CUPRINS

Introducere
CAPITOLUL I : EDUCATIA IN SOCIETATE
Evolutia procesului de invatare la varsta adulta
Aspecte teoretice privind procesul de invatare
Educatia permanenta o necessitate a societatii contemporane
Forme specifice ale activitatii de invatare la varsta adulta
Invatarea autodirijata
CAPITOLUL II : INVATAREA SI DEZVOLTAREA LA ADULTI
Tipuri si forme de invatare
Particularitatile invatarii la varsta adulta.
Studentul adult
Principiile invatarii la varsta adulta
Climatul eficient al invatarii la varsta adulta
Stiluri de invatare la varsta adulta.
Curba invatarii din propria experienta

CAPITOLUL III : MOTIVATIA SI ARTA MOTIVARII PENTRU INVATARE-
DEZVOLTARE-FORMARE

3.1. Conceptul de motivatie
3.2. Abordari privind formele si nivelurile motivatiei
3.3. Aspectele motivationale ale adultilor
3.4. Strategii motivationale

STUDIU DE CAZ : .
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Dezvoltarea personalitatii umane se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi
conduit si atitudini care permit adaptarea activa a individului uman la cerintele mediului natural
si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai
diferentiate si mai subtile ale individului uman cu mediul in care traieste si se formeaza
1

O mai buna educatie si formare a adultilor joaca un rol-cheie in formarea profesionala a
cetatenilor europeni si in incluziunea sociala a categoriilor mai putin favorizate de pe piata
muncii.
Promovarea invatarii pe tot parcursul vietii se inscribe in cadrul Strategiei de la
Lisabona, care stabileste obiective de crestere economica, competitivitate si incluziune sociala.
Ridicarea nivelului general al gradului de competent al cetatenilor inseamna crestereea sanselor
profesionale ale acestora si contribuie la combaterea saraciei si excluziunii sociale.
Educatia adultilor urmareste trei obiective principale: dezvoltarea continua a
personalitatii, facilitarea angajamentului civic si participarea la viata socio politica a unui
cetatean matur. Aceste trei obiective se impletesc cu dobandirea de competente si abilitati de
gestionare a vietii compleze de zi cu zi. De remarcat este si faptul ca aceste trei aspect nu sunt
suplimentare, ci ele pot fi considerate unitare si interdependente.
Nevoile de invatare ale persoanelor in varsta sunt fundamentale pentru determinarea
scopului invatarii la varsta a treia.
In aspect conceptual educatia adultilor este integrate in cadrul educatiei deschise,
educatiei continue si educatiei pentru toti, iar sub aspectul formelor in cadrul educatiei
permanente, educatiei pe parcursul vietii, educatiei pe parcursul vietii, educatiei recurente, de
ridicare a nivelului de calificare profesionala. Literatura de specialitate ne ofera mai multe
definitii ale termenului educatia adultilor. Pentru a identifica domeniul si unele aspect esentiale
ale educatiei la varsta adulta, consideram relevant referinta facuta in Declaratia de la Hamburg
cu privire la educatia adultilor: Educatia adultilor include totalitatea proceselor in dezvoltare
ale invatarii formale si de alta natura cu ajutorul carora oamenii, considerate adulti, in spiritual
societatii in care traiesc, isi dezvolta capacitatile, isi imbogatesc cunostintele si isi
perfectioneaza calitatea tehnica si profesionala sau le aplica in alt mod pentru folos personal si

1
P. Golu, Invatare si dezvoltare, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985,p126
social. Educatia adultilor include formele invatamantului formal, continuu, nonformal, informal
si intreg spectrul educatiei neoficiale si complementare, existent in societatea educational
polivalenta, in care sunt recunoscute abordarile axate pe teorie si practica. (Conferinta a V-a
in problemele educatiei adultilor, 1997).
Lucrarea debuteaza prin prezentarea educatiei in societate, evidentiind evolutia invatarii
la varsta adulta, ca sfera a cunoasterii si necesitatea evolutiei permanente in societate. Idea
continuitatii si permanentizarii educatiei accepta segmentarea integrata a campului educativ pe
verticala si pe orizontala, in functie de varsta si formele de invatamant.
Capitolul al doilea face referinta la invatarea si dezvoltarea la adulti. Dup F. Dors i P.
Mercier, "Invarea const in a dobandi sau a modifica o reprezentare a mediului". Aceast
caracterizare dei indic aspectul esenial, elimin latur afectiv-emoional a vieii psihice, a
crei pondere nu este totui neglijabil. In continuare este prezentata o taxonomie a
tipurilor/formelor de invare, pornind de la achiziiile de pan acum in domeniu, intr-o structur
cu un grad mai amplu de cuprindere care s acopere majoritatea modalitilor de realizare a
invrii.