Aparat respirator curs I

Aparatul respirator asigura schimbul de gaze intre sange si mediul extern, efectuandu-se in acest fel respiratia
externa.
El este alcatuit din cai aeriene, plamani si cutia toracica.
1.Caile aeriene: nazofaringe, laringe, trahee, bronhii, cate una pentru fiecare plaman, care se ramifica,
descrescand in marime pana la stadiul de bronhiola terminala. !ronhiola terminala deser"este un acin, format din
al"eole pulmonare.
.#lamanii sunt organe elastice. Ei au forma de trunchi de con, cu baza mare orientata in $os. Cel drept este
alcatuit din trei lobi, iar cel stang din doi. %obii pulmonari sunt delimitati prin scizuri, care iau nastere prin
plicaturarea pleurei.
#leura este foita care in"eleste plamanul. Este formata din:
o foita "iscerala care se aplica direct pe suprafata plamanului
o foita parietala care "ine in contact cu fata interna a peretului toracic
&oita parietala si cea "iscerala inchid intre ele o ca"itate "irtuala cu presiune negati"a, dar care poate de"eni reala
in conditii patologice daca patrunde aer 'pneumotorax( sau lichid 'pleurezii(.
)nitatea morfofunctionala a plamanului este lobulul pulmonar care este alcatuit din acini pulmonari, iar acestia
din al"eole pulmonare. #rin membrana al"eolo-capilara se face transferul de gaze din al"eole in sange unde * se
fixeaza pe hemoglobina, iar C* ia calea in"ersa, paraseste patul "ascular si trece in al"eole, iar de acolo, prin
expiratie este eliminat din caile respiratorii in mediul extern.
+.Cutia toracica este alcatuita din oase 'coloana "ertebrala posterior, sternul anterior si coastele lateral(, muschi,
"ase, ner"i, tesut subcutanat si tegumente.
,espiratia este un act refelex, a"and centrul in bulbul cerebral. -istingem doua momente ale respiratiei:
inspiratia consta in dilatarea cutiei toracice prin contractia muschilor respiratori 'este un proces acti"(.
expiratia consta in reducerea "olumului cutiei toracice prin relaxarea muschilor respiratori, colabarea plamanilor
si expulzarea aerului bogat in C* 'este un process pasi"(.
,espiratia normala la adult are frec"enta de 1/-10 inspiratii pe minut.
,espiratia externa este reprezentata de patrunderea aerului in caile respiratorii, unde este purificat, incalzit, umezit
si amestecat cu aerul de$a existent acolo.
,espiratia interna este reprezentata de trecerea oxigenului in sange unde este fixat pe 1b, este "ehiculat de
globulele rosii pana la celule, unde se efectueaza trecerea oxigenului din sangele arterial in celule si se elimina
C* din celule care este adus la plamani prin intermediul circulatiei "enoase.
Compozitia aerului la ni"elul marii: 2345,67. * 3 6,587. C* 3 6,687, iar a aerului expirat: 2345,67.
* 3 1/,+7. C* 3 8,97
2otiuni de semiologie
:emiologia se ocupa cu studiul si interpretarea simptomelor si a semnelor de boala, cu a$utorul carora se
elaboreaza diagnosticul.
-urerea este frec"ent semnalata de bolna" ca o $ena dureroasa, exacerbata uneori de miscarile respiratorii. Cand
se instaleaza brusc si este "ie, intensa, ca o impunsatura de pumnal la ni"elul toracelui 'de obicei in regiunea
mamelonara( "orbim de $unghi toracic si poate sur"eni in pneumonie, pleurezie, pneumotorax spontan si embolie
pulmonara.
-ispneea este relatata de bolna" ca o sete imperioasa de aer, cu senzatie de inecaciune, respiratia fiind dificila si
insotita uneori de neliniste si teama.
-ispneea poate fi clasificata in :
1.tahipnee 'polipnee( caracterizata prin cresterea frec"entei respiratorii peste normal, intalnita in efort, emotie,
febra, boli pulmonare si cardiace
.bradipnee caracterizata de scaderea frec"entei respiratorii sub normal
+.dispneea inspiratorie reprezinta dificultate in inspirarea aerului si se intalneste in obstacole pe caile
respiratorii, in insuficienta acuta "entriculara stanga 'astm cardiac, edem pulmonar(
8.dispneea expiratorie - dificultate in expirarea aerului este caracteristica astmului bronsic, bronsitelor
astmatiforme sau intoxiocatiilor cu efect bronhoconstrictor
9.dispneea mixta intereseaza ambele faze ale respiratiei
/.apneea este oprirea respiratiei, ducand la asfixie si moarte. Apneea o gasim in respiratia de tip agonal si in
sincopa repiratorie.
;ulburarile respiratorii agonale sunt de mai multe feluri:
Che<ne-:to=es consta in inspiratii profunde ce cresc progresi", de"in tot mai ample, ating un maxim, apoi
descresc la fel, progresi", pana la apnee cu durata de pana la +6 de secunde. ciclul de reia.
>ussmaul consta intr-o respiratie cu urmatorul ciclu: inspiratie profunda, zgomotoasa, pauza, expiratie sacadata
cu durata egala inspiratiei si iarasi pauza. Este caracteristica starilor de acidoza 'diabet complicat cu acidoza(.
!iot se caracterizeaza prin cicluri de respiratie normala urmata de apnee si din nou respiratii normale.
Cianoza se caracterizeaza printr-o coloratie albastra-"iolacee a tegumentelor si mucoaselor, consecinta a tulburarii
hematozei. Este mai exprimata la extremitati: piramida nazala, buze, lobii urechilor, unghii, degete, maini,
picioare. * intalnim in boli pulmonare si cardiace, dobandite sau congenitale.
;usea este un simptom frec"ent in bolile pulmonare. Ea consta intr-o inspiratie scurta si adanca, urmata de
inchiderea glotei. Aerul se afla in tensiune intrapulmonar si urmeaza un expir brusc, fortat, care antreneaza
elementele patologice din arborele traheobronsic: corpi starini, lichide aspirate, mucus, secretii, puroi, sange. %a
eliminarea produselor patologice mai contribuie si miscarile cililor mucoasei bronsice.
In functie de caracteristicile ei, tusea are mare "aloare semiologica, orientand diagnosticul:
tusea "oalata, ragusita 'disfonica( arata o laringita.
tusea sonora, latratoare se obser"a in cancerul mediastinal si in adenopatiile traheobronsice.
tusea seaca se constata in prima faza a laringitelor, traheobronsitelor, a pneumoniilor si in pleurezii.
tusea cu expectoratie 'umeda, producti"a( se intalneste in bronsite, supuratii bronhopulmonare, pneumonii,
tuberculoza pulmonara, chist hidatic drenat in bronhii etc.
:ranutul este un expir "iolent, scurt, cauzat de iritatia mucoasei nazale prin corpi starini, secretii, inflamatii 'este
un reflex de aparare(.
Cascatul este o inspiratie fortata, profunda si prelunga, care semnifica o anemie cerebrala trecatoare.
Corna$ul este o insiratie zgomotoasa, uruitoare, cauzata de obstcole in caile respiratorii 'laringe, trahee(.
;ira$ul consta in retractia tesuturilor moi in regiunea subcla"iculara, intercostala si epigastrica in timpul
inspiratiei. Corna$ul si tira$ul, alaturi de bataia aripioarelor nazale alcatuiesc o triada simptomatica ce poate sa
apara in bronhopneumonie la sugari.
:puta este produsul patologic eliminat prin tuse din bronhii. Cunoasterea caracterului sputei poate fi foarte utila
pentru stabilirea diagnosticului si pentru aprecierea e"olutiei unor boli ale aparatului respirator. %a sputa
descriem: aspect, culoare, miros si cantitate. -in ea se fac examinari citologice si bacteriologice in "ederea
stabilirii diagnosticului si tratamentului.
sputa albicioasa, "ascoasa o intalnim in bronsite catarale 'sputa mucoasa(.
sputa mucopurulenta sau purulenta 'culoare galben-"erzuie( o intalnim in traheobronsite purulente sau in
supuratii bronhopulmonare.
sputa hemoptoica se intalneste in bronsiectazii si in tuberculoza pulmonara 'are striuri sang"inolente(.
sputa rubiginoasa, ruginie 'culoarea caramizii arse(, aderenta de fundul "asului, este patognomonica
'caracteristica( pentru pneumonia franca lobara 'pneumonia cu pneumococ(.
sputa ca pelteaua de coacaze 'spua rosie, gelatinoasa( este o sputa care apare in cancerul bronhopulmonar.
sputa seroasa, spumoasa, aerata apare in edemul pulmonar acut.
sputa clara, ca apa de stanca apare in drenarea unui chist hidatic pulmonar.
sputa negricioasa la marii fumatori.
?irosul fetid al sputei arata o supuratie pulmonara 'abces, bronsiectazie, tuberculoza, unele forme de bronsite(. In
gangrene, mirosul sputei este penibil, respingator, este un miros putred.
Cantitatea sputei poate "aria intre +6 - 166 ml@8 ore in bronsite, putand a$unge pana la +66-966 ml@8 ore in
supuratiile bronhopulmonare.
Aomica este o eliminare de +66-966 ml de spua deodata, prin drenarea unui abces pulmonar sau a unui chist
hidatic pulmonar.
1emoptizia este hemoragia din aparatul respirator, precedata de tuse, sputa eliminata fiind formata din sange rosu
si aerat. #oate fi obser"ata din tuberculoza pulmonara, bronsiectazii si cancer bronhopulmonar.
Epistaxisul este hemoragia nazala care apare in cadrul unor afectiuni locale sau generale.
Examenul obiecti" se foloseste de cate"a metode: inspectie, palpare, percutie si auscultatie. %a auscultatie
percepem murmurul "esicular, precum si zgomote supra-adaugate 'raluri ronflante, sibilante, subcrepitante si
crepitante(.
In"estigatii paraclinice
Examenul sputei se analizeaza aspect, culoare, miros si cantitate si se face examen citologic si bacteriologic
ex. citologic examenul sputei pe frotiu colorat urmareste descoperirea de celule tumorale, elemente ale
sangelui, microbi 'de mare "aloare fiind descoperirea bacilului >och( sau ciuperci.
ex. bacteriologic insamantarea pe medii de cultura 'culturi microbiene(, urmata de antibiograma pentru testarea
sensibilitatii germenilor la antibiotice. pentru acest examen sputa se recolteaza in recipiente sterile.
#unctia pleurala se practica la bolna"ii care au colectii lichidiene pleurale.
Examen radiologic o explorare curenta si foarte necesara in bolile pulmonare.
!ronhoscopia explorarea bronsica cu a$utorul bronhoscopului, cand se poate prele"a si tesut pentru examen
histopatologic.
;omografia computerizata si rezonanta magnetica ',?2( cu sau fara substanta de contrast pentru decelarea
proceselor patologice din profunzime.
#robe functionale respiratorii.