Universitatea Petre Andrei din Iasi

Disciplina : DREPTUL EUROPEAN AL

SOCIETATILOR
COMERCIALE
Titular disciplina : conf. univ. dr.
Angela Mita Baciu
REERAT
FUNCIONAREA SOCIETILOR COMERCIALE
Student Florescu Alexandru
FUNCIONAREA SOCIETILOR COMERCIALE
Ca orice persoana juridica, societatea comerciala nu are o existenta organica si, deci, nici o vointa
proprie, naturala. De aceea, vointa ei se manifesta prin organele alese, respectiv: organele de conducere, de
executie si de control al gestiunii societatii comerciale.
Vointa societatii comerciale este adusa la ndeplinire prin actele juridice ale organului executiv (de gerare
a activitatii, de gestiune) care este administratorul (gerantul) sau administratorii.
Controlul activitatii administratorului se realizeaza de catre asociati (n virtutea drepturilor de informare,
control si expertiza) sau, n anumite cazuri, de un organ specializat, auditorii financiari si cenzorii societatii.
n functie de forma juridica a societatii comerciale distingem:
la societatea pe actiuni si societatea n comandita pe actiuni exista toate cele trei categorii de organe de
conducere (respectiv dunarea generala a actionarilor), de executie(administratorii organizati su! forma
consiliului de administratie, directori sau mem!rii directoratului si consiliu de supraveg"ere), de control
(respectiv cenzorii si auditorii financiari)#
la societatile de persoane, respectiv: societatea n nume colectiv si n comandita simpla, datorita numarului
relativ mic de societari, nu este institutionalizata o adunare generala propriu$zisa# de asemenea, controlul
gestiunii societatii se realizeaza de catre asociati, nefiind necesari, de regula cenzorii si auditorii financiari.
la societatea cu raspundere limitata exista cele trei organe enumerate la societatea pe actiuni, dar prezinta
unele particularitati.
4! Adunarea generala
Ca organ de deli!erare, adunarea generala este c"emata sa decida, at%t asupra unor pro!leme o!isnuite
pentru viata societatii, c%t si asupra unor pro!leme deose!ite, care vizeaza elemente fundamentale ale societatii
comerciale.
&ornind de la acest criteriu distingem ntre adunari ordinare si extraordinare, iar n urma modificarilor
aduse 'egii nr. ()*)++, repu!licata, si adunarile "#eciale. 'egea reglementeaza adunarea ordinara si
extraordinara n cazul societatii pe actiuni (cu varietatea adunarii constitutive n cazul constituirii prin su!scriptie
pu!lica), cu precizarea atri!utiilor fiecareia si a conditiilor de cvorum si majoritate cerute pentru adoptarea
"otar%rilor# pentru societatea cu raspundere limitata, desi legea nu distinge ntre adunarile ordinare si
extraordinare, sta!ileste conditii speciale de cvorum si majoritate.
Cla"i$icarea adunarilor generale%co&#etenta
ceasta adunarea se ntruneste cel putin o data pe an, n cel mult - luni de la nc"eierea exercitiului
financiar. .a se tine la sediul societatii si n localul indicat n convocare.
dunarea ordinara poate sa discute si sa decida asupra oricarei pro!leme nscrise n ordinea de zi.
&otrivit legii, ea are urmatoarele co&#etente:
sa discute, sa apro!e sau sa modifice !ilantul conta!il, dupa ascultarea raportului consiliului de
administratie, directoratului, consiliului de supraveg"ere sau cenzorilor#
sa fixeze dividendul cuvenit asociatilor (actionarilor)#
sa aleaga si sa revoce mem!rii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveg"ere
si cenzorii#
sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar, sa demita auditorul financiar, la societatile
auditate#
sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul n curs pentru mem!rii consiliilor (de administratie* de
supraveg"ere) sau a cenzorilor, daca nu s$a sta!ilit prin actul constitutiv#
sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie * de supraveg"ere#
sa sta!ileasca !ugetul de venituri si c"eltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul
financiar urmator#
sa "otarasca gajarea, nc"irierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale societatii.
'n "ocietatea #e actiuni "i "ocietatea (n co&andita #e actiuni, pentru validitatea deli!erarilor adunarii
generale ordinare, la prima convocare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin )*
/ din numarul de drepturi de vot, iar "otar%rile se iau de catre actionarii care detin majoritatea a!soluta
(adica jumatate plus unu) din capitalul social reprezentat n adunare (daca actul constitutiv nu prevede
altfel)# daca nu se realizeaza prezenta ceruta sau majoritatea necesara luarii "otar%rii, adunarea se va
ntruni, la o a doua convocare, put%nd sa deli!ereze oricare ar fi partea de capital reprezentata de
actionarii prezenti, iar "otar%rile se iau cu majoritatea celor prezenti.
Conform modificarilor aduse 'egii ()*+, prin 'egea //)*0,,1, au dreptul sa ceara introducerea unor noi
puncte pe ordinea de zi unul sau mai multi actionari reprezent%nd, individual sau mpreuna, cel putin -2
din capitalul social. celasi procent sau c"iar o cota mai mica, daca n actul constitutiv se prevede astfel,
poate cere consiliului de administratie * directoratului convocarea adunarii generale. C%nd consiliul de
administratie * directoratul nu convoaca 3, instanta de la sediul societatii va putea autoriza
convocarea 3. Costurile convocarii si c"eltuielile de judecata sunt suportate de societatea comerciala.
La "ocietatea cu ra"#undere li&itata adunarea decide prin votul reprezent%nd majoritatea a!soluta a
asociatilor si a partilor sociale (se cere deci, cumulativ, procentul de -,2 plus unu din numarul
asociatilor, c%t si conditia ca ei sa reprezinte jumatate plus unu din totalul partilor sociale).
'n ca)ul "ocietatii (n nu&e colecti* "i (n co&andita "i&#la, "otar%rile se iau prin votul asociatilor ce
reprezinta majoritatea a!soluta a capitalului social (de exemplu: pentru alegerea si revocarea
administratorilor), dar pentru modificarea actului constitutiv se cere votul unanimitatii (de exemplu: pentru
majorarea capitalului social).
n cazul constituirii societatii prin "u+"cri#tie #u+lica (posi!ila doar la societatea pe actiuni si societatea
n comandita pe actiuni) prima adunare la care participa su!scriitorii de actiuni poarta denumirea de adunare
constitutiva (fiind menita a pune !azele desfasurarii activitatii n noile conditii date de participarea noilor actionari).
n termen de cel mult )- zile de la data nc"iderii su!scrierii, fondatorii tre!uie sa convoace adunarea
constitutiva, printr$o nstiintare pu!licata n 4onitorul 5ficial.
&entru a fi legal constituita, se cere prezenta a jumatate plus unu din numarul su!scriitorilor acceptanti,
iar "otar%rile se iau cu votul majoritatii simple a celor prezenti.
'a aceasta adunare:
nu au drept de vot acceptantii care au constituit aporturi n natura (pentru deli!erarile privind
aporturile lor)#
fiecare acceptant are dreptul doar la un vot (principiul proportionalitatii nu este aplicat deoarece unul
din scopurile adunarii este tocmai acela de a apro!a su!scrierile si n functie de acestea se va decide
numarul de actiuni ce revine fiecarui acceptant)#
reprezentarea actionarilor este permisa, dar un acceptant nu poate sa reprezinte mai mult de -
su!scriitori#
se va citi raportul expertilor pentru evaluarea aporturilor n natura si va avea loc avizarea avantajelor
fondatorilor si a operatiunilor ce urmeaza a fi preluate de societate#
se va exercita dreptul acceptantilor de a se retrage daca valoarea aporturilor n natura sta!ilita de
experti este mai mica cu )*- fata de cea sta!ilita de fondatori n prospectul de emisiune.
n atri+utiile adunarii con"tituti*e intra:
verificarea existentei varsamintelor#
examinarea si validarea rapoartelor expertilor#
discutarea si apro!area actului constitutiv al societatii#
apro!a participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile nc"eiate n contul societatii#
numirea primilor mem!ri ai consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveg"ere si
primii cenzori sau auditori financiari#
ceasta adunare se ntruneste ori de c%te ori este nevoie pentru a se lua o "otar%re n pro!leme ce au
caracter deose!it, cum ar fi: prelungirea duratei societatii, marirea sau reducerea capitalului social# sc"im!area
o!iectului ori formei societatii# mutarea sediului# fuziunea cu alte societati# dizolvarea etc. adica, aspecte ce privesc
modificarea actului constitutiv.
Viz%nd pro!leme grave pentru viata societatii comerciale, conditiile de cvorum si majoritate sunt mai
riguroase, astfel:
#entru "ocietatea #e actiuni "i "ocietatea (n co&andita #e actiuni, pentru validitatea deli!erarilor adunarii,
este necesara prezenta actionarilor reprezent%nd ( */ din capitalul social (daca actul constitutiv nu prevede
altfel), iar "otar%rile se iau cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul
social# la convocarea a doua, prezenta necesara este cea reprezent%nd jumatate din capitalul social, iar
"otar%rile se iau cu votul unui numar de actionari reprezent%nd )*( din capitalul social. &otrivit noilor dispozitii
legale, dunarea generala extraordinara a actionarilor poate delega consiliului de administratie sau, dupa caz,
administratorului unic, exercitiul atri!utiilor sale privind: mutarea sediului, sc"im!area o!iectului de activitate,
majorarea capitalului social, reducerea sau rentregirea lui prin emisiune de noi actiuni si conversia actiunilor
dintr$o categorie n alta#
la "ocietatea cu ra"#undere li&itata este necesar votul tuturor asociatilor (daca actul constitutiv nu prevede
altfel)#
la "ocietatile de #er"oane, n tacerea legii, se impune tot principiul unanimitatii (cu at%t mai mult cu c%t
societatea cu raspundere limitata, ca forma mixta, ntre societati de persoane si cele de capital, are nevoie de
votul tuturor asociatilor).
Vala!ile doar n cazul societatilor de capitaluri (societatea pe actiuni si societatea n comandita pe
actiuni) sunt adunari ce cuprind gruparea actionarilor ce detin categorii aparte de actiuni. stfel, 'egea nr. ()*)++,
repu!licata, distinge ntre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni #re$erentiale cu di*idend #rioritar "i
$ara dre#t de *ot, dar si adunarile speciale constituite din acei actionari ce "e aduna (n "co#ul de a%"i #rote,a
intere"ele privind modificarea drepturilor si o!ligatiilor ce le revin n legatura cu actiunile ce le detin.
4- Ad&ini"trarea "ocietatii

Vointa oricarei societati comerciale este exprimata de adunarea generala, dar este adusa la ndeplinire
prin organele de executie, care realizeaza administrarea (gerarea) societatii.
Conform 'egii nr. ()*)++, repu!licata o societate comerciala, indiferent de forma ei juridica poate fi
administrata de unul sau mai multi administratori. &luralitatea de administratori nu este institutionalizata n cazul
societatilor de persoane si a societatii cu raspundere limitata, iar n cazul societatilor de capitaluri este organizata
su! forma unor organe colegiale: consiliu de administratie si comitet de directie.
stfel:
(n "ocietatea (n nu&e colecti*, gestiunea este asigurata de unul sau mai multi administratori, de regula ei
nsisi asociati# fiecare administrator av%nd dreptul sa reprezinte societatea (daca actul constitutiv nu prevede
altfel)#
(n "ocietatea (n co&andita "i&#la, administrarea se ncredinteaza unuia sau mai multor asociati comanditati
(daca un comanditar ar face acte de administrare fara mputernicire, va deveni automat asociat comanditat,
raspunz%nd solidar si nelimitat pentru o!ligatiile sociale)#
(n "ocietatea #e actiuni administrarea poate fi facuta de un administrator sau de mai multi# c%nd sunt mai
multi se constituie un consiliu de administratie care poate delega o parte din puterile sale unui comitet de
directie, compus din mem!rii alesi dintre administratori# presedintele consiliului de administratie este si
director general sau director al societatii, conduc%nd si comitetul de directie# consiliul de administratie poate
angaja, pentru executarea operatiilor societatii, directori executivi, care sunt functionari ai societatii, nefac%nd
parte nici din consiliul de administratie, nici din comitetul de directie#
(n "ocietatea (n co&andita #e actiuni, administrarea societatii este ncredintata unuia sau mai multor
comanditati#
(n "ocietatea cu ra"#undere li&itata administrarea este realizata de unul sau mai multi administratori
(asociati sau terti).
Conditii #entru de"e&narea ad&ini"tratorilor
administratorii sunt numiti temporar si sunt reeligi!ili# numarul lor fiind impar#
primii administratori pot fi numiti pe 0 ani, iar daca nu s$a prevazut durata mandatului, pentru cei ulteriori
mandatul este de maxim / ani#
persoanele care nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanti ai societatii#
poate fi administrator o persoana fizica sau o persoana juridica, dar n acest ultim caz, persoana juridica
va desemna un reprezentant $ o persoana fizica# directorii la 6 n sistemul unitar, respectiv mem!rii
directoratului, n sistemul dualist nu pot fi dec%t persoane fizice#
administratorul va tre!ui sa nc"eie o asigurare de raspundere profesionala. Daca activitatea sa va
produce prejudicii societatii comerciale, aceasta se va putea despagu!i din polita de asigurare.
Desi 'egea //)*0,,1 de modificare a legii ()*)++, cuprinde la sf%rsitul reglementarii calitati de
administrator , enumerarea unor dispozitii comune pentru sistemul unitar si sistemul dualist, noi le vom prezenta n
primul r%nd pe acestea (sect./.0.).), apoi pe cele specifice sistemului unitar (sect./.0.0.) si n fine, cele specifice
sistemului dualist (sect./.0.(.).
4-! Calitatea de ad&ini"trator O+ligatii Ra"#undere
.i"#o)itii co&une at/t "i"te&ului unitar de ad&ini"trare c/t "i celui duali"t
Ca noutate fata de reglementarea anterioara, administratorul tre!uie sa accepte n mod expres calitatea
de mandatar. ceasta nseamna ca se nc"eie un contract de &andat (n $or&a "cri"a (care va fi un contract de
administrare n cazul functiilor executive, de exemplu, pentru director sau mem!rii directoratului# sau o acceptare
urmata de semnarea contractului pentru functiile neexecutive). Dupa unele opinii formulate n doctrina, semnarea
acestui contract si interdictia cumularii calitatii de administrator cu cea de salariat al societatii comerciale ar muta
competenta litigiilor societate (angajator) $ administrator (salariat) din dre#tul &uncii, unde protectia angajatului
este deose!ita, procedura desfacerii contractului fiind mai complicata, n dre#tul co&ercial, unde e suficienta
decizia de revocare data de 3, consiliul de administratie sau consiliul de supraveg"ere care sa conduca la
ncetarea contractului.
ctiunea n raspundere pentru prejudiciile provocate de administrator apartine 3 ordinara (vala!ila
daca sunt prezenti actionarii ce reprezinta )* / din numarul total de voturi, decizia se ia cu majoritatea voturilor
exprimate). 7nitiativa actiunii n despagu!iri poate apartine si actionarilor ce reprezinta -2 din capitalul social.
ceasta posi!ilitate corespunde reglementarii 5.CD n materie, respectiv Cartei guvernarii corporative, potrivit
careia actionarii, c"iar minoritari, tre!uie protejati.
Dintre o!ligatiile specifice administratorilor enuntate n sectiunea 777 din 'egea //)*0,,1 ce contine
dispozitii comune, enumeram: interdictia de a $i ad&ini"tratori pentru persoanele ce nu pot fi
fondatori, interdictia pentru administratorul persoana fizica de a exercita conco&itent &ai &ult de 0
&andate de administrator (cu exceptia situatiei detinerii a o )*/ din numarul de actiuni), o+ligatia de non%
concurenta, respectiv de a nu desfasura, pe cont propriu sau al altei persoane, activitate de administrator sau
cenzor sau auditor intern ntr$o societate concurenta, o+ligatia (nregi"trarii calitatii la 8egistrul
Comertului, #o"i+ilitatea de a (nc1eia acte ,uridice n numele si pe seama societatii, c/nd ace"tea de#a"e"c !2
- din *aloarea conta+ila a acti*elor, nu&ai cu a#ro+area A3A extraordinara, posi!ilitatea
sta!ilirii re&uneratiei prin actul constitutiv sau prin "otar%rea 3 sau a remuneratiei suplimentare a directorilor
sau mem!rilor directoratului prin "otar%rile consiliului de administratie, respectiv al celui de supraveg"ere, precum
si posi!ilitati noi de convocare sau de vot, prin &i,loace de co&unicare la di"tanta sau posi!ilitatea *otului
unani& (n "cri", fara a mai fi necesara o ntrunire a organului competent, daca actul constitutiv prevede o astfel
de posi!ilitate, justificata prin urgenta situatiei.
&rintre dispozitiile comune se regaseste cea legata de posi!ilitatea di)ol*arii "ocietatii prin decizia 3
extraordinara, daca acti*ul net (calculat ca diferenta ntre totalul activelor si totalul datoriilor societatii comerciale)
s$a di&inuat la &ai #utin de !2- din *aloarea capitalului social su!scris# exista si posi!ilitatea ca instanta sa
acorde un ragaz (termen de gratie) de 1 luni pentru regularizarea situatiei.
Consideram ca, desi reglementate fie la sistemul dualist fie la cel unitar, tot la dispozitii comune tre!uiau
prezentate o!ligatiile de: prudenta si diligenta, loialitate (cu reglementarea conflictului de interese),
confidentialitate, independenta, conceptul 9deciziei de afaceri9, caracteristicile administratorului indiferent daca
societatea comerciala a ales "i"te&ul cla"ic: consiliu de administratie unic cu atri!utii neexecutive, adica de
supraveg"ere si control dar si executive (n acest sistem conducatorii sunt selectionati dintre administratori)
sau "i"te&ul ger&an, introdus de noua lege, n care administrarea e organizata pe doua nivele: un consiliu de
supraveg"ere, cu atri!utii doar de control, si un directorat cu atri!utii eminamente executive.
Desi este reglementata expres pentru mem!rii consiliului de administratie, consideram ca o!ligatia de a$
si exercita mandatul cu !una$credinta, prudenta sidiligenta unui !un administrator, sunt explicate n 'egea
//)*0,,1 ntr$un sens nou, prin preluarea conceptului 9!ussiness judgement rule9 din dreptul american. Conform
acestuia, o 9deci)ie de a$aceri9 adoptata ntr$o situatie prezumata ca fiind n interesul societatii, l a!solva pe
administrator de raspundere c"iar daca ulterior se va dovedi ca decizia era gresita (n sensul de a prejudicia
societatea comerciala). n acelasi articol de lege este prevazuta o!ligatia administratorilor de a$si exercita
mandatul cu loialitate, n interesul societatii, dar si de a nu di*ulga in$or&atii con$identiale si secrete de afaceri
la care au acces n calitatea lor de mandatari. 5!ligatia su!zista si dupa ncetarea mandatului, cu precizarea ca
ntinderea acestor o!ligatii va fi prevazuta n contractul de reprezentare.
ntelesul o!ligatiei de informare ce revine administratorilor, dar si mem!rilor directoratului sau entitatii ce
tin evidenta actionariatului (a se vedea n acest sens societatile de registru ndelungat privat) este acela de a pune
la dispozitia actionarilor si oricaror altor solicitanti informatiile privind structura actionariatului respectivei societati,
eli!er%nd, la cerere, contra$cost, certificate privind aceste date.
Dintre principiile 3uvernarii corporative formulate de 5.CD, legea rom%na a preluat inde#endenta
ad&ini"tratorilor, respectiv o!ligatia acestora de a judeca o!iectiv, n interesul societatii comerciale, independent
de interesele conducerii, ale vreunui actionar semnificativ sau vreunui partid politic. stfel, pentru supraveg"erea
conducatorilor societatii comerciale, prin actul constitutiv sau prin "otar%rea 3 se poate prevedea ca unul sau
mai multi administratori sa fie independent.
'a desemnarea ca administrator independent se au n vedere urmatoarele criterii:
a) sa nu fie director al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori a ndeplinit o astfel de
functie n ultimii - ani#
!) sa nu fi fost salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori a avut un astfel de
raport de munca n ultimii - ani#
c) sa nu primeasca sau sa nu fi primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta o
remuneratie suplimentara sau alte avantaje, altele dec%t cele corespunz%nd calitatii sale de administrator
neexecutiv#
d) sa nu fie actionar semnificativ al societatii#
e) sa nu ai!a sau sa nu fi avut n ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlata de
aceasta, fie personal, fie ca asociat, actionar, administrator, director sau salariat al unei societati care are
astfel de relatii cu societatea#
f) sa nu fie sau sa nu fi fost n ultimii ( ani asociat ori salariat al actualului auditor financiar al societatii sau
al unei societati controlate#
g) sa nu fie director ntr$o alta societate n care un director al societatii este administrator neexecutiv#
") sa nu fi fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de ( mandate#
i) sa nu fie sot*sotie sau ruda p%na la gradul al 7V$lea inclusiv cu un director al societatii sau cu o persoana
aflata n una dintre situatiile prevazute la lit. a$").
Cu unele exceptii, administratorul care are, direct sau indirect (sot*sotie, rude sau afini p%na la gradul 7V
inclusiv) interese contrare intereselor societatii tre!uie sa nstiinteze despre acestea pe ceilalti administratori,
cenzori sau auditori interni, si sa nu participe la deli!erari legate de aceasta operatiune.
Si"te&ul unitar de ad&ini"trare a "ocietatilor co&erciale
&rin "i"te& unitar de administrare urmeaza sa ntelegem ca o societate comerciala este administrata
de un con"iliu de ad&ini"tratie, n cadrul caruia se face diferenta ntre administratori cu $unctii executi*e si
administratori cu $unctii neexecuti*e.
Diferenta dintre administratorii executivi si cei neexecutivi este formulata prin 'egea //)*0,,1 conform
careia , c%nd are loc o delegare a atri!utiilor de conducere catre directori, acestia vor ndeplini functiile executive,
urm%nd ca majoritatea mem!rilor consiliului de administratie sa fie formata din administratori neexecutivi (adica cei
ce nu au fost numiti directori).
A Ad&ini"tratori
! Co&#etenta de nu&ire
:umirea se face fie prin actul constitutiv, fie de catre 3 ordinara.
stfel, #ri&ii ad&ini"tratori sunt numiti prin actul constitutiv, iar cei nu&iti ulterior, prin 3 ordinara.
Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de mem!rii ultimului consiliu de
administratie sau de catre actionari.
n caz de *acanta a unui fost administrator consiliul de administratie numeste administratori provizorii
p%na la convocarea 3, daca actul constitutiv nu prevede altfel.
Daca administratorii nu convoaca 3, orice parte interesata se poate adresa instantei judecatoresti
teritorial competente care sa desemneze persoane nsarcinata cu convocarea 3. ;aptul ca oricine poate apela
la ajutorul instantei este explica!il mai ales n ipoteza n care vacanta postului determina scaderea numarului de
administratori su! minimul legal.
&ersoana care are atri!utia de a convoca 3 poate fi:
unicul ad&ini"trator, c%nd vrea sa renunte la mandat#
cen)orii, n caz de deces sau imposi!ilitate fizica de exercitare a functiei de catre administratorul unic#
c%nd nu exista cenzori, oricare actionar ce se adreseaza instantei care$l poate desemna c"iar pe acel
actionar sau pe altul n vederea convocarii 3.
- Calitatea de ad&ini"trator
&oate fi administrator fie o #er"oana $i)ica, cu capacitate deplina de exercitiu, pentru ca cel ce gereaza
afacerile altuia tre!uie sa depuna maximum de diligenta pentru !unul mers al societatii comerciale, sau
o #er"oana ,uridica. n acest al doilea caz, conform 'egii //)*0,,1, c%nd o persoana juridica este numita
administrator sau mem!ru al consiliului de administratie, tre!uie sa desemneze o persoana fizica, ca reprezentant
permanent. ctele persoanei fizice nu exonereaza de raspundere persoana juridica ce a desemnat$o, cu alte
cuvinte, raspund n mod solidar.
dministratorii pot fi actionari sau nu la societatea pe care o gereaza. Despre administratorul
independent si conditiile pe care tre!uie sa le ndeplineasca pentru a fi independent s$a realizat o prezentare n
sectiunea anterioara, dedicata dispozitiilor comune.
4 .urata &andatului
4andatul administratorilor poate varia ntre 0 ani (primii administratori) si maxim / ani (administratorii
ulteriori).
dministratorii sunt reeligi!ili, c%nd prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
4andatul tre!uie acceptat n mod expres de catre administrator, iar ca noutate, o persoana fizica poate
exercita conco&itent 0 &andate n societati pe actiuni cu sediul n 8om%nia. &ersoana ce depaseste numarul de
mandate prevazut de lege, tre!uie sa demisioneze n termen de o luna de la data aparitiei situatiei de
incompati!ilitate, din ultima functie o!tinuta n ordinea cronologica a numirilor, fie ca e vor!a de calitatea de
administrator, mem!ru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveg"ere. Ca efect va tre!ui sa
restituie remuneratiile si !eneficiile primite de la societatea comerciala respectiva.
7mportant este de retinut faptul ca deli!erarile si deciziile la care a luat parte n exercitarea mandatului la
care tre!uie sa renunte, ra&/n *ala+ile, c"iar daca aparuse situatia de incompati!ilitate.
4 Nu&arul ad&ini"tratorilor
6ocietatea comerciala pe actiuni poate fi administrata de unul sau mai &ulti ad&ini"tratori, numarul lor
tre!uie sa fie i&#ar.
n cazul pluralitatii administratorii formeaza un consiliu de administratie.
'egea institutie o!ligativitatea numarului &ini& de 4 ad&ini"tratori pentru societatile comerciale care
fac o!iectul o!ligatiei legale de auditare. 6unt supuse acestei o!ligatii societatile comerciale ale caror situatii
financiare intra su! incidenta reglementarilor conta!ile armonizate cu directivele europene si standardele
internationale de conta!ilitate.
0 Con$lict de intere"e (ntre ad&ini"trator "i "ocietate
C%nd un administrator are ntr$o anumita operatiune, fie direct, fie indirect, interese contrare intereselor
societatii comerciale, tre!uie sa nstiinteze despre aceasta situatie pe ceilalti administratori si pe cenzori sau
auditori interni, pentru a nu lua parte la nicio deli!erare legata de acea operatiune.
8egimul juridic va fi identic n cazul n care ntr$o anumita operatiune sunt interesate sotul*sotia sa,
rudele sau afinii sai p%na la gradul 7V inclusiv.
7nterdictia nu functioneaza, daca n actul constitutiv nu se prevede altfel, pentru ipotezele n care o!iectul
votului l constituie fie o$erirea "#re "u+"crierecatre administratorul n cauza sau a persoanelor considerate
rudele lui, de actiuni sau o!ligatiuni ale societatii, fie acordarea de catre ad&ini"tratorul n cauza sau rudele
sale, a unui (&#ru&ut (sau constituirea unei garantii) n folosul societatii comerciale.
5 O#eratiuni ce nu "e #ot (nc1eia (ntre "ocietatea co&erciala "i ad&ini"trator
a) .ste interzisa creditarea administratorilor de catre societatea comerciala c%nd aceasta m!raca forma
acordarii de mprumuturi administratorilor# acordarea de avantaje financiare cu ocazia nc"eierii de catre
administratori cu societatea comerciala a unor operatiuni de livrari de !unuri, prestari servicii sau executare de
lucrari# garantarea directa sau indirecta a unor mprumuturi acordate administratorilor# garantarea directa sau
indirecta a executarii unor o!ligatii personale ale administratorilor fata de terti# do!%ndirea cu titlu oneros, sau platii
unei creante ce are ca o!iect un mprumut de care !eneficiaza administratorii sau alta prestatie personala a
acestora.
7nterdictia se aplica si c%nd operatiunile vizate sunt nc"eiate n interesul sotului*sotiei, rudelor sau afinilor
p%na la gradul 7V ale administratorilor.
celasi regim juridic de interdictie se aplica n cazul operatiunilor ce privesc o societate civila sau
comerciala la care una din persoanele enumerate mai nainte este administrator, ori detine singura sau mpreuna
cu una din persoanele din lista de mai sus, o cota de &ini& -67 din capitalul social su!scris. sadar, c%nd exista
o relatie de afiliere si un procent de detineri ce depaseste 0,2, se considera ca de efectele operatiunii va
!eneficia direct sau indirect administratorul societatii comerciale, ca urmare a ndeplinirii criteriului controlului.
Doua sunt exceptiile n care nu se aplica interdictia:
c%nd operatiunile vizate nu depasesc ec"ivalentul n lei al sumei de -.,,, .uro#
c%nd conditiile n care se nc"eie operatiunea nu sunt mai favora!ile administratorilor sau persoanelor
apropiate lor, dec%t cele care, n mod o!isnuit, societatea le ofera tertelor persoane.
!) Sunt "u#u"e "anctiunii nulitatii a+"olute, n lipsa unor dispozitii contrare din actul constitutiv, actele
administratorului, nc"eiate n nume propriu, prin care se nstraineaza sau do!%ndesc !unuri catre sau de la
societatea comerciala, a caror valoare depaseste procentul de ),2 din valoarea activelor nete ale societatii,daca
nu exi"ta a#ro+area A3A extraordinara. .ste vor!a de ),2 din valoarea activelor nete raportate n situatia
financiara a anului precedent sau din valoarea capitalului social su!scris (c%nd o situatie financiara nu a fost nca
prezentata si apro!ata).
ceste dispozitii sunt vala!ile si c%nd este vor!a de operatiuni de (nc1iriere "au lea"ing.
n general, c%nd actul constitutiv nu dispune altfel, do!%ndirea sau nstrainarea de !unuri, n nume
propriu, de la sau catre societatea comerciala tre!uie mai nt%i apro!ate de 3 extraordinara, su! sanctiunea
nulitatii a!solute.
celasi regim juridic se aplica operatiunilor nc"eiate cu sotul*sotia, ruda sau afin al administratorului,
p%na la gradul 7V inclusiv, sau daca se regaseste criteriul controlului cu ponderea lui 0,2 analizata la lit. a de mai
sus.
8 3arantii
u fost a!rogate dispozitiile 'egii ()*)++, privind sistemul de garantii n cazul administratorilor, care n
reglementarea anterioara sugerau natura juridica de functionar a administratorului. Conform 'egii //)*0,,1
sistemul de garantie este nlocuit cu o!ligatia administratorului de a nc"eia o asigurare de raspundere
profesionala.
9 O+ligatiile ad&ini"tratorilor
cceptarea expresa a mandatului de administrare, non$concurenta, diligenta si prudenta, loialitatea,
confidentialitatea, independenta, sunt o!ligatii ale administratorilor care au fost analizate n cadrul sectiunii privind
dispozitiile comune.
: Re&uneratie
8emuneratia administratorilor se sta!ileste prin act constitutiv sau prin "otar%rea 3. ceeasi este
competenta si pentru fixarea limitelor generale ale tuturor remuneratiilor, inclusiv ale celor suplimentare, care vom
vedea, se acorda mem!rilor consiliilor de administratie* de supraveg"ere nsarcinati cu functii speciale sau ale
directorilor* mem!rilor directoratului.
!6 Ra"#underea ad&ini"tratorilor
8aspunderea este ntemeiata pe regulile mandatului comercial, ca act conex unor acte*fapte o!iective de
comert.
8aspunderea administratorilor este solidara pentru:
realitatea varsamintelor efectuate de asociati#
existenta registrelor legale si corecta lor tinere#
exacta ndeplinire a "otar%rilor 3#
stricta ndeplinire a ndatoririlor sta!ilite de lege si de actul constitutiv.
Creditorii societatilor comerciale vor putea intenta actiune n raspundere mpotriva administratorilor doar
n caz de desc"idere a procedurii reglementate de 'egea <-*0,,1 privind insolventa. Daca potrivit acestei legi
fapta administratorului se ncadreaza ntre fapte penale, acesta este decazut din dreptul de a mai detine calitatea
de administrator pe o perioada de - ani de la data ram%nerii irevoca!ile a "otar%rii de condamnare.
dministratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele altor persoane: directori
sau de personalul ncadrat, daca dauna s$a produs ca urmare a nendeplinirii o!ligatiei de supraveg"ere de catre
administratori.
8aspunderea administratorilor este solidara cu predecesorii lor imediati daca, desi aveau cunostinta de
neregulile acestora, nu le$au comunicat cenzorilor sau auditorilor.
6ingura modalitatea de a nlatura solidaritatea pasiva apare n ipoteza n care administratorul a cerut
consemnarea mpotrivirii lui, n registrul deciziilor consiliului de administratie, care s$a comunicat n scris si
cenzorilor sau auditorilor.
ctiunea n raspundere contra administratorilor, pentru daunele produse societatii comerciale, apartine
adunarii generale, moment din care mandatul administratorilor nceteaza de drept.
Daca adunarea generala nu introduce actiunea n raspundere, si nici nu da curs propunerii unuia sau
mai multor actionari de a initia o astfel de actiune, au dreptul sa introduca actiunea actionarii reprezent%nd cel
#utin 02 din capitalul social, n nume propriu, dar n contul societatii.
; Con"iliul de ad&ini"tratie
! Nu&ire
:umirea primilor mem!ri ai consiliului de administratie la societatile constituite prin su!scriptie pu!lica, se
face de adunarea constitutiva. Desi regula este cea a votului desc"is n 3, pentru alegerea mem!rilor
consiliului de administratie este o!ligatoriu *otul "ecret.
- Con*ocare
Consiliul de administratie se ntruneste cel putin o data la trei luni.
Comunicarea se face, de regula, de presedintele consiliului, dar e posi!ila si convocarea la cererea
motivata a cel putin 0 din mem!rii consiliului sau a directorului general.
Convocarea tre!uie sa fie facuta cu suficient timp nainte pentru ca administratorii sa se informeze
despre ea. De aceea termenul de nt%lnire se poate sta!ili prin decizie a consiliului. Convocarea va cuprinde: data,
locul de desfasurare si ordinea de zi (se admite ca n situatii de urgenta se pot a!orda si alte pro!leme dec%t cele
de la ordinea de zi).
'a fiecare sedinta se redacteaza un proces$ver!al cu numele participantilor, ordinea deli!erarilor,
deciziile luate, numarul de voturi ntrunite si opiniile separate.
&entru a fi vala!il procesul$ver!al tre!uie semnat de presedintele de sedinta si nca cel putin un
administrator.
&ot participa la sedinta consiliului, fara drept de vot: cenzorii*auditorii, directorii (daca sunt si
administratori atunci au drept de vot).
&entru validitatea deciziilor consiliului e necesara prezenta a cel #utin ,u&atate din numarul mem!rilor,
daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel, iar deciziile se iau cu votul majoritatii mem!rilor prezenti (doar
pentru numirea sau revocarea presedintelui se cere *otul &a,oritatii mem!rilor consiliului, nu a celor prezenti).
.ste posi!ila reprezentarea mem!rilor consiliului, dar un mem!ru prezent nu poate reprezenta dec%t un
singur mem!ru a!sent. .ste posi!ila participarea la sedintele consiliului si prin intermediul &i,loacelor de
co&unicare la di"tanta, dar numai daca, si n conditiile prevazute de actul constitutiv.
Consiliul cuprinde un numar impar de mem!rii pentru a usura procesul votului. n caz de paritate de
voturi, presedintele consiliului are *otul deci"i* (cu exceptia cazului c%nd acesta este si directorul societatii n
acelasi timp# n orice situatie n care presedintele n functie nu poate vota se va alege un presedinte de sedinta).
Daca exista paritate de voturi si presedintele nu poate !eneficia de votul decisiv, #ro#unerea "e
con"idera re"#in"a, pentru nentrunirea voturilor.
.ste posi!il si *otul unani& ex#ri&at (n "cri", fara a mai fi necesara ntrunirea consiliului de
administratie, daca actul constitutiv prevede o astfel de posi!ilitate, justificata de urgenta unor situatii si de
protejarea intereselor societatii. :u este admisa aceasta procedura pentru apro!area situatiilor financiare anuale
sau a capitalului autorizat.
4 Co&#onenta <re"edintele
sa cum aratam la nceputul sectiunii privind sistemul unitar, c%nd are loc delegarea de competenta n
favoarea unor directori, &a,oritatea mem!rilor consiliului va fi formata din administratori neexecutivi# executivi fiind
administratorii $ directori.
&rin actul constitutiv se poate prevedea ca unul sau mai multi administratori sa fie independenti.
<re"edintele consiliului poate fi:
ales de mem!rii consiliului#
sau, daca actul constitutiv o prevede, numit de 3 ordinara, aceeasi 3 ce numeste si consiliul .
.l este numit pentru o perioada ce nu poate depasi durata mandatului sau de administrator (0, / ani).
&oate fi revocat oric%nd, dar de catre organismul care l$a ales (consiliu), sau l$a numit (3 ordinara).
.l coordoneaza activitatea consiliului si raporteaza 3 despre aceasta, veg"ind la !una functionare a
organelor societatii (de exemplu votul decisiv n caz de paritate).
Consiliul de administratie poate nsarcina un alt administrator cu ndeplinirea functiei de presedinte, doar
n caz de imposi!ilitate temporara n care s$ar afla presedintele ales*numit.
4 Co&#etenta "i luarea deci)iilor
a) =na dintre cele mai importante atri+utii ale con"iliului este aceea de a "u#ra*eg1ea acti*itatea
directorilor. n acest sens, orice administrator poate solicita directorilor informatii ce se refera la conducerea
operativa a societatii. Despre toate operatiunile ntreprinse, directorul are o!ligatia sa informeze consiliul de
administratie, cu at%t mai mult cu c%t revocarea directorilor poate fi decisa oric%nd de consiliu.
+= Co&#etente ce nu #ot $i delegate directorilor
n cazul n care consiliul de administratie deleaga directorilor atri!utiile de conducere a societatii, puterea
de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie pastreaza nsa atri!utia
de re#re)entare a "ocietatii (n ra#orturile cu directorii.
Consiliul de administratie nregistreaza la registrul comertului numele persoanelor mputernicite sa
reprezinte societatea, mention%nd daca ele actioneaza mpreuna sau separat. cestea depun la registrul
comertului specimene de semnatura.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de !aza, care nu #ot $i delegate directorilor:
sta!ilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii#
sta!ilirea sistemului conta!il si de control financiar si apro!area planificarii financiare#
numirea si revocarea directorilor si sta!ilirea remuneratiei lor#
supraveg"erea activitatii directorilor#
pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea "otar%rilor
acesteia#
consiliul de administratie, respectiv directoratul, e o!ligat ca n )- zile de la data apro!arii acestora, sa
depuna la oficiul 8egistrului Comertului copii ale situatiilor financiare anuale consolidate#
introducerea cererii pentru desc"iderea procedurii insolventei societatii, potrivit 'egii nr. <-*0,,1 privind
procedura insolventei. De asemenea nu pot fi delegate directorilor atri!utiile primite de catre consiliul de
administratie din partea adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie re#re)inta "ocietatea (n ra#ort cu tertii "i (n ,u"titie, n lipsa unei stipulatii
contrare n actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
&rin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi mputerniciti "a re#re)inte
"ocietatea, action%nd mpreuna sau separat. 5 astfel de clauza este opoza!ila tertilor. &rin acordul lor unanim,
administratorii care reprezinta societatea doar action%nd mpreuna pot mputernici pe unul dintre ei sa nc"eie
anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
Consiliul de administratie #oate crea co&itete con"ultati*e, formate din cel putin doi mem!rii ai
consiliului si nsarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu ela!orarea de recomandari pentru consiliu n domenii
precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor si personalului, sau nominalizarea de
candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor nainta consiliului n mod regulat rapoarte asupra
activitatii lor.
Cel #utin un &e&+ru al $iecarui co&itet tre+uie "a $ie ad&ini"trator neexecuti* inde#endent.
Comitetul de audit si cel de remunerare sunt formate numai din administratori neexecutivi. Cel putin un mem!ru al
comitetului de audit tre!uie sa detina experienta n aplicarea principiilor conta!ile sau n audit financiar.
n cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac o!iectul unei o!ligatii legale de
auditare financiara, crearea unui co&itet de audit n cadrul consiliului de administratie e"te o+ligatorie.
4entionam ca delegarea atri!utiilor executive si de conducere catre directori:
este $acultati*a fiind posi!il a fi consemnata n actul constitutiv sau ca decizie a 3#
este o+ligatorie n cazul societatilor a caror situatii financiare anuale fac o!iectul unei o!ligatii de
auditare financiara.
0 .irectorii
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia "au &ai &ultor directori, numind
pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre ad&ini"tratori "au din a$ara con"iliului de ad&ini"tratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr$o "otar%re a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru,
presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
.irector al "ocietatii #e actiuni e"te nu&ai acea #er"oana careia i%au $o"t delegate atri+utii de
conducere a "ocietatii. 5rice alta persoana, indiferent de denumirea te"nica a postului ocupat n cadrul societatii,
este exclusa de la aplicarea normelor 'egii nr. ()*)++, cu privire la directorii societatii pe actiuni. &ot detine
calitatea de director numai persoanele fizice.
Directorii sunt responsa!ili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, n limitele o!iectului
de activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv
consiliului de administratie si adunarii generale a actionarilor.
4odul de organizare a activitatii directorilor poate fi "ta+ilit #rin actul con"tituti* sau prin deci)ie a
con"iliului de ad&ini"tratie.
&rin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi mputerniciti sa reprezinte
societatea, action%nd mpreuna sau separat. 5 astfel de clauza este opoza!ila tertilor.
&rin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar action%nd mpreuna pot
mputernici pe unul dintre ei sa nc"eie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
n cazul n care consiliul de administratie deleaga directorilor atri!utiile de conducere a societatii, puterea
de a reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie pastreaza nsa atri!utia de reprezentare a societatii n raporturile cu directorii.
Consiliul de administratie nregistreaza la registrul comertului numele persoanelor mputernicite sa
reprezinte societatea, mention%nd daca ele actioneaza mpreuna sau separat. cestea depun la registrul
comertului specimene de semnatura.
Directorul general si*sau alti directori (daca acestia detin atri!utii delegate din partea consiliului de
administratie) *or (nc1eia cu "ocietatea un contract de ad&ini"trare >&anage&ent=, contract nc"eiat nu
pentru ca sunt cumulate doua atri!utii: de administrator si de director general*director, ci pentru ca functia de
director general*director implica delegarea unor atri!utii din partea consiliul de administratie, care o+liga la
"ta+ilirea unor ra#orturi caracteri)ate de #rinci#iul re*oca+ilitatii.
n ceea ce priveste revocarea, at%t n cazul administratorilor, c%t si n cazul directorilor, aceasta tre!uie
sa se faca cu ,u"ta cau)a, n caz contrar exist%nd dreptul la daune interese.
cest aspect reprezinta o noutate deoarece n vec"ea reglementare, revocarea se putea face ad
nutuu&, fara sa fie nevoie de vreo motivare.
n ceea ce priveste ra"#underea, dispozitiile 'egii //)*0,,1 privind administratorii se aplica si
directorilor.
8emuneratia directorilor este sta!ilita de consiliul de administratie, n limitele sta!ilite de actul constitutiv
sau de 3. 5rice avantaje se pot acorda directorilor n aceleasi conditii, daca se dovedesc a fi justificate n raport
cu ndatoririle specifice directorilor, dar si cu situatia economica a societatii comerciale.
8emuneratia directorilor, o!tinuta n temeiul contractului de mandat e asimilata, din punct de vedere
fiscal, cu veniturile din salarii si se nregistreaza ca atare.
8emuneratia este asimilata cu salariul si n aplicarea reglementarilor art. - din 'egea )+*0,,, privind
sistemul pu!lic de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare. sadar n
raportul dintre director si societatea comerciala se nasc o!ligatiile si drepturile specifice, inclusiv dreptul de
asigurare pentru accidente de munca si !oli profesionale, dar si drepturile si o!ligatiile specifice legislatiei privind
sistemul asigurarilor pentru somaj, si stimularea ocuparii fortei de munca, si din legislatia privind asigurarile de
sanatate.
5 Conclu)ii #ri*ind "i"te&ul unitar
=rmatoarele sunt caracteristicile sistemului unitar:
separatie ntre functia neexecutiva, de control (administrator neexecutiv) si cea executiva (directori) $
separatie o!ligatorie, n cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac o!iectul unei
o!ligatii legale de audit#
consiliul de administratie are o serie de competente de !aza care, pe de o parte, nu i pot fi retrase prin
actul constitutiv sau prin "otar%re a adunarii generale a actionarilor si pe care, pe de alta parte, consiliul
nu le poate delega directorilor societatii#
n cazul delegarii functiei executive catre directori, administratorii neexecutivi constituie majoritatea
consiliului de administratie#
notiunea de director (un concept nou) reprezinta administratorul sau persoana din afara consiliului de
administratie careia i$au fost delegate din partea consiliului de administratie atri!utii de conducere a
societatii (noua lege nlocuieste comitetul de directie $ organ colegial, cu reguli stricte, rigide de ntrunire
si luare a deciziei $ cu directorii $ activitate si raspundere individuala, nu colegiala)#
numar minim de administratori (n cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac
o!iectul unei o!ligatii legate de auditare)#
prin actul constitutiv sau prin "otar%re a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau
mai multi mem!ri ai consiliului de administratie tre!uie sa fie independenti (legea prevede, cu titlu
exemplificativ, criterii de evaluare a independentei administratorilor)#
crearea de comitete consultative n cadrul consiliului de administratie (ex. comitet de audit, comitet de
remuneratie)# comitetul de audit include un administrator independent, asadar consiliul de administratie al
societatilor pe actiuni o!ligate la auditare tre!uie sa ai!a si un administrator independent#
raporturile dintre societate si administratori (directori sau administratori neexecutivi) sunt guvernate de
regulile mandatului, neput%ndu$se nc"eia pentru ndeplinirea acestui mandat un contract de munca#
microntreprinderile si ntreprinderile mici n sensul 'egii (/1*0,,1 privind stimularea nfiintarii si
dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii, pot deroga de la prevederile 'egii //)*0,,1, respectiv de la
dispozitiile privind:
o numarul minim de ( administratori#
o revocarea presedintelui consiliului de administratie#
o delegarea o!ligatorie a unor atri!utii catre directori c%nd exista o!ligatia legala de auditare
financiara.
Si"te&ul duali"t de ad&ini"trare
&rin actul constitutiv al unei 6.. se poate mentiona ca sistem de administrare: fie sistemul unitar
(analizat anterior), fie cel duali"t. n acest ultim caz administrarea este realizata de un directorat si de
un con"iliul de "u#ra*eg1ere.
6e pot aduce modificari sistemului de administrare, pe durata functionarii societatii comerciale doar pe
!aza "otar%rii 3 extraordinare.
n cazul n care societatea comerciala opteaza pentru sistemul dualist de administrare, prevederile
privind cenzorii (conform 'egii ()*)++,) nu sunt aplica!ile.
A .irectorat
! Co&#etenta exclu"i*a
Conform 'egii //)*0,,1 conducerea "ocietatii revine n exclusivitate directoratului, ce ndeplineste
actele necesare si utile pentru realizarea o!iectului de activitate al societatii comerciale.
ctivitatea sa se desfasoara su! controlul consiliului de supraveg"ere.
Directoratul este cel ce reprezinta societatea comerciala n raport cu tertii, dar si n justitie. 8egula
functionarii directoratului este ca mem!rii directoratului reprezinta societatea action%nd mpreuna, dar, ca exceptie,
c%nd sunt toti mem!rii de acord, pot mputernici pe unul din ei sa nc"eie anumite operatiuni.
- Me&+rii directoratului
Cei ce fac parte din acest organism poarta denumirea de &e&+rii directoratului si nu de directori.
Dintre mem!rii directoratului cei mputerniciti sa reprezinte societatea vor fi nregistrati la 8egistrul
Comertului, unde$si depun si specimenul de semnatura.
Desemnarea mem!rilor directoratului se face de catre Consiliul de supraveg"ere, care numeste dintre ei
unul, cu functia de presedinte. t%t mem!rii c%t si presedintele nu pot fi dec%t persoane fizice.
Din punctul de vedere al numarului, c%nd este un singur mem!ru, acesta poarta denumirea de director
general unic. C%nd sunt mai multi mem!ri, numarul lor tre!uie sa fie impar.
Ca exceptie, numarul minim este de (, c%nd societatea comerciala are o!ligatia legala de auditare.
Durata mandatului este de maxim / ani.
4 Luarea deci)iilor
Daca n actul constitutiv nu se prevede altfel, pentru validitatea deciziilor e nece"ara #re)enta a cel putin
jumatate din numarul mem!rilor directoratului, iar1otar/rile "e iau cu votul majoritatii mem!rilor prezenti.
8eglementarile sunt identice cu cele prevazute pentru consiliul de administratie si n ceea ce priveste
reprezentarea mem!rilor a!senti, utilizarea mijloacelor de comunicare la distanta, si votul decisiv n caz de
paritate.
4Inco&#ati+ilitate
4em!rii directorului nu pot fi concomitent si mem!rii ai Consiliului de 6upraveg"ere.
8evocarea mem!rilor directoratului poate fi decisa tot de Consiliul de 6upraveg"ere, sau, c%nd actul
constitutiv prevede aceasta posi!ilitate, c"iar de catre 3 ordinara.
5!ligatiile administratorilor se aplica si mem!rilor directoratului, inclusiv rezolvarea cazului de vacanta a
postului. Ca si mem!rii consiliului de administratie, mem!rii directoratului pot cere daune$interese n caz de
revocare fara justa cauza.
0O+ligatii "#eci$ice directoratului
Cel putin o data la trei luni, directoratul prezinta un raport scris consiliului de supraveg"ere cu privire la
conducerea societatii, la activitatea acestuia dar si la posi!ila sa evolutie.
Directoratul comunica n timp util consiliului de supraveg"ere orice informatie cu privire la evenimentele
ce ar putea avea o influenta semnificativa asupra situatiei societatii.
Consiliul de supraveg"ere poate solicita directoratului orice informatii pe care le considera necesare
pentru exercitarea atri!utiilor sale de control si poate efectua verificari si investigatii corespunzatoare# fiecare
mem!ru al consiliului de supraveg"ere av%nd acces la informatiile transmise consiliului.
Directoratul nainteaza consiliului de supraveg"ere situatiile financiare anuale si raportul sau anual,
imediat dupa ela!orarea acestora.
>otodata, directoratul nainteaza consiliului de supraveg"ere propunerea sa detaliata cu privire la
distri!uirea profitului rezultat din !ilantul exercitiului financiar, pe care intentioneaza sa o prezinte adunarii
generale.
;Con"iliul de "u#ra*eg1ere
! Co&#etenta
Consiliul de supraveg"ere are ca atri!utii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat#
!) numeste si revoca mem!rii directoratului#
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu "otar%rile adunarii generale a operatiunilor de
conducere a societatii#
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveg"ere desfasurata.
&entru cazuri deose!ite, consiliul poate convoca 3.
Desi nu poate exercita atri!utii de conducere (acestea apartin doar directoratului), se poate nt%mpla ca
anumite tipuri de operatiuni sa nu poate fi efectuate dec%t cu acordul consiliului de supraveg"ere, daca actul
constitutiv contine dispozitii n acest sens.
Consiliul de supraveg"ere poate crea co&itete con"ultati*e, formate de regula din mem!rii sai (cel
putin 0) cu rolul de a desfasura investigatii si de a formula recomandari n domenii ca: auditul, remunerarea
conducerii, a consiliului si a personalului sau nominalizarea de candidati pentru functii de conducere.
&resedintele directoratului poate fi numit mem!ru n comitetul de nominalizarea creat de consiliul de
supraveg"ere, fara ca prin aceasta sa do!%ndeasca calitatea de mem!ru n consiliu.
Cel putin un mem!ru al fiecarui comitet creat facultativ tre!uie sa fie mem!ru independent al consiliului
de supraveg"ere. Cel putin un mem!ru al comitetului de audit tre!uie sa detina experienta relevanta n aplicarea
principiilor conta!ile sau n audit financiar.
n cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac o!iectul unei o!ligatii legale de
auditare financiara, crearea unui comitet de audit n cadrul consiliului de supraveg"ere este o!ligatorie.
Consiliul de supraveg"ere reprezinta societatea comerciala n raporturile acesteia cu directoratul, pe
care$l controleaza, si pe ai carei mem!rii i poate revoca.
-Me&+rii con"iliului de "u#ra*eg1ere
Nu&irea mem!rilor consiliului se face fie prin actul constitutiv (primii mem!rii), fie de catre 3 (cei
ulteriori). 8evocarea lor este posi!ila oric%nd, prin "otar%re 3, c%nd se o!tine votul a cel putin 0*( din numarul
voturilor actionarilor prezenti.
:umarul mem!rilor consiliului se sta!ileste prin act constitutiv, dar nu poate fi mai mic de ( si nici mai
mare de )). =nul din mem!rii este ales presedintele consiliului.
n cazul vacantei vreunui post de mem!ru n consiliu, acesta din urma poate numi provizoriu un mem!ru,
p%na la ntrunirea 3. Dispozitiile privind vacanta postului, cuprinse n 'egea //)*0,,1 pentru consiliul de
administratie sunt vala!ile si n cazul consiliului de supraveg"ere.
&entru mem!rii consiliului de supraveg"ere exista un numar de restrictii, si anume:
nu pot fi concomitent mem!ri ai directoratului#
nu pot fi salariati ai societatii#
o!ligatoriu sa existe cel putin un mem!ru independent, n cazul societatilor o!ligate la auditare.
.urata &andatului variaza ntre 0 si maxim / ani.
4 Luarea deci)iilor
Consiliul de supraveg"ere se ntruneste cel putin o data la trei luni.
&resedintele convoaca consiliul de supraveg"ere si prezideaza ntrunirea.
De asemenea, consiliul de supraveg"ere este convocat n orice moment la cererea motivata a cel putin
doi dintre mem!rii consiliului sau ai directoratului. Consiliul se va ntruni n cel mult )- zile de la convocare.
Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului, autorii cererii pot convoca ei nsisi
consiliul, sta!ilind ordinea de zi a sedintei.
4em!rii directoratului pot fi convocati la ntrunirile consiliului de supraveg"ere, dar nu au drept de vot.
'a fiecare sedinta se va ntocmi un proces$ver!al, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi,
ordinea deli!erarilor, deciziile luate, numarul de voturi ntrunite si opiniile separate.
&rocesul$ver!al este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt mem!ru prezent
al consiliului.
n ceea ce priveste vala!ilitatea deciziilor, cvorumul cerut la deli!erari, reprezentarea mem!rilor a!senti,
utilizarea mijloacelor de comunicare la distanta si votul decisiv n caz de paritate, se aplica reglementarile din
'egea ()*)++,, modificata prin 'egea //)*0,,1, privitoare la consiliul de administratie si directorat.
4.re#turi "i o+ligatii
Dispozitiile comune privind drepturile si o!ligatiile administratorilor sunt vala!ile si pentru mem!rii
consiliului de supraveg"ere.

44 Controlul ge"tiunii "ocietatii co&erciale Cen)orii Auditorii

?una functionare a unei societati comerciale implica asigurarea unui control desfasurat n mod riguros
asupra activitatii administratorilor.
Controlul activitatii societatilor pe actiuni poate fi privit pe doua paliere alternative si anume:
societati pe actiuni care, fiind supuse o!ligatiei de auditare #rin lege, nu #ot o#ta (ntre auditori "au
cen)ori# legea o!lig%ndu$le sa apeleze la serviciile auditorilor financiari, care$si organizeaza activitatea potrivit
normelor Camerei uditorilor ;inanciari din 8om%nia#
societati pe actiuni ale caror situatii financiare nu sunt supuse n mod o!ligatoriu auditului financiar,
caz n care, adunarea generala a actionarilor #oate o#ta (ntre? alegerea de cen)ori "au (nc1eierea de
contracte cu auditorii $inanciari.
;ie ca este vor!a de auditori financiari a caror activitate este impusa de lege, sau "otar%ta de actionari,
societatea comerciala ce si$a organizat controlul prin aceasta varianta, *a organi)a auditul intern potrivit
normelor ela!orate de Camera uditorilor ;inanciari din 8om%nia.
5!ligativitatea organizarii controlului activitatii administratorilor de catre auditorii financiari este instituita
prin 'egea ()*+, si pentru 6..$urile care au ales"i"te&ul dualist de administrare (a se vedea sectiunea
anterioara).
'a 6RL nu&irea cen)orilor e o!ligatorie numai c%nd numarul asociatilor depaseste cifra de )-.
Conditiile pe care tre!uie sa le ndeplineasca cenzorii sunt:
pot fi actionari sau neactionari# cu exceptia cenzorilor conta!ili care pot fi si terti n raport cu
societatea comerciala. cestia si exercita profesia n mod individual sau n forme asociative#
sa fie alesi de 3 n nu&ar de 4 "au &ai &uti# dar ntotdeauna n numar impar, odata cu cenzorii
se aleg tot at%tia supleanti care completeaza numarul cenzorilor n caz de deces, mpiedicare fizica sau legala,
ncetarea sau renuntare la mandat a unui cenzor#
"a exercite #er"onal &andatul care dureaza ( ani, dupa care cenzorii pot fi realesi#
n ciuda modificarii recente a 'egii ()*+, care nu mai prevede expres aceasta conditie, credem ca
tre!uie avuta n vedere reglementarea anterioara, conform careia cel putin unul din cenzori tre!uie sa fie conta!il
autorizat sau expert conta!il#
la societatile cu capital majoritar de stat, unul din cenzori tre!uie sa fie reprezentant al 4inisterului
.conomiei si ;inantelor#
re&uneratia lor este sta!ilita de 3#
este o!ligatorie (nregi"trarea la Regi"trul Co&ertului a cenzorilor sau auditorilor financiari, precum
si a oricaror sc"im!ari legate de acestia#
nu pot fi cenzori, sau daca au fost alesi decad din mandatul lor: rudele sau afinii p%na la gradul 7V
inclusiv sau sotia administratorilor# persoanele care primesc su! orice forma, pentru alte functii dec%t aceea de
cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societatea comerciala sau ai caror angajatori
sunt n raporturi contractuale sau se afla n concurenta cu societatea comerciala# persoanele carora le este
interzisa functia de mem!ru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveg"ere si directoratului, adica
persoanele ce nu pot fi fondatori# persoanele care, pe durata exercitarii atri!utiilor conferite de aceasta calitate, au
atri!utii de control n 4inisterul .conomiei si ;inantelor sau al altor institutii pu!lice, cu exceptia situatiilor
prevazute expres de lege.
O+ligatiile cen)orilor "unt:
de a supraveg"ea ge"tiunea societatii#
de$a verifica situatiile financiare si masura n care acestea sunt legal ntocmite si n concordanta cu
registrele#
de a verifica daca registrele sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s$a facut conform
regulilor sta!ilite pentru ntocmirea si prezentarea situatilor financiare#
despre datele de mai sus, dar si despre propunerile pe care le considera necesare cu privire la
situatiile financiare si la repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta 3 rapoarte amanuntite. &entru ca cenzorii
pot deli!era mpreuna sau separat, pot depune si rapoarte separate#
pot pune n discutie reclamatiile actionarilor, fie ca reprezinta -2 din capitalul social sau mai putin#
pot cere de la administratori sa le ofere informatii lunar#
"a #a"tre)e "ecretul in$or&atiilor o!tinute de la administratori sau actionari#
ntinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. 8evocarea lor
poate fi decisa de 3, dar cu votul cerut n adunarea extraordinara. 3 poate decide declansarea unei actiuni
(n ra"#undere #entru daunele cau)ate societatii prin ncalcarea ndatoririlor fata de societate.
&rin @otar%rea nr. <<*0,,A a Consiliului Camerei uditorilor ;inanciari din 8om%nia sunt
adoptate nor&ele de audit intern, aplica!ile entitatilor care sunt supuse auditului $inanciar.
stfel, prin audit intern urmeaza sa ntelegem o activitate independenta si o!iectiva care da unei entitati
o asigurare n ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o ndruma pentru a$i m!unatati operatiunile
si contri!uie la adaugarea unui plus de valoare. uditul intern ajuta entitatea sa si atinga o!iectivele, evalu%nd,
printr$o a!ordare sistematica si metodica, procesele sale de management al riscurilor, de control, si de guvernare
a entitatii si fac%nd propuneri pentru a$i consolida eficacitatea.
:ormele de audit intern cuprind, pe de o parte, standardele de audit intern, ela!orate si pu!licate de
7nstitutul uditorilor 7nterni (7nstitute of 7nternal uditore $ 7.7..) si procedurile privind cadrul general de desfasurare
a misiunilor de audit.
&otrivit reglementarilor n vigoare, activitatea de audit intern poate fi organizata:
fie ca un compartiment distinct n cadrul entitatii economice (societate comerciala)#
fie ntr$o forma externalizata, apel%nd, la contracte de prestari servicii, c%nd entitatea nc"eie contract cu
o societate comerciala ce are ca o!iect de activitatea auditarea financiara.
ntre avantajele apelarii la serviciile auditorii financiare a situatiilor societatii comerciale se nscrie si
faptul ca, potrivit ultimelor modificari ale Codului de procedura fiscala, ncep%nd cu ) ianuarie 0,,<,
declaratiile fiscale ale societatilor comerciale auditate nu *or tre+ui certi$icate de un con"ultant $i"cal <er
a contrario, celelalte societati comerciale, ca de exemplu cele ce apeleaza la serviciile cenzorilor, vor tre!ui
sa apeleze la serviciile consultantului fiscal c%nd si depun declaratiile fiscale.
8aspunderea cenzorilor este reglementata de regulile mandatului, revocarea lor put%nd fi decisa de
dunarea generala a actionarilor cu votul cerut pentru adunarile extraordinare.