Tipicul este acea carte de cult a Bisericii Ortodoxe, care cuprinde regulile stabilite de Sfintii Parinti, pentru savarsirea

serviciului divin, in
intreg anul bisericesc. Adica randuieli, forme si formule verbale fixe si stabile, consfintite de Biserica, dupa care se savarseste cultul divin public. Tipic este o carte indispensabil preoilor, cntreilor bisericeti, precum i elevilor i studenilor teologi. Cuprinde rnduieli i indicaii pentru toate slujbele bisericeti din cele trei perioade ale anului: Perioada Octoihului, Perioada Triodului u Perioada Penticostarului, precum i rnduiala Sf. Taine i a Ierurgiilor Bisericeti i ndrumri Speciale pentru unele amnunte de tipic i de practi liturgic. Vom ncerca ca prin aceast rubric s fim de ajutor n mbogirea cunotinelor privind corectitudinea rnduielilor Bisericet. Vom ncerca deasemenea s aducem i unele explicaii la unele locuri din timpul Sfintelor Slujbe care par a fi greu de neles pentru vizitatorii notri i pentru ntreaga comunitate a Bisericii noastre Ortodoxe. Felul rnduielilor este cel al Bisericii Ortoxoxe Romne, pentru c doar numai ea are traducere n limba romn i noi pe acest site folosim material doar n aceast limb. Cei care doresc s foloseasc acest tipic n incinta rii noastre, Moldova, este suficient numai s adapteze slujba locului dat. Biserica aduce lauda, slava si multumire lui Dumnezeu printr-o serie de slujbe care se savarsesc in fiecare zi in manastiri si de sarbatori in unele biserici de enorie. Aceste slujbe sunt cunoscute sub denumirea de cele sapte Laude.

Laudele biserici sunt:

Vecernia (slujba de seara) Pavercenita (rugaciunea de dupa cina sau dinainte de culcare) Miezonoptica (rugaciunea de la miezul noptii) Utrenia Ceasurile in numar de patru (I, II, III, IV) rugaciunea de la inceputul celor patru sferturi ale zilei. Sunt sapte sau opt Laude bisericesti? Utrenia si Ceasul I sunt socotite o singura Lauda, dar avem in total opt laude. Ceasul I se citeste mereu dupa Utrenie, inainte de otpustul acesteia. Laudele bisericesti temeiuri biblice In psalmul LIV, 19 se spune Seara si dimineata si la amiaza ma voi ruga si voi striga si El va auzi glasul meu avem temei pentru Vecernie, Utrenie si Ceasuri. In psalmul VI, 6 avem temei pentru Pavecernita: Spala-voi in toate noptile mele patul meu, cu lacrimile mele voi uda asternutul meu, iar in psalmul CXVIII, 62 pentru Miezonoptica: In miezul noptii m-am sculat sa Te slavesc, pentru judecatile Tale cele drepte. Impartirea Laudelor bisericesti Slujbele dintr-o zi liturgica se impart in trei grupe, formate fiecare din cate trei slujbe: - grupa I Ceasul al noulea, Vecernia, Pavecernita; - grupa a II a Miezonoptica, Utrenia si Ceasul intai; - grupa a III a Ceasul al treilea, Ceasul al saselea si Liturghia sau Obednita atunci cand nu se face Liturghie. Generalizarea tuturor celor sapte Laude in canonul oficial al cartilor de slujba nu s-a facut dintr-o data peste tot. Definitivarea si uniformizarea randuielii de slujba a celor sapte Laude, a fost realizata prin tiparirea Ceaslovului, incepand cu editiile slave de la sfarsitul secolului XV (Cracovia 1491 si Venetia 1493) si cea greaca de la inceputul secolului XVI (Venetia 1509). Randuiala din prezent a Laudelor bisericesti este rodul unei evolutii dinamice, la care au contribuit personalitatile, centrele, curentele teologice din perioada bizantina.

Slujbele bisericeti

sunt rnduieli sau texte de rugciune care formeaz cultul public al Bisericii. Prin intermediul lor comunitatea credincioilor aduce lui Dumnezeu prinosul ei de cinstire, de laud, de mulumire, cere i obine de la El harul i ajutorul su. Fiecare slujb bisericeasc are un scop precis, care determin forma, structura sau rnduiala specific fiecreia. Fiecare slujb se face cu un scop anume, i de aceea aceste slujbe difer ntre ele ca form, structur i rnduiala, pstrnd ns acelai plan: ele ncep cu o binecuvntare (formul de introducere), au un cuprins (o parte principal) n care se exprim scopul fundamental al slujbei respective, iar la sfrit au un otpust sau apolis (o formul de ncheiere). Rnduiala slujbelor e compus din rituri sau ceremonii ce se constituie, la rndul lor, din formele de exprimare ale cultului, care sunt: rugciunile (sub form de molifte, ectenii) i formulele sacramentale, prin care se exprim scopul slujbei respective, adic ideile, sentimentele i nevoile imediate ale Bisericii; cntrile sau imnele liturgice, sub diverse forme tropare, stihiri, condace, canoane, catavasii etc. care exprim funcia latreutic a cultului (cinstirea i lauda Iui Dumnezeu); lecturi din crile sfinte (pericope biblice, ca: paremii, psalmi, catisme, apostole, evanghelii), din scrierile Sfinilor prini (omilii, predici, sinaxare, viei de sfini etc.) care ajut la mplinirea scopului didactic al cultului; acte liturgice, adic gesturi sau micri rituale (ngenuncheri, facerea semnului sfintei cruci, vohoade sau procesiuni ieiri, binecuvntri etc), care formeaz partea ceremonial (ritual) a cultului; mrturisirea credinei ca form de exprimare a cultului (se face prin diferite formule sacramentale i imne, n care se exprim n form poetic i pe nelesul credincioilor, diferite adevruri de credin, dar mai ales prin Crez sau Simbolul credinei)

Cartile de cult. In Biserica Ortodoxa cultul divin public se desfasoara dupa carti de cult sau carti bisericesti, in care sunt cuprinse, dupa
o anumita randuiala (tipic), slujbele bisericesti. Pentru savarsirea slujbei Sfintei Liturghii si a slujbelor celor sapte Laude, preotul are in Sfantul Altar Evanghelia si Liturghierul. Slujba Sfintelor Taine si ierurgii se afa in Molitfelnic sau Evhologhiu si in Aghiazmatar. Pentru diferite rugaciuni ocazionale si ierurgii este folosita cartea Tedeum, precum si Ceaslovul (Orologiul). Cartile care nu pot lipsi de la strana sunt: Octoihul mic sau Catavasierul, Octoihul mare, Mineiele, Apostolul, Psaltirea, Triodul, Penticostarul, Ceaslovul mare si Tipicul bisericesc. Aceste carti de ritual intrebuintate de Biserica, dupa continutul lor, sunt de doua feluri: carti care cuprind texte extrase din Sfanta Scriptura si carti alcatuite de Biserica, in care gasim cantari si imne liturgice ale marilor melozi crestini si rugaciuni alcatuite de Sfintii Parinti. Dintre cartile din prima categorie fac parte: Evanghelia sau Evangheliarul - cuprinde parti din Sfintele Evanghelii scrise de cei patru evanghelisti Matei, Marcu, Luca si Ioan. Aceste parti se numesc pericope. Impartirea Evangheliilor pe pericope, pentru a fi citite in cult, a fost efectuata de un oarecare Evagrie, la sfarsitul secolului al IV-lea, si de catre diaconul Eutaliu din Alexandria Egiptului, pe la anul 458. Lucrarea a fost continuata de Sf. Sava cel Sfintit (sec, IV) si Sofronie al Ierusalimului (sec. VII), fiind definitivata de loan Damaschin (sec. VIII) si Sf. Teodor Studitul (sec. IX).Apostolul - cuprinde pericopele citite la cult din Faptele Apostolilor: cele 14 epistole ale Sf. Apostol Pavel si cele 7 epistole sobornicesti. Impartirea pericopelor s-a facut de catre aceiasi autori. Pentru Apostol mai intalnim si denumirea arhaica de Praxapostol sau Praxiu.

Randuiala vecerniei. Dup ce preotul binecuvinteaz din faa Sfintei Mese, se zice: Venii s ne nchinm (de 3 ori) Psalmul
103Slav? i acum? Aliluia (de 3 ori), Ectenia mare. Dup Catisma de rnd din Psaltire, Doamne strigat-am, pe glasul primei stihiri; iar

smbt seara se cnt pe glasul de rndPsalmul 140Psalmul 141(Stih. Pe 10) Psalmul 129 (stih. pe 8) (Stih. pe 6) (Stih. pe 4) Psalmul 116Slav i acum

Randuiala Utreniei. Dup ce binecuvinteaz preotul, din faa Sfintei Mese, de este Postul Mare, se zice: Sfinte
Dumnezeule? Presfnt Treime? Tatl nostru? C a Ta este mpria? Doamne miluiete (de 12 ori), Venii s ne nchinm? (de 3 ori). n acest timp cntreul (citeul) se nchin de trei ori. Iar de nu este Post, dup ce binecuvinteaz preotul, se zice: Venii s ne nchinm? (de 3 ori) i apoi psalmul 19 si 20 dupa care Slav? i acum? Sfinte Dumnezeule? Presfnt Treime? Tatl nostru? C a Ta este npria? Dator este pretul a lua aminte ca s fie n mijlocul bisericii cnd va zice: C a Ta este mpria? Dup Sfinte Dumnezeule? i Tatl nostru?,.. Slav?... i acum?, al Nsctoarei de Dumnezeu Preotul din faa Sfintei Mese, zice ectenia aceasta, la care se rspunde: Doamne miluiete (de 3 ori) Ecfonis.. Strana: Amin. ntru numele Domnului binecuvinteaz, printe!... Preotul: Slav Sfintei i Celei de o fiin i de via fctoarei i nedespritei Treimi, totdeauna, acum i pururea i n vecii vecilor Strana: Amin.. Slav ntru cei de sus lui Dumnezeu i pe pmnt pace, ntre oameni bunvoire (de trei ori)Doamne, buzele mele vei deschide i gura mea va vesti lauda Ta (de dou ori)(Preotul, cu capul descoperit, citete n faa Sfintei Mese primele ase rugciuni ale dimineii)Psalmul 3..psalmul 37psalmul 62 Slav? i acum? Aliluia (de 3 ori), fr nchinciuni. Doamne miluiete (de 3 ori). Slav? i acum?...psalmul 87psalmul 102psalmul 142..

Randuiala Sfintei Liturghi. DUMNEZEIASCA LITURGHIE(a Sfntului IOAN GURA DE AUR, Arhiepiscopul
Constantinopolului) Liturghia Catehumenilor..Sfintele usi sunt deschise si perdeaua ridicata. Diaconul, stnd n fata usilor mparatesti zice cu glas mare:Diaconul: Binecuvnteaza, parintePreotul, avnd capul descoperit, ia Sfnta Evanghelie cu amndoua minile, o ridica putin si face semnul Sfintei Cruci pe sfntul antimis, ncepnd cu capatul de sus, apoi cu cel de jos, la stnga si la dreapta zicnd:..Preotul: Binecuvntata este mparatia Tatalui si a Fiului si a Sfntului Duh, acum si pururea si n vecii vecilorPreotul nchide sfintele usi, iar diaconul zice ectenia mare. Daca nu este diacon o zice preotul din altarEctenia Mare..Diaconul: Cu pace Domnului sa ne rugamn timpul ecteniei mari strana raspunde dupa fiecare ectenie de cerereStrana: Doamne miluiesteDiaconul: Pentru pacea de sus si pentru mntuirea sufletelor noastre, Domnului sa ne rugam.

nvrednicete-ne, Doamne, n noaptea aceasta fr de pcat s ne pzim noi. Bine eti cuvntat, Doamne,
Dumnezeul prinilor notri i ludat i preaslvit este numele Tu n veci, amin. Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am ndjduit ntru Tine. Bine eti cuvntat Doamne, nva-ne pe noi ndreptrile Tale. Bine eti cuvntat Stpne, nteleptete-m cu ndreptrile Tale. Bine eti cuvntat Sfinte, lumineaz-m cu ndreptrile Tale. Doamne, mila Ta este n veac, lucrurile mnilor Tale nu le trece cu vederea, c ie se cuvine laud, ie se cuvine cntare, ie slav se cuvine: Tatlui i Fiului i Sfntului Duh, acum i pururea i n vecii vecilor. Amin.

Psalmul 50.

Miluieste-ma, Dumnezeule, dupre mare mila Ta, si dupre multimea indurarilor tale sterge faradelegea mea.

Mai vartos ma spala de faradelegea mea, si de pacatul meu ma curateste, ca faradelegea mea eu o cunosc, si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit, si rau inaintea Ta am facut, ca sa te indreptatesti intru cuvintele Tale si sa biruiesti cand te vei judeca tu. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit, si in pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit, cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii tale ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu issop, si ma voiu curati; spala-ma-vei, si mai vartos decat zapada ma voiu albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite. Intoarce fata ta de catre pacatele mele, si toate faradelegile mele sterge. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si Duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada dela fata ta, si Duhul tau cel Sfant nu lua dela mine. Da mie bucuria mantuirii tale, si cu duh stapanitor ma intareste. Invata-voi pre cei fara de lege caile tale, si cei necinstitori la tine se vor intoarce. Izbaveste-ma de sangiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea ta. Doamne, buzele mele vei deschide, si gura mea va vesti lauda ta. Ca de-ai fi voit jertfa, as fi dat: arderi de tot nu vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul zdrobit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu va urgisi. Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci binevoi-vei jertfa dreptatii, prinosul si arderi de tot; atunci vor pune pre altarul tau vitei.

Acum slobozete pe robul Tu, dup cuvntul Tu, n pace, c ochii mei vzur mntuirea Ta, pe care ai gtit-o
naintea feei tuturor popoarelor, lumin spre descoperirea neamurilor i slav poporului Tu Israel

Prin cultul crestin

religios sau divin intelegem orice acte, cuvinte, randuieli si slujbe prin care se cultiva, se intretine

si se adanceste relatia de comuniune cu Dumnezeu si cu sfintii sai. Cultul arata, pe de-o parte, respectul fata de Dumnezeu si de sfinti, iar pe de alta parte creeaza omului mediul prielnic, dispozitia si posibilitatea primirii harului dumnezeiesc energia divina necreata -, cu toate consecintele care decurg de aici: binefaceri sufletesti si trupesti, sfintirea vietii. Sentimentul de respect pentru Dumnezeu, cultivat in intimitatea sufletului prin evlavie, virtuti morale, contemplatie, etc., se numeste cult intern. Cultul este insa complet atunci cand cultul intern se concretizeaza in forme vazute, in acte rituale ( cult extern), adica atunci cand in actul si in trairea relatiei cu Dumnezeu este angajata fiinta umana intreaga, trup si suflet.

Sarbatorile sunt zile anumite din cursul anului bisericesc, inchinate fie amintirii unor fapte din istoria sfanta, fie cinstirii
lui Dumnezeu sau a unora dintre sfinti. Ele se deosebesc de celelalte zile prin aceea ca noi, crestinii, incetam ocupatiile obisnuite si mergem la biserica pentru a lua parte la slujba dumnezeiasca prin care praznuim sarbatorile. In calendarul bisericesc de perete, pe care fiecare crestin il are in casa sa, zilele de sarbatoare se cunosc pentru ca sunt scrise cu rosu si sunt insemnate cu o cruce rosie inainte. Sarbatorile sunt oranduite pentru ca sa dam odihna trupului si totodata sa ne ingrijim in chip deosebit de cele ale sufletului.

POSTUL CRESTIN ORTODOX . Este o nfrnare pe un anumit timp, fie partial, fie definitiv, de la mncare, bautura,
viata conjugala, distractii, vorbire multa si alte desfatari, cu scopul de a ne ruga mai mult lui Dumnezeu, de a ne pocai, a ne spovedi si a ne mpartasi cu Trupul si Sngele Domnului. Porunca postului a fost data n Rai: Nu mncati din pomul cunostintei binelui si raului (Fac. 2, 17), a poruncit Dumnezeu lui Adam si Evei. Acest pom avea un dublu simbol: al dependentei fata de Dumnezeu si al avertizarii ca n ziua n care vor mnca, vor amesteca binele cu raul si vor muri cu trupul. Daca Adam si Eva ar fi postit, n-am mai fi avut nevoie de postul de acum. Ne-am mbolnavit prin neascultare si trebuie sa ne vindecam prin ascultarea de Dumnezeu si prin post (nfrnare). Cei ce se plng ca nu pot posti o fac din doua motive: fie ca nu nteleg rostul postului, fie ca sunt bolnavi sufleteste si nu vor sa porneasca pe calea nsanatosirii morale. Acei oameni care nu postesc nu pot simti prezenta lui Dumnezeu, nu pot sa realizeze lucrari duhovnicesti n viata, nu pot sa aiba ajutorul lui Dumnezeu. Disciplinarea biologicului, schimbarea traiectoriei tentatiei, canalizarea energiei nmagazinate n fiinta noastra pot fi foarte usor controlate cu ajutorul harului Duhului Sfnt din Sfintele Taine ale Bisericii noastre Ortodoxe. Deci numai Biserica, prin Sfintele Taine, prin preot, ne poate ajuta.

Biserica Locas de cult. n orae i la sate bisericile sunt punctele de referin n jurul crora se ncheag nu numai
comunitile parohiale ci i ntreaga via social i politic (polis = cetate). Numit i "casa lui Dumnezeu" n care "toat suflarea s laude pe Domnul", biserica este imaginea sensibil a Bisericii cereti, este cerul pe pmnt, este, n mic, un cosmos organizat liturgic cu o arhitectur specific, cu ornduial precis a picturii i cu o mprire deja tradiional: altar, naos, pronaos la care se poate aduga i pridvorul (sau tinda bisericii). Fiind locul prezenei lui Dumnezeu, biserica este ntotdeauna ctitorit pe moatele unui sfnt i este locul, prin excelen, unde se svresc Sfintele Taine ale Bisericii i unde noi ne putem mprti cu Trupul i Sngele Mntuitorului real, duhovnicete, din tot ceea ce cuprinde ea (locaul) i textele sfintelor slujbe. ntotdeauna biserica este orientat cu altarul spre rsrit i poate avea fie form de cruce (stil bizantin) fie de nav. Altarul este partea ce mai de rsrit i este rezervat slujitorilor (episcopi, preoi, diaconi) avnd n mijloc Sfnta Mas, n stnga Proscomidiarul, iar n dreapta diaconiconul unde se pstreaz vemintele, vasele i obiectele liturgice. Naosul formeaz partea central a bisericii i este desprit de altar prin catapeteasm (iconostas). Pronaosul este desprit de naos printr-un zid sau prin nite stlpi. Aici stteau n vechime catehumenii i penitenii, iar pn nu demult femeile. Cnd pronaosul a fost integrat cultului, a aprut pridvorul, care i-a luat locul funcional.

Obiecte de cult. OBIECTELE DIN SFNTUL ALTAR.Obiectele de pe Sfnta MasSfnta Mas este o mas ptrat
confecionat din piatr sau lemn, pe care se aduce jertfa cea fr de snge. Sfnta Mas simbolizeaz tronul slavei lui Dumnezeu i Mormntul Domnului. Ea este locul prezenei tainice a Mntuitorului ca Jertfitor i Jertf. Sfnta Mas se mbrac la sfinirea ei n dou veminte. Primul vemnt este cmaa sau katasarkia. Cmaa rmne neschimbat i este confecionat din material alb de in sau hasa. Ea simbolizeaz giulgiurile de ngropare a Mntuitorului. Al doilea vemnt care se mbrac peste cma este inditionul sau inditia. El este confecionat din material strlucitor i de diferite culori (conform srbtorilor) care poate fi schimbat. Inditionul simbolizeaz slava lui Dumnezeu. n unele biserici se ntlnesc Sfinte Mese cu indition confecionat din metal preios i mpodobit cu icoane. botez. Sfntul Antimis este o bucat de pnz de in sau mtase de form dreptunghiular (cu laturile de 50-60 cm), care se gsete la mijlocul Sfintei Mese i pe care se slujete Dumnezeiasca Liturghie. El se desface n timpul Sfintei Liturghii, cnd preotul zice: "Rugai-v, cei chemai, Domnului..." Acest obiect liturgic are pictate ori brodate: n mijloc punerea Domnului n mormnt, iar n coluri pe cei 4 Evangheliti. n partea de jos se afl inscripia cu meniunea Hramului Bisericii pentru care este dat Antimisul, data i semntura ierarhului care l-a dat. n partea de sus, n mijloc, ntr-o custur, se afl o prticic din moatele unui sfnt martir. Sfntul Antimis Pe Sfnta Mas se gsesc urmtoarele obiecte de cult: Sfntul Antimis, Sfnta Evanghelie, Sfnta Cruce, Chivotul i trusa pentru

simbolizeaz giulgiul n care a fost nfurat trupul Mntuitorului cnd a fost pus n mormnt. De aceea, pe marginile lui se afl scris troparul punerii n mormnt: "Iosif cel cu bun chip, de pe lemn lund preacurat Trupul Tu, cu giulgiu curat nfurndu-L i cu miresme, n mormnt nou ngropndu-L, L-a pus." Sfntul Antimis se pstreaz ntr-o nvelitoare (mahram) de pnz, numit iliton, care simbolizeaz mahrama cu care a fost nfurat capul Mntuitorului. n Sfntul Antimis se pstreaz i un burete special. Buretele este folosit de ctre preotul slujitor pentru a strnge miridele (frmituri de prescur) de pe Sfntul Disc i de pe Sfntul Antimis. Tot pe acest burete, preotul i pune partea din Sfntul Agne cnd se mprtete. Buretele este confecionat dintr-o plant acvatic numit musa. El ne aduce aminte de buretele mbibat cu oet, cu care ostaii Lau adpat, n batjocor, pe Mntuitorul Iisus Hristos (Ioan 19,29). Sfnta Evanghelie (din greac - veste bun, mbucurtoare) este cartea care cuprinde n sine nvtura dumnezeiasc a Mntuitorului Hristos redat de cei 4 evangheliti: Matei, Marcu, Luca i Ioan. Ea se afl ntotdeauna pe Sfnta Mas deasupra Sfntului Antimis i simbolizeaz pe nsui Mntuitorul, Care a luminat lumea cu lumina nvturii Sfintei Evanghelii. Este legat i mbrcat n chip deosebit ntr-o copert argintat sau aurit i mpodobit cu icoane: n centru - icoana nvierii, n coluri - icoanele evanghelitilor, iar n spate - icoana Rstignirii. Tot pe Sfnta Mas se mai gsete i Sfnta Cruce (pot fi i mai multe), care nfieaz rstignirea Mntuitorului Iisus Hristos i cu care preotul binecuvnteaz pe credincioi la Sfnta Liturghie. Sfnta Cruce se folosete la toate slujbele bisericeti (ex.: sfinirea apei, botez, cununie, .a.). Ea simbolizeaz pe de o parte renunarea i lepdarea de sine a cretinului, cum a spus Mntuitorul: "Dac vrea cineva s vin dup Mine, s se lepede de sine, s-i ia crucea i s-Mi urmeze Mie" (Matei 16, 24); pe de alt parte, ea este i stindardul de lupt cu care ctigm biruina mpotriva duhului ru, precum cnt Biserica: "Doamne, arm asupra diavolului, crucea Ta o ai dat nou; c se scutur i se cutremur, nesuferind a cuta spre puterea ei..." Sfntul Chivot este unul dintre cele mai preioase obiecte de pe Sfnta Mas. Se mai numete i artoforiu. Are forma unei bisericue i st totdeauna pe Sfnta Mas, pstrndu-se n ea Sfnta mprtanie pentru bolnavi, precum i Sfntul Agne pentru Liturghia Darurilor mai nainte sfinite, de la sfinirea pna la folosirea lui. Este aezat n partea de rsrit a Sfintei Mese, n dreptul Sfntului Antimis. Chivotul simbolizeaz tronul pe care st Mntuitorul n slava cereasc. Sfenicul este un suport care are n partea de sus un orificiu n care se nfing lumnri. Sfenicul poate avea unul sau mai multe brae, fiecare cu simbolul su.

Vesmintele Liturgice. Pentru svrirea sfintelor slujbe, de orice natur, Sfinte Taine sau Ierurgii, sfiniii slujitori ai
sfntului altar (episcopii, preoii i diaconii) poart sau mbrac anumite veminte liturgice, care, desigur, fiecare i are ntrebuinarea i numirea sa. De la bun nceput trebuie s tim c vemintele liturgice sunt diferite pentru fiecare slujitor din rangul preoiei. Astfel c episcopul poart urmtoarele veminte liturgice: stihar, mnecue, epitrahil, bru, sacos, bederni, omofor mare i omofor mic, la care se adaug i mitra. Preotul poart stihar, mnecue, epitrahil, bru, felon; iar cel care s-a nvrednicit de rang onorific poate purta i bederni Diaconul poart stihar, mnecue i orar. Ce sunt de fapt vemintele, cine le poart i ce simbolizeaz? Stiharul este mbrcmintea liturgic care seamn cu o cma lung cu mneci largi pe care l poart episcopul, preotul, dar i diaconul. Era purtat la svrirea slujbelor n Vechiul Testament, dar rdcina lui o aflm n lumea greco-roman. Se poart obligatoriu cnd se svrete Sfnta Liturghie. Mnecuele ajut la strngerea i fixarea mnecilor stiharului i simbolizeaz puterea lui Dumnezeu cu care se strnge slujitorul sfntului altar i legturile (funiile) cu care a fost legat Mntuitorul Hristos pe Cruce. Epitrahilul este singurul vemnt fr de care preotul i arhiereul nu pot svri nici o slujb divin; el simbolizeaz jugul lui Hristos. Brul ajut la fixarea stiharului i a epitrahilului i simbolizeaz puterea lui Hristos cu care se ncinge slujitorul sfntului altar. Sacosul este vemntul purtat doar de episcop i amintete de vemintele purtate de mpraii bizantini. Arhiereul l mbrac la svrirea Sfintei Liturghii. Omoforul este vemntul liturgic ca semn distinctiv al episcopului i simbolizeaz omenirea care a czut n pcate i care a fost purtat de Hristos pe umerile Sale. Bedernia este practic un semn de distincie pe care l poart episcopul i care mai trziu a fost ncredinat i anumitor preoi. Bedernia simbolizeaz sabia Duhului Sfnt.

Felonul este vemntul pe care preotul l poart deasupra tuturor celorlalte veminte i care amintete de mantaua purtat de Mntuitorul Hristos i Sfinii Apostoli. El simbolizeaz harul cu care este mbrcat preotul. Se poart n mod oligatoriu la svrirea Sfintelor Taine i a slujbelor la care se citete din Sfnta Evanghelie. Orarul este vemntul liturgic pe care doar diaconul l poart i fr de care nu poate svri nici o slujb. Este ca o fie ngust cu care se petrec umerii slujitorului i care simbolizeaz aripile ngereti.

Sfanta Liturghie. Sfnta Liturghie este slujba principal i central a Bisericii Ortodoxe. Cel mai adesea se slujete
Liturghia Sfntului Ioan Gur de Aur, iar uneori Liturghia Sfntului Vasile cel Mare i Liturghia Darurilor mai nainte sfinite. Dar exist i alte Liturghii, precum Liturghia Sfntului Iacov sau Liturghia Sfntului Marcu. Dumnezeiasca Liturghie este o slujb euharistic. Este compus din trei pri:Proscomidia (sau Prothesis), slujba de pregtire a Sfintelor Daruri , Liturghia catehumenilor, numit i Liturghia Cuvntului, n timpul creia sunt prezentate i comentate fragmente din Sfnta Scriptur, urmat de Liturghia credincioilor, uneori numit i Liturghia euharistic, pe parcursul creia Darurile de pine i vin sunt aduse i sfinite.

Botezul. este prima taina fundamentala a Bisericii Ortodoxe, prin botez fiecare credincios devenind membru al trupului
tainic al lui Hristos. Potrivit invataturii Bisericii, aceasta taina a Botezului se savarseste la 40 de zile dupa nastere, deci inca din pruncie. Practica botezarii pruncilor a ridicat de-a lungul timpului anumite reticente in randul necredinciosilor, unele confesiuni crestine amanand savarsirea Botezului pana la adolescenta sau maturitate, cand fiecare poate sa-si marturiseasca liber dorinta de a fi botezat. Botezul este intemeiat de Mantuitorul prin cuvintele: "Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh" (Matei 28, 19). Botezul este acea sfanta Taina prin care omul, in urma intreitei afundari in apa sfintita, de catre preot, in numele Sfintei Treimi, dobandeste iertarea pacatului stramosesc si a tuturor celorlalte pacate savarsite pana in acel moment, devenind astfel membru al Bisericii lui Hristos.

Sfantul si Marele Mir este materia sfintita care se foloseste la Taina Mirungerii, la sfintirea bisericilor, la sfintirea
altarelor, a antimiselor si pentru reprimirea in ortodoxie a celor cazuti de la dreapta credinta, exprimand diversitatea lucrarilor harului Duhului Sfant in Biserica. Sfintirea lui este o lucrare de o importanta majora a Bisericii noastre Ortodoxe Autocefale, atat din punct de vedere canonic cat si din punct de vedere teologic. Semnificatia canonica a sfintirii Sfantului si Marelui Mir pentru conslujirea arhiereasca consta in faptul ca Biserica Autocefala isi exprima cu acest prilej indatorirea dar si dreptul canonic de a sfinti materia necesara administrarii Tainei Mirungerii prin co-liturghisirea tuturor ierarhilor ei, intr-o zi de maxima intensitate spirituala a Saptamanii Mari. Slujba de sfintire a Sfantului si Marelui Mir reuneste Biserica in deplinatatea ei, formata din soborul episcopilor, ceata preotilor si a diaconilor si totalitatea credinciosilor, descoperind ca lucrarea mantuitoare savarsita de Hristos este continuata de cea sfintitoare a Duhului Sfant prin Sfintele Taine.

Sfanta Euharistie, care are loc in cadrul Sfintei Liturghii, este minunea prefacerii Sfintelor Daruri de paine si vin (a
materiei Jertfei) in Trupul si Sangele Mantuitorului Iisus Hristos. In ce consta aceasta prefacere sau ce fel de actiune exprima? Parintele Alexander Schmemann explica foarte simplu actiunea prefacerii: hrana noastra parmanteasca, painea si vinul devin, se transforma in Trupul si Sangele lui Hristos... credinta crestina a marturisit cu tarie de la inceput realitatea prefacerii darurilor - a painii si a vinului - in Trupul si Sangele lui Hristos, de aceea orice inlocuire a acestei realitati prin simbolism inseamna o amenintare fata de realismul euharistiei, o amenintare la prezenta reala a Trupului si a Sangelui lui Hristos pe Sfanta Masa . Daca pana la momentul sfintirii darurilor in potir si pe disc sunt numai vin si paine, dupa sfintire si invocarea Duhului Sfant sunt numai Trupul si Sangele Domnului. Prefacerea nu este una fizica ci este metafizica, pentru ca nu se produce prin substituirea cu o materie din domeniul lumii fizice, asa cum a fost de exemplu la Nunta din Cana Galileii, cand apa s-a transformat in vin sau la inmultirea painii, etc.

Spovedania este

o Taina a Bisericii prin care ni se iarta pacatele. Daca am pastra in noi curatenia si sfintenia pe care o

dobandim la Sfantul Botez, poate n-ar mai fi nevoie de spovedanie. Asa insa, cand copiii cresc mai mari de sase-sapte ani, incep sa faca fel de fel de pacate, de greseli din ce in ce mai mari - toate obrazniciile. Si de aceea, la sapte ani copiii trebuie sa vina sa se spovedeasca. Spovedania este ca o baie in care ne spalam de toate intinaciunile launtrice, sufletesti. Stiti dumneavoastra, daca cineva, fiind murdar, nu s-ar spala macar o saptamana, cred ca ar mirosi foarte urat ! Dar, daca macar un an nu s-ar spala ? Sunt unii oameni care nu se spovedesc ani de zile ! Daca nu s-ar spala ani de zile, cred ca ar trebui sa stea multe zile sa-si curete mizeria de pe trupul omenesc, asa de mult s-ar aduna mucegaiul si putrezirea materiei pe trupul lor nespalat !

Maslu.Taina care, prin rugaciunile preotilor si prin ungerea cu untdelemnul sfintit de ei, impartaseste harul dumnezeiesc
spre tamaduirea bolilor trupesti si spre iertarea pacatelor . Cununiea este una dintre cele sapte taine ale Bisericii crestine, prin care, in urma bine-cuvantarii preotului, se pogoara peste miri harul dumnezeiesc necesar pentru inteme-ierea unei familii crestine.