ENERGETICA NUCLEARA- COMPONENTA A

DEZVOLTARII DURABILE IN ROMANIA ?

Prof.univ.dr.ing. Serban VALECA
Bucureti, 5 oct 2006
PROBLEME DE REZOLVAT:
DEZVOLTAREA ECONOMICA ARE DREPT CONSECINTA CRESTEREA CONSUMULUI ENERGETIC CARE
LA RANDUL SAU IMPUNE DESCOPERIREA DE NOI RESURSE/FORME
CONVENTIILE INTERNATIONALE IMPUN REGULI DIN CE IN CE MAI RESTRICTIVE PRIVIND EMISIILE
POLUANTE
RESURSELE ENERGETICE CLASICE SUNT IN CONTINUA SCADERE DIN PUNCT DE VEDERE
CANTITATIV CONCOMITENT CU O CONTINUA CRESTERE A PRETURILOR
CERCETARILE DE PANA ACUM NU AU CONDUS LA DESCOPERIREA DE NOI FORME DE ENERGIE
CAPABILE SA ASIGURE CONSUMURILE INDUSTRIALE
SINGURA SURSA DISPONIBILA LA ORIZONTUL 2025: ENERGIA NUCLEARA
G, I, F. IV
PROTECTIA MEDIULUI IN TIMPUL FUNCTIONARII SI ECOLOGIZAREA SITE-URILOR NUCLEARE O
CONDITIE UNANIM ACCEPTATA
ACCEPTAREREA DOMENIULUI NUCLEAR IN CADRUL CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILA LA
ORIZONTUL ANULUI 2008
5 oct 2006
EVOLUIA PRODUSULUI BRUT PE LOCUITOR (SCENARIU
OPTIMIST MODERAT PT.ROMANIA)
1644
2121
2888
3814
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
1995 2000 2005 2010 2015 2020
$ .
cap de
locuitor
EVOLUIA NECESARULUI FINAL DE ENERGIE ELECTRIC PE CAP
DE LOCUITOR (SCENARIU OPTIMIST MODERAT PT. ROMANIA)
1. n aceste condiii se estimeaz un deficit de la
200 MW n 2007 la 5.500 MW n 2015.
2. Soluia este reabilitarea termocentralelor i
implementarea de noi proiecte n
hidrocentrale, termocentrale pe crbune i pe
gaz i construcia a minimum 1.400 MW n
uniti nucleare(strategii cuprinse si in road-
map-ul convenit cu UE).
1500
1699
1986
2304
1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
1995 2000 2005 2010 2015 2020
k
W

/

l
o
c
u
i
t
o
r
5 oct 2006
Beneficiile dezvoltrii energeticii nucleare
creterea siguranei n funcionarea SEN (in acest moment prin procedeul nuclear cu un
procent de 5,5% din capacitatea instalata se produce cca. 10% din totalul energiei
electrice generata in SEN)
reduceri semnificative ale efectului de sera si incadrarea in limitele prevazute in
Protocolul de la Kyoto (prin functionarea Unitatii 1 se reduce emanarea in mediu a 20000
tone cenusa si 4 milioane tone dioxid de carbon)
pretul foarte mic al combustibilului nuclear (0,505 $/Gcal fata de 8,3 $/Gcal la carbune)
precum si stabilitatea acestui pret scazut pe termen lung
reduceri anuale in importul de petrol de cca. 150 mil $ pentru fiecare reactor nuclear pus
in functiune
Utilizarea tehnologiilor de varf existente in tara (facilitati de productie combustibil si apa
grea, de testare si omologare echipamente, si racordarea permanenta la tehnologii de
ultima generatie in domeniul nuclear
producerea de echipamente si servicii autorizate in domeniul asigurarii calitatii de catre
un personal specializat (peste 20.000 specialisti angajati la 85 agenti economici)
5 oct 2006
Beneficiile dezvoltrii energeticii nucleare
(continuare)
mentinerea si dezvoltarea unei competente regionale pentru filiere de reactori
atestati din punct de vedere al securitatii nucleare:
productia de radioizotopi pentru medicina
tratamente: cancer
investigatii: cord, tiroida, pulmonar, renal, etc.
datarea obiectelor de cult, arheologice si a celor de arta
sisteme de masura si control pentru eficientizarea sistemelor de irigatii
din agricultura
combaterea daunatorilor agricoli si a tantarilor
5 oct 2006
Scurt istoric al domeniului nuclear
1957 Punerea n funciune a reactorului de cercetare VVR-S Mgurele
1971 Studiu AIEA Viena pentru pentru nfiinarea Institutului de Cercetri Nucleare
Piteti ca suport tehnic pentru energetica nucleara
1979 Punerea n funciune a reactorului de cercetare TRIGA - Piteti
1976 - Finalizarea Studiului de Fezabilitate Romno-Canadian pentru 5 Uniti CANDU, cu
integrare 90 %, n Romnia
decembrie 1978 - ncheierea contractelor ntre ROMENERGO i AECL pentru preluarea
licenei sistemului CANDU, proiectarea i procurarea echipamentelor specifice prii
nucleare ale Unitii 1
februarie 1981 - ncheierea contractelor ROMENERGO- ANSALDO (Italia) i General
Electric (SUA) pentru partea clasic a Unitii 1
1982 Turnarea primului beton la cldirea reactorului Unitii 1
decembrie 1989 Stoparea lucrarilor la CNE Cernavod
5 oct 2006
Scurt istoric al domeniului nuclear (continuare)
1992 Relarea lucrrilor la Unitatea 1 Cernavod prin finanarea contractului de
management din 1991 cu Consoriul AECL-ANSALDO
1993 Demararea Programului de producie radioizotopi industriali la ICN Piteti
1993 Repornire fabric ap grea - Drobeta Turnu Severin
1994 Certificarea Fabricii de Combustibil Nuclear Piteti de ctre AECL Canada ca
furnizor de combustibil tip CANDU i demararea produciei interne cu pulbere de uraniu
asigurata de Compania Naional a Uraniului
ncrcarea cu combustibil nuclear a Unitii 1
16 aprilie 1996 - Prima criticitate a reactorului Unitii 1
11 iulie 1996 - Prima conectare la Sistemul Energetic Naional a Unitii 1 CNE
Cernavod
2 decembrie 1996 - Intrarea n exploatare comercial a Unitii 1 a CNE Cernavod
2001- Demararea lucrarilor la Reactorul 2 Cernavoda
2003-Aprobarea strategiei de a continua Reactorul 3 si 4 in parteneriat public-privat de
tip BOT
2004-Acordarea de catre UE a unui credit in valoare de 235,5 mil. Euro si executia primei
trageri din creditul EURATOM
Martie 2007- PIF Unitate 2 ?
5 oct 2006
CULTURA DE SECURITATE
NUCLEAR / ACTIVITILE DIN
CICLUL DE COMBUSTIBIL
NUCLEAR
Pregtire personal
Cercetare
Proiectare
Cooperare internaional
Eficien economic
Protecia mediului i a populaiei
Asigurarea calitii
Fabricaie echipamente
i materiale specifice
Pulbere UO
2
: extracie
i prelucrare
Fabricare
combustibil nuclear
Construcie i echipare
reactor nuclear
Producie de radioizotopi
pentru medicin i industrie
Depozitare intermediar
deeuri radioactive
Dezafectare reactori
nucleari i alte instalaii
Depozitare final
deeuri radioactive
T
i
m
p

e
s
t
i
m
a
t
i
v

p
e
n
t
r
u

u
n

c
i
c
l
u

d
e
s
c
h
i
s
/
r
e
a
c
t
o
r
:

1
0

+

4
0

+

1
5

=

6
5

a
n
i 5 oct 2006
Unitatea 1 CNE Cernavoda Avantaje
Rezultatele foarte bune obinute de Unitatea 1 a CNE Cernavod, de la intrarea sa n
exploatare comercial n 2 decembrie 1996, atingnd un factor de capacitate global de
aproximativ 87% i costuri reduse de producie atest c energia nuclear reprezint
pentru Romnia o alternativ viabil de producere a energiei electrice
Prin funcionarea Unitii 1, se asigur anual peste 10% din producia naional de
energie electric, evitndu-se totodat producerea i evacuarea n mediul nconjurtor a
circa 20 000 de tone de cenu, 4 milioane de tone de dioxid de carbon i alte gaze care
contribuie la fenomenele de nclzire a pmntului i de formare a ploilor acide
n plus, n fiecare an Unitatea 1 a furnizat ntre 60-80 mii Gcal pentru nclzirea
consumatorilor de pe platforma industrial a centralei i a oraului Cernavod (circa 50%
din necesar), fr ca puterea electric nominal a turboagregatului s fie afectat
5 oct 2006
EVACUARILE CUMULATE DE
EFLUENTI RADIOACTIVI ( Sv)
5.51
5.68
4.49
7.22 7.27
8.3
6.11
0
2
4
6
8
10
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
UNITATEA 1 CNE CERNAVODA UNITATEA 1 CNE CERNAVODA UNITATEA 1 CNE CERNAVODA UNITATEA 1 CNE CERNAVODA
IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUI IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUI IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUI IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUI IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUI IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUI IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUI IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI MEDIULUI
DOZA LEGALA PENTRU
POPULATIE: 1000 Sv
11.86
16.28
21.35
16.54
24.22
29.39
26.41
0
5
10
15
20
25
30
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
VOLUMUL DE DESEURI
RADIOACTIVE (m
3
)
VALOAREA MEDIE ANUALA
DE PROIECTARE: 30 m
3
5 oct 2006
Unitatea 2 CNE Cernavoda Necesitate
Crestere consum intern incepand cu 2005 rezultat a 7 studii interne si internaionale
februarie 2001 nfiinarea Comitetului interministerial de urmrire a negocierii,
finalizrii contractelor, asigurrii finanrii i a stadiului lucrrilor la Unitatea 2 n baza HG
nr. 270/2001
Cost estimat 2001: 750 mil. $ pentru lucrari de constructii montaj
Finantare propusa:
Credit furnizor pentru componenta import
Buget de stat, proprii SNN si credit Euratom pentru componenta interna
Infiintarea Directoratului de Proiect format din SNN, si partenerii traditionali AECL
Canada si Ansaldo Italia
Participarea naional la acest proiect de investiii, prevzut a se finaliza in martie 2007,
cuprinde contribuii importante ale infrastructurii nucleare dezvoltate n Romnia pentru
centralele de tip CANDU, ca:
inventarul iniial de ap grea (circa 500 tone),
combustibilul nuclear,
materiale, echipamente i componente specifice
suport tehnic specializat de proiectare, cercetare si testare echipamente
5 oct 2006
Concluziile Studiului de Fezabilitate etapa I:
-2002 - Constituirea Comisiei Interministeriale pentru reluarea i finalizarea lucrrilor
privind Unitatea 3 de la Cernavod Hotrrea de Guvern nr. 437/2002
- februarie 2003 - Memorandum de ntelegere semnat de SNN SA Romnia, AECL Canada,
ANSALDO Italia i KHNP Republica Coreea, pentru realizarea Studiului de Fezabilitate
(SF) n dou etape:
Execu Execu Execu Execu ia Unit ia Unit ia Unit ia Unit ii 3 ii 3 ii 3 ii 3 n nn n Parteneriat Parteneriat Parteneriat Parteneriat Public Privat Public Privat Public Privat Public Privat cu finan cu finan cu finan cu finan are are are are n sistem BOT n sistem BOT n sistem BOT n sistem BOT, PPA. , PPA. , PPA. , PPA.
Termen Termen Termen Termen de de de de infiintare infiintare infiintare infiintare a a a a Companiei Companiei Companiei Companiei de de de de Proiect Proiect Proiect Proiect - -- - martie martie martie martie 2006 2006 2006 2006
Termen Termen Termen Termen estimat estimat estimat estimat de de de de executie executie executie executie a a a a proiectului proiectului proiectului proiectului 2007 2007 2007 2007 - -- -2011 2011 2011 2011
Se Se Se Se analizeaza analizeaza analizeaza analizeaza constructia constructia constructia constructia in tandem cu in tandem cu in tandem cu in tandem cu hidrocentrala hidrocentrala hidrocentrala hidrocentrala cu cu cu cu acumulare acumulare acumulare acumulare prin prin prin prin pompaj pompaj pompaj pompaj de 1000 MW de 1000 MW de 1000 MW de 1000 MW - -- - CHEAP CHEAP CHEAP CHEAP Tarnita Tarnita Tarnita Tarnita - -- -
Lapustest Lapustest Lapustest Lapustest
Unitatea 3 CNE Cernavoda Stadiu
5 oct 2006
Programe de Cooperare Internaional
Cooperarea Cooperarea Cooperarea Cooperarea n domeniul n domeniul n domeniul n domeniul tiin tiin tiin tiinific ific ific ific i tehnologic reprezint o garan i tehnologic reprezint o garan i tehnologic reprezint o garan i tehnologic reprezint o garanie a racordrii la ie a racordrii la ie a racordrii la ie a racordrii la nalta nalta nalta nalta
tehnologie a domeniului nuclear tehnologie a domeniului nuclear tehnologie a domeniului nuclear tehnologie a domeniului nuclear
Program Program Program Programul ul ul ul Cadru VI EURATOM al Uniunii Europene Cadru VI EURATOM al Uniunii Europene Cadru VI EURATOM al Uniunii Europene Cadru VI EURATOM al Uniunii Europene
Programe de Cooperare Tehnic cu Agen Programe de Cooperare Tehnic cu Agen Programe de Cooperare Tehnic cu Agen Programe de Cooperare Tehnic cu Agenia Interna ia Interna ia Interna ia Internaional pentru Energie Atomic de la ional pentru Energie Atomic de la ional pentru Energie Atomic de la ional pentru Energie Atomic de la
Viena Viena Viena Viena
Programe de cercetare Programe de cercetare Programe de cercetare Programe de cercetare n cadrul Joint Research Centre n cadrul Joint Research Centre n cadrul Joint Research Centre n cadrul Joint Research Centre Brussels Brussels Brussels Brussels
Programe de Cooperare Tehnic cu Departamentul de Energie din SU Programe de Cooperare Tehnic cu Departamentul de Energie din SU Programe de Cooperare Tehnic cu Departamentul de Energie din SU Programe de Cooperare Tehnic cu Departamentul de Energie din SUA (Laboratoarele A (Laboratoarele A (Laboratoarele A (Laboratoarele
Na Na Na Naionale de la Los Alamos ionale de la Los Alamos ionale de la Los Alamos ionale de la Los Alamos, Idaho , Idaho , Idaho , Idaho i Oak Ridge) i Oak Ridge) i Oak Ridge) i Oak Ridge)
Programe de Cooperare Tehnic cu Institutul Unificat de Cercetr Programe de Cooperare Tehnic cu Institutul Unificat de Cercetr Programe de Cooperare Tehnic cu Institutul Unificat de Cercetr Programe de Cooperare Tehnic cu Institutul Unificat de Cercetri Nucleare (IUCN) de la i Nucleare (IUCN) de la i Nucleare (IUCN) de la i Nucleare (IUCN) de la
Dubna Dubna Dubna Dubna
Programe de Cercetare Programe de Cercetare Programe de Cercetare Programe de Cercetare n cadrul Centrului European de Cercetri Nucleare n cadrul Centrului European de Cercetri Nucleare n cadrul Centrului European de Cercetri Nucleare n cadrul Centrului European de Cercetri Nucleare (CERN) de la (CERN) de la (CERN) de la (CERN) de la
Geneva Geneva Geneva Geneva
Actualele tendin Actualele tendin Actualele tendin Actualele tendine ale cercetrii e ale cercetrii e ale cercetrii e ale cercetrii tiin tiin tiin tiinifice ifice ifice ifice n domeniul nuclear se canalizeaz spre trei domenii n domeniul nuclear se canalizeaz spre trei domenii n domeniul nuclear se canalizeaz spre trei domenii n domeniul nuclear se canalizeaz spre trei domenii
principale: principale: principale: principale:
Generation IV International Forum Generation IV International Forum Generation IV International Forum Generation IV International Forum Genera Genera Genera Generaia IV de reactoare nucleare avansate ia IV de reactoare nucleare avansate ia IV de reactoare nucleare avansate ia IV de reactoare nucleare avansate
Studiul coliziunilor particulelor Studiul coliziunilor particulelor Studiul coliziunilor particulelor Studiul coliziunilor particulelor n cadrul superacceleratorului liniar de la CERN n cadrul superacceleratorului liniar de la CERN n cadrul superacceleratorului liniar de la CERN n cadrul superacceleratorului liniar de la CERN Geneva, Geneva, Geneva, Geneva,
program program program program n cadrul cruia cercettorii romni sunt implica n cadrul cruia cercettorii romni sunt implica n cadrul cruia cercettorii romni sunt implica n cadrul cruia cercettorii romni sunt implicai i i i n dou experimente importante n dou experimente importante n dou experimente importante n dou experimente importante
(ATLAS (ATLAS (ATLAS (ATLAS i ALICE) i ALICE) i ALICE) i ALICE)
Producerea fuziunii nucleare Producerea fuziunii nucleare Producerea fuziunii nucleare Producerea fuziunii nucleare
Parteneriatul Parteneriatul Parteneriatul Parteneriatul universitatr universitatr universitatr universitatr european european european european si si si si international international international international
5 oct 2006
RESURSE UMANE
Susinerea unor faculti cu tradiie, specializate pe domeniul
nuclear, cum ar fi Facultatea de Fizic de la Universitatea
Bucureti, Facultatea de Energetic - Centrale Nucleare, de la
UPB, simultan cu sprijinirea dezvoltrii a dou faculti noi,
la Piteti i Constana, pentru valorificarea bazelor materiale
existente i a potenialului specialitilor de la ICN Piteti,
respectiv CNE Cernavoda. Susinerea trebuie s se fac att la
nivelul bazei materiale i al cadrelor didactice permanente sau
asociate, ct i prin numrul locurilor i prin numrul
burselor acordate studenilor de valoare.
Sursa: Programul Nuclear Naional aprobat prin HG nr. 1259/2002
56 Universiti de stat
20 Universiti particulare
153 Faculti tehnice de stat
5 Faculti tehnice particulare
CONTRIBUTIILE Jud.ARGES
In procesul de formare continua
-Universitatea Pitesti
-Universitatea Constantin
Brancoveanu
-Institutul de Cercetari Nucleare
In domeniul aplicatiilor
-Fabrica de combustibil Nuclear
-Agentia Nationala pt. Gestionarea
Deseurilor Radioactive
Din 2004 : PROGRAM DE STUDII: MASTER (2 ani)
SPECIALIZAREA: MATERIALE I TEHNOLOGII
NUCLEARE
DIN 2006 : Prima serie de masteranzi sustin
lucrarea de Disertatie si obtin calificativul magna
cum laudae"
5 oct 2006
Concluzii Concluzii Concluzii Concluzii
Experiena mondial n domeniul producerii i exploatrii energiei nucleare
demonstreaz c funcionarea n condiii normale i cu respectarea reglementrilor
privind securitatea nuclear a centralelor nuclearo-electrice i a celorlalte instalaii
nucleare are un impact sczut asupra sntii populaiei i mediului
Din analiza perspectivelor energeticii, dup mai mult de 50 ani de utilizare,
energetica nuclear i-a dovedit capacitatea de a furniza energie la preuri competitive
i de a contribui la reducere emisiilor de bioxid de carbon n mediu
Pentru Romnia conceptul de dezvoltare durabil include si domeniului nuclear
Dezvoltarea domeniului nuclear contribuie la: mentinerea unui grad ridicat de
independenta energetica a tarii noastre, la dezvoltarea invatamantului, a cercetrii i
industriei romneti de profil
Eco-Economia- Un subiect care va ramane mereu
in actualitate
5 oct 2006