Forme farmaceutice solide Capsulele sunt invelisul formelor farm.

solide (pulberi, granule); casete Capsulele gelatinoase: - capsule operculate: doi cilindri rotunjiti la capat, unul de dim. mai mici, unul de dim. mai mari - capsule cu invelis continuu (perle): aici se pot pune subst. semisolide, solide, lichide Tipuri de capsule gelatinoase: - gastrosolubile - enterosolubile (elib. subst activa deabia in int. subtire) - spansule care contin in interior granule (gastrosol, enterosol) si realizeaza un mijloc de intarziere a absorbtiei medicamentului ( forme retard) Pilule forme farm. solubile obtinute prin modelare si presare cu!fara adaos de e"cipienti acoperite!nu cu un invelis. #unt forme farm. magistrale. #e ia subst. activa si se vor pune e"cipienti de volum (de e", ca sa nu e"iste o cant. mare de subst. activa) si e"cipienti de agregare $ mici, albe, sferice. %vantaje: dozarea subst. active este individualizata. &ezavantaje: scumpe, se real. in farmacie in nr. mic, au o singura forma. 'ilule cu doze mai mari se folosesc in farmaceutica veterinara bol Excipienti subst. inactive dpdv farmacodinamic Comprimat forme farm. obtinute in industrie. %u e"cipienti: de volum agreganti (tin comprimatul sa nu se desfaca atunci cand este scos) dezagreganti (se util. la comprimatele efervescente) coloranti edurcoranti (dau gust dulce) aromatizanti (dau gust si miros dulce)

%vantaje: ieftine, se real. la scara larga, pot fi real. in diverse forme si culori, pot fi impartite in santuri, pot fi inscriptionate cu cifre!litere fie prin gravare, fie cu cerneala (daca sunt comprimate filmate) Tipuri: obisnuite, fara invelis; cu invelis subtire; fara gust si miros (filmate); efervescente; orodispersabile (se dizolva imediat in saliva, pentru cei cu af. psihice pentru a nu mai putea fi eliminate) (n functie de calea de adm: cu adm. orala!interna; bucala (pastilele sunt comprimate pentru supt); sublinguala; parenterala (hormoni se"uali masc!feminini pe matrice interna,, se introduc subcutanat ) grefe!pelete* si elib. substanta lent pentru o perioada lunga de timp chiar pana la + ani , comprimatele din flacoane care se dizolva si se adm. forma lichida in organism); e"terna (comprimat de cloramina se dizolva in apa si apoi se adm. ca spalaturi!comprese , comprimate vaginale care difera de supozitoare vaginale prin e"cipienti; microcomprimate cu antiseptice sau pentru antibiograma , comprimate pentru administrare inhalatorie)

-armaco . lp+

/ijloace de retardare: 0comprimatul are un invelis e"tern mai gros ( drajeuri), care este dulce, lucios, estetic (substanta activa din invelis se elib. in stomac, cea din nucleu se elib. in intestin) - vezi diagrama 0un nr. mare de straturi 0intr-un comprimat sa se puna granule (gastrosolubile!enterosolubile) $ absorbtie prelungita 0comprimate pe matrice inerta Drajeuri: au avantajul ca pot fi gastrosolubile!enterosolubile. 1"emplu: trifermentul este enteroolubil si protejeaza pentru a se putea absorbi in int. subtire Granulele sunt utilizate in pediatrie si in homeopatii (homeopatia: sunt folosite substante care dau aceleasi efecte ca si boala pentru care se dau granulele; alopatia: substante cu efecte opuse celor date de boala pacientului) Supozitoare forme farm. solide cu proprietatea de a trece la starea de agregare lichida la temperatura corpului (vara se tin la frigider). 1"cipienti: unt de cacao. Tipuri: intrarectale; vaginale (ovulele); pentru uretra masculina (bujini); pentru adm. auriculara Ciocolate: alcatuita din ciocolata si o substanta activa (Cavit, %scolecitina, Ciocola") Creioane: cu sulfat de aluminiu hidratat (sunt hemostratice) Forme farmaceutice semisolide %u stare de agregare solida, dar sunt fluide 1"emple: unguente, cerate, sapunuri medicinale, emplastre, linimente Unguente: formate din e"cipienti sau amestecuri de e"cipienti specifici cu!fara substante medicamentoase (fara vaselina). 1"emple de e"cipienti: naturali: solizi: parafina e"trasa din petrol; cetaceul e"tras din creier de casalot; ceara galbena e"trasa din faguri de miere; ceara alba obtinuta prin purificarea cerii galbenii; a"ungia untura de porc semisolizi: lanolina produsa de gl. sebacee ale oilor si se e"trage din lana si este partial miscibila cu apa; vaselina alba lichizi: ulei de floarea soarelui; ulei de soia; ulei de peste (2leum 3ecoris sintetici: plastibaza, T4een56, silicon &pdv fizio-chimic unguentele sunt sisteme disperse, au un mediu de dispersie si o faza dispersata. /ediul de dispersie baza unguentului, faza dispersata medicamentul sau o parte din e"cipienti. 'oate fi dispersata omogen $ unguente solubile sau eterogen $ unguente de tip suspensie!emulsie. 7nguentele de tip suspensie au faza dispersata solida. &aca aceasta faza reprezinta +89 din unguent 3ecozinc)

paste (e"emplu 3ecozinc) 7nguentele de tip emulsie sunt real. din + lichide nemiscibile care amestecate in prezenta unui emulgator realizeaza un sistem eterogen stabil. 1mulsiile care au $:69 apa creme. Caracteristici ale cremelor: aspectiv relativ omogen, sa adere la tegument, sa aiba un p; cat mai apropiat de p;-ul pielii si daca este posibil sa aiba un miros frumos <eluri care sunt formate din ulei glicol si apa -$ elibereaza substanta destul de rapid in tegument pentru ca sunt hidrosolubile Ceratele forme farm. cu continut crescut de ceara (strugurel!rujuri)

Sapunuri medicinale sunt saruri ale acizilor grasi cu catena lunga obtinute din trigliceride si hidro"id de sodiu!potasiu. Cele cu sare de sodiu sunt solide, cele cu potasiu de obicei sunt lichide. #e folosesc ca atare sau se pun in ele subst. medicamentoare (sulf -$ acnee!scabie) Emplastrele contin sapunuri, ceruri, rezine care daca se pun pe suport te"til $ plasturi, leucoplast. 1mplastre medicamentoase: cu nitroglicerina in zona precordiala (produce venodilatatie, scade presarcina, scade consumul de 2+ si criza anginoasa); cu nicotina; cu alergeni (tuberculina in scop diagnostic) Linimentele se aplica pe tegumente prin frictie. #e aplica pe zone e"tinse care da senzatie de racoare si scade si febra din cauza ca este vasodilatator. =iniment calcar pentru arsuri Forme farmaceutice lichide (n functie de solvent: :. apoase (solv apa) +. solvent nepolar (solventul cloroform, eter, benzen) >. alcoolice (solv alcool etilic) ?. uleioase 1. Forme farmaceutice lichide apoase %pa utilizata trebuie sa fie intotdeauna distilata si pentru formele farm. cu adm. enterala trebuie sa fie sterila si apirogena. %pirogenitatea se poate testa cu hematii din (munus 'oliteis (peste@) :)) #e impart in: solutii: nezaharate zaharate suspensii Solutii nezaharate: au aspect omogen fara precipitare - solutii pentru uz intern: p; apropiat de cel normal, dar poate varia si se masoara la greutate - solutii pentru uz parenteral!injectabil: se permite o abatere de la 8-A,8 a p;-ului. &aca sunt injectate in cant. crescute sa se aduca la p; A,? si sa fie izotone (+56 mm2sm) si se masoara la volum.

-armaco . lp+

-orme farmaceutice: fiola, flaconul, punga.

Fiola/ampula cuprinde doza pentru o singura data; este real. dintr-o sticla speciala, inerta, care de obicei este incolora pentru a vizualiza daca are precipitat; unori sticla trebuie sa fie bruna pentru ca substantele sunt fotosensibile. 1ticheta are: denumirea medicamentului atat cea comerciala cat si &C(; volumul; concentratia; calea de administrare; nr. sarjei; termenul de valabilitate. Flaconul are un dop de cauciuc peste care se pune o clema de aluminiu si se introduce seringa prin dop; contine una sau mai multe doze. Pungile se folosesc pentru perfuzii (avantaje: pot fi stoarse repede) solutii pentru uz e"tern: se pot administra pe tegumente sub forma de spalaturi sau comprese (compresele reci prisnite) sau pe mucoase (nazale rhinoguttae prin instilatie; oculara oculoguttae!colir; conduct auditiv e"tern otoguttae; bucala gargarisme, dusuri bucofaringiene, colutorii care se aplica prin badijonare; vaginala spalaturi vaginale; rectala clisme cu rol evacuator (cu seminte de #ena)!cu substante nutritive! medicamentoase

Solutii zaharate