Sunteți pe pagina 1din 1

Se face moina-n suflet, cu pacla-mpovrat;

Din sloiul amintirii cad picuri tot mai vii,


i inima, hrnit, pornete rar s bat,
Cu snge alb de visuri i de melancolii ...
a geamul meu st noaptea i vrea s intre-n cas,
!n carnea ei de neguri ard stele mari de foc;
Cum n-o poate cuprinde cmara ce m-apas,
" scol i suflu-n gnduri i-n noaptea mea-i fac loc.
#a intr i trte alaiul tot afar$
Se umfl-n mine ape, trec turme de tigi
i aburii launtrici iau chip de primavara,
Cu sni rotun%i de maguri i coapse moi de vai.
Sosesc, scpa&i i teferi din cuscile-ntristrii;
Cocorii bucuriei, solia-ntiei ber%i,
i seurile min&ii, miristile uitrii
e-mprourea% iarba cu mii de gnduri ver%i.
'e dealurile vremii iernea%a neaua (nc;
Dar cnt gura dulce a vntului de sud,
"omi&a, ghea&-i crap pleoapa ei de stnc,
Surde i pe gingeni i-a prins srutul crud.
Cnd pururi venicia vorbete numa-n oapte,
De unde-atta fonet i susure i sfad)
" plec, ascult (n mine prin sufleteasca noapte
i-aud cum se de%brac pmntul de %pad.