ASISTENTA PRIMARA

ASISTENTA PRIMARA
A STARII DE SANATATE
A STARII DE SANATATE
Asistenta
Asistenta
starii
starii
de
de
sanatate
sanatate
(
(
dupa
dupa
I.S.Bocsan
I.S.Bocsan
)
)
M.S
M.S
Institute
naionale
specializate
Institute
naionale
specializate
Spitale clinice
universitare
Spitale clinice
universitare
Servicii regionale de sntate
Servicii regionale de sntate
Servicii districtuale de sntate
i spitale
(primul nivel de referin)
Servicii districtuale de sntate
i spitale
(primul nivel de referin)
Centre de sntate
(nivel intermediar)
Centre de sntate
(nivel intermediar)
Cabinete medicale teritoriale
Cabinete medicale teritoriale
Asistena teriar
i
secundar
Asistena primar
STARTEGII IN APSS
STARTEGII IN APSS
Implicarea sociala prin :
Cresterea calitatii vietii
Asigurarea la nivel maxim a ingrijirilor privind : sanatatea
copilului; sanatatea reproducerii; aprovizionarea cu apa si alimente;
controlul conditiilor de mediu
Controlul bolilor infectioase si neinfectioase
Cunoasterea potentialului BT si BNT (procesului epidemiologic )
Asigurarea masurilor de preventie (treptele preventiei)
Asigurarea monitorizarii starii de sanatate (dispensarizarea)
Identificarea si neutralizarea riscurilor (studii epidemiologice;
screening, supraveghere )
Planificarea si evaluarea actiunilor de sanatate comunitara
(programe de sanatate : internationale, nationale, regionale)
Curs 1 : Generalitati, definitii
ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE SI
EPIDEMIOLOGIA
Curs 2: Elementele istoriei naturale a bolilor
STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
FORMELE DE MANIFESTARE
Curs 3 : Identificarea riscurilor in APSS
:
:
CAUZALITATEA IN EPIDEMIOLOGIE
Curs 4: Aspecte operationale in Asistenta Primara a Starii de Sanatate
SCREENING-UL
PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA PROGRAMELOR DE SANATATE
Curs 5: Nutralizarea riscurilor in APSS:
PREVENTIA SI DISPENSARIZAREA
SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICA
Curs 1.
Curs 1.
ASISTENTA PRIMARA A STARII DE
SANATATE SI EPIDEMIOLOGIA
Medicina preventiv (MOS)
- domeniu specializat al practicii medicale pentru asigurarea:
sntatii grupurilor populaionale
promovarea i protecia sntii
starii de bine fizic i mental
prevenia: mbolnvirilor, incapacitilor i decesului prematur
Epidemiologia
tiina de baz a MOS
tiina medical care se ocup cu:
- identificarea i neutralizarea factorilor de agresiune pt. sntate;
- depistarea i lichidarea factorilor constitutivi ai PE;
- elaborarea i aplicarea programelor de protecie global a sntii.
EPI = peste
DEMOS = popor, colectivitate
Conceptul tranzitiei epidemiologice
Etapele istorice APSS si epidemiologiei
Obiectivele si compartimentele
epidemiologiei
Metode de lucru in APSS si epidemiologie
CONCEPTUL TRANZITIEI
CONCEPTUL TRANZITIEI
EPIDEMIOLOGICE IN MEDICINA
EPIDEMIOLOGICE IN MEDICINA
COMUNITARA
COMUNITARA
Ilustrare optimista
privind controlul bolilor
transmisibile
( reproducere dupa : Buffalo
Evening News, Special
Edition, April, 13, 1955:1)
A.L. Reinglod : Infectious disase
epidemiology in the 21
st
Century: Will it be eradicated
or will it reemerge?
Epidemiologic Reviews, 2000,
22,1, 57-62
boli ale civilizatiei
risc generat de stilul de viata
BCV, diabet, cancer, boli mentale etc.
0
10
20
30
40
50
60
1
9
6
8
1
9
6
9
1
9
7
0
1
9
7
1
1
9
7
2
1
9
7
3
1
9
7
4
1
9
7
5
1
9
7
6
1
9
7
7
1
9
7
8
1
9
7
9
1
9
8
0
1
9
8
1
1
9
8
2
1
9
8
3
1
9
8
4
1
9
8
5
1
9
8
6
1
9
8
7
1
9
8
8
1
9
8
9
1
9
9
0
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
ani
Accidente vasculare
Boala coronariana
Toate BCV
Alte cauze
Declinul bolilor
cardio si
cerebrovasculare
in SUA consecinta
a extinderii
studiilor cu privire
la factorii de risc
( ex. Framingham) si
introducerea
programelor de
preventie;
dezvoltarea
tehnologiilor
medicale de varf
imbatranirea populatiei;
modificarea stilului de viata ;
emergenta/ reemergenta unor boli infectioase
etiologie : intricarea cauzelor infectioase si neinfectioase
CONTEXTUL ACTUAL IN
CONTEXTUL ACTUAL IN
ASISTENTA STARII DE SANATATE
ASISTENTA STARII DE SANATATE
explozie informationala
necesitatea datelor valide privind :
diagnosticul,
prognosticul,
terapia
strategiile preventionale
eficienta clinica apreciata prin valoarea deciziei medicale -
este determinata de calitatea vietii pacientului
eficienta asistentei comunitare apreciata prin accesibilitatea,
acceptabilitatea, aplicabilitatea actiunilor preventionale -
este determinata de calitatea vietii unui grup populational
ETAPELE ISTORICE ALE EPIDEMIOLOGIEI
ETAPELE ISTORICE ALE EPIDEMIOLOGIEI
PREHIPOCRATIC:
- observaional
- ncercri relaii de cauzalitate n anumite boli i incapacitati
- explicaii empirice
HIPOCRATIC: 460-377 .e.n.
observaional
descriptiv
comparativ
relaii de cauzalitate (aer, ap, sol, alimente)
prevenional (dictonul...)
primele lucrri epidemiologice: Despre epidemii;
Despre aer, ap i locuri
PREPASTEURIAN: sec. XVII-XVIII
JENNER
GRAUNT
numeroi epidemiologi: Frana, Anglia, Germania
PASTEURIAN: sec. XVIII-XIX
1850: LONDRA I-a Conferin Internaional a Societii de
Epidemiologie
1870 i anii urmtori cercetrile: Pasteur, Koch, Roux, Yersin,
Calmette, Ramon etc.
FROSTIAN:
W.H. FROST, profesor de epidemiologie Univ. John Hopkins
modernizarea epidemiologiei numeroase descoperiri tiinifice
1928: Frost modele mecanice i matematice de transmitere a
agenilor patogeni n populaie prin variate surse (bolnavi,
purttori)
ETAPELE EPIDEMIOLOGIEI MODERNE
dependente de evoluia cunostintelor medicale i tehnologiei
etapa preindustrial
observaional, descriptiv, analitic (relaia de
cauzalitate);
descrierea epidemiilor i pandemiilor (holera, variola,
pesta, gripa, lepra .a.);
orientri prevenionale i de combatere: depistare,
izolare;
primele experimente de laborator (vaccinuri, substane
decontaminante)
etapa industrial-tiinific i tehnologic
1680 DENIS PAPIN: fora elastic a vaporilor de ap;
1784 JAMES WATT: maina cu aburi;
numeroase descoperiri variate domenii;
epidemiologia tiin complex: observaia, descrierea,
analiza, exprimentul (laborator, populaional: vaccinuri,
seruri, decontaminanti)
etapa revoluiei tehnico-tiinifice
a doua jumtate a sec. XIX- sec. XX;
dezvoltarea: informatizarii, biotehnologiilor etc.;
epidemiologia multidisciplinar, cu numeroase metode de
lucru, preocupri pentru BT i BNT statut de tiin de
baz a medicinii preventive (MOS);
contribuii la nelegerea: emergenei i reemergenei BT i
a pandemizrii BNT (dublului impact BT BNT la nivel
global)
SINTEZA MOMENTELOR IMPORTANTE DIN
EVOLUTIA EPIDEMIOLOGIEI SI APSS
Hippocrat (500 i.c) : aparitia bolii poate fi in relatie cu
factorilor mediului extern dar si cu cei individuali
John Graunt (1662) : primele inregistrari si raportari ale
datelor legate de patologia umana care pot contribui la
studiul bolilor ( La nature et les observations politiques
concernant les registres mortuaires)
William Farr (1839): definirea populatiei expuse la risc;
alegerea unor grupuri de comparare; primele asocieri cauzale
care pot contribui la studiul bolilor umane
John Snow (1849) : enuntarea ipotezelor si verificarea
analitica a relatiilor dintre variabile
Evolutia epidemiologiei
HIPPOCRAT
2000 ani
GRAUNT
200 ani
FARR
20 ani
SNOW
Obiectivele
Obiectivele
si
si
compartimentele
compartimentele
epidemiologiei
epidemiologiei
OBIECTIVE
1. Promovarea sntii populaionale prin:
- evitarea fenomenelor morbide cu tendinta de raspandire
- aciuni programate de preventie sau combatere
- cunoaterea i neutralizarea FR
- protecia prin dispensarizare a grupurilor cu risc.
2. Realizarea actiunilor tip screening, pentru evaluarea la nivel
populaional a factorilor sanogeni (promovare) i nesanogeni
(neutralizare)
3. Organizarea cercetrilor pentru cunoaterea modificrilor
nregistrate la nivelul ecosistemului uman i nelegerea
efectelor acestora asupra sntii.
4. Urmarirea istoriei naturale si evolutiei manifestrilor clinice
ale BT i BNT prin evaluari specifice
5. Elaborarea programelor prevenionale cu impact pe termen
lung asupra starii de sanatate la nivel individual si a
comunitatii
6. Elaborarea i adaptarea programelor de supraveghere
epidemiologic a BT si BNT la schimbarile medicale si socio-
economice ale societatii.
7. Evaluarea necesarului de asisten prevenional, a
costurilor, eficienei prestaiilor i programelor pentru
promovarea sntii dar si a serviciilor de sanatate in
general (managementul serviciilor medicale)
COMPARTIMENTE
EPIDEMIOLOGIA
Generala (PE)
Speciala (BT/BNT)
Geografica
Ecosocioepidemiologia
Seroepidemiologia
Moleculara si genetica
Epidemiologia clinica
(descriptiva si analitica)
Farmacoepidemiologia
ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIA (I)
ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIA (I)
ECOLOGIA
studiul interrelatiilor dintre organism si mediu
( E. Haeckel, 1866)
ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIA
abordarea integrativa a celor trei componenete ale
ecosistemului uman global ( natura, societate, oameni)
prin folosirea asociativa a metodelor si metodologiilor de
care dispun ecologia, sociologia si epidemiologia
ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIA (II)
ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIA (II)
SCOPUL ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIEI
sa asigure identificarea si valorificarea factorilor care
pot contribui la promovarea sanatatii, concomitent cu
depistarea si neutralizarea factorilor proveniti din
structurile ecosistemului uman (natura, societate, oameni)
OBIECTIVELE ECOSOCIOEPIDEMIOLOGIEI
1. stabilirea tipurilor de sisteme sanogene
2. evidentierea riscurilor
3. studierea conexiunilor prin metodele oferite de ecologie,
sociologie si epidemiologie
4. prevenirea si combaterea bolilor generate de conditiile
de mediu si cele sociale
EPIDEMIOLOGIA CLINICA (I)
EPIDEMIOLOGIA CLINICA (I)
DEFINITII
reprezinta utilizarea metodelor
epidemiologice de catre clinicieni
( D.I. Sackett, 1969)
EPIDEMIOLOGIA CLINICA (II)
EPIDEMIOLOGIA CLINICA (II)
disciplina care se adreseaza creatorilor de studii
stiintifice, cercetatorilor, invatandu-i metodologia ce
trebuie aplicata astfel ct rezultatele studiului sa fie
valide
( Cristian Baicus Dictionar de Epidemiologie Clinica
si Medicina Bazata pe Dovezi, Edit. Medicala, Bucuresti, 2002)
EPIDEMIOLOGIA CLINICA (III)
EPIDEMIOLOGIA CLINICA (III)
SCOPUL EPIDEMIOLOGIEI CLINICE
dezvoltarea si aplicarea metodelor observatiei clinice care sa
conduca la concluzii valide, evitandu-se aparitia rezultatelor
distorsionate influentate de erorile care pot apare in mod
aleator sau sistematic.
OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI CLINICE
1. colectarea, masurarea si clasificarea datelor;
2. evaluarea riscului;
3. identificarea indivizilor cu particularitati
4. aprecierea prognosticului;
5. cercetarea asociatiilor cauzale;
6. cercetarea celei mai bune interventii terapeutice;
7. evaluarea eficacitatii tratamentelor sau ingrijirilor;
8. stabilirea prognosticului in functie de rezultatul terapeutic obtinut
EPIEMIOLOGIA GENETICA SI MOLECULARA
EPIEMIOLOGIA GENETICA SI MOLECULARA
DEFINITII
Epidemiologia genetica
disciplina care cauta sa clarifice rolul factorilor genetici
si interactiunea lor cu factorii de mediu in etiologia
bolilor, folosind studiile familiale si populationale
( Khoury, 1993)
Epidemiologia moleculara (termen introdus de Perrara si
Weinstein 1995)
combina progresele biologiei si geneticii cu epidemiologia pentru a
intelege doza moleculara a agentilor specifici, efectele lor preclinice,
factorii biologici care modeleaza receptivitatea
- include conceptul de biomarkeri pentru : diagnostic, evolutie si
tratament
EPIEMIOLOGIA GENETICA SI MOLECULARA (I)
EPIEMIOLOGIA GENETICA SI MOLECULARA (I)
SCOPUL EPIDEMIOLOGIEI GENETICE
o buna intelegere a etiologiei genetice a bolilor care poate
facilita depistarea ei precoce la subiectii cu risc crescut si
proiectarea unor strategii de interventie si preventie mai
eficace
OBIECTIVELE EPIDEMIOLOGIEI
GENETICE
sa raspunda, prin studiul familiilor, la intrebarile legate de
implicarea factorului genetic in producerea bolilor
multicauzale
Metode de lucru in epidemiologie
Epidemiologia a elaborat sau adaptat metode din cadrul a numeroase tiine
medicale i nemedicale
Metodele utilizate : rationamentul epidememiologic si metoda
clinica sunt aplicate pentru a se realiza :
- ancheta epidemiologica in BT sau BNT
- supravegherea epidemiologica
- investigatia epidemiologica a unei probleme de sanatate (acuta/cronica)
- analiza epidemiologica a datelor/fenomenelor
- evaluarea epidemiologica a problemelor de sanatate/boala bine definite
1. Rationamentul epidemiologic foloseste ca mijloace : interviul (anamneza
epidemiologica); observaia (accidental, spontan-asociativ sau
organizat, planificat); descrierea (particularitile procesului
epidemiologic); comparatia (istoric, geografic, populaional); analiza
(factorilor procesului epidemiologic sau a factorilor de risc dupa lansarea
unei ipotezei), experimentul (natural sau provocat) ; screening-ul
populational (hematologic, serologic al factorilor de risc, al morbiditii,
mortalitii) ; deductia, prognoza, calculul statistico - matematic sau
informatizat (indicatori, riscuri, costuri)
2. Metoda clinica include : anamneza si examenul clinic obiectiv , investigatii
de laborator si paraclinice care completeaza rationamentul epidemiologic
Colectivitatea i serviciile sale
pentru sntate
Informaii asupra Aciune
strii de sntate
Tehnici epidemiologice Interpretarea i
de prelucrare comunicarea concluziilor
Informaii Sprijin
Alte ealoane ale ngrijirilor pentru sntate
Utilizarea epidemiologiei la nivelul serviciilor pentru sntate
OMS viitorul medic pregtit pentru a realiza:
descrierea diferitelor aspecte ale sntii populaionale
(comunitare);
definirea factorilor biologici care condiioneaz sntatea;
evaluarea rolului stilului de via n meninerea sntii;
caracterizarea particularitilor mediului psihologic, natural i
social i a mecanismelor care influeneaz sntatea individual
i populaional (comunitar);
cunoaterea celor mai eficiente mijloace i metode pentru
protecia sntii i asigurarea unei largi accesibiliti la
prestaiile medico-sanitare prevenionale i terapeutice;
mbuntirea programelor pentru sntate, a planificrii,
gestionrii i evalurii strategiei pentru sntatea comunitar.
UE formarea viitorilor medici trebuie s asigure ca acetia:
gndeasc si acioneza, mai ales, n termeni de sntate dect de
boal;
aplica tehnicile prevenirii bolilor i a promovrii sntii, nu
doar pe cele ale terapiei i recuperrii;
gndeasc ca aparintori la o echip, incluznd i specialiti din
domenii nemedicale;
gndeasc i acioneza pentru utilizarea optim a resurselor
financiare i materiale disponibile;
gndeasc i acioneza n funcie de particularitatile starii de
sntate a populatiei (cauzele de imbolnavire sau deces) n rile
lor i a prioritilor care decurg din acestea;