11

1.1. Verificarea ipotezelor statistice

Definiie 1.2. Numim ipotez statistic o presupunere relativ la o
caracteristic X a unei populaii C, fie privind legea de probabilitate a lui X,
fie privind parametrii de care depinde aceast lege.
Metoda prin care o ipotez statistic ce trebuie verificat se accept sau
se respinge poart numele de test (criteriu) statistic.
Observaie 1.4.
1) ac testul statistic se refer la parametrii de care depinde legea de
probabilitate a lui X, spunem c avem un test parametric.
!) ac testul statistic se refer la natura legii de probabilitate, atunci
spunem c avem un test de concordan. Consider"nd caracteristica X cu
legea de probabilitate
), # $ ( f
parametru necunoscut, ipoteza principal ce
se face asupra lui

o numim ipotez nul %i o notm

& ' (
)

, iar orice alt
ipotez ce se face relativ la parametrul

o numim ipotez admisibil %i o

notm
,... ! , 1 i , & ' (
i i

Observaie 1.5.
1) *n continuare, relativ la parametrul

, vom considera doar dou ipoteze'

ipoteza nul
& ' (
)

%i o ipotez alternativ
1 1
& ' (
.
!) +erificarea ipotezei nule ,n ipoteza alternativ pentru o probabilitate de
risc

se face determin"nd o regiune -

n
. numit regiune critic a.,.
/(X
1
,X
!
,0,X
n
)

-
) (
)
H
. in modul ,n care construim aceast regiune
critic -, obinem diferite teste de verificare a ipotezei statistice (
)
.
1) /robabilitatea de risc

se mai nume%te %i nivel de semnificaie a

testului.
Definiie 1.3. Numim eroare de genul 2 respingerea unei ipoteze adevrate, iar
probabilitatea de producere a acestei erori este ) X ,..., X , X (( /
n ! 1
-
) (
) %i poart numele de riscul furnizorului.
Definiie 1.4. Numim eroare de genul 22 admiterea unei ipoteze false, iar
probabilitatea de producere a acestei erori este ) X ,..., X , X (( /
n ! 1
-
) (
1 %i poart numele de riscul beneficiarului.
Definiie 1.5. 3e nume%te puterea testului probabilitatea de respingere a unei
ipoteze false, adic
) X ,..., X , X (( / ) (
n ! 1
4
-
) (
1 unde
4
' (
1

sau
1 ) (
4
.
Observaie 1.6. Nu e$ist o metod general de construire a regiunii critice
-, care s ne duc la testul de verificare a ipotezei nule (
)
, dar se cunosc
clase de probleme pentru care s5au construit astfel de regiuni critice %i
corespunztor lor avem teste de verificare a ipotezelor statistice.
1.1.1. Testul Z
11
6ie caracteristica X ce urmeaz legea normal
) , m ( N
cu . m
necunoscut %i
) >
cunoscut. +rem s verificm ipoteza nul (
)
'm7m
)
,n
ipoteza alternativ ) 1
m m ' (
cu probabilitatea de risc

%i datele de selecie
$
1
, $
!
, 0$
n
.
Considerm statistica
, X
n
1
X ,
n
m X
8
n
1 9
9

ce urmeaz legea normal

N(),1). eci pentru

dat putem determina intervalul'

,
_

!
1
!
1
,

z z
a.,.

,
_

< <

1 z 8 z /
!
1
!
1
.
3e define%te regiunea critic -
n
. prin'
-

'

,
_

n
k
k
n
n
u
n
u z z
n
m u
R u u u
1
!
1
!
1
)
! 1
1
, , ) ,..., , (

.
&stfel am obinut'

,
_

,
_

,
_

,
_

)
!
1
!
1
)
!
1
!
1
,
, )
)
) ,...,
!
,
1
((
H Z P
P H
n
X X X P
z z
H z z
n
m X
6olosind regiunea critic - vom respinge ipoteza nul (
)
dac ($
1
, $
!
,
0,$
n
)

-, adic

,
_

!
1
!
1
)
z , z
n
m $
z
%i o admitem dac ) $ ,..., $ , $ (
n ! 1

-, adic

,
_

!
1
!
1
)
z , z
n
m $
z
.
Observaie 1.7.
1) eoarece regiunea critic - corespunde complementarei
intervalului de ,ncredere

,
_

!
1
!
1
z , z
pentru statistica 8, ,n continuare nu
vom pune ,n eviden de fiecare dat regiunea critic -, ci numai intervalul de
,ncredere pentru statistica utilizat.
!) :estul 8 se poate folosi %i pentru o caracteristic X ce nu urmeaz legea
normal atunci c"nd volumul seleciei este mare (n;1)).
1) 2poteza alternativ este ) 1
m m ' (
testul 8 se nume%te testul 8 bilateral.
ac se consider (
1
'm<m
)
vom avea testul 8 unilateral dreapta. e
e$emplu, pentru testul 8 unilateral dreapta intervalul de ,ncredere pentru
statistica 8 devine
) z , (
1

unde z
15=
este determinat a.,..


!
1
) z (
1
.
Etapele aplicrii testului:
1) 3e consider' n ! 1 )
$ ,..., $ , $ , m m , ,
!) 3e determin
!
1
z

a.,.
!
1
z
!
1

,
_

11
1) 3e calculeaz
) $ ,..., $ , $ (
n
1
$ ,
n
m $
z
n ! 1
)

>) ac
!
1

<z z
atunci ipoteza m7m
)
este admis, ,n caz contrar este
respins.
1.2.2. Testul T(Student)
6ie caracteristica X ce urmeaz legea normal N(m,

) cu
) >
%i . m
necunoscui. /rivitor la media teoretic m7M(X) facem ipoteza nul (
)
'm7m
)
cu ipoteza alternativ ) 1
m m ' (
# probabilitatea de risc fiind = iar variabilele
de selecie $
1
,$
!
,0,$
n
.
/entru verificarea ipotezei nule considerm statistica
( ) , X X
1 n
1
, X
n
1
X ,
n
m X
:
n
1 9
!
9
!
n
1 9
9

ce urmeaz legea 3tudent cu n51

grade de libertate. eci se determin intervalul numeric

,
_

!
1 , 1 n
!
1 , 1 n
t , t

a.,.

,
_

< <

1 t : t /
!
1 , 1 n
!
1 , 1 n
, iar complementara acestui interval ne
define%te regiunea critic -.
Etapele aplicrii testului T:
1) 3e consider n ! 1 )
$ ,..., $ , $ # m m #
!) 3e determin
!
1 , 1 n
t

a.,.
!
1 t 6
!
1 , 1 n
1 n

,
_

1) 3e calculeaz
( )

n
1 9
!
9
!
n
1 9
9
)
$ $
1 n
1
, $
n
1
$ ,
n
m $
t
>) ac
!
1 , 1 n
t t


<
ipoteza m7m
)
este admis, ,n caz contrar este respins.
Observaie 1.8. eoarece ipoteza alternativ (
1
'este )
m m
testul :
prezentat se nume%te testul : bilateral ( e$ist %i teste unilaterale).
1.2.3. Teste pentru compararea a dou medii
6ie dou populaii C
!
%i C
!
cercetate din punctul de vedere al aceleia%i
caracteristici, anume X
1
pentru C
1
care urmeaz legea normal
) , m ( N
1 1

%i
C
!
care urmeaz
) , m ( N
! !

, C
1
%i C
!
fiind independente.
+rem s verificm ipoteza nul (
)
'm
1
7m
!
,n ipoteza alternativ
! 1 1
m m ' (

cu probabilitatea de risc = %i seleciile de volum n
1
%i n
!
din cele dou
populaii.
a) Testul (dac
! 1
,
sunt cunoscute)
Considerm statistica
!
!
!
1
!
1
! 1
! 1
n n
) m m ( ) X X (
8

care urmeaz legea normal

N(),1).
11
/entru = dat se determin intervalul numeric

,
_

!
1
!
1
z , z
,astfel ,nc"t

,
_

< <

1 z 8 z /
!
1
!
1
.
Etapele aplicrii testului:
1) 3e consider
! 1 ! n ! !! !1 1 n 1 1! 11 ! 1
m m # $ ,..., $ , $ # $ ,..., $ , $ # ,
!) 3e determin
!
1
z

a.,.
!
1
z
!
1

,
_

1) 3e calculeaz

! 1
n
1 9
9 !
!
!
n
1 9
9 1
1
1
!
!
!
1
!
1
! 1
$
n
1
$ # $
n
1
$ ,
n n
$ $
z
>) ac
!
1
z z

<
ipoteza
! 1
m m
este admis, ,n caz cotrar este respins.
b! Testul T (dac

! 1
necunoscute)
Considerm statistica
! 1
! 1
!
!
!
!
1
1
! 1
! 1
n
1
n
1
! n n
) 1 n ( ) 1 n (
) m m ( ) X X (
:
+
+
+

care urmeaz
legea 3tudent cu
! n n n
! 1
+
grade de libertate.
/entru statistica : se determin intervalul numeric

,
_

!
1 , n
!
1 , n
t , t
a.,.

,
_

< <

1 t : t /
!
1 , n
!
1 , n
Etapele aplicrii testului:
1) 3e consider
! n ! !! !1 1 n 1 1! 11
$ ,..., $ , $ # $ ,..., $ , $ #
.
!) 3e determin
!
1 , n
t

a.,.
! n n n ,
!
1 t 6
! 1
!
1 , n
n
+

,
_

1) 3e calculeaz
! 1
! 1
!
!
!
!
1
1
! 1
n
1
n
1
! n n
) 1 n ( ) 1 n (
$ $
t
+
+
+

( ) ( )

! 1 ! 1
n
1 9
!
!
9 !
!
!
!
n
1 9
!
1
9 1
1
!
1
n
1 9
9 !
!
!
n
1 9
9 1
1
1 $ $
1 n
1
# $ $
1 n
1
# $
n
1
$ # $
n
1
$
>) ac
!
1 , n
t t

<
atunci ipoteza
! 1
m m
este admis, ,n caz contrar este
respins.
c! Testul T (dac
! 1

necunoscute)
Considerm statistica
!
!
!
1
!
1
! 1
! 1
n n
) m m ( ) X X (
:

care urmeaz legea

3tudent cu n grade de libertate, n este dat de
11

,
_

!
!
!
1
!
1
1
!
1
!
!
1
!
#
1
) 1 (
1
1
n n
n
c
n
c
n
c
n

.
/entru statistica : se determin intervalul numeric

,
_

!
1 , n
!
1 , n
t # t
a.,.

,
_

< <

1 t : t /
!
1 , n
!
1 , n
.
Etapele aplicrii testului:
1) 3e consider
# $ ,..., $ , $ # $ ,..., $ , $ #
! n ! !! !1 1 n 1 1! 11

!) 3e determin
!
1 , n
t

a.,.
!
1 t 6
!
1 , n
n

,
_

unde
#
1
) 1 (
1
1
!
!
1
!

n
c
n
c
n

,
_

!
!
!
1
!
1
1
!
1
n n
n
c
#
( ) ( )

! 1
n
1 9
!
!
9 !
!
!
!
n
1 9
!
1
9 1
1
!
1 $ $
1 n
1
# $ $
1 n
1



! 1
n
1 9
9 !
!
!
n
1 9
9 1
1
1 $
n
1
$ # $
n
1
$
1) 3e calculeaz
!
!
!
1
!
1
! 1
n n
$ $
t

>) ac
!
1 , n
t t

<
atunci ipoteza
! 1
m m
este admis, ,n caz contrar este
respins.
1.2.4. Testul F (Sndcor Fisc!er)
6ie dou populaii C
1
%i C
!
, ,n legatur cu care ne intereseaz
caracteristicile' X
1
ce urmeaz
) , m ( N
1 1

%i X
!
ce urmeaz
) , m ( N
! !

. Cu
probabilitatea de risc

vrem s verificm ipoteza nul

!
!
!
1 )
' (
,n raport
cu ipoteza alternativ
!
!
!
1 1
' (
, consider"nd c"te o selecie din fiecare
populaie, respectiv de volum n
1
%i n
!
.
3tatistica
!
!
!
!
!
1
!
1
6

urmeaz legea 3n?d?cor 5 6isc@er cu

1 n m
1

%i
1 n n
!

grade de libertate, iar intervalul numeric pentru aceast statistic

,
_

!
1 # n , m
!
# n , m
f , f
se determin a.,.

,
_

< <

1 f 6 f /
!
1 # n , m
!
# n , m
.
A$tremitile intervalului se determin din relaiile
!
f 6
!
# n , m
n , m

,
_

%i
!
1 f 6
!
1 # n , m
n , m

,
_

, dac
) $ ( 6
n , m este funcia de repartiie a legii B6
s
B %i are
valorile tabelate.
11
&re loc relaia

1 , ,
, ,
1
m n
n m
f
f
%i de aceea tabelele pentru
) $ ( 6
n , m sunt
,ntocmite numai pentru valori mari ale lui

%i pentru 6;1. ac 6<1,

intervalul numeric pentru 6 este dat prin

,
_

,
_

!
# ,
!
1 # ,
!
1 # ,
!
# ,
1
#
1
#


m n m n
n m n m
f f
f f
.
Etapele aplicrii testului ":
1) 3e consider'
! n ! !! !1 1 n 1 1! 11 ! 1
$ ,..., $ , $ # $ ,..., $ , $ # 1 n n # 1 n m #
!) 3e determin'

,
_

!
1 # n , m
!
# n , m
f # f
astfel ,nc"t
!
f 6
!
# n , m
n , m

,
_

%i
.
!
1 f 6
!
1 # n , m
n , m

,
_

1) 3e calculeaz'

( ) ( )

n
1 9
!
!
9 !
!
!
!
n
1 9
!
1
9 1
1
!
1
!
!
!
1
$ $
1 n
1
# $ $
1 n
1
# f
1

1
n
1 9
9 1
1
1 $
n
1
$
,

!
n
1 9
9 !
!
! $
n
1
$
.
>) ac

,
_

!
1 # n , m
!
# n , m
f # f f
atunci ipoteza
!
!
!
1

este admis, ,n caz
contrar este respins.
1.3. "naliza #aria$iei % e&perimente de tip "'(V"
Metodele puse la punct de 6is@er %i generalizrile ulterioare s5au
consacrat sub denumirea de CplanificareaD sau Cprogramarea e$perimentelorD
ori prescurtat &NE+&. &prut mai recent in teoria si practica economic,
metoda e$perimentelor %i5a dovedit utilitatea in obinerea rapid %i ,n condiii
de c@eltuieli avantaFoase a unor informaii necesare in fundamentarea
aciunilor manageriale.
1.3.1. 'o$iuni) concepte) defini$ii) clasificri in "'(V"
A$perimentul de tip &NE+& s5a consacrat ca o metod capabil s ofere
informaii pertinente cu un grad ridicat de confiden (certitudine) %i un cost
avantaFos. *n general, se consider c e$perimentul este acea metod de
cercetare prin care variaia (modificarea) uneia sau mai multor variabile
e$plicative (independente) este controlat sau CmanipulatD de cercetator,
msur"ndu5se apoi efectul acesteia asupra variabilei (variabilelor) rezultative
(efect).
*ntr5o alt definiie, &NE+& este un ansamblu de metode pentru analiza
datelor de observaie, date care depind de mai muli factori cu aciune
11
concomitent, cu scopul de a5i stabili pe cei mai importani dintre ei %i de a
estima efectele lor.
1

CA$perimentatorulD poate interveni ,n proces ,n mai multe feluri'
5 prin mai multe variabile presupuse a e$plica (deci a determina) evoluia
variabilei rezultative#
5 control"nd variaia altor variabile independente e$ogene (din afara
sistemului analizat) care nu sunt supuse e$perimentrii %i a cror influen se
poate interfera cu cea a variabilei sau variabilelor e$plicative, reduc,nd
performanele de fidelitate ale modelului#
5 msur"nd valorile variabilelor pe parcursul derulrii e$perimentului ,n
vederea estimrii efectului manipulrii sau controlrii efectului variabilei
(variabilelor) independente asupra variabilei (variabilelor) rezultative.
3e porne%te de la premisa c variabilele independente e$plicative, numite
%i fact#ri e$peri%entali& influeneaz variabilele dependente, iar
GtratamentulB e$perimental (GmanipulareaB valorilor variabilelor) se aplic
numai lor. 2ntr5un e$periment ideal, organizatorul e$perimentului Gare
posibilitatea de a controla efectiv (de a menine la nivel constant) toate
variabilele Gdin afarB.
ac astfel de e$perimente se pot realiza fr mari dificulti ,n
domeniul te@nic (fizic, c@imie etc), ,n cazul proceselor economice controlul
efectiv este mai dificil de realizat.
in acest motiv, ,n cadrul e$perimentelor, ,n care nu se poate e$ercita
,ntotdeauna un control Gdin afarB (deci valoarea nu se poate fi$a ori diriFa) se
va efectua un GcontrolB de factur statistic, selecion"nd aleator unitile de
observare (,ncerc"nd anularea diferitelor rezultate din amplasarea, mrimea
sau comportamentul diferit al acestora). &cest lucru se poate efectua utiliz"nd
una dintre multiplele sc@eme de programare a e$perimentelor.
-nitile de observare (uniti economice, instalaii de lucru, utilaFe,
indivizi, procedee de prelucrare, tratamente medicale, te@nologii, procedee
agrote@nice, magazine etc), care reprezint obiectul investigaiei %i de la care
se culeg informaiile se clasific ,n' uniti e$perimentale %i uniti de control
(GmartorB). /rimele formeaz grupul e$perimental asupra cruia se aplic
GtratamentulB e$perimental. -nitilor GmartorB nu le este aplicat
GtratamentulB, ci sunt doar observate %i msurate pentru comparaia cu
unitile GtratateB.
:ermenul de planificare, utilizat uneori ,n cadrul acestei metode, nu are
accepiunea obi%nuit' Gde a obine un rezultat scontatB. G/lanificareaB nu se
refer dec"t la condiiile ,n care se desf%oar e$perimentul, condiii deci
GprogramateB, controlate.
1.3.2.Tipuri de e&perimente
1
Isaic-Maniu Alexandru, Mitru Constantin, Voineagu Vergil !"tatistica!, #ditura $ni%ersitar&,
'ucure ti ())*, +ag ,,-*-, -(-,)., ((/-(00, 0)/-00.
11
iversitatea situaiilor practice ,nt"lnite a condus la constituirea unei
diversiti de metode de conducere a e$perimentelor. &stfel, dup'
H nu%rul fact#ril#r luai ,n studiu, e$perimentele pot fi'
5 unifactoriale (simple)#
5 multifactoriale (multiple), e$perimente la care se studiaz nu numai
aciunea fiecruia dintre factori, ci %i interdependena dintre ace%tia.
H tipul variabilel#r& deci a factorilor, se identific'
5 e$perimente referitoare la factori cantitativi, ce pot fi relativ lesne
msurai (temperatura, presiunea, timpul, umiditatatea, concentraia, viteza
etc)#
5 e$perimente efectuate asupra factorilor atributivi (tipul ,ngr%m"ntului,
profesia, localitatea, sc@imbul de lucru etc)#
H 'up sc#pul ur%rit se disting'
5 e$perimente preliminare, ,n care se urmre%te testarea unui mare numr
de factori (,n terminologia lui 6is@er, GtratamenteB) pentru a se putea orienta
cercetrile ulterioare#
5 e$perimente critice, ,n care se compar rezultatele diferitelor tratamente,
pentru a le putea identifica %i testa pe cele semnificative ca influen#
5 e$perimente demonstrative ,n care se testeaz unul sau mai multe
tratamente comparativ cu un GetalonB anterior fi$at.
/entru a minimiza erorile sistematice se procedeaz la ran'#%i(area
e$peri%entului& care presupune dispunerea ,nt"mpltoare a Gprocedeelor de
prelucrareB pe Gobiectele e$perimentuluiB. .andomizarea este ceva analog cu
GasigurareaB, ,n sensul c poate fi considerat ca o precauie ,mpotriva
perturbaiilor care pot aprea sau nu, %i dac apar pot avea (sau nu) efecte
serioase.
.andomizarea implic din punct de vedere teoretic utilizarea unui
Gmecanism aleatorB de genul unor tabele de numere aleatoare.
A$perimentatorul trebuie s fie sigur c fiecare tratament are %anse egale 5 ca
oricare alt tratament 5 de a fi alocat oricrei uniti e$perimentale.
ac ,ntr5un e$periment un tratament apare de mai multe ori, se spune c
este repetat. /rin intermediul repetrilor, e$perimentatorul poate ,mbunti
precizia unui e$periment prin reducerea abaterii standard a mediei
tratamentelor.
1.3.3. "'(V" simpl
+om utiliza aceast te@nic ,n situaia ,n care vom avea o singur
variabil independent cu mai multe trepte (mai mult de dou trepte %i
implicit grupe de subieci) %i o singur variabil dependent. :e@nica este
ec@ivalentul testului t independent.
e fapt, testul t independent este un tip special de &NE+& simpl ,n
care sunt implicate doar dou grupe. &NE+& simpl permite evaluarea
11
ipotezei nule ,ntre mediile a dou sau mai multe serii de date cu restricia ca
acestea s fie trepte ale aceleia%i variabile independente.
&NE+& simpl permite compararea simultan& a trei sau mai multe
grupe, menin"nd nivelul pragului de ,ncredere la valoarea dorit, de ma$im
),)I. /rocedeul matematic implicat ,n &NE+& simpl const ,n analiza
dispersiei variabilei dependente. *n aceast analiz, dispersia total are dou
componente' dispersia din interiorul fiecrui grup format %i dispersia ,ntre
mediile grupelor si marea medie (media total fr a ine cont de grupele
formate).
e e$emplu, pentru subiectul
1
X
din grupa 2, abaterea fa de marea
medie M este dat de dou componente'
5 abaterea lui
1
X
fa de media grupului din care face parte
1
M

( )
1 1
M X
&ceast component este denumit dispersia intragrup %i se
datoreaz fluctuaiilor e%antionului ales pentru studiu.
5 abaterea mediei grupului 2 fa de marea medie
( ) M M
1
. & doua
component se nume%te dispersia intergrup %i apare mai ales ca urmare a
influenei variabilei independente.
&mbele surse reflect dispersia datorat seleciei randomizate a
e%antionului. *n plus, dispersia intergrup reflect abaterile datorate treptelor
diferite ale variabilei independente. ispersia datorat e%antionrii aleatoare
se mai nume%te si dispersia erorii, ,n timp ce dispersia datorat variabilei
independente poart numele %i de dispersie adevarat.
/entru a ,nelege mai bine mecanismul matematic de calculare a lui 6
(simbolul rezultatului obinut prin &NE+&) vom prezenta un e$emplu %i
algoritmul de calcul pentru &NE+& simpl.
/entru calcularea raportului 6 din &NE+& simpl, cea mai u%oar cale
este metoda denumit &JC.
&stfel, trebuie mai ,nt"i calculate &, J si C.
(1.!.)
& se obine prin ridicarea la ptrat a rezultatelor fiecrui subiect si apoi
,nsumarea lor (indiferent de grupa din care face parte).
(1.1.)
J se obine prin suma rezultatelor tuturor subiecilor (indiferent de
grup), ridicarea sumei la ptrat si apoi ,mprirea la numrul total de subieci
ai e$perimentului.
(1.>.)
11
C se obine prin suma rezultatelor subiecilor din grupa 1, ridicarea la
ptrat a valorii obinute, urmat apoi de ,mprirea la totalul de subieci ai
primei grupe.
/rocedeul se repet pentru toate grupele e$perimentului, iar ,n final are
loc adunarea tuturor rezultatelor pariale.
*nainte de a prezenta un tabel &NE+&, trebuie prezentai c"iva termeni
noi.
5 suma ptratelor (33) este suma abaterilor standard.
5 media ptratic (M3) este e$presia &NE+& a dispersiei e%antionului.
5 media mare este media tuturor rezultatelor fr a ine cont de diferenele
dintre grupe.
3e obi%nuie%te ca orice tabel &NE+& s fie prezentat ,n felul urmtor'
Tabelul 1.1. Tabel )*O+) si%pl
-nde' 5 X5 rezultatul unui subiect#
5 N5 numrul total de subieci din e$periment#
5 95 numrul de grupe#
5 335 suma ptratelor#
5 df5 numrul de grade de libertate#
5 M35 media ptratic#
5 6 raportul &NE+&.
2nteresul maFor ,n acest tabel ,l reprezint valoarea lui 6. &ceasta vine
raportat la tabelul lui 6 (vezi ane$a tabele) pentru nivelele de semnificaie de
.)I sau .)1. :abelul lui 6 se utilizeaz puin diferit de cel al lui t.
3e observ c raportul 6 este obinut prin ,mprirea mediei ptratice
(M3) intergrup la media ptratic (M3) intragrup. 6iecrei medii ptratice ,i
corespund anumite grade de libertate.
O%#,enitatea 'ispersiei - # %asur a as#cierii
.espingerea ipotezei nule arat c e$ist o diferen semnificativ ,ntre
medii. *n cazul unor e%antioane mari, acest rezultat poate fi lipsit de
aplicativitate. 3ituaia poate fi similar unui coeficient de corelaie r7.1I
semnificativ statistic la un e%antion mare, ,ns relaia dintre cele dou
variabile (r7.1I) arat o slab asociere.
E masur a mrimii asocierii ,ntre variabila independent %i cea
dependent ,n cazul &NE+& este omogenitatea dispersiei (K L omega
ptrat). Aa indic proporia din dispersia variabilei dependente care poate fi
ispersia 33 f M3 6
2ntergrup C5J 951 (C5J) M (951)
! 1
M M" M"
2ntragrup &5C N59 (&5C) M (N59)
:otal &5J N51
11
pus pe seama variaiei variabilei independente. Msura este similar
coeficientului de determinare (rK) discutat ,n cadrul studiului corelaional.
6ormula lui omega ptrat propus de (aNs (1OP1) este'
(1.I.)
E alt formul simpl de calcul a lui omega ptrat a fost dat de :olson
(1OP))'
(1.Q.)
unde N este totalul subiecilor din e$periment, iar 9 5 numrul de grupe
formate.
A$ist c"teva precauii ,n utilizarea lui omega ptrat. Cea mai important
dintre ele se refera la utilizarea acestei msuri ,n condiiile ,n care variabila
independent a fost atent ,mprit ,n trepte c"t mai egale posibil.
Rrupele realizate pe baza unor variabile cantitative ar trebui s pstreze o
distan egal ,ntre ele. -nitile egale de tip (! ore, > ore, Q ore) conduc la
utilizarea lui omega ptrat fr nicio problem. *n cazul unitilor inegale de
tip (! ore, I ore, 1I ore) nu este indicat calcularea omogenitii dispersiei.
Rrupele realizate pe baza unei variabile independente nominale
(calitative) ar trebui s pstreze aceast condiie dintr5o perspectiv teoretic
c"t mai mult posibil. rept consecin, calcularea lui omega ptrat nu este
recomandat, fiind realizat mai sus doar ,n scop pur didactic.
E alt precauie a utilizrii lui omega ptrat este aceea a modificrii
valorii sale ,n funcie de treptele variabilei independente. *n cazul amintit (!
ore, > ore, Q ore), calcularea lui omega ptrat va conduce la un rezultat diferit
dac ar fi fost utilizate (1 ore, Q ore si O ore).
*n ciuda acestor neaFunsuri, ,n situaia ,n care sunt respectate ,n mare
condiiile amintite, omogenitatea dispersiei ne ofer informaii importante %i
merit calculat. Aste ,n mod special util ,n cazurile ,n care obinem un 6
semnificativ, foarte mare si are rolul de a tempera concluziile primare. 3e
poate obine un omega ptrat modest, c@iar ,n situaiile ,n care raportul 6
&NE+& a ie%it foarte mare. *n acest caz, omogenitatea dispersiei va arta mai
e$act ,n ce msur variabila independent este responsabil (influeneaz)
dispersia variabilei dependente.
.ri%ea efectului
ac ,n lucrrile referitoare la testele t inde$ul mrimii efectului a fost
notat cu d, ,n cazul &NE+& se noteaz cu f. 6ormula de calcul a lui f este'
11
(1.S.)
-nde N este numrul total de subieci cuprin%i ,n e$periment.
Observaie 1./.: &ceast formul este valid numai ,n situaia ,n care
numrul de subieci din fiecare grup este egal.
-rmtorul pas const ,n interpretarea valorii gsite. Co@en (1OO!)
propune urmtoarele valori ale lui f'
Afect slab f 7.1)
Afect mediu f 7.!I
Afect mare f 7.>)
)su%pii ale te0nicii )*O+) si%ple:
a) A%antionul a fost selectat randomizat din populaie. *n cazul ,n care acest
fapt este greu de realizat, se recomand ca masur compensatorie
randomizarea subiecilor ,n grupele e$perimentale.
b) +ariabila dependent este distribuit normal. &ceast condiie este greu
de demonstrat ,n circumstanele ,n care mare parte din cercetrile care
utilizeaz &NE+& se realizeaz cu un numr mic de subieci.
c) ispersia subiecilor ,mprii pe grupe de tratament diferite s fie egal.
A$ist coeficieni special construii pentru a observa ,n ce msur este
realizat aceast omogenitate a dispersiei. :estul &NE+& este o te@nic
robust, rezistent la violrile prezentate (,n special a primelor dou).
1.3.4. "'(V" cu masurtori repetate
ac &NE+& simpl era ,n analogie cu testul t independent, &NE+&
cu msuratori repetate este ,n coresponden cu testul t dependent.
:ermenul msurtori repetate implic evaluarea unui individ de dou sau
mai multe ori ,n ceea ce prive%te variabila dependent.
*n aceast situaie, suma total a ptratelor %i implicit dispersia total
sunt ,mprite ,n trei componente'
T dispersia dintre indivizi#
T dispersia datorat variabilei independente#
T dispersia rezidual.
+oi prezenta ,n continuare tabelul sumar pentru &NE+& cu masurtori
repetate, necesar ,n vederea aflrii lui 6.
Tabelul 1.2. Tabel )*O+) cu %surt#ri repetate
3ursa dispersiei 33 f M3 6
2ndividuala C5J n51 33Mdf
+.independent 5J 951 33Mdf 6
.ezidual (&5J)5U(C5J)V(5J)W (951)(n51) 33Mdf
11
:otal N51
-nde' 5 n este numrul de subieci ai unei grupe#
5 N este numrul de subieci din e$periment#
5 9 este numrul de repetri ale testrii#
5 6 se obine fc"nd raportul ,ntre M3 independent si M3
rezidual.
Mai trebuie fcute c"teva precizri'
5 33 individual 7 C5J#
5 33 independent (adevrat, tratament) 7 5J#
5 33 rezidual 7 (&5J)5U(C5J)V(5J)W#
5 33 total 7 &5J.
:rebuie mai ,nt"i calculate &, J si C.

!
X A
(1.P.)
& se obine prin ridicarea la ptrat a rezultatelor fiecrui subiect si apoi
,nsumarea lor (indiferent de grupa din care fac parte).
( )
1
X
'
!

(1.O.)
J se obine prin ,nsumarea rezultatelor tuturor subiecilor (indiferent de
grup), ridicarea sumei la ptrat %i apoi ,mprirea la numrul total de subieci
ai e$perimentului.
(1.1).)
C se obine prin ,nsumarea rezultatelor obinute de primul subiect pe
parcursul tuturor evalurilor (9). /rocedura se repet %i pentru ceilali subieci
supu%i e$perimentului. &ceste rezultate pariale se adun, iar valoarea
rezultat se ,mparte la totalul de evaluri la care este supus un subiect.
(1.11.)
se obine prin ,nsumarea rezultatelor subiecilor din grupa 1 %i
ridicarea la ptrat a valorii obinute. /rocedeul se repet %i pentru celelalte
grupe, iar rezultatele pariale obinute se adun, suma obinut ,mprindu5se
,n final la numrul de subieci cuprin%i ,ntr5o grup.
-nde' 5 9 reprezint numrul de evaluri, implicit de grupe#
5 N reprezint numrul de subieci dintr5o grup.
Erice test parametric necesit ,ndeplinirea mai multor condiii pentru a
putea fi utilizat. +oi prezenta ,n continuare condiiile necesare pentru a putea
aplica &NE+& simpl %i &NE+& cu msurtori repetate.
11
)su%piile testului )*O+) cu %surt#ri repetate
Xa testul &NE+& cu msurtori repetate se pstreaza cele trei asumpii
corespunztoare te@nicii &NE+& simple, la care se adaug o condiie
suplimentar' coeficienii de corelaie ,ntre diferitele evaluri repetate s fie
apro$imativ egali.
ac omogenitatea dispersiei %i egalitatea apro$imativ a coeficienilor
de corelaie sunt ,nclcate, eroarea de tip 2 poate fi afectat. :otu%i, se poate
continua aplicarea te@nicii parametrice dac se procedeaz la aplicarea unei
corecii prealabile referitoare la gradele de libertate.
+aloarea lui 6 obinut va fi comparat cu valoarea prezent ,n tabelul
lui 6 pentru (1 si n51 grade de libertate) %i nu pentru 951 %i (n51)(951), grade
de libertate ca ,n situaia ,n care aceste condiii erau ,ndeplinite.
/"n ,n prezent am discutat cazurile de &NE+& ,n care era prezent o
singur variabil independent cu mai multe trepte %i o singur variabil
dependent, celelate variabile fiind controlate. Noi putem ,ns manipula mai
mult dec"t o singur variabil independent.
*n acest caz de analiz dispersional, este vorba de studiul influenei
simultane a dou sau mai multe variabile independente asupra unei variabile
dependente, care se realizeaz cu aFutorul testului &NE+& factorial (vezi
&NAX& 1).