Sunteți pe pagina 1din 11

+ Banca Centrala Europeana si Curtea de Conturi UE beneficiaz de un cadru instituional unic n lume, n care: prioritile generale sunt stabilite

e de Consiliul European, care reunete liderii naionali i europeni deputaii europeni, alei prin vot direct, reprezint interesele cetenilor n cadrul Parlamentului European interesele Uniunii n ansamblu sunt promovate de Comisia European, ai crei membri sunt desemnai de guvernele naionale guvernele promoveaz interesele statelor membre, n cadrul Consiliului Uniunii Europene. O mare parte din ceea ce constituie unicitatea Uniunii Europene este reprezentat de instituiile sale, cteva dintre acestea ne avnd omologi la nivel naional sau internaional. Instituiile Uniunii Europene au fost frecvent reformate nc de la originile a ceea ce astzi numim Uniunea European i, n mod special, n ultimii douzeci de ani. Este unanim recunoscut faptul c dinamica integrrii europene datoreaz mult structurii sale originale, n care delegarea de puteri unei instituii suprastatale a fost mult mai intensiv dect in organizaiile internaionale clasice. Cu toate acestea, instituiile europene s-au modificat semnificativ de la constituirea Comunitii Europene a Crbunelui i a Oelului din 1951. Uniunea European a anului 2012, cu 27 de state membre, are o populaie de aproximativ 500 de milioane de locuitori. Cteva modificri ale Tratatelor au avut loc ntre timp, iar noi instituii au fost constituite. Instituiile UE sunt organizate pe principiul reprezentrii intereselor tuturor statelor membre, acionnd fiecare n limitele prerogativelor ce le sunt conferite. Pe msur ce competenele Uniunii s-au extins, instituiile acesteia s-au dezvoltat i numrul acestora a crescut, dnd natere la dou categorii: instituii principale i organe subsidiare.

Acest capitol analizeaz cele ase instituii ale Uniunii care au cea mai mare putere de a influena politicile Uniunii Europene. Acestea sunt: Parlamentul European, Comisia European, Consiliul Uniunii Europene, Curtea de Justiie i Curtea de Conturi.

Principiile care gverneaza activitatea institutiilor comunitare: 1. Principiul autonomiei de vointa se regaseste in 2 aspecte principale: 1. Institutiile UE isi pot elebora si adopta propriile regulamente de organizare si de functionare. 2. Aceleasi institutii UE au competenta de a-si numi proprii functionari. Autonomia de vointa a institutiilor UE nu se confunda insa cu personalitatea juridica. Pentru ca regula este cea potrivit careia institutiile UE nu au personalitate juridica. Exceptia fiind data de faptul ca Banca Centrala Europeana are personalitate juridica. Institutiile UE in general mai putin BCE nu au personalitate juridica pentru ca in raporturile la care participa acestea nu se regasesc in nume propriu, aceste se regasesc in reprezentarea Comunitatilor Europene/ Uniunii Europene (dupa 1 dec 2009), aceste din urma avand personalitate juridica. In cadrul acelor raporturi institutiile UE reprezinta Comunitatile/ Uniunea in temeiul mandatului dat de catre statele membre prin Tratatele institutive si modificatoare. 2. Principiul atribuirii de competente - din motive de coerenta si celeritate institutiile UE duc la indeplinire numai acele atributii sau competente stabilite in mod expres prin Tratatele constitutive si cele modificatoare. La acest nivel nu este permisa indeplinirea unor atributii implicite/ deduse. 3. Principiul echilibrului functional intruneste 2 componente: PRIMA COMPONENTA 1. Separarea puterilor (Uniunii) Puterea legislativa, Puterea Executiva, Puterea Judecatoreasca.absenta raporturilor de subordonare in materie decizionala. Iar aceasta prima componenta presupune 2 aspecte :pe de o parte, o intitutie nu poate delega/transfera atributii sau competenta altei institutii si invers( nu poate primi nu poate accepta), iar pe de cealalta parte, o intitutie prin activitatea pe care o desfasoara nu trebuie sa obstructioneze o alta institutie in activitatea pe care o desfasoara si invers ( sa nu fie nici ea obstructionata). 2. Colaborarea : Separarea puterilor comunitare nu exclude, ci presupune colaborarea intre intitutiile care au rolul de a reprezenta aceste puteri. Exem. elaborarea , adoptarea si aplicarea bugetului UE: Comisia europeana: anteproiectul de buget (in temeiul estimarilor realizate de catre celelalte institutii) , proiect pe care il transmite Consiliului -> Consiliul adopt proiectul de buget pe care il transmite Parlamentului Europena -> Parlamentul adopta sau respinge bugetul. Curtea de conturi se ocupa de controlul general al conturilor, iar in ultimul rand in ce priveste sistemul jurisdictional solutioneaza litigiile aparute in legatura cu bugetul UE.

COMISIA EUROPEANA Comisia promoveaza interesul general al Uniunii, adoptand initiativele corespunzatoarele in acest scop. Aceasta asigura aplicarea tratatelor precum si a masurilor adoptate de catre institutii in temeiul acestora. Comisia (guardian al tratatelor institutive si modificatoare) supravegheaza aplicarea dreptului Uniunii sub controlul CJUE. Executa bugetul si gestioneaza programele Uniunii, exercitand in egala masura functii de coordonare, de executare si de administrare potrivit conditiilor inscrise in tratate. Face exceptie politica externa si de securitate comuna ; In alte cazuri prevazute de tratate, Comisia asigura reprezentarea externa a Uniunii. Tot Comisia adopta initiativele de programare anuala si multi-anuala a Uniunii in vederea incheierii unor acorduri inter-insititutionale. (Denumirea comisiei Tratat de la Paris- Inalta Autoritate; Tratatele de la Roma Comisia; Bruxelles- Comisia Europeana (denumire pe care o pastreaza si in prezent))

ACTELE UE Acte legislative - in ce priveste aceste acte, pot fi adoptate numai la propunearea Comisiei cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel. regula fiind aceea conform careia initiative legislative apartine Comisiei. Alte acte decat cele legislative- regula este ca acestea se adopta la propunerea Comisiei numai in cazul in care tratatele prevad acest lucru (situatia inversa);

DESEMNAREA MEMBRILOR COMISIEI In ce priveste mandatul acestora este de 5 ani. Membrii Comisiei sunt alesi pe baza competente lor generale dar si pe baza angajamentului lor fata de ideea europeana, dintre personalitatile care prezinta toate garantiile de independenta. Comisia isi exercita responsabilitatile in deplina independenta, motiv pentru care , membrii acesteia nu solicita si nu accepta instructiuni din partea nici unui guvern, institutie, organ, oficiu sau agentie. Ei se abtin de la orice act incompatibil cu natura functiilor lor sau cu indeplinirea sarcinilor pe care le au. Comisia este formata cate un resortisant al fiecarui stat membru, , inclusiv presedintele si Inaltul Representant care este unul dintre vicepresedintii acesteia. Incepand cu 1 noi 2014 Comisia este formata dintr-un numar de membrii , incluzand presedintele si Inaltul Reprezentant corespunzator cu 2/3 din numarul statelor member, atat timp cat Consiliul European nu decide modificarea acestui numar hotarand cu unanimitate de voturi. In continuare membrii Comisiei (dupa 2014) sunt alesi dintre resortisantii statelor membre in conformitate cu un sistem de rotatie strict egal

intre statele membre care sa reflecte diversitate demografica si geografica a tuturor statelor membre. (initial s-a dorit sa fie membrii permanenti (cei fondatori) dar s-a renuntat) . Acest sistem se stabileste de catre Consiliul European, care hotareste in unanimitate potrivit art. 244 TFUE. La art. 244 TFUE stabileste urmatoarele principii: a) Statele membre sunt tratate in mod absolut egal in ceea ce priveste stabilirea ordinii rotatiei si a duratei prezentei resortisantilor. Diferenta dintre numarul total de mandate detinute de reprezentantii a 2 state membre nu trebuie sa fie niciodata mai mare de 1. b) Este principiul potrivit caruia ca sub rezerva dispozitiilor precizate la litera a , fiecare dintre comisiile succesive este constituita astfel incat sa reflecte in mod satisfacator diversitatea demografica si geografica a statelor membre. DESEMNAREA IN MOD CONCRET ( procedura desemnarii) a presedintelui si a membrilor acesteie Luand in considerare alegerile parlamentare europene (mandatul este tot de 5 ani) si dupa ce procedeaza la consultarile necesare Consiliul European hotarand cu majoritate calificata propune Parlamentului European un candidat pentru functia de presedinte al Comisiei. Acest candidat propus de catre Consiliul European , este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care il compun. In cazul in care candidatul respectiv nu intruneste majoritatea, Consiliul European hotarand tot cu majoritate calificata, propune in termen de o luna un nou candidat care este ales de catre Parlamentul European potrivit aceleiasi proceduri. ALEGEREA CELORLALTI MEMBRII AI COMISIEI Initiativa apartine Consiliului. Acesta de comun acord cu presedintele deja ales adopta lista celorlalte personalitati pe care le propune pentru a fi numite in calitate de membrii ai Comisiei. Alegerea acestora se face pe baza sugestiilor statelor membre. Atat presedintele cat si Inaltul Reprezentant al Uniunii, respectiv ceilalti membrii ai Comisiei sunt supusi in calitate de organ colegial unui vot de aprobare a Parlamentului European. Dupa ce este aprobate ea se numeste de Consiliului European hotarand cu majoritate calificata. STATUTUL MEMBRIILOR COMISIEI Pe durata mandatului lor membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesionala remunerata sau nu. La instalarea in functie , de altfel, acestia se angajeaza solemn sa respecte pe durata mandatului si dupa incetarea acestuia obligatiile impuse de mandat in special fiind vorba despre , obligatia de onestitate si de prudenta in a accepta anumite functii si avantaje. In cazul nerespectarii acestor obligatii Curtea de Justitie sesizata de Consiliu care hotareste cu majoritate simpla , sau de catre Comisie , poate decide dupa caz, destituirea persoanei in cauza sau decaderea din dreptul la pensie ori din alte avantaje echivalente.

INCETAREA MANDATULUI MEMBRILOR COMISIEI Sediul materiei este reprezentat art. 246-248 TFUE. Potrivit art. 246 TFUE in afara de inlocuirea ordinara (la implinirea mandatului) si de deces functiile membrilor Comisiei inceteaza in mod individual prin demisie sau prin destituire. Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este inlocuit pe perioada ramasa pana la incheierea mandatului de un nou membru avand aceasi cetatenie , numit de catre Consiliu , de comun acord cu Presedintele Comisiei dupa consultarea Parlamentului European. Consiliul , in continuare, hotarand in unanimitate la propunerea Presedintelui Comisiei poate decide ca numai este necesara inlocuirea in special in cazul in care durata ramasa pana la incheierea mandatului membrului Comisiei este scurta. Presedintele Comisiei situatie obligatorie- in caz de demisie , de destituire sau de deces este inlocuit pentru diferenta de mandat. De asemenea in cazul Inaltului Reprezentant daca se inregistreaza demisia , destituirea, decesul si el este inlocuit pana la incheierea mandatului. In cazul demisie tuturor membrilor Comisiei acestia raman in functie si continua pe perioada ramasa pana la incheirea mandatului (pana la inlocuirea lor respectiv) sa gestioneze afacerile curente. Art. 247 in cazul in care un membru al Comisiei nu mai indeplineste conditiile necesare exercitarii functiei sale sau cand a comis o abatere grava el poate fi destituit de Curtea de Justitie la plangerea Consiliului hotarand cu majoritate simpla sau la plangerea Comisiei. Presedintele Comisiei poate modifica repartizarea responsabilitatilor (art. 248) intre membrii Comsiei intre membrii Comisiei in timpul mandatului. Membrii Comisiei isi exercita functiile atribuite de catre presedinte in conformitate cu autoritatea pe o are. Comisia isi stabileste regulamentul de procedura pentru a asigura functionarea sa si a serviciilor proprii. Comisia asigura publicarea regulamentului in cauza. Executivul european publica in fiecare an cu cel putin o luna inainte de deschiderea sesiunii Parlamentului European un raport privind activitatea Uniunii. Hotararile Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea membrilor care o compun. Cvorumul este cel stabilit de regulamentul de procedura al Comisiei. Comisia in calitate de organ colegial raspunde in fata Parlamentului European. Parlamentul European poate adopta o motiune de cenzura impotriva Comisiei. In acest caz membrii Comisiei trebuie sa demisioneze in mod coelctiv din functiile lor. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si Inaltul Reprezentant.

Rolul Comisiei:

Reprezint i susine interesele Uniunii Europene n ansamblul su. Monitorizeaz i pune n aplicare politicile UE: propunnd proiecte legislative Parlamentului i Consiliului gestionnd bugetul UE i alocnd fonduri aplicnd dreptul european (mpreun cu Curtea de Justiie) reprezentnd Uniunea European la nivel internaional, de exemplu negociind acordurile dintre UE i alte ri.

1. Proiecte legislative noi Comisia are drept de iniiativ - poate propune acte legislative pentru a proteja interesele Uniunii i ale cetenilor si Cnd propune un proiect legislativ, Comisia ncearc s ia n calcul interesele unor categorii ct mai largi. Pentru a se asigura c detaliile tehnice sunt corecte, Comisia consult experii din cadrul diferitelor comitete i grupuri de lucru. De asemenea, organizeaz consultri publice.Departamentele Comisiei se ocup de elaborarea proiectelor de acte legislative. Dac cel puin 14 din cei 28 de comisari sunt de acord cu proiectul, acesta este naintat Consiliului i Parlamentului care, dup ce l dezbat i i aduc modificri, decid dac s-l adopte sau nu. 2. Gestionarea bugetului UE i alocarea de fonduri mpreun cu Parlamentul i Consiliul, Comisia stabilete prioritile n materie de cheltuieli pe termen lung n contextul cadrului financiar european. De asemenea, elaboreaz un proiect de buget anual pe care l nainteaz Parlamentului i Consiliului spre aprobare i supravegheaz modul n care sunt cheltuite fondurile europene, de exemplu, de ctre ageniile i autoritile naionale i regionale. Modul n care Comisia gestioneaz bugetul este verificat de ctre Curtea de Conturi. Comisia gestioneaz fondurile consacrate politicilor europene (de exemplu, agricultur i dezvoltare rural) i programe precum Erasmus (schimburi de studeni).

3. Aplicarea dreptului comunitar n calitate de gardian al tratatelor, Comisia se asigur c fiecare stat membru aplic n mod corect legislaia european. (n cazul n care consider c un guvern nu i respect obligaiile n acest sens, Comisia i adreseaz mai nti o scrisoare oficial prin care i cere s remedieze situaia. n ultim instan, Comisia poate nainta cazul Curii de Justiie. Curtea poate impune sanciuni, iar deciziile sale sunt obligatorii pentru toate rile i instituiile europene.) 4. Reprezentarea UE pe scena internaional

Comisia se exprim n numele tuturor rilor UE n cadrul organismelor internaionale precum Organizaia Mondial a Comerului. De asemenea, negociaz acorduri internaionale n numele UE, precum Acordul de la Cotonou (privind ajutorarea rilor n curs de dezvoltare din Africa, Caraibe i Pacific i derularea schimburilor comerciale cu acestea). Locaii

Comisia European are sediile la Bruxelles i Luxemburg. De asemenea, are reprezentane n fiecare ar a UE i delegaii n capitale din lumea ntreag. Popular Romnia Naional: propus de PD-L

Dacian Ciolo

Agricultur i Dezvoltare Rural

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ales prin vot universal direct si ales pentru un mandat de 5 ani, Parlamentul European si a sporit continuu influenta si puterea prin intermediul unei serii de tratate. Acestea, in mod special Tratatul de la Maastricht din 1992 si Tratatul de la Amsterdam din 1997, au condus la transformarea Parlamentului European dintr-un organism pur consultativ intr-un parlament cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele naionale. Prin Tratatul de la Nisa, intrat in vigoare la 1 februarie 2003, s-a stabilit un numr maxim de 736 de membri ai Parlamentului. Schimbarea va avea loc ca urmare a schimbrilor legate de populaia UE. Tratatul de la Lisabona a fixat limite noi: numrul maxim de eurodeputai este de 750 + preedintele numrul maxim de eurodeputai pe ar este de 96 numrul minim de eurodeputai pe ar este de 6 Lucrrile Parlamentului sunt conduse de un Preedinte, care are i rolul de reprezentant al acestei instituii. Mandatul Preedintelui este de doi ani i jumtate (o jumtate de legislatur) i poate fi rennoit. Preedintele conduce lucrrile Parlamentului, prezideaz edinele plenare i adopt bugetul n forma sa definitiv. Preedintele PE semneaz, alturi de Preedintele Consiliului, toate actele legislative adoptate prin procedura de codecizie. n urma adoptrii de ctre Parlament a bugetului Uniunii Europene (n a doua lectur), Asistat de 14 vicepreedini, Preedintele coordoneaz toate lucrrile Parlamentului i ale organelor sale constitutive (Biroul i Conferina preedinilor), precum i dezbaterile din edinele plenare. n cadrul Parlamentului, deputaii se constituie n grupuri politice, iar nu n funcie de naionalitate. Parlamentul are autoritatea de a demite Comisia printr-o moiune de cenzur. Preedintele reprezint Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial i n relaiile internaionale, prezideaz sesiunile plenare ale Parlamentului precum i ntlnirile Biroului i ale Conferinei Preedinilor. Biroul este organul de reglementare n ale crui atribuii intr bugetul Parlamentului i problemele administrative, organizatorice i de personal. Conferina Preedinilor reunete Preedintele Parlamentului i preedinii gruprilor politice i este organul politic al Parlamentului. Conferina Preedinilor stabilete ordinea de zi a edinelor

plenare, fixeaz calendarul activitilor desfurate de organismele parlamentare i stabilete competenele comisiilor i delegaiilor parlamentare, precum i numrul membrilor acestora. Parlamentul are trei funcii eseniale: 1. Alturi de Consiliul Uniunii Europene, are atribuii legislative, adic adopt legislaia Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea sa la procesul legislativ contribuie la garantarea legitimitii democratice a textelor adoptate; 2. mparte autoritatea n domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, prin urmare poate modifica cheltuielile bugetare. n ultima instan, adopt bugetul n ntregime; 3. Exercit un control democratic asupra Comisiei. Aprob desemnarea membrilor Comisiei i are dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercit un control politic asupra ansamblului instituiilor. Sediul Parlamentului European este la Strassbourg, unde se in edinele o sptmn n fiecare lun. Unele edine se in la Bruxelles, iar Secretariatul General se afl la Luxemburg.

State membre 99 Germania 74 Frana 73 Marea Britanie 73 Italia 54 Spania 51 Polonia Romnia 33 26 Olanda 22 Grecia 22 Belgia

Numrul de locuri n prezent 96

Numrul propus de locuri -3

Diferena

74

73

73

54

51

32 26

-1 =

21

-1

21

-1

22 Portugalia 22 Cehia 22 Ungaria 20 Suedia 19 Austria 18 Bulgaria 13 Danemarca 13 Slovacia 13 Finlanda 12 Irlanda 12 Croaia 12 Lituania 8 Slovenia 9 Letonia 6 Estonia 6 Cipru 6 Luxemburg 6 Malta TOTAL 766

21

-1

21

-1

21

-1

20

18

-1

17

-1

13

13

13

11

-1

11

-1

11

-1

-1

751

15