei adormiti in Domnul. Datorita faptului ca cele sapte rugaciuni se citesc in genunchi, slujba aceasta se mai numeste si Vecernia plecarii genunchilor. e incheie cu otpustul sarbatorii $3&el &e din parintestile si dumnezeiestile sanuri,%.

Vecernia mai este unita cu Sfanta Liturghie in urmatoarele situatii5 a% la liturghia darurilor mai inainte sfintite $a fantului 6rigorie Dialogul% savarsita in perioada )ostului !are7 In zilele de rand din timpul )ostului !are se savarseste 'iturghia fantului 6rigorie Dialogul sau a Darurilor mai inainte sfintite. )rima ei parte o constituie lujba Vecerniei, pana la paremiile de dupa vohodul cu cadelnita. )e langa faptul ca sunt folosite finte Daruri sfintite la o 'iturghie anterioara, aceasta slujba are drept caracteristica principala, in timpul citirii paremiilor, prezenta a ritualului luminii. #cesta este savarsit de preot, purtand lumanarea si cadelnita. Este amintit inca din secolul al 8V-lea, avand la origine oficiul liturgic in care 9iserica a incadrat aprinderea luminilor in locasurile de cult, dupa apusul soarelui, descris inca din secolul al IV-lea de pelerina Egeria, care l-a intalnit in 9iserica din Ierusalim. b% Vecernia este unita cu 'iturghia fantului Vasile cel !are $de patru ori pe an% sau cu 'iturghia fantului Ioan 6ura de #ur $atunci cand praznicul 9unei-Vestiri cade intr-una din zilele de luni pana vineri, in )ostul !are%. Vecernia se uneste cu in ajunul "asterii si 9otezului Domnului $cand cele doua ajunuri nu cad sambata sau duminica%, precum si in :oia si ambata )atimilor. )reotul rosteste 9inecuvantarea mare $9inecuvantata este imparatia,%, a fintei 'iturghii, imbracat in toate vesmintele, dupa care urmeaza randuiala vecerniei, pana dupa )aremii sau Vohodul cu Evanghelia. Dupa aceea se intra in randuiala 'iturghiei, de la cantarea * finte Dumnezeule,+ inainte $in ambata )atimilor, in loc de 3 finte Dumnezeule,+ se canta *&ati in Hristos,+%. 'a fel se intampla si atunci cand ziua 9unei-Vestiri cade de luni pana vineri in )ostul !are. Dupa modelul de mai sus, se imbina randuiala Vecerniei zilei de .; martie cu fanta 'iturghie a fantului Ioan 6ura de #ur. In toate aceste cazuri, Vecernia tine locul 'iturghiei catehumenilor. 4nirea Vecerniei cu fanta 'iturghie este o reminiscenta a randuielilor existente in primul mileniu crestin, cand in zilele de ajunare fanta 'iturghie se savarsea seara, dupa vremea Vecerniei, pentru a nu fi intrerupta ajunarea.