Avantajele produselor RIGIPS pe baza de ipsos

Protejeaza mediul. Panourile RIGIPS sunt formate dintr-un miez de ipsos marginit de doua fete
laterale din carton special, de calitate superioara. Ipsosul este lipsit de miros si nu contine sau
produce substante daunatoare sanatatii. Calitatile exceptionale ale materialului de constructie care
este ipsosul sunt completate de tehnici de preparare si de productie ecologice.
Au calitati de climatizare. Datorita continutului mare de macropori din miezul de ipsos, panourile
RIGIPS sunt indicate mai ales pentru reglarea umiditatii atmosferice a interioarelor. aterialele de
constructie cu un cuntinut ridicat de macropori pot acumula temporar umiditatea, pe care o
cedeaz! atunci cand aerul interioarelor se usuca. "stfel, aceste materiale au un efect de reglare a
climatului interior.
Nu ard. Rolul de bariera protectoare impotri#a incendiilor al panourilor RIGIPS este determinat in
esenta de structura miezului de ipsos. Ipsosul contine circa $%& apa incorporata in cristale ceea ce
corespunde, in cazul unei grosimi de panou de 'mm, unei cantitati de apa de circa (l)mp. In caz de
incendiu, aceasta apa actioneaza impotri#a focului ca un fel de *apa* incorporata in constructie.
Sunt confortabile. aterialele de finisare ale interioarelor influenteaza starea de confort a
locuitorilor. aterialele de constructie si de finisa+ care au conductibilitatea termica redusa ,de
exemplu lemnul, ipsosul- sunt percepute drept calde si placute. aterialele de constructie si finisa+
din ipsos, ca panourile RIGIPS, maresc senzatia de confort general.
Sistemele Rigips
Economisesc costuri si timp. Sistemele RIGIPS ofera solutii de executie economice si de calitate,
pentru toate spatiile, incepand cu amena+area subsolurilor si terminand cu cea a podurilor. Structuri
usoare de amena+are, ele reduc sarcina la care sunt supuse elementele de constructie portante.
Instalatiile pot fi executate in mod economic in spatiul liber din interiorul peretilor de
compartimentare. In plus, tehnica de lucru uscata reduce timpul de executie si permite ca spatiile
astfel amena+ate sa fie folosite imediat dup! incheierea executiei.
Sunt termoizolante. Coordonatele noastre geografice nu se numara printre cele care desemneaza
zone ale pamantului rasfatate de soare. De aceea, o izolare termica optima nu este un lux, ci un
factor esential pentru o locuire sanatoasa. Sistemele de RIGIPS confera o termoizolare economica
intregii cladiri.
Sunt fonoizolante. Sistemele RIGIPS ofera o fonoizolatie exceptionala. Structurile formate din doua
co+i elastice, in sens acustic ,panourile RIGIPS-, reduc in mod eficient energia fonica, prin #ibratia
acestor co+i. Stratul de aer si straturile izolante ,fibre minerale- absorb restul de energie fonica.
Sunt rezistente. De structurile RIGIPS pot fi prinse, cu mi+loace adec#ate, orice fel de obiecte -
oriunde si in perfecta siguranta. In functie de tip si de greutate, sunt puse la dispozitie carlige si
dibluri de diferite forme. Sarcinile mari pot fi fixate durabil prin masuri constructi#e simple.
1
Finisarea peretilor
Cu panourile RIGIPS peretii peretii existenti pot fi finisati prin
tehnica de executie uscata. Caracteristicile acestora pri#ind izolarea
fonica si termica pot fi imbunatatite in combinatie cu materialele
izolatoare corespunzatoare.
Se pot distinge urmatoarele tehnici de lucru.
procedeul tencuirii uscate, in care panourile se
monteaza cu adezi#i pe un suport masi# ,caramida, beton,
b.c.a.-/
procedeul montarii panourilor pe structuri proprii, de obicei in
cazul suporturilor lipsite de capacitate portanta.
In primul caz, suportul trebuie sa fie stabil, plan, prote+at de umiditatea produsa prin capilaritate sau
de fenomenele meteorologice si sa nu fie inghetat. 0rebuie indepartate resturile de mortar sau de
beton, ceara si uleiurile folosite la decofrare. 1etonul proaspat, inca umed, trebuie lasat sa se
usuce. Suprafetele netede ,betonul- trebuie pre-tratate cu substanta Ri-2ombiconta3t iar
suprafetele puternic absorbante cu Ri-2ombigrund. In cazul combinarii finisa+elor uscate cu finisa+e
umede, se executa mai intai cele umede. In principiu, in cazul finisarii peretilor si a planseului, se
finiseaza mai intai peretele.
Tencuiala uscata. Drept tencuiala uscata se folosesc panouri de constructie RIGIPS de inaltimea
incaperii si groase de 4$,' mm. "cestea se prind de peretii masi#i ,de zidarie, de beton nefinisat- cu
adezi# pe baza de ipsos.
0encuiala uscata nu se recomanda la uscarea peretilor umezi si nici la imbunatatirea izolatiei fonice
sau termice. Pentru o etapizare rationala a executiei se taie de fiecare data panourile necesare
finisarii unui perete intreg. Inainte de aplicare, instalatiile care se monteaza in grosimea finisa+ului
trebuie translatate.
Dozele de distributie si intrerupatoarele trebuie asezate la circa $cm distanta fata de perete. Pe
dosul panourilor taiate ,inaltimea 5 *h* incapere minus 4'mm- se aplica, precum in desen, adezi#ul
preparat conform retetei ,tiparita pe sac-. In dreptul ferestrelor, la#oarelor, consolelor, cosurilor etc.,
panourile trebuie lipite pe intreaga suprafata.
Lipirea/pozitionarea. Panourile pre#azute cu adezi# se ridica la perete si se bat usor cu ciocanul
de cauciuc si bagheta de pozitionare pentru a le aseza #ertical si in acelasi plan. 6a pardoseala
trebuie sa ramana, gratie unui distantier, un rost de circa 'mm ,pentru #entilare in timpul prizei-.
2
ontarea de panouri Rigips pe strai!uri. Pentru a
compensa greseli mari de planeitate, se lipesc, la
distante de 7%cm, straifuri de panouri RIGIPS care, in
cazul unui suport incapabil de a purta sarcini, trebuie
prinse suplimentar in dibluri dispuse la distante de
7%cm. Pe aceste straifuri, pozitionate #ertical si in
acelasi plan, se lipesc panouri RIGIPS ,grosime
4$,'mm-, cu un strat subtire de substanta pentru
umplut rosturi Super.
"oaja de dublare pe astereala de lemn
Peste tot unde, din cauza unei zidarii lipsite de
planeitate, a unei tencuieli defectuoase sau a unui
schelet portant din lemn executat gresit, nu se pot
prinde panourile RIGIPS cu adezi#, acestea ,in
grosime de 4$,' mm- pot fi prinse pe un raster din
sipci de lemn, fixat de perete cu dibluri. ai intai se
fizeaza cu dibluri si suruburi, sipci de $%)(% mm,
#ertical si in acelasi plan. Defectele de planeitate se
rezol#a prin intermediul unor distantieri. Daca odata
cu finisarea peretelui trebuie imbunatatita si izolatia
fonica si termica, intre sipcile asterelii, de perete, se
prinde material izolator din fibre minerale. Panourile
se prind cu suruburi rapide RIGIPS de (' mm. In
cazul termoizolarii peretilor exteriori, pentru e#itarea
formarii de condens, trebuie incorporata o bariera de
#apori ,#ezi *indicatii de constructie. protectia termica
si umiditatea*-.
3
"oaja de dublare independenta
Co+i independente de dublare se realizeaza acolo
unde trebuie compensata lipsa de planeitate a
zidarieisau unde trebuie introduse instalatiile in
spatiul rezultat. Daca in acelasi timp trebuie
imbunatatita si izolarea termica si fonica, se
introduce, in golul rezultat, materialul izolator din
fibre minerale. Ca structura de sustinere pot fi
folosite profile metalice C8 '% sau 9', sau montanti
de lemn 7)7 cm. :ixarea structurii de sustinere si
panotarea se executa ca in cazul peretilor de
compartimentare. In cazul termoizolarii peretilor
exteriori, pentru e#itarea formariide condens, trebuie
incorporata o bariera de #apori ,#ezi *indicatii de
constructie. protectia termica si umiditatea-.
"oaja de dublare cu bride de ajustare
"ceasta structura se realizeaza pentru compensarea
neplaneitatilor si pentru imbunatatirea izolatiei fonice.
Ca structura de sustinere pot fi folosite profile
metalice ;8 '% sau sipci de lemn (%)'%mm.
Interaxul structurii de sustinere masoara 7% cm. ai
intai se traseaza cu firul de plumb traseul bridelor de
a+ustare si se monteaza diblurile. Se insurubeaza
sina de a+ustare pre#azuta cu banda de etansare
pentru racordarea cu peretele, apoi i se indoaie
laturile in unghi drept. Izolatia se preseaza de perete,
iar laturile sinei se indoaie pana la capat. Profilele de
perete ;8 sau sipcile de lemn se prind de cleme cu
suruburi rapide in pozitie plana si #erticala. Sipcile,
respecti# profilele introduse in sine, se apasa intre
perete si astfel pot fi a+ustate. Pe aceasta structura
de sustinere, pozitionata plan si #ertical, se
insurubeaza panouri RIGIPS ,grosime 4$,' mm- cu
suruburi rapide Rigips de (' mm, dispuse la distante
de $' cm unul de altul. In cazul termoizolarii peretilor
exteriori, pentru e#itarea formarii de condens, trebuie
incorporata o bariera de #apori.
Finisarea peretilor # Indicatii constructive
Prin panourile compuse Rigitherm si co+ile de dublare Rigips, in combinatie de material izolator din
fibre minerale, se poate obtine imbunatatirea izolatiei termice. Pentru a e#ita formarea condensului,
in cazul peretilor exteriori izolati in interiortrebuie incorporata o bariera de #apori. <ecesitatea
4
barierei de #apori depinde de materialele din care este realizat peretele exterior si ea poate fi
calculata. Pe peretii exteriori izolati in interior, intre zidarie si izolatia termica, nu au #oie sa se
gaseasca te#i de apa.
Imbunatatirea izolatiei termice prin panouri compuse Rigit$erm / coji de dublare Rigips
Grosimea stratului de
izolatie,mm-
Inertia termica #aloarea D
,m
$
2 ) 8-
Panouri compuse din Rigitherm
Co+i de dublare Rigips
independente
$% %,7' %,'7
(' 4,4% %,=>
>% - 4,%9
'% 4,'> 4,>'
7% 4,?> 4,'9
Panouri compuse Rigit$erm PS
Din cauza rezistentei ridicate la difuzie, spacifica materialului care este spuma PS, bariera de #apori
nu este necesara in cazul unor #apori. 1ariera de #apori este necesara in cazul materialelor de
constructie ,ce alcatuiesc peretele- impermeabile la #apori ,de exemplu betonul, clincherul, piatra
naturala-, ca si in cazul unor straturi exterioare impermeabile.
Panouri compuse Rigit$erm F si coji de dublare Rigips
In cazul dublarilor cu produse Rigips asociate cu material izolator din fibre minerale, pentru e#itarea
condensului, este necesara o bariera de #apori in interiorul peretelui.
%ariera de vapori
Drept bariera de #apori pot fi folosite folii de aluminiu sau polietilena asezate intre materialul izolator
si panoul Rigips. 0ipul si grosimea de folie necesara depind de conditiile constructi#e si trebuie
calculate de la caz la caz. Pot fi comandate panouri caserate cu folie de aluminiu (% m sau cu folie
de polietilena prinsa de hartie rezistenta <atron ,tehnica de tencuiala uscata-.
Izolatia !onica
Imbunatatirea izolatiei fonice printr-o coa+a de dublare depinde in esenta de distanta, de distanta
dintre peretele existent caruia i se corecteaza capacitatea de izolare fonica si panoul Rigips,
precum si de masa acestui panou. Doar cu o distanta de ' cm si cu un singur panou este posibila o
imbunatatire cu circa 4' d1, ceea ce corespunde unei triplari a capacitatii de izolare fonica a unui
element constructi# lipsit de coa+a. Pentru izolarea golului interior trebuie folosite numai materiale
fonoabsorbante, ca de exemplu lana minerala.
Imbunatatirea prin coji de dublare& respectiv panouri de aderenta Roo!ing
"ceasta #aloare de imbunatatire foloseste la caracterizarea calitatii co+ii de dublare din punct de
#edere acustic. @a indica ameliorarea #alorii de izolare RA a unui element de constuctie, fara sa ia
in considerare transmiterea in lung a sunetelor. Dar imbunatatirea reala intre doua incaperi - care
5
se exprima prin diferenta de ni#el fonic Dn,0,A - depinde totusi de capacitatea de transmitere in
lung a elementelor de constructie adiacente. Influenta diferentei normate de ni#el fonic prin coa+a de
dublare a elementului despartitor depinde de masura in care acest element despartitor inter#ine in
izolarea fonica dintre incaperi. Daca elementul despartitor influenteaza mult diferenta normata de
ni#el fonic, adica are o masa redusa, deci o capacitate de masa redusa, este posibila o
imbunatatire substantiala. Daca influenta este mica, elementul are o masa mare, deci o capacitate
de izolare ridicata, atunci protectia fonica depinde mai ales de transmiterea laterala, ,adiacenta- si
nu este posibila decat o corectie redusa. In acest al doilea caz, se recomanda o imbunatatire a
capacitatii de izolare fonica a elementelor adiacente post izolatoare.
Distanta in cm
Grosimea fibrei minerale in
cm
Baloarea de imbunatatire RA d1
4x4$,' mm Rigips $x4$,' mm Rigips Panou Roofing
RA
Gros. totala
,cm-
RA
Gros. totala
,cm-
RA
Gros. totala
,cm-
$ 4% (,( 4( >,' 4-$ 4$,'C$%
( 4$ >,( 4' ',' - -
(,' - - - - > 4$,'C'%
> 4( ',( 4' 7,' - -
' 4' 7,( 4' 9,' ' 4$,'C'%
7 4' 9,( 4' ?,' 9 4$,'C7%
'etalii pentru brida de
ajustare
Distanta dintre dibluri
este de 4'% cm pentru
6
profile de perete ;8, respecti# de ?% cm pentru sipci de lemn. 6a racordarile la perete, partea
profilelor, respecti# a sipcilor ce nu se insurubeaza, se aplatizeaza prin intermediul distantierelor,
imediat deasupra sinei.
"lema de !i(are )* + ,- mm& ca alternativa la brida de ajustare
Indicata pentru imbunatatirea izolatiei fonice si termice a peretilor plani si #erticali, de exemplu a
celor din beton prefabricat.
Pereti de compartimentare
Prin folosirea
peretilor de
monta+ Rigips pot
fi obtinute - in
comparatie cu
sistemele
con#entionale de
realizare a
peretilor de
compartimentare
- a#anta+e
rele#ante din
punctul de
#edere al
costurilor. Spatiul
liber din interiorul
peretilor este
ideal pentru
amplasarea
rationala a
diferitelor tipuri
de instalatii, iar
suprafata
instantaneu
uscata a
peretelui poate fi
#opsita, tapetata
sau lambrisata fara intarziere. Sistemele Rigips suporta orice comparatii si din punct de #edere al
izolatiei fonice si al rezistentei la foc, iar greutatea peretelui este de numai $' - '% 3g)m$. Sistemul
cel mai folosit este cel cu montanti si structuri de sustinere de metal. Se pot insa folosi si structuri
de sustinere din lemn, de exemplu montati de 7D7 cm. In functie de cerintele fizice si constructi#e
ale constructiei, se pot realiza pereti simpli sau dubli. Calitatile fizice si statice ale peretilor rezulta
din conlucrarea structurii de sustinere cu panourile Rigips si cu straturile izolante din interioare din
interiorul peretelui. In acest fel rezulta elemente de constructie adaptate la diferite conditii
constructi#e. In cazul unei modificari a functiunii cladirii, peretii de monta+ Rigips se pot demonta
fara mari eforturi.
7
Pereti de compartimentare
- Pereti de monta+ Rigips cu structura de sustinere din metal -
Panotarea. Panouri de constructie Rigips, format mare, grosime 4$,' cm, respecti# 4',% mm.
:orma muchiei "2 ,aplatizata semicirculara-.
Fi(area panourilor. Suruburi rapide Rigips $' mm.
Prelucrarea rosturilor. Rosturile dintre panouri, precum elementele de fixare, trebuie prelucrate cu
spaclul in mai multe randuri. Pentru rosturi sistem "2 #ezi pag. (', pentru rosturi sistem *Bario* #ezi
pag. (>.
Structura de sustinere
Profile de racordare la pardoseala, ta#an, sau la alti pereti de tip Rigips -;8, respecti# C8,
care se fixeaza cu dibluri cu stift rotati# Rigips, respecti# dibluri metalice Rigips.
Profile montanti Rigips C8.
1anda de etansaree pentru racorduri Rigips.
Izolarea spatiului gol din interiorul peretelui. Bata din fibre minerale sub forma de saltele sau
placi. In cazul cerintei de protectie impotri#a incendiului.
- Panotarea. panouri de protectie impotri#a incendiului.
Trasarea
ai intai se deseneaza traseul
peretelui pe pardoseala cu sfoara
sau dreptarul. "tentie la
e#entualele goluri de usi. "poi se
traseaza urma peretelui pe peretii
adiacenti si pe planseu, cu ni#ela
si dreptarul.
Pro!ilele de racordare
Profilele de racordare ;8 se
pre#ad pe o singura fata cu benzi
de etansare pentru racorduri
Rigips si se fixeaza de
pardoseala cu elemente de
prindere uni#ersale, la distante
de ?% cm unele de altele. Pe
peretii adiacenti se realizeaza
racordul prin profile C8. Din
moti#e de izolare fonica, profilele
de racordare trebuie presate cat
mai strans de elementele de
Pro!ilele montanti
Profilele montanti C8 trebuie
introduse cel putin $,% cm in
profilele de racordare cu
planseul. Profilul montant se
introdule mai intai in profilul de
racordare de +os, iar apoi in cel
de sus. "poi profilele montanti se
dispun la un interax de 7% cm.
@le trebuie sa fie orientate cu
latura deschisa inspre directia de
monta+, in asa fel incat fixarea
panourilor sa inceapa de la
8
constructie respecti#e. muchia stabila.
Panotarea primei !ete a
peretelui
Panotarea primei fete a peretelui
incepe cu o latime intreaga de
panou ,4$% cm-. In acest scop,
panourile Rigips se fixeaza de
profilele montanti cu o surubelnita
electrica, folosind suruburi rapide
dispuse la distante de $' cm. In
cazul unei panotari duble,
distanta dintre suruburile primului
rand de panota+ este de 9' cm.
Din acuza necesitatii de alternare
a rosturilor, al doilea rand se
monteaza incepand cu o
+umatate de latime de panou ,7%
cm-.
Izolarea spatiului liber
Dupa panotarea primei fete a
peretelui si montarea instalatiilor
sanitare si electrice necesare in
spatiul liber din interiorul #iitorului
perete se fixeaza izolatia din fibre
minerale. Spatiul liber din interior
trebuie izolat in totalitate, iar
materialul izolant trebuie
impiedicat sa alunece.
Panotarea celei de#a doua !ete
a peretelui
Prin panotarea celei de-a doua
fete, peretele de monta+ Rigips
capata stabilitatea sa finala. Se
incepe cu o +umatate de latime de
panou ,7% cm-, in asa fel incat
rosturile celor doua fete ale
peretelui sa fie decalate cu
latimea unui camp dintre
montanti.
Peretele de monta+ Rigips este
acum pregatit pentru tratarea
rosturilor, racordarilor si a
capetelor de suruburi.
Pereti de compartimentare
- Realizarea tocurilor de usi -
0ocurile de usi pot fi introduse fara probleme in peretii de
monta+ Rigips. In alegera tehnicii de prindere, esentialal
este sarcina produsa de greutatea usii. 0rebuie luati in
considerare urmatorii factori.
4. Inaltimea maxima a peretelui. $?% cm
$. Deschidere
a usii. =% cm
(. Greutatea
maxima a foii de usa. $'
3g.
Daca toate aceste date corespund, se poate
realiza tocul usii din profile de perete
9
;8)C8 ,grosimea tablei. %,7 mm, structura.tip cutie-.
"ceste profile pentru montantii usii se fixeaza de profilele de racordare cu pardoseala prin nituri cu
cap ascuns. Profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse de pardoseala, in stinga si in
dreapta golului usii, cu cate doua dibluri. Drept buiandrug al usii, se monteaza in partea superioara
a golului in profil ;8. "laturarea panourilor din care se realizeaza peretele trebuie sa se produca
intotdeauna deasupra buiandrugului, si in nici un caz in dreptul profilelor #erticale ale tocului. In
acest scop, in profilul-buiandrug se aseaza doua profile-montanti, care rezol#a problema rosturilor
decalate ale celor doua fete de perete.
ontarea unor tocuri prefabricate din mai multe piese de otel se face conform desenului alaturat. In
cazul unor inaltimi de perete mai mari de $?% cm, a unor latimi de usi mai mari de =% cm sau a unei
greutati a foii de usa mai mare de $' 3g, trebuie folosite - la montarea unor tocuri de otel din una
sau mai multe puese - profile de rigidizare ;", care #or inlocui profilele de perete normale ;8)C8
,fig.4-
Toc de otel cu pro!ile de rigidizare .A
"semenea profile - care au grosime de tabla de $ mm si care pot fi fixate la rosu de planseul inferior
si de cel superior prin dibluri amplasate in zone speciale de colt - se fabrica pentru diferite grosimi
ale peretelui Pentru realizarea unei legaturi puternice cu pardoseala, in zona golului de usa,
profilele ;8 se decupeaza. Profilele de rigidizare ;" sunt pre#azute cu unul sau doua randuri de
golurialungite. "cestea, impreuna cu golurile pre#azute in colturile de racordare, permit
compensarea unor mici diferente ale inaltimii incaperii sau pro#enite din inco#oierea ,limitata-a
planseului superior. :ixarea panourilor de profilele ;" se face cu suruburi rapide Rigips tip $$4.
"colo unde acest lucru nu este posibil din cauza latimii golului de usa, se monteaza langa profilul
;" un profil C8 suplimentar, de care apoi se insurubeaza - pe toata inaltimea - panourile.
Toc de lemn
Pentru montarea unor tocuri de lemn sunt #alabile toate conditiile pre#azute pentru profilele de
perete C8. Se recomanda insa ca profilele-montanti C8 pentru usi sa fie montate cu partea
deschisa spre toc si sa fie pre#azute cu montant de lemn. In acest fel, tocul poate fi montat in modul
obisnuit in care se face aceasta operatie.
Pereti de compartimentare
- Instalatii ) Racorduri -
Pentru a putea demonstra cel mai bine caracteristicile fizice ale peretilor prefabricati Rigips #a
trebui sa tinem seama de unele amanunte, cum ar fi urmatoarele.
"erintele !onice
Cel care se afla in incapere fac diferite zgomote in miscare, #orbire. Egomotul pasilor sau al #orbirii
se propaga si dincolo, prin peretii despartitori, si, actioneaza asupra celor aflati in alte incaperi. Dat
fiind faptul ca cele mai multe zgomote care sunt deran+ante, sunt cele cauzate de pasi, aceste
zgomote trebuie impiedicate sa se propage. Prin asamblarea unor elemente solide aceste zgomote
se propaga mai bine. Deci #om a#ea ne#oie de includerea unor elemente de izolatie mai moi,
maleabile.
10
Trecerea instalatiilor
Instalatiile se monteaza in
golul peretilor de monta+
Rigips, dupa ce s-a
executat panotarea fete de
structuri de sustinere. In
baghetele profilelor -
montanti C8 sunt stantate
zone de forma F, care pot
fi rupte in #ederea trecerii
instalatiilor. Cu clestele pot
fi realizate goluri rotunde
suplimentare, care pot fi
pre#azute cu garnituri de material plastic pentru
prote+area instalatiilor electrice.
Racordul cu pardoseala
In cazul unei sape flotante
continue de ciment si al
cerintei unor Dn,0,A G('d1,
trebuie pre#azut un rost in
zona legaturii sapei cu
peretele. Pentru ca profilul
de racordare sa poata fi
pozitionat in axul peretelui,
acest rost trebuie realizat in
afara acestui ax. Rostul
tebuie prote+at de praf si
resturi de materiale de
constructii.
'ozele
Dozele montate in golul
interior al peretilor capata
stabilitate prin conlucrarea
marginii zonei cu aripile
metalice aplatizate din
interior. Se monteaza intai
doza in peretele de monta+
Rigips, apoi intrerupatorul
sau priza.
Racordul cu planseul
In cazul unui finisa+ ud
continuu sau a unui
planseu de beton aparent,
fasia de protectie se
prelucreaza cu spaclul spre
interior. In acest fel se
realizeaza o separare
rectilinie intre diferite
materiale. Daca din moti#e
optice - de exemplu un
finisa+ de #opsitorie -
aceasta separare nu
trebuie sa se #ada, trebuie pre#azut un rost chituit
cu chit permanent elastic si posibil de #opsit.
Racordul cu peretii adiacenti urmeaza aceeasi
procedura.
Racordul cu pardoseala
Din punct de #edere fonic,
cea mai buna racordare cu
pardoseala se obtine atunci
cand sapa de pardoseala
se opreste in peretele de
compartimentare. In acest
fel se elimina orice
posibilitate de propagare a
sunetului.
Racordul cu planseul
Racordul cu un planseu la
rosu, ce urmeaza sa fie
tencuit, se face fara fasie
de protectie. De aceea,
panourile trebuie acoperite
cu un straif autocolant de
#opsitorie. Partea #izibila a
acestui straif #a fi inlaturata
dupa tencuire. Se poate
opta pentru un nut.
Suplimentar poate fi
pre#azut un rost chituit cu
chit permanent elastic si posibil de fi #opsit.
Transmiteri laterale /elemente de constructie adiacente0
Capacitatea de izolare fonica a unui element de constructie depinde si de influentele pe care
11
elementele alaturate le exercita asupra lui - peretele coridorului, fatada pardoseala, planseul.
"cestia sunt factori, care, independent de peretele de monta+ Rigips, pot actiona pozoti# sau
negati#. In detaliile de racordari care urmeaza, acesti factori sunt luati in considerare in mare
masura. Pentru executii speciale, ser#iciul tehnic de consulting al RIGIPS #a sta la dispozitie.
Racorduri
Pentru protectia fonica sunt necesare racorduri etanse. @ste deci strict necesara pre#ederea unui
benzi de etansare pentru racorduri Rigips, ca si umplerea rosturilor de la racorduri cu substanta
speciala Rigips, respecti# cu chit permanent elastic. Daca trebuie indeplinite conditii pri#ind
protectia impotri#a incendiului, trebuie folosite benzi de etansare pentru racorduri din clasa de
materiale " ,fibre minerale din fibra de piatra sau de zgura-. 1enzile de etansare pentru racorduri
Rigips pot fi folosite daca sunt realizate in grosimea panourilor, deci dacasunt complet acoperite de
acestea. Daca din calcul reiese o inco#oiere a planseului superior mai mare de 4% mm, in zona
racordului perete-planseu, intre panota+ul H2 si planseul ;2 trebuie pre#azut un rost de tasare
,racord glisant la planseu-. uchiile libere ale panourilor trebuie prote+ate cu un profil de protectie
din aluminiu, chituit.
Racord glisant cu planseul
Din moti#e de protectie fonica si fata
de incendii, in cazul unui rost glisant,
se prind de planseu fasii de panouri
Rigips. Profilele C8 si panourile
trebuie scurtate cu cat pre#ad
calculele de inco#oiere. Pentru a
permite o glisare libera a profilului de
racordare ;8, panourile se prind
numai de profilele - montanti C8,
Pastrand fata de profilul ;8 distanta
rezultata din calculele de inco#oiere.
Pereti adiacenti
Din punct de #edere acustic, cel
mai bine se comporta un racord
realizat cu profile 68, caci astfel
se intrerupe transmiterea in lung
a sunetelor. 6a prelucrarea
racordului, straiful de protectie
se aplica peste colt.
Pereti adiacenti
Ca o alternati#a fata de figura
?, se poate opta si penntru o
separare completa a peretilor.
12
Pereti adiacenti
Panotarea continua intr-un singur
strat se recomanda numai in cazul
unor cerinte reduse de izolare fonica.
"oltul
In zona exterioara a coltului,
profilele montanti C8 se
monteaza conform figurii
"oltul
In cazul peretilor cu doua
randuri de montanti, trebuie
acordata o atentie deosebita
procesului de executie a
izolarii golului din grosimea
peretilor
Pereti de compartimentare
- Prezentarea peretilor Rigips cu montanti metalici -
Peretii de monta+ Rigips pot fi adaptati la diferite cerinte fizice fara a se modifica sistemul de baza.
"stfel, de exemplu, pot fi obtinute #alori de izolare fonica RA de la >' d1 la 7'd1 pentru pereti cu
unul sau doua randuri de panouri, prin marirea golului interior ,a distantei intre cele doua co+i-,
si)sau, prin realizarea unuia, respecti# a doua straturi de panotare. Prin folosirea unor materiale la
izolarea golului interior si prin grosimi diferite ale panota+ului se obtin pereti care se inscriu din punct
de #edere al protectiei impotri#a incendiului de la clasa :(% la clasa :=%. Structurile Rigips
prezentate in cele ce urmeaza sunt atestate prin ade#erinte oficiale sau prin norme. In caz ca este
necesara protectia impotri#a incendiilor trebuie folosite panouri Rigips rezistente la foc. In cazuri
exceptionale, cerintele :(% pot fi rezol#ate cu panouri normale Rigips in doua straturi.
Codul
sistemului Rigips
Denum.
prescurtata
profilul
montantulu
i)
Grosimea
peretelui
Grosime
a
panota+ul
ui per
latura
Inaltimea
admisibil
a ,$-
Domeniul
de
folosire
,4-
Protectia la
foc conf. 1
(?%% partea a
$-a
Izolarea
fonica ,'- :a#orab
il pentru
Dn, 0,
8
I II
Clase de
rezistenta
Gros.
miner
al ,>-
R
A
mm mm m m
:(
%
:7
%
:=
%
mm d1
13
Perete montant metalic simplu, panota+ 4 strat
(.>%.%
4
(.>%.%
$
(.>%.%
(
(.>%.%
>
(.>%.%
'
C8 '%)?%
C8 9')4%%
C8 9')4%%
C8
4%%)4$'
C8
4%%)4(%
4',%
4$,'
4',%
4$,'
4',%
(,%
%
(,9
'
>,%
%
>,'
%
>,'
%
$,'
%
(,$
'
(,'
%
>,%
%
>,%
%

'%
'%
'%
'%
'%
>'
'%
'%
'%
'%
>>
>>
>>
>>
>>
Perete montant metalic simplu, panota+ $ straturi
(.>%.%
>
(.>%.%
'
(.>%.%
7
C8 '%)4%%
C8 9')4$'
C8
4%%)4'%
$ x 4$,'
$ x 4$,'
$ x 4$,'
(,$
'
>,$
'
',%
%
$,9
'
(,9
'
>,'
%
,(-
,(-
,(-

'%
'%
'%
'$
'(
''
>?
>?
'%
Perete montant metalic dublu, panota+ $ straturi. Structura de sustinere spri+inita sau separata.
(.>4.%
4
(.>4.%
$
(.>4.%
(
C8
'%C'%)4''
C8
9'C9')$%'
C8
4%%C4%%)$
'7
$ x 4$,'
$ x 4$,'
$ x 4$,'
(,%
%
>,%
%
>,'
%
$,'
%
(,'
%
>,%
%
,(-
,(-
,(-

'%
'%
'%
74
7(
7'
''
''
''
Perete de compartimentare pentru locuinte, ' straturi de panota+.
14
(.>4.$
%.
C8
9'C9')$$%
C8
9'C9')$$%
$ x
4$,'C4$,
'
$ x
4$,'C4$,
'
>,%
%
>,%
%
(,'
%
(,'
%

$x'%
$x9'
7$
7=
''
''
Disiparea interioara impiedica transmiterea undelor acustice prin goluri ,de exemplu prize- in
panourile de carton gipsat opuse - in cazul peretilor cu instalatii electrice sau alte tipuri de instalatii.
6a cerinte de protectie impotri#a incendiului, folositi panoul Rigips rezistente la foc, conform normei
austriece 1 (>4%, respecti# DI< 4? 4?=. In plus, sunt #alabile normele prescrise in ficare tara.
Legenda
4. I. Domeniu de folosire. incaperi cu aglomerari reduse de oameni
Pereti de compartimentare
- @xemplu de utilizare a peretilor curbi Riflex -
Datorita cunoasterii si solicitarii lor pe o scara aflata in continua crestere, preturile placilor pentru
pereti curbi, comercializate sub denumirea de RIGI:HR sau RI:6@D ,denumire mai raspandita in
@uropa- au putut fi reduse cu aproape '%& in ultimii ani.
Panotarea
Panou special de ipsos Riflex, grosime 7 mm, capabil de a fi format in regim uscat, flexibil/ pre#azut
cu fibre de sticla incorporate in ambele fete, are muchii ascutitepe patru laturi. :ormat. 4$%D$>%
cm.
Structura de sustinere
@lemente prefabricate, profile ;8 si C8.
"ompletarea niselor& a intervalelor goale
Canepa industriala ca material izolant.
Izolare !onica
Canepa industriala ca material izolant.
.mplerea rosturilor dintre cele doua elemente
Se realizeaza prin mai multe faze de lucru cu a+utorul chitului Ridurit, care este un materiel special
pentru aceasta operatiune. @lementele Riflex se asambleaza cu a+utorul benzii destinate acestei
operatiuni.
Structura de sustinere
Racordarea la pardoseala si la planseu, care #a da forma peretelui curb, se realizeaza din profile de
perete ; ,stantate pentru pereti curibi -4-, care se insurubeaza de planseu si de pardoseala,
15
pre#azandu-se si elemente de etansare. ontantii profili C8 ,$- se introduc in aceste profile din
planseu si din pardoseala, la distante de (%% mm unii de altii.
Panotarea
Panoul special din ipsos Riflex ,(- - curbat in stare uscata - se insurubeaza direct de profilele de
perete C, pe directietrans#ersala. Primul strat de panouri se insurubeaza cu suruburi rapide
,a5$%%mm-. Rosturile si racordurile la pereti ,>- se prelucreaza cu spaclul cu chit Ridurit si straifuri
de protectie cu fibre de sticla, numai in stratul exterior. Rosturile panotarii interioare se realizeaza
doar prin simpla alaturare.
1bservatie
Prelucrarea intregii suprafete cu spaclul nu este necesara decat in conditii speciale de iluminare
sau daca este necesara o planeitate exceptionala, atunci cand de ex. suprafata urmeaza sa fie
finisata cu lac trebuie, in general, pre#azuta o a doua panotare.
Legenda
4. Profile de racordare ;, pentru pereti curbi, cu benzi de etansare pentru racord.
$. Profile de perete C8'% -7%.
(. Panou special de ipsos Riflex.
>. Prelucrarea rostului cu straifuri de protectie din fibra de sticla.
'. Pentru compensarea racordarii de un perete Rigips ,cu montanti-, ultimul profil C al
suprafetei curbe, trebuie pre#azut cu straif de 4% cm latime.
Razele de curbura ale peretilor
,raze minime-
conca#
,curbura interioara-
7%% mm
con#ex
,curbura
exterioara-
4>%% mm
16
Amenajarea bailor
Structurile de pereti Rigips se preteaza foarte bine la prelucrarea oricarui tip de instalatii. Cablurile
electrice sau conductele de instalatii cu diametre de pana la (% mm pot fi trecute orizontal prin
zonele special stantate in profilele metalice. 0e#i cu diametre mai mari se pot instala fara probleme
in spatiul gol din interiorul peretilor. In asemenea cazuri, distanta dintre cele doua fete ale peretelui
se stabileste in functie de diametrele acestor te#i. :ata de sistemele con#entionale in asemenea
cazuri se economiesc spargerile costisitoare de goluri si scafe. In plus, de multe ori, spargerile
ulterioare incheierii executiei nu sunt permise. "#anta+ele oferite de pereti de monta+ Rigips sunt
puse in #aloare in special in cazul peretilor care trebuie sa poarte instalatii.
Instalatii adosate / Pereti de dublare. Pentru a e#ita spargeri in peretii masi#i, instalatiile se pot
realiza si in fata acestora. ontarea acestor instalatii se face fie pe elemente portante adec#ate ,de
exemplu. montanti portanti-, fie pe sisteme prefabricate pentru instalatii. "ceste instalatii adosate se
acopera in mod a#anta+os cu un perete de dublare Rigips, care este asemanator unui perete de
monta+ Rigips cu panota+ simplu. Structura de sustinere si panota+ul pot fi, in acest caz, executate
pana in ta#an sau numai pana la *+umatatea*inaltimii. In cel de al doilea caz, proeminenta rezultata
poate fi folosita ca suprafata orizontala de depozitare. Co+ile de dublare cu structura portanta
trebuie panotate, ca si peretii ce poarta instalatii, in doua straturi. Daca urmeaza finisarea cu placi
,ceramice-, distanta intre montanti trebuie - in cazul panota+ului simplu - redusa la 7% cm la >% cm.
1biecte sanitare. Hbiectele sanitare, care trebuie considerate
*sarcini mari in consola*, se prind fie de elementele portante
prefabricate sudate complet, fie de montanti portanti Rigips, cu
prinderi adaptabile. "cesti montanti zincati se monteaza in golul
peretelui si ei preiau, impreuna cu profilele C8 si panota+ul,
eforturile la care este supus peretele. Dupa realizarea structurtii de
sustinere si panotarea unei fete ,cea pe care urmeaza sa se
gaeasca obiectele sanitare-, instalatorul poate realiza instalatiile.
:ixarea acestora de suportii pre#azuti pe montantii portanti poate
face prin coltari si bratari. Pentru izolarea fonica, instalatiile se
separa de perete prin garnituri de cauciuc sau pasla.
0e#ile de apa rece trebuie izolate complet, pentru a se e#ita
formarea de condens. De asemenea, se recomanda ca ambele fete
interioare ale peretilor ce poarta instalatii electrice sa fie izolate
fonic cu fibre minerale.
Panotarea cu panouri Rigips impregnate
H conditie necesara in amena+area spatiilor umede este buna #entilare a incaperii. "stfel se
creeaza certitudinea faptului ca umiditatea patrunsa temporar in panourile Rigips este eliminata prin
uscare. Capacitatea de climatizare a materialelor de constructie din ipsos nu trebuie subestimata de
prezenta unui strat impermeabil la #apori, pre#azut pe toata inaltimea incaperii. <u este exclusa o
umezire excesi#a temporara a panota+ului, prin rosturi chituite care si-au pierdut etanseitatea, prin
17
goluri de dibluri realizate ulterior, sau prin formarea de condens in golul peretelui.In consecinta, in
incaperi umede ar trebui folosite in principiu panourile Rigips impregnate ,R1I-, respecti# panourile
rezistente la foc impregnate ,R:I-. Panourile impregnate prezinta o mai mare siguranta in cazul
unor umeziri necontrolabile, deoarece, atat miezul de ipsos, cat si fetele de carton sunt tratate
special. In acest fel este redusa la maximum absorbtia posibila de umezeala, iar umezeala
absorbita in ciuda acestei tratari este eliminata cat mai rapid.
Panourile impregnate se deosebesc de celelalte tipuri de panouri prin culoarea #erde a fetelor,
culoare care insa nu reprezinta un indiciu al ccalitatii. Palirea culorii prin expunere intensi#a la
lumina nu inseamna reducerea calitatii panoului. In cazul unor panotari duble, ambele fete trebuie
realizate din panouri impregnate.
Racordarea cu cada de baie. Pentru izolarea
fonica intre corpuri ,zgomote de impact -, intre
marginea cazii si panota+ul continuu se introduce un
straif de pasla. Panourile superioare - panouri
formate din doua straturi - trebuie oprite la circa 4%
mm peste marginea cazii. Rostul astfel format #a fi
umplut ulterior cu chit permanent elastic si fungicid
,figura 4-.
18
Racordarea cu pardoseala. Intre pardoseala si
panourile cu dublu strat se lasa un rost de circa 4%
mm. 6a racordarea finisa+ului de pe panourile
peretelui cu cel al pardoselii trebuie acordata atentie
deosebita zonelor de colt. De la producatori
specializati de adezi#i ,de exemplu PCI- se pot
procura benzi speciale de etansare, care se introduc
odata cu panourile de finisa+ si care etanseaza sigur
si durabil colturile ,figura $-. Pentru prinderea
placilor de finisa+ trebuie folosit adezi#i speciali cu
efect de respingere a apei ,adezi#i de etansare-,
care se aplica in doua randuri.
Strapungeri pentru instalatii. Strapungerile pentru
instalatii, de exemplu pentru te#ile de apa, trebuie
decupate cu circa 4% mm mai mari decat diametrul
te#ii. arginile golului produs prin taiere trebuie mai
intai acoperite cu un grund, pentru o mai buna
aderenta a chitului. Strapungerile, precum si toate
racordurile si colturile, trebuie chituite cu chit
permanent elastic si fungicid.
Daca se monteaza instalatii speciale de dus ,de
exemplu Biega - executie cu garnituri de cauciuc
fonoizolante- nu sunt necesare masuri speciale
,figura (-.
De tra#ersele Rigips pot fi montate in acelasi fel, cu
bratari, armaturi si te#ile de canalizare. ,figura >-.
Pla!oane cu sisteme standard Rigips
Finisarea planseelor cu Rigips
:inisarea planseelor cu structura de sustinere fixata la rosu direct de planseu realizeaza o suprafata
de inchidere a spatiului, plana, care poate fi #opsita sau tapetata. "cest sistem este folosit mai ales
la reno#area planseelor care prezintagreseli de executie. In afara unei acoperiri lipsite de rosturi pe
suprafete mari se pot realiza - folosindu-se casetele Rigips - diferite accente optice.
Pla!oanele suspendate
Plafoanele suspendate cu structura de sustinere de lemn sau metal se folosesc pentru a reduce
inaltimea incaperilor sau pentru a ascunde instalatiile montate in golul ramas. In plus, prin
combinarea plafoanelor suspendate cu materiale fonoizolante din fibre minerale, se pot obtine
imbunatatiri suplimentare.
19
reducerea costului de incalzire, prin imbunatatirea izolatiei termice/
imbunatatirea izolatiei fonice aeriene a planseului existent cu #alori de pana ? d1/
scaderea ni#elului fonic si reglarea ecoului prin panouri Rigips cu goluri si slituri/
cresterea rezistentei la foc a constructiei.
Pla!oane cu sisteme standard Rigips
- Plafon suspendat cu structura de sustinere din lemn -
Panotajul. Panouri Rigips de format mare, grosime de 4$,' mm. uchii de tip "2 ,muchie tesita-
sau de tip *Bario* ,muchie tesita semicirculara-.
Fi(area panourilor. Suruburi rapide Rigips de (' mm/ alternati# cuie speciale Rigips sau cleme.
Prelucrarea rosturilor. Rosturile dintre panouri, precum si elementele de prindere, trebuie
prelucrate cu spaclul in mai multe randuri. ,a se #edea pagina referitoare la prelucrarea rosturilor-.
Structura de sustinere. Sipci de lemn calitatea a doua cu muchii ascutite, prinse cu suruburi
rapide Rigips. Sipci portante >%)7% mm muchie perfect, sipci de monta+ >?)$> mm, sau '%)(% mm.
Structuri de sustinere din
lemn
asa
plafonului
suspendat
4'
3g)m
$
(%
3g)m
$
Distanta intre sipcile
portante
'%)(% ,sipci de monta+ >
?)$>-
7%)>% ,sipci de monta+ >
?)$>-
7%)>% ,sipci de
monta+ '%)(%-

?'%
mm

9%%
mm
Distanta dintre dibluri

?'%
mm

9'%
mm
20
Prinderea sipcilor de
sustinere de planseul
portant. ai intai se
traseaza pe peretii adiacenti
inaltimea plafonului
suspendat. Se traseaza
apoi pe planseul existent
pozitiile sipcilor de
sustinere, care se fixeaza
cu dibluri si suruburi.
Pla!on suspendat cu
structura de sustinere din
metal. In cazul planseelor cu
grinzi de lemn, sipcile de
sustinere se prind de grinzile
de lemn, pe cat posibil
lateral si prin intermediul
unui surub cu cap rotund, cu
diametrul de circa ' mm.
Sipcile portante. 0i+ele de
suspendare se prind de piesele
de suspendare rapide, care sunt
insurubate alternati# la stanga si
la dreapta sipcilor portante.
"+ustarea inaltimii se face prin
glisarea arcului.
Sipcile de montaj. "stereala
de monta+ se prinde de
reteaua sipcilor portante in
punctele de intersectie ale
acesteia, prin suruburi rapide
Rigips de '' mm.
Panotajul. De astereala de monta+
se prind cu suruburi rapide Rigips
de (' mm panourile de constructie
Rigips. Distanta dintre suruburi - 49
cm. Rosturile trans#ersale se
dispun decalat ,pentru e#itarea
rosturilor in cruce-.
Pla!oane cu sisteme standard Rigips
- Plafon suspendat cu structura de sustinere din metal -
Panotajul. Panouri de
constructie Rigips - #ario,
de format mare, grosime
4$,' mm.
Fi(area panourilor.
Suruburi rapide Rigips de
$' mm.
Prelucrarea rosturilor.
Rosturile dintre panouri,
precum si piesele de
prindere trebuiesc
prelucrate cu spaclul in
mai multe randuri.
Structura de sustinere.
Profil de plafon Rigips CD,
21
ca profil de baza si portant.
Piesa de legatura. Piesa
de legatura a profilelor CD
pentru alaturarea profilelor.
Prinderea sistemelor de suspendare de
plansee masive. ai intai se traseaza pe peretii
adiacenti inaltimea plafonului suspendat. "poi se
traseaza pozitiile sistemelor de suspendare, care
se prind de planseul existent cu dibluri si suruburi.
Prinderea sistemelor de suspendare de
plansee cu grinzi de lemn. In cazul planseelor cu
grinzi de lemn, sistemele de suspendare se prind
de grinzile lemn, pe cat posibil lateral, prin
intermediul unor suruburi cu cap rotund, cu
diametrul de circa ' mm.
Pro!ilul de baza. Piesa de suspendare rapida cu
arc se introduce i profilul de baza si se cupleaza
cu ti+a de suspendare. "+ustarea inaltimii se face
prin glisarea ti+elor de suspendare in cadrul
arcului.
Pro!ilul portant. Profilul portant CD de prinde de
profilul de baza prin ancorare cu colt.
Panotarea. De profilele portante se prind cu
suruburi rapide Rigips de $' mm lungime,
panourile de constructie Rigips, groase de 4$,'
mm. Distanta intre suruburi 5 49 cm. Rosturile
trans#ersale se dispun decalat ,pentru e#itarea
rosturilor in cruce
Pla!oane cu sisteme standard Rigips
- Bariante de executie -
22
Pro!il de pla!on
2palarie2. Structura
usoara, de dimensiuni
exacte si durabil
constante, pentru
finisarea planseelor cu
grinzi de lemn.
Sistemul de
suspendare 3onius. Se
compune din bagheta de
a+ustare si piesa de
suspendare <onius.
@lement de suspendare
nedeformabil sub
sarcina, din clasa de
capacitate portanta %,$'
3<.
Piesa de suspendare banda cu slituri
Compus din sina - banda cu slit si piesa
de suspendare - banda cu slit. @lement
de suspendare nedeformabil sub
sarcina, din clasa de capacitate portanta
%,$' 3<.
Sine pentru
montajul direct
al pro!ilelor de
pla!oane "'
Structura de
sustinere pentru
finisarea
planseelor cu
grinzi de lemn.
23
Sistem de suspendare 3onius
Pentru plafoane rezistente la foc cu
greutate mare. Se compune din
bagheta de a+ustare <onius si piesa de
suspendare Cd - <onius. @lement de
suspendare nedeformabil sub sarcina
din clasa de capacitate portanta %,> 3<.
6egatura de profile intre profilele de
baza si cele portante cu element de
legatura rapida in cruce, clasa de
capacitate portanta %,> 3<.
4lement de
reglabil de
suspendare
directa pentru
pro!ile de
pla!oane "'
Compus din
doua parti, cu
doua cleme de
siguranta.
Structura de
sustinere pentru
finisarea
planseelor masi#e sau cu grinzi de
lemn.
Pla!oane cu sisteme standard Rigips
- @xemplu de utilizare a plafoanelor curbe Riflex -
Datorita cresterii #olumului de #anzari din ultima perioada s-a trecut la folosirea denumirii de Riflex
in loc de Rigiform denumire de+a cunoscuta pe plan european, aceasta placa de 7 mm grosime
urmand a fi #anduta la +umatate de pret.
Panotajul. Panouri speciale din ipsos Riflex, grosime 7 mm, capabile de a fi montate in regim
uscat, flexibile pre#azute cu fibre de sticla incorporate pe ambele fete, muchii ascutite pe patru
laturi. :ormat 4$%x$>% cm.
Fi(area panourilor. Suruburi rapide
Rigips (,'x$' mm, pentru primul si al
doilea strat de panota+.
Structura de sustinere. Structura de
sustinere din metal pentru plafoane curbe,
suspendata.
Izolarea spatiului liber. 6ana minerala
pentru plansee cu grinzi de lemn. :(%. >%
mm G5 >% 3g)m(
Prelucrarea rosturilor. Rosturile dintre
panouri, precum si elementele de prindere
trebuie prelucrate cu spaclul in mai multe
randuri, cu chit Ridurit.
Legenda
4. 1agheta de a+ustare
$. Piesa de suspendare <onius pentru
profile de bolti
(. Profile de bolti
24
>. Profil de plafoane C-CD 7%-%7
'. @lement de legatura rapida in cruce CD
7. Panou special de ipsos Riflex
9. Prelucrarea rostului cu straif de protectie din fibra de sticla
Structura de sustinere. Profilele boltirii ,(- se curbeaza pe santier la curbura dorita, cu a+utorul
dispoziti#ului special pentru curbat. ontarea acestor profile curbate de pereti si de planseu se face
cu piesa de suspendare <onius ,$- si baghete de a+ustare ,4-, la distante de maximum '%% mm.
Interaxul profilelor boltirii trebuie sa fie de maximum 4%%%mm. Impreuna cu piesa de suspendare
<onius, se insurubeaza de profilele boltirii si piesele de legatura incrucisata CD ,'-, cu suruburi '
x 47 ,distanta I 5 (%% mm-.
Panotarea. Panourile speciale din ipsos Riflex se dispun trans#ersal si se adapteaza formei boltirii
prin insurubare. @ste posibila panotarea intr-unul sau mai multe straturi. Distanta dintre suruburi
este a 5 $%% mm.
Rosturile ,9- se prelucreaza cu chit Ridurit si straifuri de protectie din fibra de sticla, numai in stratul
exterior al panota+ului. Rosturile stratului interior de panota+ se realizeaza doer prin simpla alaturare.
Raza de curbura pentru pla!oane. ,raza minima- 7%% mm.
1bservatie. Chituirea intregii suprafete nu este necesara decat in cazul unor conditii speciale de
iluminare sau in cazul unor cerinte speciale pri#ind netezimea, de exemplu in #ederea finisarii cu lac
sau cu tapet de #inil. In cazul finisarii cu lac, trebuie in general pre#azuta o a doua panotare.
Pla!oane cu sisteme standard Rigips
- Programul Rigips de plafoane acustice. 6inia GJptone -
aterialul. Panourile GJptone sunt panouri de gips-carton realizate conform normei austriece 1
(>4%. Panourile GJptone sunt construite dintr-un miez de ipsos ale carui fete sunt acoperite de cu
un carton special. Panourile GJptone au grosimea de 4(,% mm. Sistemele GJptone sun casete
stratificate pe una din fete si pre#azute cu lana acustica pe fata posterioara.
Supra!etele. Panourile acustice GJptone prezinta suprafete netede ,1ase-, perforate cu goluri
rotunde ,Point-, patrate ,Kuattaro-, pre#azute cu slituri ,6inie- si pot a#ea muchii de forme diferite.
Incadrul acestui desugn exista un numar mare de #ariatiuni, pentru orice tip de conceptie a
plafoanelor. Imaginea alaturata prezinta diferitele posibilitati de design.
"alitatile marcante. Scurta descriere ce urmeaza ofera o imagine de ansamblu asupra
principalelor caracteristici si date tehnice ale programelor GJptone.
Gips pentru o locuire sanatoasa. Panourile -@uroformat 7%%x7%% mm ,respecti# '=>x'=> mm in
cazul muchiilor de tip "- si cu grosimea de 4( mm - sunt toate realizate din unul si acelasi material,
care s-a do#edit a fi de calitate, si anume din gips.
5alori lipsite de zgomot si !um. Panourile perforate sau pre#azute cu slituri, de tipurile 6inie, Point
si Kuattro, sunt caserate pe fata posterioara cu lana acustica. In consecinta, structurile de plafoane
GJptone poseda - fara a necesita inter#entii suplimentareexcelente calitati fonoabsorbante.
25
Capacitatea ridicata de fonoabsorbtie a fost calculata conform normei internationale ISH ('>)4=?>.
ontaj simplu printr#o te$nica veri!icata. Sistemele de plafoane GJptone se monteaza usor si
rapid, in tehnica uscata ,prin pozare si monta+ ascuns-. Diferentele de sistem portant sunt
conditionate de cele trrei tipuri diferite de muchii. Greutatea sistemului GJptone 6inie, Point si
Kuattro este circa ? 3g)mp, cea a sistemului GJptone 1ase de circa = 3g)mp.
Accesibilitatea spatiului intern. In #ederea inspectarii si intretinerii spatiului liber din spatele
plafoanelor GJptone, panourile acestora pot fi demontate rapid. se ridica, se inclina si se scot.
Simplu ca *buna ziua*.
Finisaj de calitate din !abrica. In fabrica, panourile sunt finisate cu un strat de #opsea acriliica de
calitate superioara, in tonul coloristic R"6 =%4% - alb. In acest fel, panourile se li#reaza gata
pregatite pentru monta+.
ontaj cu trei sisteme portante. :iecaruia dintre cele
trei sisteme portante ii corespunde un anumit tip de
muchie a panourilor. "stfel, din punct de #edere al
perceptiei #izuale, se pot realiza trei tipuri diferite de
rosturi. cu un profit portant plat #izibil ,"-, rost ingust
retras de la fata panota+ului ,@- si rost aproape in#izibil ,D4-.
Pentru acceesorii ale plafonului care depasesc greutatea de ' 3g trebuie pree#azute prinderi
suplimentare. Corpuri de iluminat cu greutatea de pana la 4 3g pot fi montate in retrageri realizate
prin slituri sau gauri. Greutati mai mari necesita prinderi suplimentare. Panourile cu muchii de tip D4
,monta+ ascuns- pot prelua in suprafetele neperforate greutati de pana la ( 3g. "stfel, creati#itatii
arhitectului i se ofera un camp de desfasurare aproape nelimitat.
Pla!oane cu sisteme standard Rigips
- Decogips. ;n program RIGIPS -
Decogips, un panou de plafon din gips, lipsit de strat superior, sub forma unei casete 7%%x7%% mm,
pentru structuri de pozare demontabile.
.n material de constructie natural. Gipsul, ca material de constructie, nu afecteaza sanatatea.
Dimpotri#a, gipsul asigura un climat interior mai bun, deoarece absoarbe si cedeaza rapid
umiditatea. In plus, gipsul nu produce nici un fel de emanatii.
"alitate prin caracteristici superioare. Panourile Decogips se caracterizeaza printr-o
nedeformabilitate de exceptie. Structurat ca un fagure pe fata posterioara, panoul asigura distributia
uniforma a sarcinilor si, prin aceasta, planeitatea si stabilitatea plafonului. <ici la (?% Celsius si o
umiditate atmosferica ridicata nu se produc deformari. De accea, panourile Decogips au dimensiuni
practice de 7%x7% cm si cantaresc numai = 3g)mp. ontarea este simpla si nu ridica probleme. 6a
fel de simplu, panourile pot fi demontate, respecti# inlocuite. <u necesita intretinere speciala. Pot fi
26
curatate usor. <umai cine doreste o anumita culoare trebuie sa le #opseasca.
Si din punct de vedere economic& totul este in ordine. Din punct de #edere a costurilor, un
plafon Decogips tine piept aproape oricarui alt tip de plafon. Costurile materialelor si a monta+ului
aproape ca nu se deosebesc deloc de cele ale altor solutii economice. In schimb, diferenta din
punct de #edere estetic si calitati# este mare. Decogips, noile panouri de plafon Rigips, deschid
calea spre o mare #arietate de conceptii estetice. Structura minerala, neacoperita, a suprafetei de
gips confera plafonului o imagine naturala. In plus, posibilitatile de creatie sunt di#ersificate si de
diferitele tipuri de rosturi. Corpurile de iluminat si clapele sistemelor de #entilatie pot fi integrate
armonios.
Amenajarea podului cu sisteme standard Rigips
"mena+area spatiului nefolosit din poduri reprezinta de departe cea mai economica modalitate de a
castiga spatiu locuibil. "rgumentele in fa#oarea acestei solutii sunt mai buna folosire a spatiului
existent reamena+at si rapiditatea obtinerii unui spatiu lociubil suplimentar.
"mena+area podului necesita in principiu un a#iz de inter#entie deoarece, de obicei, asemenea
amena+ari sunt legate de modificarea cladirii din punct de #edere functional. ;n asemenea a#iz nu
este necesar - in ma+oritatea tarilor - in cazul incaperilor subordonate functional, cum sunt, de
exemplu, atelierele de practicare a unui hobbJ. Se recomanda, totusi, consultarea informala a
autoritatilor de constructii. Sistemele Rigips indeplinesc, prin combinarea panourilor Rigips cu
materiale fono-termo-izolante, toate conditiile impuse unor asemenea amena+ari de catre confortul
economic si de locuire. Prin tehnica de constructie uscata, tehnica ce s-a do#edit de calitate, se
e#ita umezirea elementelor de constructie existente. Spatiile amena+ate pot fi folosite imediat dupa
incheierea executiei. Sunt indeplinite, de asemenea, toate conditiile oficiale pri#ind protectia
impotri#a incendiului. Prin structuri Rigips pot fi de exemplu indeplinite fara probleme normele
pri#ind executiile de oprire a incendiului :(% sau normele de executii rezistente la foc :=%.
4(ecutia standard
Panotajul. Panouri Rigips - #ario, de format mare si grosime de 4$,' mm.
Fi(area panourilor. Suruburi rapide Rigips (' mm/ alternati#. cleme.
Prelucrarea rosturilor. Rostiurile dintre panouri, precum si elementele de prindere, trebuie
prelucrate cu spaclul in mai multe randuri.
Structura de sustinere. Sipci de lemn de calitatea a doua, cu muchii ascutit, fixate cu suruburi
rapide Rigips '' mm ,sipci groase de maximum >% mm-. "lternati# profile de plafon *palarie*, late
de '% mm sau sine de a+ustare cu profil CD.
Izolatia. Placi de #ata minerala cu margini intarite ,caserate pe folie de alumuniu-, a caror latime
depinde de distanta dintre capriori, respecti# tra#erse. Pasla de fixare ;niroll, respecti# pene
izolatoare Roc3Aool. ateriale izolatoare din #ata minerala minerala necaserata, care sunt bune in
cazul unor capriori cu trasee, respecti# dispozitii,neregulate.
27
Izolatia
In cazul materialelor izolatoare caserate pe folie de
aluminiu, marginile intarite, care depasesc ambele
laturi ale paslei de lana minerala, permit o prindere
simpla de capriori, respecti# tra#erse, prin cuie cu
cap lat, sau cleme. Distanta dintre prinderi. 4%-$%
cm. :ata de aluminiu trebuie dispusa intotdeauna
spre spatiul interior. 6atimea materialului izolator
trebuie astfel aleasa incat placile izolatoare sa stea
usor plasate intre capriori. In acest scop latimea
trebuie sa fie cu circa $ cm mai mare decat
deschiderea intre capriori. @ste foarte important, din
acest punct de #edere, ca folia de aluminiu sa fie
bine prinsa de capriori si de peretii timpanelor, pentru a se impiedica astfel patrunderea curentilor
de aer in spatiul interior. Daca este cazul, rosturile pot fi umplute cu banda de etansare de aluminiu,
autoadezi#a. Pasla de fixare ;niroll, respecti# penele izolatoare Roc3Aool, se taie cu cutitul si se
potri#esc cu o inco#oiere de aproximati# 4% mm intre capriori.
Astereala
Dupa ce au fost izolate complet plafonul tra#erselor
si panta acoperisului, se monteaza astereala,
tran#ersal fata de directia caprior)grinzilor. Sectiunile
sipcilor de astereala depinde de distanta dintre
capriori. sipci >?)$> mm pentru o distanta de pana la
9% cm, sipci '%)(% mm pentru o distanta de pana la
?' cm, sipci 7%)>% mm pentru o distanta de pana la
4%% cm intre capriori. Distanta intre sipci - pentru
panouri Rigips de protectie impotri#a incendiului,
groase de 4$,' mm - este de >% cm. In locul sipcilor
de lemn pot fi folosite profile de plafoane *palarie*
sau profile CD cu sina de a+ustare. In cazul
materialelor izolatoare necaserate, intre stratul izolator si panota+ul Rigips trebuie pre#azuta cu o
bariera de #apori, de exemplu folie de polietilena de %,$ mm grosime.
Panotarea
Se monteaza trans#ersal fata de sipci, cu suruburi,
panourile de protectie impotri#a incendiului Rigips.
Distanta intre prinderi trebuie sa fie de 49 cm. Intai
se panoteaza plafonul, apoi panta acoperisului.
0rebuie e#itate cu gri+a rosturile dintre muchiile
trans#ersale ale panourilor trebuie decalate - in
desfasurarea lor pe directia trans#ersala a panourilor
- cu cel putin distanta dintre doua sipci. Inainte de
montare, trebuie tratate muchiile trans#ersale taiate
ale panourilor. Pentru un racord net intre plafon si
manta acoperisului muchiile panourilor de panta
trebuie retezate conform unghiului respecti#
Acoperisul rational: etans la vant, etans la praf, permeabil pentru difuzie.
Cu panoul Rigitect, de la Rigips.
28
Acoperisul inclinat este forma primordiala de acoperire. El indeplineste dorinta omului de protectie si intimitate.
In acelasi timp, acoperisul are si o alta functie practica el prote!ea"a structura construita, mentine #alori.
$i%itect poate prote!a de #ant si ploi acoperisul casei dumnea#oastra, in lipsa in#elitorii. &i aceasta pentru o
perioada de pana la 8 saptamani. 'ro(lemele de etansare si "%omotele specifice corturilor sunt eliminate. &e
reali"ea"a un spatiu imediat utili"a(il ferit de #ant, ferit de praf, curat. Iar lucrurile de inc)eiere a e*ecutieia
e*ecutiei pot fi continuate in mod conforta(il. +u cat un acoperis este mai dura(il, cu atat se locuieste mai si%ur
si comod dedesu(t.
'entru o e*ecutie perfecta din punct de #edere al fi"icii constructiilor, pentru un acoperis care sa raspunda
oricaror solicitari posi(ile, e*ista acum panourile $i%itect de la $i%ips. Acoperisuri ,calde, saiu ,reci,
acoperisurile $i%itect, permea(ile la difu"ia #aporilor, se potri#esc oricaror necesitati de i"olare. Ele conduc pe
cai si%ure umiditatea in atmosfera sau din elementele de constructie spre e*terior. &unt compensate c)iar si mici
defecte ale (arierei de #apori Acoperisul ramane uscat, iar acoperisurile uscate traiesc mai mult.
Sistemul. Montajul. &istemul $i%itect, pentru acoperisuri cu panta peste 20o, se compune din panoul $i%itect,
profilul de racordare $i%itect si si (anda ade"i#a $i%itect. &istemul formea"a o inc)idere a acoperisului etansa la
apa, #ant si praf. Astfel poate fi folosit inainte de reali"area in#elitorii. -in punct de #edere al solicitarilor
climatice, sistemul $i%itect re"ista o perioada de timp de pana la 8 saptamani. .umai in ca"ul unor ierni %rele,
aceasta perioada se reduce la 3 saptamani. In timpul iernii, %reutatea "ape"ii nu are #oie sa depaseasca sarcina
statica admisi(ila. 'anta acoperisului tre(uie respectata, dar poate fi depasita cu ma*imum 6o. -istanta ma*ima
dintre capriori este de 1000 mm.
Date tehnice. rotectie termica si la foc
Panou Rigiect
Sd 5 %,4 m
d 5 =,' mm
= 10,5
= 0,21 /

= 2000 /

2
Panouri Rigips pentru imbracarea interioara a acoperisului
L 5 %,$4 8)m2
= 8
Inainte de montare, panourile se taie la lungimea
dorita. 0rebuie respectate urmatoarele reguli.
primul si ultimul caprior trebuie acoperiti cu
panouri
panourile trebuie alaturate in axul capriorilor
rostul rezultat trebuie lipit cu banda adezi#a
Rigitect.
Dupa panotare trebuie executata contra-astereala.
aceasta se bate in cuie -- trecute prin panouri -- direct
de capriori, cu cuie zincate de (4)?%/ peste imbinarea
panourilor, distanta dintre cuie trebuie sa fie de 4'%
29
mm, in rest este suficienta o distanta de (%% mm.
Atentie: primele piese ale contraasterelii sunt lungi de numai 1000 mm! Acest lucru simplifica
montajul profilului de racordare.
In final se aseaza sipcile acoperisului. "cestea #or
folosi drept trepte la lucrarile care urmeaza.
Panourile in sine nu rezista la greutatea de calcare a
omului.
Profilele de racordare Rigitect se introduc de sus pe
muchiile longitudinale. ;rmatorul rand de panouri se
introduce de sus in profilul de racordare. Imbinarile
profilelor de racordare trebuie si ele etansate cu
banda adezi#a Rigitect.
Rosturile celui de-al doilea rand de panouri se
decaleaza fata de cele ale primului rand cu un
caprior.
Se monteaza urmatoarea contraastereala ,l 5 4$%%
mm-. Se repeta toate operatiile pana cand este
acoperita intreaga fata a acoperisului. Cealalta fata
se monteaza la fel.
Defectiuni usoare ale panourilor, ca de exemplu cele
produse caderea unor unelte pe ele, se etanseaza cu
banda adezi#a Rigitect.
Dupa monta+ se produce o usoara inco#oiere a
panourilor, care imbunatateste sistemul de e#acuare
al apelor plu#iale.
Rigiplan. Sapa uscata de pardoseala Rigips
3umeroase domenii de utilizare
Sapa uscata Rigiplan poate fi utilizata in toate domeniile constructiilor de locuinte, precum si cazul
pardoselilor din cladiri de birouri si administrati#e, supuse unui uzuri normale. Sapa uscata Rigiplan
este excelenta pentru restaurarilesi reno#arile cladirilor #echi. Rigiplan poate fi montata atat pe
plansee plane aflate la rosu, cat si pe straturi de umplutura, respecti# pe umpluturi uscate adec#ate.
"stfel poate fi obtinuta orice inaltime libera dorita, cresterea confortului de locuire si a comoditatii.
Datorita imbunatatirii izolarii termice si fonice, pardoselile reci, pardoselile zgomotoase mai ales ale
planseelor cu grinzi de lemn - sunt de domeniul trecutului. Sapa uscata Rigiplan reprezinta solutia
indi#idualizata si economica.
Prelucrare simpla
@lementele sapei uscate Rigiplan sunt usor de transportat si rapid de montat. "u o greutate redusa
,circa 47 3g) un element- si un format practicc de 7%%mm x $%%% mm. @lementele pot fi prelucrate si
montate cu pierderi minime de material.
Solutie rapida& curata si uscata
Sapa uscata Rigiplan ofera si alte a#anta+e.
30
reducerea timpului de executie, deoarece toate lucrarile ulterioare pot fi incepute imediat
dupa montarea sa/
eliminarea umezelii prin tehnica de monta+ uscat/
posibilitatea de utilizare imediata ca suprafata de calcare/
eliminarea problemelor statice prin greutatea redusa/
siguranta crescuta in caz de incendiu - potri#ita pentru toate tipurile uzuale de finisa+ de
pardoseala/
produsa din material de constructie#erificat. gipsul
Sortimentul
Sapa uscata Rigiplan se compune dintr-un panou special de gips-carton, gros de 4$,' mm, cu sau
material izolator lipit, care functioneaza ca baza si cel de acoperire, pre#azute cu muchii ascutite pe
toate laturile pentru un monta+ exact, se aseaza pe santier pe doua directii. "stfel se realizeaza o
transmitere uniforma a eforturilor. Podelele Rigiplan se prezinta in trei #ariante, in formatul comod
de 7%%x$%%% mm.
"orectia neplaneitatilor
I ' mm. In cazul neplaneitatilor mici, de pana la ' mm, de exemplu creste, farame de beton,
umflaturi, corectia se face cu un element egalizare, de exemplucarton ondulat, material de izolare
din fibre etc.-.
Pana la $% mm. <eplaneitati de pana la $% mm, de exemplu umflaturi, se corecteaza cu materiale
de spaclu obisnuite sau cu material de umplutura pentru rosturi Rigips Super.
G $% mm. In cazul neplaneitatilor mari, de peste $% mm, sau la diferente de ni#el, se toarna o sapa
uscata de egalizare. In acest caz trebuie respectate indicatiile producatorului.
ontaj simplu
Se corecteaza podelele si
se elimina neplaneitatile.
:olia de polietilena se
aseaza numai pe plansee
de beton, fasiile
suprapunandu-se cu
aproximati# $% cm.
Se aseaza la pereti
straifurile de izolare ale
marginilor, uzuale in
comert. groase de 4%
mm si late de circa 4%
cm. "stfel se elimina
transmiterea zgomotelor
de impact.
Panourile de baza Rigiplan
se aseaza in lung. :ara a fi
lipite, ele se preseaza
unele de altele. Decala+ul
rosturilor trebuie sa fie de
minimum$% cm. "sezarea
pe un strat uscat de
umplutura se face
incepand din golul usii
inspre mi+locul incaperii
,nu trebuie calcat pe
umplutura-.
6ipirea panourilor de
acoperire de cele de
baza se face cu adezi#
uscat Rigips ,circa
'%%g)mp-. Panourile de
acoperire se aseaza
trans#ersal pe cele de
baza. Decalarea
rosturilor dintre panourile
de acoperire si dintre
acestea si cele ale
panourilor de baza,
trebuie sa fie de
31
minimum $% cm.
0ratarea suprafetei
Grundul
Inainte de finisare, se recomanda tratarea podelei uscate Rigiplan cu grund Ri3ombi. "ceasta
prote+eaza podeaua de murdarie si de praf.
"erinte speciale de rezistenta
Daca este necesar sa reziste la trecerea scaunelor rulante, trebuie aplicata o masa speciala de
chituire. Ba rugam sa respectati indicatiile producatorului de asemenea mase de chituire.
Placi ceramice
Se aplica un grund adec#at, produs de un fabricant de sape subtiri de mortar. Placile trebuie
montate in tehnica sapei subtiri. @le nu trebuie sa depaseasca dimensiunea de (%% x(%% mm. In
incaperi umede, podeaua uscata Rigiplan trebuie prote+ata de umiditate, inainte de montarea
placilor. 0rebuie folosite sisteme de lipire etanse sau impermeabile, adec#at. 0rebuie a#ut gri+a ca
aproximati# ?%& din fata posterioara a placii de pardoseala sa fie acoperita cu adezi#. Dupa
uscare, rosturile trebuie umplute complet. 0oate racordarile si oate racordurile trebuie chituite cu
chit permanent elastic.
Pardoseli te(tile& din P5"& sau asemanatoare
Pe podelele uscate Rigiplan pot fi lipite toate finisa+ele uzuale de pardoseala. Cele textile pot fi
intinse. In cazul unor finisa+e subtiri, ca de exemplu placi de PBC, este necesara chituirea intregii
suprafete cu un chit de pardoseala adec#at panourilor de gips-carton.
Parc$et
Se trateaza sapa cu un grund adec#at, produs de un fabricant de adezi#i pentru parchet prefabricat.
0rebuie respectat spatiul de +oc necesar parchetului ,rosturi de minimum 4 am intre perete si
parchetul lipit-. Ba rugam sa respectati indicatiile producatorului de adezi#.
Imbracarea elementelor portante si de sprijin cu Ridurit
Finisaje rezistente la !oc si economice pentru elemente portante si de sprijin din otel.
Din acest punct de #edere, un material de constructie #erificat in timp si natural ofera a#anta+e
exceptionale. gipsul. Cu Ridurrit, noul panou de protectie impotri#a incendiului produs de Rigips, se
pot imbraca elemente portante si de spri+in din otel, de la :(% pana la :4?%.
Rezistenta ridicata a panourilor de protectie impotri#a incendiului Ridurit, groase de 4'/ $% sau $'
mm, armate cu o pasla din fibra de sticla, permite insurubarea, respecti# prinderea cu cleme a
muchiilor. "stfel, elementele de constructie metalice pot fi imbracate rapid si economic, nefiind
necesara o structura costisitoare de sustinere a panourilor. Grosimea economica a panourilor
Ridurit, de protectie impotri#a incendiului se poate afla, in functie de cerintele de protectie la
incendiu si de sectiunea elementelor din otel, prin metoda de calcul, ;)", concentrata intr-un tabel.
"stfel, panourile de protectie impotri#a incendiului Ridurit permit o protectie optima si economica
impotri#a incendiului.
Indicatii de montaj
Panourile de protectie impotri#a incendiului Ridurit pot fi taiate cu unelte specifice tehnologiei de
32
taiere in regim uscat. Panourile de $% si de $' mm grosime, precum si toate taieturile precise,
trebuie executate cu un fierastrau coasa de #ulpe cu dinti fini, sau si mai bine cu un fierastrau
circular electric, manual sau fix - pe cat posibil cu panze 8idia si sistem de absorbtie a prafului.
Imbracarea cu casetea elementelor de otel se poate realiza prin legaturi intre muchii. In acest scop
pot fi folosite suruburile Ridurit sau cleme tratate cu rasini uzuale din comert. 6a grosimi de panou
de 4' mm, legaturile trebuie facute in principiu cu cleme, de exemplu tip Paslode >4 x 4( x 4,7 mm.
4lemente de prindere
-istanta /distante0 dintre a*ele elementelor de prindere
"lame Suruburi
:(% 4%% mm $%% mm
:7% 4%% mm $%% mm
:=% 4%% mm 4%% mm
:4$% 4%% mm 4%% mm
Distanta elementelor de prindere fata de marginile superioara si inferioara. $% mm.
Imbracarea elementelor portante cu Ridurit nu necesita in principiu profile de protectie a muchiilor si
nici chituire. 0rebuie insa respectate distantele maxime admisibile dintre elementele de prindere.
"leme adecvate prinderii
Grosimea
Ridurit/mm0
'imensiunile
clemei
4' >>)4%.?)4.'(
$% '%)4%.?)4.'(
$' 7()44.>)4.?(
Livrarea ## Patru muc$ii ascutite
Grosime Lungime Latime Greutate
mm mm mm 3g)m$
4' $%%% 4$%% 4>,'
$% $%%% 4$%% 4=,>
$' $%%% 4$%% $>,$
Accesorii
Profil de protectie a muchiilor, din aluminiu, pentru protectia muchiilor iesite in afara, >%x>% mm,
lungime standard $,'% m. ;nghiuri de monta+ pentru elementele portante. @lemente de simplificare
a monta+ului panourilor Ridurit in zona planseelor/ (%x(% mm.
Chit de spaclu Ridurit. Pentru prelucrarea rosturilor, a colturilor si a zonelor de prindere. Saci de '
3g.
Suruburi rapide Ridurit
33
Grosime
Ridurit
Lungime
suruburi
Cap *trompeta* 4' mm >' x
Cu filet brut si $% mm ''
#arf de cui. 6ungimi in
mm.
$' mm ''
Panouri6 depozitare& transport& taiere

Transport / 'epozitare
Panourile Rigips se depoziteaza plan, pe un suport neted si se prote+eaza de umiditate. Panourile
Rigips de format mare trebuie transportate numai in plan #ertical, transport ce poate fi simplificat prin
folosirea pieselor de transport Rigips.
6a depozitare, trebuie luata in considerare capacitatea portanta a planseelor.
Taieturile simple
Cu a+utorul cutitului Rigips se taie mai intai cartonul fetei #izibile si apoi se rupe miezul de ipsos. "poi
se taie cartonul fetei posterioare. Golurile pentru instalatii se pozitioneaza si se dimensioneaza exact
si apoi se executa cu freza pentru doze, cu dornul sau cu fierastraul coada de soarece.
34
Taieturile precise
0aieturile de mare precizie se executa cu fierastraul coada de randunica sau fierastraul circular
manual. Golurile pentru instalatii se pozitioneaza si se dimensioneaza foarte exact si se realizeaza cu
freza pentru doze, dornul sau fierastraul coada de randunica.
Sistemul de rosturi 5ARI1
Prelucrarea rosturilor reprezinta lucrarea finala care incununeaza tehnologia de monta+ uscat a
sistemelor Rigips. "cesta operatiune are un rol important si influenteaza in mare masura calitatea
estetica a lucrului finit. Cu sistemul de rosturi *Bario* conceput de Rigips, rosturile pot fi prelucrate
cu un singur tip de panou, dupa dorinta si necesitati, cu sau fara banda de protectie. "ceasta
libertate de alegeresimplifica si rationalizeaza depozitarea si organizarea de santier. Panourile
Rigips cu muchie obisnuita "2 ,muchii longitudinale aplatizate si imbracate cu carton- se
prelucreaza de obicei cu pasta de imbinare a rosturilor *Rigips Super*, cu banda de protectie din
fibra de sticla sau hartie de protectie.
Panourile 25ario2
uchii longitudinale *Bario*. Semicirculare si aplatizate, imbracate in carton.
uchii trans#ersale 1S2. Sectiune. manunchi, ascutita.
1peratiuni
Rosturile se umplu cu pasta *Bario*. Dupa aproximati# (% de minute, surplusul de pasta se
indeparteaza si se efectueaza chituirea plana cu pasta *Bario* sau pasta de finisare *Bario*. Daca
este necesar, rosturile astfel finisate se pot slefui.

"nte si postprelucrare fara banda de protectie
Sistemul de rosturi 25ario2 !ara banda de protectie
"sigura aceeiasi rezistenta a rosturilor ca si prelucrarea con#entionala ,muchia panoului. "2 si
banda de protectie-.
35
uc$ii taiate
uchiile taiate se prelucreaza cu rindeaua pentru muchii Rigips *Bario*. Cu lama dubla a acesteia
se realizeaza muchii cu doua frangeri. Prin pre-umezire se pot obtine rezistente optime ale
rosturilor, deoarece astfel se indeparteaza e#entualele depozite de praf de ipsos. Panourile astfel
prelucrate se alatura unele fata de altele, fara a lasa rost intre ele.
Rindeaua pentru muc$ii Rigips 25ario2
Pentru o prelucrare sigura si rationala a muchiilor trans#ersale.
Prelucrarea rosturilor cu benzi de protectie
Panourile Rigips cu muchie tip *Bario* pot fi prelucrate si cu chit de spaclu *Bario* si banda de
protectie din fibra de sticla. In acest fel se asigura o rezistenta sporita suprafetelor foarte solicitate,
de exemplu, in cazul unei structuri de sustinere din lemn sau in zona golurilor, cum ar fi ferestrele,
usile, golurolecorpurilor de iluminat.
1peratiuni
Rosturile se umplu cu chit de spaclu tip *Bario*. 1enzile de protectie Rigips din fibra de sticla se
ingroapa complet in chitul proaspat si, fara a mai adauga chit, rosturile se netezesc. Dupa expirarea
timpului de priza ,circa (% de minute-, se executa corectiile. Daca este necesar, rosturile pot fi
slefuite.


Ante # si postprelucrare cu benzi de protectie

uchia tip *Bario* exclude o prelucrare obisnuita cu pasta de umplere a rosturilor Rigips Super si
benzi de protectie.


uc$iile taiate
uchiile taiate se pot tesi si prin slefuire utilizand o bucata de lemn in#elita in glaspapier. Panourile
se alatura unele fata de altele. 1enzile de protectie se ingroapa in masa de chit, aceasta se
netezeste si se prelucreaza cu un strat subtire de chit. In timpul post-slefuirii, marginile zonei
spacluite se prelucreaza pana de#in plane.
36
Finisarea supra!etelor

Pregatire 5opsire Tapetare Placare
Stropii de mortar sau
alte resturi
asemanatoare trebuie
indepartate de pe
intreaga suprafata.
Eonele prelucrate cu
spaclul trebuie sa fie
uscate si de la caz la
caz, trebuie slefuite.
In timpul slefuirii
trebuie e#itata
atingerea cartonului
aflat in apropierea
zonei slefuite
In cazul unor #opsiri
care necesita o tratare
speciala a suportului,
se recomanda
spacluirea intregii
suprafete cu substanta
de finisare :inish
*Bario* sau Moint-:iller
*Bario*.
Grunduire
Pentru #opsire se
folosesc toate
#opselele comerciale,
de exemplu #opsele
solubile.
<u sunt permise
#opselele pe baza
minerala ,#opsele cu
silicati, #ar silicat de
sodiu-Bopselele
solubile, cu silicati, pot
fi folosite doar in cazul
in care producatorul
acestora certifica
compatibilitatea
acestor #opsele cu
sistemele Rigips si
ofera instructiuni
precise de folosire. In
cazul in care stratul
#opsit trebuie sa
raspunda unor cerinte
deosebite , de exemplu
rezistenta la spalare
conform DI<'(99?-
Pot fi folosite toate
tipurile de tapet ce se
gasesc in comert.
Grundul prote+eaza
cartonul panourilor de
distrugeri ce ar putea
sur#eni la inlocuirea
tapetului.
Prin utilizarea unor
grunduri speciale
tapetul #a putea fi,
ulterior, indepartate de
pe placile de gips -
carton fara ca aceasta
operatiune sa ceara o
umezire prealabila si
fara ca tapetul sa se
deterioreze. Pot fi
folosite toate tipurile de
adezi# pentru tapetele
ce se gasesc in
comert.
In bai si bucatarii se
recomanda utilizarea
panourilor de
constructie Rigips
impregnate ,R1I-.
ateriale pentru
placare
Placi ceramice
,DI<4?4''-.placi de
faianta, mozaic de
sticla.
Te$nica de lipire
"dezi#ul se aplica in
strat subtire pe
intreaga suprafata si se
piaptana cu mistria cu
dinti fini pe directie
#erticala, iar la partea
superioara, pe directie
orizontala. :olositi
adezi#i artificiali pe
baza de dispersie sau
adezi#i hidraulici ,priza
37
- Pe panota+ul Rigips
cu rosturile prelucrate,
se aplica un grund.
- Prin aplicarea
grundului, se
compenseaza
diferentele dintre intre
capacitatea de
absorbtie a
suprafetelor de carton
si cea a suprafetelor
prelucrate cu spaclul.
- In acest scop se
folosesc. Ri-
2ombigrund ,ce poate
fi subtiat cu apa- sau
grund de profunzime.
- Inainte de
continuarea lucrarilor,
grundul trebuie lasat
sa se usuce.
- In cazul finisariicu
placi ceramice a unor
suprafete supuse
udarii, trebuie folosit
grundul de
profunzime.
- Pre-#opsit cu #opsele
- lianti subtiati nu
lucreaza ca un grund.
produccatorul
#opselelor sa certifice
acest lucru.
Te$nica de vopsire
"plicare cu pensula
sau rola.
"plicarea prin stropire
nu este permisa dacat
in cazul in care a fost
aplicat un strat de
grund special ,RI
-Spezialgrund- Indicatii.
Suprafetele de Rigips
netratate pot sa
prezinte, datorita
expunerii intensi#e la
lumina, fata #izibila a
cartonului ingalbenita,
cazul in care
utilizareaunor grunduri
speciale este de dorit.
In situatia in care nu se
cunosc exact
caracteristicile
#opselelor se
recomanda intai
efectuarea unor probe
pe mai multe panouri in
zone diferite care sa
cuprinda si rosturile
dintre acestea.
in conditii de
umezeala- care se
gasesc in comert.
Rosturile dintre
panourile Rigips
neprelucrate se umplu
si se acopera cu
aceeasi substanta.
Rostuirea placilor
Rosturile dintre placile
de finisa+ se umplu cu
materiale de rosturi pe
baza de ciment.
Indicatii pentru
supra!ete care se uda
in e(ploatare
:olositi ca grund,
grundul de
profunzime.
Te$nica de lipire
"dezi#ul se aplica in
strat subtire cu mistria
neteda pe toata
suprafata pe directie
#erticala, iar in partea
superioara se piaptana
cu mistria cu dinti ,dinti
tesiti ' mm-, pe directie
orizontala. 0rebuie
mentinut un strat
continuu de adezi#.
- :olositi adezi#i densi
impermeabili, de
exemplu 6astomen 4
,PCI-.
- Golurile, racordurile
colturile, trebuie
etansate cu chit
permanent elastic.
- :olositi pentru
instalatii chituri de
etansare, fingicide.
- "rmaturile sanitare
trebuie pre#azute cu
38
mansoane filetate si
garnituri de cauciuc.

Tencuieli decorative Rigips
Pentru tratarea indi#idualizata a peretilor.
Grundurile
Inainte de aplicarea tencuielii decorati#e, suportul trebuie tratat cu grund Rigips-De3a.
Prelucrare
0encuielile Rigips se prepara cu apa si apoi sunt gata de aplicare. aterialul bine amestecat trebuie
aplicat cel tarziu dupa 7%-9% de minute, in strat uniform, cu mistria neteda.
Dupa aplicare, compozitia se prelucreaza cu rola, spaclul ,tencuiala de rola sau spaclu-, respecti#
cu drisca) de netezit pentru materiale artificiale ,trecuieli driscuite-. 0encuielile decorati#e ating de+a,
dupa aproximati# > ore, =%& din stabilitatea lor finala. Pot fi zugra#ite cu materialele disponibile in
comert.
Finisarea supra!etelor

39

4(tras din norma austriaca %)78, 2Reguli pentru prelucrarea panourilor de gips#carton2
,.7.*. Prinderi de plansee la rosu.
Pentru fiecare element in parte sunt #alabile urmatoarele.
- la dibluri si suruburi. siguranta trebuie sa fie G5 (/ trebuie pre#azut un punct de prindere pentru 4,'
mp.
- la cuie ,solicitate-. in principiu greutatea plafonului nu trebuie sa depaseasca $% 3g)mp/ pentru
fiecare punct de prindere, trebuie batute $ cuie inclinate unul spre celalalt ,*in cruce*-/ trebuie
pre#azute minimum ( puncte de prindere pentru 4 mp.
- la bolturi. siguranta trebuie sa fie 5 '/ trebuie pre#azute minimum $ puncte de prindere pentru 4
mp, capacitatea portanta a elementului de prindere ,dibluri, etc- de elementul portant ,planseu la
rosu- trebuie #erificata pentru cel putin ' din locurile de prindere/ la aceasta #erificare nu trebuie sa
fie inregistrate +ocuri/ daca se inregistreaza +ocuri, trebuie #erificate alte 4%& din locurile de
prindere/ rezultatele testarilor trebuie trecute in +urnalul de santier.
'aca de pla!oanele suspendate se prind sarcini suplimentare /accesorii incastrate sau
suspendate0& trebuie respectate urmatoarele prevederi6 sarcini suplimentare 9: ) ;g pot !i
40
prinse direct de panouri& daca acestea au grosimea de minimum 8*&, cm& iar distanta dintre
punctele suprasolicitate este de minimum ,- de cm. Sarcini suplimentare <) ;g/mp si 9: *-
;g/mp trebuie prinse direct de structura de sustinere& !iecare punct de prindere putand !i
solicitat de ma(imum 8- ;g. Sarcini suplimentare de supra!ata de peste de peste *- ;g/mp
trebuie prinse direct de planseul la rosu.
Tavane casetate din gipscarton
Datorita materialului de baza, ipsosul, acestea poseda toate calitatile acestui material natural.
rezistenta la foc, acustica, reglarea microclimatului interior.

Placile sunt perforate in di#erse configuratii - perforatii rotunde, patrate, sau suprafate perfect
plane.
Sunt adaptabile celor mai #ariate forme de design. cu diferite tipuri de profile, #izibile,
semi#izibile sau ascunse.
Suprafata placilor poate fi tratata diferit - cu #opsea pe baza apa in di#erse culori sau cu
suprafata laminata rezistenta la apa.
Climatul interior si mediul incon+urator - a#anta+ul ta#anelor casetate din placi de gips carton
Gipsul este un produs natural care poseda nenumarate calitati. este incombustibil, nu contine
substante toxice, si nu contine substante care pot pro#oca alergii.
Spre deosebire de alte materiale, placile nu emit nu emana particule noci#e organismului
uman - atat in procesele de fabricatie si instalare, cat si in timpul exploatarii.
Rezistenta la umiditate
Datorita porozitatii miezului, placile de gips carton au un comportament asemanator pielii
umane, fiind capabile sa absoarba si sa elibereze umiditatea din mediul ambiant.
In cazul umiditatii ridicate acetea absorb umiditatea, in cazul umiditatii scazute - o elibereaza,
a#and un rol acti# in reglarea microclimatului interior.
0oate produsele sunt testate la umiditate. Gama de produse cuprinde sisteme cu rezistenta
normala la umiditate , 9% &-, recomandate in birouri, locuinte, etc., si sisteme cu rezistenta
ridicata la umiditate ,=%&-, recomandate in special in bai, bucatarii, laboratoare si alte
incaperi cu #ariatii frec#ente si ma+ore ale umiditatii aerului.
Rezistenta la !oc
In functie de sistemul de ta#an casetat, cu placile , se pot configura sisteme care intrunesc
cerinte de rezistenta la foc pana la (% de minute.
De exemplu, in #arianta Corridor - special conceputa pentru spatii lungi si inguste de tipul
coridoarelor, pasa+elor de trecere, etc, rezistenta la foc este de (% minute.
Re!lectarea luminii
Suprafata placilor de gips carton este ideala pentru aplicarea di#erselor tipuri de #opsele sau
folii laminate. In functie de tipul stratului de acoperire, natura suprafetei poate #aria de la mat
la stralucitor.
41
Suprafetele stralucitoare genereaza unghiuri oblice foarte ascutite de reflexie a luminii
,suprafetele mate reflecta lumina in mica masura-.
0otodata, un aport in gradul de reflexie a luminii este adus si de tipul structurii de sustinere
folosite la ta#enele casetate.
Placile perforate reflecta razele de lumina in multiple directii, creand astfel o dispersare a
luminii.
Combinatia de caracteristici genereaza un grad de reflexie minima a suprafetelor, utilizand
totodata la maximum lumina reflectata, astfel incat, spatiile cu ta#ane din placi de gips carton
sunt percepute ca spatii luminoase si placute.
Acustica si !onoabsorbtia
0a#anele cu placi perforate indeplinesc atat functii de fonoizolare - date de caracteristicile
placilor de gipscarton - cat si caractersitici acustice - datorita suprafetei perforate care
functioneaza ca absorbant de sunet pe tot spectrul de frec#enta, in special la frec#entele
inalte.
Placile microperforate sunt in special recomandate in salile de mari dimensiuni, sau foarte
inalte, acolo unde datorita re#erberatiilor si propagarii sunetului reflectat, acustica spatiului are
de suferit.
;n alt a#anta+ este dat de mentinerea caracteristicilor de atenuatori acustici a ta#anelor
proiectate cu placi de gips carton - lucrarile de intretinere. re#opsiri ale suprafetei, nu
afecteaza comportamentul acustic initial.
Tipuri de placi
Regular - suprafata perfect plana, fara perforatii
Globe - placi cu perforatii rotunde, cu diametru 7 mm
Kuadril - placi cu perforatii patrate, 4$ x4$ mm
icro - placi cu perforatii patrate, ( x ( mm
Supra!ata
Suprafata #izibila poate fi #opsita cu #opsele pe baza de culori de apa, alb sau la
cerere,pentru proiecte speciale - colorata.
Pentru spatii cu umiditate mare, suprafata placilor poate fi laminata in nuante de gri sau
metalice.
Structura
Structura ta#anului casetat poate fi aparenta, semiingropata, sau ascunsa. Canturile placilor
sunt diferentiate in functie de structura aleasa/ anumite tipuri de placi se pot fixa direct pe o
structura metalica sau din lemn.
42