morometii vol 1 si 2

Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative.

In prim plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Taran
mijlocas, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai modest, pamantul familiei
sale, pentru a-l transmite apoi baietilor.
Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, Paraschiv, ila si Achim, isi doresc independenta economica si un
trai mai bun la oras. !i se simt nedreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, Ilie Moromete s-a
insurat cu alta femeie, "atrina, si ca are inca trei copii# Tita, llinca si iculae. indemnati de sora lui
Ilie, Maria Moromete, poreclita $uica, cei trei baieti pun la cale un plan distructiv, dandu-si seama
ca problemele economice ale familiei nu vor putea fi depasite. !i intentioneaza
sa plece la %ucuresti, Iara stirea familiei, pentru a-si face un rost. In acest scop, ei vor sa ia oile,
cumparate printr-un imprumut la banca si al caror lapte constituie principala hrana a familiei, si caii,
indispensabili pentru munca la camp.
Prin vanzarea oilor si a cailor, ar obtine un capital pentru a incepe viata la oras. &atoria la banca
nefiind achitata, planul celor trei baieti da o grea lovitura familiei. Achim ii propune tatalui sa-l lase
sa plece cu oile la %ucuresti, sa le pasca in marginea orasului si sa vanda laptele si branza la un pret
mai bun in capitala. Moromete se lasa convins de utilitatea acestui plan, amana achitarea datoriei la
banca si vinde o parte din lotul familiei pentru a-si putea plati impozitul pe pamant, fonciirea. Insa
Achim vinde oile la %ucuresti si asteapta venirea fratilor.
&upa amanarile generate de refuzul lui ila de a-si lasa tatal singur in preajma secerisului, cei doi
fug cu caii si cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din
pamant pentru a-si reface gospodaria, pentru a plati foncierea, rata la banca si ta'ele de scolarizare
ale lui iculae, fiul cel mic.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca sociala# boala
lui %otoghina, revolta taranului sarac Tugurlan, familia chiaburului Tudor %alosu, dragostea dintre
Polina si %irica, discutiile din poiana lui Iocan, rolul institutiilor si al autoritatilor in satul interbelic.
in volumul al doilea, vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa, fiind inlocuita de o alta,
lipsita de glorie. Autoritatea lui in sat se diminueaza, iar unitatea familiei nu se reface. (e deruleaza
o istorie tulbure.
Taranii isi schimba atitudinea fata de Ilie Moromete. )echile dusmanii se sting. $uica murise, fara
ca relatiile cu fratele ei sa schimbe. Moromete se apucase de negot, treburile ii mergeau bine,
castigase bani frumosi, dar, in mod ine'plicabil, il retrage pe iculae de la scoala pe motiv ca nu-i
aduce nici un beneficiu. Toata atentia si energia tatalui se concentreaza in incercarea de a-i aduce
acasa pe baietii fugari. Astfel el cumpara la loc pamanturile vandute odinioara si pleaca la %ucuresti
pentru a-i convinge pe baietii mai mari sa revina in sat.
Paraschiv care lucra acum ca sudor la tramvaie, ila, portar la un bloc si Achim, care avea un mic
magazin de *"onsum alimentar+ refuza incercarea de reconcilere a tatalui. Mai mult decat atat,
afland de *tradarea+ sotului, "atrina il paraseste, ducandu-se sa locuiasca *in vale+, la fata ei din
prima casatorie, Alboaica. &estramarea familiei continua cu moartea lui ila in razboi. Fetele se
casatoresc, dar familia Moromete pare atinsa de un blestem, fiindca sotul Titei, desi scapase din
razboi, moare intr-un accident stupid in sat. Paralel cu procesul de disolutie a familiei Moromete,
este prezentata si destramarea satului traditional.
Fiul cel mic, iculae, se indeparteaza din ce in ce mai mult de tatal sau, se inscrie in partidul
comunist, este trimis la o scoala pentru activisti si se intoarce in sat cu sarcina de a supraveghea
strangerea cotelor si predarea lor catre stat. iculae se orienteaza cu dificultate in tesatura de intrigi
pusa la cale de oportunistii de profesie, care isca un conflict in sat. Aceste intamplari determina
destituirea activistului iculae Moromete, care se retrage pentru a-si continua studiile si devine
inginer horticultor. !venimentele se concentreaza in vara anului ,-.,, in paralel cu secerisul si
treieratul graului si cu sedinta organizatiei de partid satesti, in care este numit presedinte al (fatului
Popular tanarul taran sarac, )asile al Moasei.
Pe de alta parte, Ilie Moromete isi pierde prestigiul de altadata, autoritatea lui in sat se diminueaza,
vechii prieteni au murit sau l-au parasit, iar noii prieteni i se par mediocri. %arbatul traieste o iubire
tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei lui sotii, care a fost toata viata indragostita de el, apoi se
implica in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan in functia de presedinte
al (fatului Popular, pentru ca acesta sa tempereze actiunea de colectivizare. Ilie Moromete nu
accepta ideea ca rostul lui in lume a fost gresit si ca taranul trebuie ,,sa dispara +.
/omanul se incheie zece ani mai tarziu cand iculae, ajuns inginer horticol si casatorit cu Marioara,
fiica lui Adam Fantana, care a devenit si ea asistenta medicala, afla de la Ilinca, sora sa, ca
Moromete murise, se stinsese incet fara a suferi de vreo boala. In ultimele clipe de viata, Moromete
avea slabiciunea de a umbla prin sat.
0ltima oara fusese adus acasa cu roaba. "azut la pat, el isi e'prima crezul de viata spunandu-i
doctorului# *&omnule... eu totdeauna am dus o viata independenta. +.In finalul romanului, tatal si
fiul se impaca in visul lui iculae.
Marin Preda Cel mai iubit dintre pmnteni
Eroul principal, Victor Petrini, este un intelectual, un asistent la universitate, filosof, se
subnelege din oraul Cluj. Orice om, care gndete, este ntrun regim de dictatur!, un
duman potenial, care trebuie distrus fi"ic, moral, social. Victor Petrini este destituit din
postul de asistent universitar, fiindc! i profesorul #se sugerea"! $ucian %laga& este dat
afar! din universitate de imbecilul caloriferist, devenit subit autoritatea care decide.
Victor Petrini este condamnat la munc! silnic! printro fars! judiciar!, nscenat! cu
cinism, trimis s! munceasc! ntro min!, unde este c'inuit de un torionar nr!it. (cesta, ca
s!l c'inuiasc! i s!i provoace moartea, l scotea noaptea n frig, de"br!cat, nct, ca s!
supravieuiasc!, Petrini l arunc! n '!ul unui pu de min! p!r!sit. )e sugerea"! c! singura
cale pentru aceste fiare ucigae este moartea, adic! s! li se aplice legea talionului.
*maginea fotilor minitri, oameni de stat, banc'eri, generali, preoi, intelectuali, care
umplu nc'isorile prin procesul de distrugere social! organi"at!, este urm!rit! nu numai
social, fi"ic, ci i psi'ic, moral. $upta pentru supravieuire n jungla comunist! l face pe
Victor Petrini, dintrun om al ideilor pure, un criminal.
*maginea spectacolului social, dominat de arivitimarionete ca +ircea, carei ia soia
ct este nc'is, pe ar'itecta +atilda, violena, promiscuitatea, lipsa principiilor, falsificarea
adev!rului social, transformarea instituiilor n instrumente n mna unor persoane dau
accentele de virulent! critic! social!. Eroii sunt construii att prin tr!s!turile tipice ale unor
categorii sociale, ct i printro subtil! i nuanat! anali"! psi'ologic!. Este mpletit colajul
cu eseul, descrierea cu de"baterea problemati"at!. )unt introduse i elementele de
surpri"! n comportamentul eroilor, n crearea situaiilor unice. (stfel, pentru a o salva pe
)u", Culala, l arunc! din teleferic pe inginerul Pencea, fostul ei so. *dentitatea autorului
cu Victor Petrini este de destin, fiindc!, pentru ndr!"neala de a spune adev!rul, a fost
ucis.
povara bunatatii noastre

)atul Ciutura este plasat undeva, n apropiere de o ae"are mai mare or!elul P!mnturi, de care este
legat printro c!m!ru! b!tut! cu pasul !ranilor de veacuri, t!iat! cu gard de srm! g'impat! de st!pnul
pravoslavnic rus de la nceputul veacului, veg'eat! de jandarmul regal romn, care se amestec! cu
obiceiurile locului i este suspendat, n cele din urm! sfrtecat! cu tractoarele col'o"nice, dar niciodat!
spulberat! din memoria !ranilor, care o refac necontenit, cu o nd!r!tnicie la fel de sugestiv! cum este i
numele satului, ca o moar! a vremilor nv!lm!ite.

Percepia acestui spaiu este trasat! n cteva granie istorice vagi- de la marea revoluie ruseasc! prin
r!"boiul mondial carei surprinde pe moldoveni n situaia de gubernie, ca cea mai de vest gubernie a
*mperiului arist, din care trec la statutul de stat independent, ca s! sfreasc! r!"boiul ca provincie, ca cea
mai de est provincie a .omniei. Cteva repere istorice tot att de vagi #pre"ena nv!!torului +icu
+iculescu din .omnia, nv!area imnului despre un rege iubitor i ap!r!tor de ar!& trec povestirea prin
spaiul istoriei europene dintre cele dou! r!"boaie mondiale, pentru ca dramaPactului .ibbentrop
+olotov s!l surprind! pe eroul romanului pe podul dintre *ai i /ng'eni, cu spatele la gr!nicerul romn i cu
faa la gr!nicerul rus, ca urmare a obligaiei, decurse din Pact, ca toi ostaii moldoveni din armata romn! s!
fie predai armatei sovietice.

$imita cea mai apropiat! a timpului narativ este trasat! n anii marilor mutaii col'o"nice, cnd prietenii din
copil!rie, tractoristul din Ciutura i rivalul pribegit n .omnia se ntlnesc la culesul r!s!ritei, se omenesc
fr!ete cu s!r!cia care este i fumea"! mpreun! ma'orc! amar! din punga de piele. 0impul psi'ologic al
naraiunii condensea"! asemenea referine istorisite n ordinul estetic al povestirii. .omanul ncepe ntro
iarn! grea, cu fulgii mascai ca un potop de ninsoare, cu casele i gr!dinile troienite, cu 'aitele de lupi
adulmecnd pasul drumeului peste cmp, dnd trcoale gospod!riilor de sub fuioarele de fum. )fritul
romanului readuce cmpurile sub depo"itele de "!pad!, ntro ninsoare de Cr!ciun i ntrun alb imaculat, ca
cel de la nceput, cufundat ntrun imperiu al linitii des!vrite.

1imensiunea transistoric! a spaiului este tradus! i n retorica te2tului. Compo"iia fra"ei, cu virtui simfonice
nendoielnice, dar i maniera de a evoca ntmpl!rile, nu de a le descrie, ci de a le povesti, f!r! ca
naraiunea s! se mite dup! regulile autenticit!ii, antrenea"! romanul lui *on 1ru! spre categoriile pro"ei
poetice, att de bine evideniat! ntro anumit! etap! a pro"ei ruseti i ucrainiene din epoc!. +aniera
aceasta de evocare, cu accent pe povara bun!t!ii sufleteti, elimin! e2perienele r!ului, stinge conflictele i
diluea"! densitatea, ajungnd s! fie, n regimul estetic al imaginii, o povar! a romanului nsui. )coas! de
sub regulile jocului tensional, regiunea imaginii nu mai este nici diurn! i nici nocturn!.

Ea apare sp!lat! de nervo"it!i i angoase, devine neutr! n raport cu mic!rile psi'ologice, i ader! la un
regim auroral, la un regim crepuscular, cu identitate estetic! particular!. 3n acest cadru ntmplarea este
decupat! din flu2ul real i trecut! ntrun registru al imaginarului, nu este documentat! ci povestit!, este
evocat! dup! regulile povetii. 4aitele de lupi n!imite n calea m!tuii plecate n p!dure dup! vreascuri sau
n calea nuieluenilor aburii de parfumul vinului sunt mbln"ite de du'ul povetii, care le scoate n fa! o
vietate nemaiv!"ut!, pe +arele (p!r!tor al Cmpiei, fiara cea bun!, ivit! n ajutorul bietului om ajuns la
anang'ie, n acelai regim al imaginii este evocat! +olda, c!eaua legendar! a p!mntului, dar i lupul ce
intr! la prad! n casa omului cu spatele nainte, iar gospodarul l prinde "drav!n de coad! i trage- trage el,
trage i lupul, pn! ce coada se disloc! din r!d!cin!.

1escrierea cadrului i a personajelor este proiectat! din acelai ung'i uor disimulat. 51ou! c!sue
ng'esuite ntro ograd!, ce se asem!nau ntre ele- aceleai ui, aceleai ferestre. )eam!n! ntre ei i
st!pnii caselor- acelai umblet, aceeai vorb!, aceeai c!ut!tur!. )ingurul lucru carei desparte este felul
cum i purtau ei p!l!riile- 6iculae abia o prinde pe ceaf!, 7rigore o coboar! pe frunte, pn! aproape de
sprncene8. 1ominte )ecar! este 5un r!"e "drav!n ct un munte i mec'er ct patru vulpi prinse coad! la
coad!8. Ciutura este 5o adun!tur! de oameni buni i r!i8, care plecau de acas! 5s! mai petreac!, s!i mai
sporeasc! neamurile, s! cumpere ori s! vnd!, dar principalul e c! se duceau s! se mai laude i ei un pic,
pentru c! altminteri nici iarba, dac! no lau"i din cnd n cnd, nu mai crete8.

Ct se risipete n flu2ul narativ prin asemenea procedee metaforice se recuperea"! n bog!ia e2presiei, n
frumuseea spunerii i n farmecul graiului, unde *on 1ru! se ndep!rtea"! de 9eodor 1ostoievs:i i de $iviu
.ebreanu dar se contopete cu *on Creang! i cu +i'ail )adoveanu. 0e2tul ctig! o nsufleire de
povestitor 'tru, cu vorba nflorit!, ca un fagure de miere. /n studiu calificat al vocabularului, n aspectele
sale variate, de la ar'aismele pline de mie", la rusismele de nedigerat, de la formele populare ale sinta2ei, cu
ntors!turile ei neateptate, pn! la formele gnomice ale e2presiei, *on 1ru! practic! o limb! de mare
bog!ie, cu virtui e2emplare n realitatea scrisului romnesc de a"i.

(far!, spune autorul, vremea pare moloag #moin!&, javrele sunt pcliite, seara oamenii spun ocinaul
#0at!l nostru&; un titlu de capitol se numete +iruire, altul )emine de voie bun!; omului, dac! scris i este so
trag!, are so trag! pn! la urm!, nare ncotro. 6u numai m!tua sp!riet! de lupi este aici poet! #autorul
spune 5m!tua este poet! i ea8&, dar toi eroii romanului sunt poei n felul lor, ntro limb! poetic! distinct!,
care este proprie autorului i este o categorie estetic! a pro"ei romneti, foarte bine repre"entat! mai ales
la scriitorii din +oldova de dincolo i de dincoace de Prut.

3n acest spaiu al povestirii, cu puternice virtui orale, personajele au mai degrab! o identitate simbolic!.
Onac'e C!r!bu, figura central! a romanului tr!iete ntrun univers compact mitologic, m care ecourile
istoriei p!trund cu dificultate, f!r! a cl!tina structurile spiritualit!ii- temeinice, nd!r!tnice, tradiionali"ate,
imposibil de dislocat. 1e la n!limea acestei filosofii este coristruit! natura disimulatorie a personajului
central, dup! un model aplicat i celorlalte personaje, cu deosebire ginerelui s!u, +ircea. (ceast! natur!
disimulatorie, de un tip aparte, alta dect disimularea moromeian!, traduce drama omului situat de istorie
ntre lumea ruseasc! i lumea european!, dram! pe care omul o dep!ete n universul spiritual, n mit.

5Povestit8 de l!utarii satului pentru numele s!u de domnitor i pentru c! ba se ntoarce din armata romn!
caporal, ba se ntoarce din armata sovietic! sergent, eroul romanului aduce n contiina literar! mesajul unei
personalit!i imposibil de sf!rmat prin morile timpului istoric vremuitor i vremelnic, el este purt!torul unui
5suflet blnd, mpov!rat de propria sa bun!tate8, r!mas n cmpia )orocii dintro 5mare limpede i blnd!8, ce
va fi fost aici cu mii i mii de ani n urm! i care va d!inui n eternitate, ap!rat! de profun"imea filosofiei sale
e2isteniale prin care 5nici mai mult nu a avut, dar nici mai puin na vrut s! aib!8.