EDUCATIA PENTRU SCHIMBARE SI VALENTELE EI

IN SOCIETATEA CUNOASTERII
CERC PEDAGOGIC 10.05.2014
EDUC. STOENESCU CRISTINA
GRADINITA,,ARMONIA, PITESTI

MOTTO:
,,Sa nu-i educam pe copiii nosti pentu !umea de a"i, aceasta !ume nu #a
mai e$ista cand ei #o %i mai si nimic nu ne pemite sa stim cum #a %i !umea !o.
Atunci sa-i in#atam sa se adapte"e.-Maia Montessoi
Ca %enomen socia!, educatia este o actiune uman& speci%ic&, ea sc'im()ndu-
*i %ina!it&ti!e, continutui!e *i %unctii!e odat& cu sc'im(&i!e socit&tii +ns&*i, pe cae
o in%!uentea"& !a )ndu! ei. ,n consecint&, dac& pi#im pocesu! educationa! mai
mu!t din pespecti#& socia!&, apae mai e#ident& t&s&tua !ui -inte.atoae/, ia
dac&-! conside&m din un.'i indi#idua!, ni se +n%&ti*ea"& mai pe.nant& t&s&tua
!ui -adaptoae/. Temenii se imp!ic& ecipoc din moment ce ne .)ndim c&
adaptaea pesupune inte.ae, ia inte.aea nu este posi(i!& %&& adaptae.
Psi'o!o.ia -pesona!ist&/ desemnea"& pin inte.ae, uneoi numai
consistenta *i unitatea inten& a pesoanei, ne.!i0)nd, condition&i!e ceate de
actiunea nemi0!ocit& a mediu!ui am(iant. Sustinem totu*i c& ne#oia de-a e#identia
actiunea %ote!o %omatoae a!e mediu!ui, oi de c)te oi +nceac& s& nu detemin&m
dimensiuni!e #ietii psi'ice indi#idua!e.
Deteminaea %enomenu!ui educatiei, e$istent +nt-o anume societate, nu este
cu putint& %&& a se tine seama de conceptia .enea!& despe !ume *i #iat& a
acesteia. Este !esne de o(se#at c& %i!o"o%ia educatiei coespunde di#i"iuni!o
c!asice a!e peda.o.iei .enea!e. Adoptaea temenu!ui este e%icient& pentu a
+ndep&ta eoi!e cuente. Pocesu! educatiei const&, a*ada, +n tans%omaea
dii0at& 1 con*tient sau incon*tient 1 a moda!it&ti!o oi.inae *i do()ndite de
compotae.
2unctii!e pincipa!e a!e educatiei pot %i sinteti"ate +n3
1 -ea!i"aea idea!u!ui educationa! +ntemeiat pe taditii umaniste, pe #a!oi!e
democatiei *i pe aspiatii!e societ&tii omene*ti *i conti(uie !a p&staea identit&tii
nationa!e/4
1 se!ectione"& *i tansmite un sistem de #a!oi mateia!e *i spiitua!e, consideate
%undamenta!e4
1 asi.u& pe.&tiea esuse!o umane, cospun"&to ceinte!o de"#o!t&ii
economico-socia!e a t&ii, a!e pietei muncii4
1 +i pe.&te*te pe copii, tinei, adu!ti pentu inte.aea sociopo%esiona!& ca *i
pentu adaptaea !a sc'im(&i!e cae au !oc +n *tiint& *i cu!tu&, +n !umea muncii, +n
societate, +n .enea!, *i +n modu! de #iat& a! oameni!o4
1 pune !a dispo"itia oameni!o mi0!oace!e necesae pentu de"#o!taea !o
ne+nteupt&, pe tot pacusu! #ietii, poti#it pincipiu!ui educatiei pemanente.
Nu doa sc'im(&i!e cae asi.u& po.esu! omeniii, ci *i continuitatea
ci#i!i"atiei umane +nt-o anumit& "on& .eo.a%ic& sau pe +ntea.a p!anet& sunt
asi.uate de educatie pin e$ecitaea %unctii!o sa!e. De !a educatie se a*teapt&
mu!t pentu mode!aea omu!ui, +n con%omitate cu "estea !ui eedita&, cu mediu!
%ami!ia! *i socia!, *i ea c'ia poate conduce !a pe%omante supeioae ce!o
o(tinute de .eneatii!e anteioae.
Idea!u! educationa! 1 %omaea inte.a!& *i ceati#& a pesona!it&tii 1 se
ea!i"ea"& pin intemediu! componente!o educatiei, o(iecti#e!o *i continutu!ui
acesteia. Educatia contempoan& cupinde um&toae!e componente3 1 educatia
inte!ectua!& 1 mac'e"& acti#itatea de %omae-de"#o!tae a unei pesona!it&ti
umane ationa!e pin in%omatii!e *i capacit&ti!e *tiinti%ice do()ndite +n cadu!
%iec&ei etape de #)st& *co!a&, post*co!a& *i psi'o!o.ic&4
1 educatia moa!& 1 epe"int& acti#itatea de %omae-de"#o!tae a pesona!it&tii
pin intemediu! #a!oi!o cae #i"ea"& optimi"aea apotui!o omu!ui cu
societatea *i cu sine4
1 educatia te'no!o.ic& 1 epe"int& dimensiunea .enea!& a acti#it&tii de %omae-
de"#o!tae a pesona!it&tii umane, poiectat& *i ea!i"at& pin ap!icaea ationa!& a
cuno*tinte!o *tiinti%ice +n di%eite domenii socia!e, de natu& economic&, po!itic&
sau cu!tua!&. Ea su(odone"& educatia po%esiona!& cae #i"ea"& do()ndiea uno
te'nici speci%ice doa anumito domenii de specia!i"ae4
1 educatia estetic& 1 epe"int& acti#itatea de %omae-de"#o!tae a pesona!it&tii
umane pin intemediu! #a!oi!o %umosu!ui e$istent +n natu&, societate, at&,
eceptat, e#a!uat *i cu!ti#at !a ni#e!u! sensi(i!it&tii, a! ationa!it&tii *i a! ceati#it&tii4
1 educatia %i"ic& 1 epe"int& acti#itatea de %omae-de"#o!tae a pesona!it&tii pin
intemediu! #a!oi!o psi'omotice *i spoti#e cae cu!ti#& -o minte s&n&toas& +nt-
un cop s&n&tos/, +n conditii!e speci%ice societ&tii modene, contempoane.
Pe pacusu! #ietii, toate pesoane!e sunt supuse uno in%!uente educati#e
comp!e$e, cae actionea"& +n %ome #aiate, concomitent, succesi# sau
comp!ementa. Une!e actionea"& accidenta!, spontan, a!te!e au caacte o.ani"at,
sistemati"at, po#enite din patea *co!ii sau a a!to institutii e$ta*co!ae. Tot mai
acut se eceptionea"& ideea c& +n#&t&m)ntu! te(uie pi#it +n pespecti#a educatiei
pemanente, contu)ndu-se ast%e! concepte!e educatiei %oma!e, in%oma!e *i
non%oma!e.
Educatia in%oma!& este un poces cae se des%&*oa& pe duata +nte.ii
e$istente a pesoanei especti#e. Ea inc!ude mu!titudinea in%omatii!o di%u"e,
neintentionate cu cae este (om(adat indi#idu! +n pactica de toate "i!e!e,
in%omatii cae din punct de #edee peda.o.ic nu sunt pe!ucate, o.ani"ate sau
se!ectate. ,n consecint&, pin educatia in%oma!& %iecae pesoan& do()nde*te
cuno*tinte, aptitudini *i +nte!e.ee din e$peiente!e "i!nice.
Educatia non%oma!& sau e$ta*co!a&, cupinde tota!itatea in%!uente!o
educati#e ce se deu!ea"& +n a%aa c!asei sau pin intemediu! uno acti#it&ti
optiona!e sau %acu!tati#e. Aceast tip de educatie a e$istat dintotdeauna, nou ast&"i
+n !e.&tu& cu aceast& manie& de a educa const& +n o.ani"aea ei p!ani%icat&.
Educatia %oma!& sau institutiona!i"at& cupinde tota!itatea in%!uente!o
intentionate *i sistemati"ate, e!a(oate +n cadu! uno institutii specia!i"ate, +n
#edeea %om&ii pesona!it&tii umane. Educatia %oma!& pemite asimi!aea
sistemati"at& a cuno*tinte!o *i %aci!itea"& de"#o!taea uno capacit&ti, aptitudini *i
atitudini necesae pentu insetia indi#idu!ui +n societatea dat&.
Ce!e tei %ome a!e educatiei se spi0in& *i se conditionea"& ecipoc. Su(
aspectu! succesi#it&tii +n timp *i a! consecinte!o, educatia %oma!& ocup& un !oc
pi#i!e.iat, pin necesitatea anteioit&tii ei pentu indi#id *i pin puteea ei
inte.ati#e *i de sinte"&. De amp!oaea *i po%un"imea educatiei %oma!e depinde
ca!itatea coodon&ii *i inte.&ii in%!uente!o non%oma!e *i in%oma!e .
Se poate spune deci, c& educatia %omea"& omu! pentu e$i.ente!e socia!-
cu!tua!e, se ea!i"ea"& +n mediu! socia!, uman, +n continu& sc'im(ae, +n cadu!
e!atii!o inteumane. Ea ae caacte pemanent. ,ncepe +nainte de na*teea
copi!u!ui pin pe.&tiea cup!u!ui de acceptae (io!o.ic& *i psi'ic& a copi!u!ui, de
con*tienti"aea necesit&tii asi.u&ii conditii!o +n pepetu& sc'im(ae, pentu
e#o!utia noma!& a acestuia. Educatia ca acti#itate diect& a copi!u!ui +ncepe dup&
na*tee *i continu& +n %ami!ie, *coa!& etc. Educatia *i autoeducatia coe$ist&.
Caacteu! pemanent a! educatiei se e$p!ic& pin continuitatea istoic& a
%enomenu!ui educationa! +n toate epoci!e, +n toate societ&ti!e, indi%eent de ni#e!u!
!o de de"#o!tae.
Educatia a de#enit +n "i!e!e noaste una din dimensiuni!e %undamenta!e a!e
societ&tii contempoane, nu numai pin s%ea sa, ci *i pin #aietatea continutu!ui.
A(odat& c)nd ca poces, c)nd ca o(iecti#, actiune sau e"u!tat, supus& ana!i"ei cu
a0utou! uno metode tot mai comp!e$e *i mai petentioase, educatia a de#enit un
o(iect de studii intediscip!inae, o%eind su.estii %ecunde pacticii educati#e.
E$tin")ndu-se teptat !a +ntea.a sca& a societ&tii *i +n pespecti#& a +nte.ii
p!anete, ea a do()ndit #a!ente noi *i note caacteistice de natu& s&-i su(!inie"e
impotanta, actua!itatea *i necesitatea. Apopieea de cu!tu&, +m(o.&tiea
continutu!ui cu noi concepte *i oient&i, ce*teea impotantei unoa din
componente!e sa!e a %&cut din educatie un %enomen +n continu& de"#o!tae *i
pe%ectionae, o peocupae centa!& a contempoaneit&tii. Dac& +n societatea
contempoan& se pune acut po(!ema ame!io&ii distant&ii dinte continutu!
educatiei *i spiitu! societ&tii modene, +n #iito se pune po(!ema state.iei
a!tenati#e!o pin ino#ae. Mi*caea de e%om& dimensionea"& *i #a
dimensiona!i"a itmu! *i continutu! sc'im(&i!o +n toate domenii!e socia!e, *i +n ce!
a! educatiei *i +n#&t&m)ntu!ui. 5om %i ast%e! de acod cu E!ena Maco#ei cae
pe"int& coodonate!e de conceptie a!e #iitou!ui sistem educationa! ast%e!3
1 educatia #a %i un poces ce +nsote*te omu! toat& #iata, un poces continuu4
1 educatia #a de#eni accesi(i!& unui num& tot mai mae din popu!atie4
1 educatia institutiona!& #a %i !e.at& de conceptii!e socia!e, economice, cu!tua!e, #a
inte.a mi0!oace!e de in%omae, #a e$tinde instuiea pin adio-T5, computee, #a
(ene%icia de a#anta0e!e te'nicii, in%omaticii *i ci(eneticii4
1 sistemu! o.ani"ato a! educatiei #a %i %!e$i(i! *i petinent.
De"#o!taea educatiei este consideat& tot mai mu!t, o #aia(i!& independent&
a ce!ei economice, ce)ndu-i-se s& !e de"#o!te ce!o antenati +n pocesu! educati#,
nu doa capacitatea de a se adapta !a sc'im(&i, ci *i capacitatea de a pe#edea *i de
a se pe.&ti +n aceast& nou& pespecti#&. Pentu a &spunde acestei noi so!icit&i,
educatia +*i e$tinde acti#itatea dinco!o de institutii!e *co!ae, adic& +n +ntepindei
*i institutii, +n cadu! uno stuctui comunitae, !a domici!iu! ce!o inteesati. 6a
deci"ii!e cae se iau +n domeniu! educatiei, ast&"i paticip& noi patenei3 pesona!u!
didactic, asociatii a!e p&inti!o *i ce!e studente*ti, asociatii po%esiona!e *i
cu!tua!e, comunit&ti!e !oca!e etc. Pin umae ce*te o!u! educatiei +n ace!e actiuni
menite s& e"o!#e o seam& de po(!eme acute a!e societ&tii contempoane, cum
sunt3 consumu! de do.ui, (o!i!e cu &sp)ndie +n mas& *i ce!e incua(i!e,
secuitatea nationa!&, e.iona!& *i a p!anetei *i a!te asemenea.
A t&i +nseamn& ast&"i a e#o!ua, a de#eni %&& a-ti a(andona matca popiei
pesona!it&ti. De aici impeati#u! coe!&ii educatiei pentu sc'im(ae ca pe.&tie
anticipati#& *i ca asimi!ae a itmui!o a!ete cu %omaea +ncedeii +n popii!e
esuse *i +n continuitate. Ast%e! *co!ii, ca pincipa! a.ent educati#, +i e#ine o!u!
de-a +nama tineii cu simt citic, cu capacitatea de-a +nte!e.e *i &spunde adec#at
di#ese!o po#oc&i din patea societ&tii, de-a de#eni tot mai mu!t a.enti ai
popiei %om&i, cae s&-*i o.ani"e"e, s&-*i stuctue"e sin.ui cunoa*teea, s&
descopee sin.ui, a#)nd %omat& 0udecata *i esponsa(i!itatea #iitoae. Educatia
pentu sc'im(ae, paticipae *i democatie +*i popune esponsa(i!i"aea
indi#idu!ui, pe.&tiea pentu a%imae *i adaptae, pentu a de#eni un (un cet&tean,
con*tient de deptui!e *i esponsa(i!it&ti!e sa!e.
Int-o acceptiune .enea!a educatia este pocesu! pin cae se ea!i"ea"a
%omaea si de"#o!taea pesona!itatii umane. Ea constituie o necesitate pentu
indi#id si pentu societate. Ca umae este o acti#itate speci%ic umana ea!i"ata in
conte$tu! e$istentei socia!e a omu!ui si in ace!asi timp este un %enomen socia!
speci%ic , un ati(ut a! societatii, o conditie a pepetuaii si po.esu!ui
acesteia.Asada ea se apotea"a , in ace!asi timp !a societate si !a indi#id.
Taim int-o societate dinamica , ce se a%!a int-o continua tans%omae,
adaptae, miscae.Sc'im(ai!e ma0oe din sti!u! nostu de #iata si din o(iceiui!e
noaste , induse de di%eite in%!uente cu!tua!e, socia!e, economice si te'nice se
e%!ecta si in instuiea 1 educatia noasta.Mo(i!itatea cescanda a popu!atiei , a
te'nicii si a te'no!o.iei a sim(o!ui!o si in%omatiei sc'im(a si modi%ica sensu!
educatiei.Ca umae asta"i omu! isi constuieste educatia pesona!a cu totu! a!t%e!
decat mai demu!t.Pentu ma0oitatea indi#i"i!o , educatia este un mod natua! si
.enea! acceptat de a-si constui identitatea , pesona!itatea.
Educatia in societatea cunoasteii inseamna de"#o!taea competente!o
seco!u!ui 77I. Acestea inseamna3
8. Responsa(i!itate si capacitate de adaptae 1 e$esaea esponsa(i!itatii
pesona!e si a capacitatii de adaptae !a !ocu! de munca si in comunitate4
9. Competente de comunicae 1 inte!e.eea impotantei comunicaii si
ea!i"aea unei comunicai e%iciente #e(a!e, scise si mu!timedia, int-o #aietate
de %ome si conte$te3
:. Ceati#itate si cuio"itate inte!ectua!a 1 de"#o!taea si imp!ementaea idei!o
noi, desc'idee si ecepti#itate !a nou4
;. Gandie citica si sistemica 1 inte!e.eea cone$iuni!o dinte sisteme ,
e$esaea !e.atui!o si ea!i"aea uno a!e.ei comp!e$e4
<. In%omatii si a(i!itati media 1 accesaea , ana!i"aea si administaea
continua a in%omatii!o pin inte.aea media in educae, in di#ese %ome si
medii4
=. Capacitati de co!a(oae si intepesona!e 1 demonstaea capacitati!o de
!ucu , adaptaea !a di#ese o!ui si esponsa(i!itati, co!a(oaea poducti#a cu toti
mem(ii ec'ipei , conduita empatica, espectaea a!to puncte de #edee4
>. Identi%icaea, %omu!aea si so!utionaea po(!eme!o4
?. Auto 1 %omae4
@. Responsa(i!itate socia!a 1 actionaea in mod esponsa(i! , tinand cont de
inteese!e comunitatii, demonstaea unui compotament etic !a !ocu! de munca si
in comunitate.
Memoandumu! asupa in#ataii pemanente, adoptat !a 6isa(ona 1 9AAA,
e$pima po!itici si state.ii UE pi#ind educatia , a#and ca diectie pioitaa
economia si societatea (a"ate pe cunoastee. Scopu! acesto po!itici este 3
.aantaea accesu!ui uni#esa! si continuu !a in#atae, cesteea ni#e!u!ui
in#estitii!o in esuse!e umane, de"#o!taea metode!o de pedae- in#atae,
asi.uaea accesaii in%omatii!o despe in#atae , im(unatatiea moda!itati!o de
apeciee a paticipaii !a in#atae si a e"u!tate!o acesteia.
In u!timi!e decenii educatia a do(andit noi continutui , acopeind o aie
!a.ita si noi %ina!itati (a"ate pe #a!oi democatice si aspiatii modene a!e
indi#i"i!o , coe!ate cu ino#atia si e%oma din in#atamant . Ast%e! o!u! sco!ii a
de#enit mu!t mai comp!e$ , indepatandu-se de esenta !ui pimaa , %oma!a, de
tansmitee de cunostinte si oientadu-se spe %omaea de atitudini si
compotamente , spe de"#o!taea de capacitati.
In acest conte$t a %ost ne#oie ca si .adinita sa se eo.ani"e"e ,pe"entand
stuctui, mecanisme si se#icii modeni"ate sau noi , pe cae sa !e poata o%ei !a
standade!e necesae noi!o o!ui si esponsa(i!itati cae i se ati(uie.Re%oma
sistemu!ui de in#atamant ae ca o(iecti#e sc'im(aea menta!itatii si %omaea uno
dasca!i %!e$i(i!i cae sa %aca %ata noi!o ceinte. Modeni"aea pocesu!ui de
in#atamant din .adinita imp!ica mai mu!te componente3 poiectaea didactica,
te'nici si instumente de cunoastee si e#a!uae a copii!o , pateneiate
educationa!e, acti#itati e$tacuicu!ae , o metodo!o.ie didactica acti#a.
Cuicu!umu! pentu in#atamantu! pesco!a pe"inta o a(odae sistemica, in
#edeea asi.uaii3
- continuitatii in inteiou! ace!uiasi cic!u cuicu!a4
- intedependentei dinte discip!ine!e sco!aeB c!ase!e I, II si tipui!e de
acti#itati de in#atae din in#atamantu! pesco!a4
- desc'ideii spe modu!e de instuie optiona!e4
Totodata pe"entu! cuicu!um se emaca pin3
- e$tensie 1 an.enea"a pesco!aii , pin e$peiente de in#atae, in cat mai
mu!te domenii e$peientia!e4
- ec'i!i(u 1 asi.ua a(odaea %iecaui domeniu e$peientia! atat in e!atie cu
ce!e!a!te , cat si cu cuicu!um-u! inte.4
- e!e#anta 1 este adec#at atat ne#oi!o pe"ente cat si ce!o de pespecti#a a!e
copii!o pesco!ai4
- di%eentiee 1 pemite de"#o!taea si mani%estaea uno caacteistici
indi#idua!e , c'ia !a copiii de aceeasi #asta4
- po.esie si continuitate 1 pemite teceea optima de !a un ni#e! de studiu
!a a!tu! , sau de !a o institutie de in#atamant !a a!ta.
Stuctua! pe"entu! cuicu!um aduce in atentia cade!o didactice
umatoae!e componente3 %ina!itati!e, continutui!e, timpu! de instuie si su.estii
pi#ind state.ii!e de instuie si de e#a!uae pe ce!e doua ni#e!ui de #asta. Daca
pana nu demu!t educatoaea conducea acti#itatea in sti! taditiona!, acum ap!icand
metode modene inteacti#e de .up , o!u! educatoaei se sc'im(a.

Ea de#ine3
- Patene- cae poate modi%ica ,,scenaiu! acti#itatii daca .upa o cee4
- Animato 1 cae initia"a metode si !e e$p!ica copii!o , pe.ateste mateia!e!e
didactice si pe"inta scopui!e in#ataii4
- Peda.o. 1 cae isi a0uta copiii in e"o!#aea po(!eme!o, ii moti#ea"a sa isi
pe"inte popiu! punct de #edee4
- Sceno.a% , acto 1 cae ceea"a sceno.a%ia acti#itati!o4
- Mediato 1 cae e"o!#a potentia!e!e con%!icte ce pot apaea4
- Consi!ie 1 cae isi a0uta copiii in e"o!#aea po(!eme!o , ii moti#ea"a sa-si
pe"inte popiu! punct de #edee.
Inte.u! poces educati# ae in centu! sau copi!u! cu ne#oi!e, te(uinte!e !ui
si in consecinta se adesea"a %iecaui copi! din .adinita. Centaea pocesu!ui
educationa! asupa copi!u!ui pesupune peocupaea pemanenta a educatoi!o
pentu cunoasteea copi!u!ui ca indi#idua!itate si adaptaea po.ame!o de %omae
!a po%i!u! indi#idua! a! su(iectu!ui supus educatiei. 2iecae copi! epe"inta o
po#ocae pentu educatoae , de a .asi so!utii , de a aspunde ne#oi!o a%ecti#e, de
cunoastee, de actiune si de a%imae a indi#idua!itatii.
Pe"entu! cuicu!um pe%i.uea"a mai tendinte de sc'im(ae3
8. Di#esi%icaea state.ii!o de pedae- in#atae 1 e#a!uae cu accent deose(it
pe4
aC Metode!e acti# 1 paticipati#e , cae incua0ea"a p!asaea copi!u!ui in situatia
de a e$p!oa si de a de#eni independent. Acti#itati!e de in#atae sunt acti#itati pe
domenii e$peientia!e B cae pot %i acti#itati inte.ate sau pe discip!ineC 0ocui si
acti#itati a!ese si acti#itati de de"#o!tae pesona!a. Acti#itati!e pe domenii
e$peientia!e inte.ate sau pe discip!ine se des%asoaa cu copiii in cadu! uno
poiecte p!ani%icate in %unctie de teme!e mai pecum si de ni#e!u! de #asta si de
ne#oi!e si inteese!e copii!o din .upa. Ast%e! am p!ani%icat poiectu! tematic ,,Eu ,
noi si !umea incon0uatoae cae cupinde su(teme!e3 ,,Eu am un cop, o
minte,2ami!ia mea, 5eau sa cesc sanatos, Copi!u! po!iticos pecum si o
saptamana de e#a!uae a poiectu!ui.In cadu! poiectu!ui am des%asuat acti#itati
inte.ate im(inate amonios pe duata unei "i!e inte.i si cu acest pi!e0 au intat si
0ocui!e si acti#itati!e a!ese sau cunostinte!e intediscip!inae !e-am %oca!i"at numai
pe anumite domenii e$peientia!e.In cadu! acti#itati!o am %o!osit a!atui de
metode!e c!asice , metode acti#- paticipati#e cum sunt 3 (ainstomin.u!, e$p!o"ia
ste!aa, metoda cu(u!ui , tuu! .a!eiei etc.
(C Docu! ca %oma %undamenta!a de acti#itate in copi!aia timpuie
Docui!e si acti#itati!e a!ese te(uie sa stimu!e"e copi!u! , sa-! a0ute sa se oiente"e ,
sa-! in#ite !a actiune. Ast%e! am conceput si o.ani"at mediu! educationa! pe
cente , tinand cont de spatiu, mateia!e!e disponi(i!e si de ni#e!u! de #asta a!
copii!o.
cC E#a!uae 1 cae te(uie sa umaeasca copi!u! in apot cu e! insusi si mai putin
apotaea !a nome de .upE#a!uaea am ea!i"at-o int-o moda!itate cae a
incua0at de"#o!taea si po.esu!, a stimu!at si moti#at in#ataea. Pentu aceasta
am %o!osit te'nici si metode di#esi%icate.
9. Mediu! educationa! te(uie sa pemita de"#o!taea !i(ea a copi!u!ui si sa puna
in e#identa dimensiunea intecu!tua!a si pe cea a inc!u"iunii socia!e.
:. Ro!u! %ami!iei in ap!icaea pe"entu!ui cuicu!um este ace!a de patene.Oice
sc'im(ae in educatie pune in discutie imp!icaea painti!o in acti#itatea din
.adinita.O .adinita pietenoasa cu paintii tece dinco!o de !e.atui!e %oma!e si
oaecum %iesti cu %ami!ii!e copii!o si de"#o!ta ade#aate pateneiate acti#e
%o!osind o .ama !a.a si #aiata de moda!itati.Paintii te(uie sa cunoasca si sa
paticipe in mod acti# !a educatia copii!o !o des%asuata in .adinitaB pe"enta !o
in sa!a de .upa , !uaea deci"ii!o !e.ate de educatia copii!o paticipaea !a toate
acti#itati!e si mani%estai!e des%asuate in .adinitaC.E$. 1Incepand de dimineata
cand copiii sosesc !a .adinita in%omam paintii cu pi#ie !a acti#itati!e ce se #o
des%asua in acea "i , saptamana, !e ceem paeea in !e.atua cu deu!aea
poiecte!o popuse si spi0inu! in pocuaea mateia!e!o necesae des%asuaii
poiectu!ui popus.Int-o .adinita pietenoasa se deu!ea"a po.ame de educatie a
painti!o cae au in #edee depasiea uno mode!e i.ide si in#ec'ite pomo#ate
uneoi de %ami!ie.Pin cusu! pentu painti ,,Educati asa am sustinut acti#
diectii!e educatiei modene cae pesupune !i(etatea de optiune , paticipaea !a
deci"ii , .andiea citica , e$pimaea opiniei , e"o!#aea de po(!eme apaute in
cesteea si educaea copii!o.
Sedinte!e oca"iona!e cu paintii ,discutii!e indi#idua!e pateneiatu! cu paintii
cu tema ,,Impeuna pentu copiii nosti pe cae i! deu!am si in acest an sco!a
sunt moda!itati e%iciente de imp!icae a painti!o in acti#itatea din
.adinita.Pateneiate!e cu %ami!ia, cu po!itia si cu scoa!a , pe cae !e deu!am in
acest an sco!a sunt un (un mi0!oc de co!a(oae cu comunitatea !oca!a.
O sc'im(ae impotanta in educatia !a ni#e! pesco!a este %aptu! ca .adinita
de"#o!ta un cuicu!um !a deci"ia .adinitei in con%omitate cu ne#oi!e si inteese!e
copi!u!ui . Po.ama acti#itati!o e$tacuicu!ae este .eneoasa in tematici si
acti#itati .E!e au un continut cu!tua! , atistic,spiitua!. Ast%e! se(ai!e des%asuate
cu di%eite oca"ii, p!im(ai!e in pac, #i"itaea uno institutii din oas, sa(atoiea
"i!ei de nastee a unui copi! cae a de#enit un (un o(icei in .adinita noasta ,
cea"a copii!o (una dispo"itie, satis%actie,(ucuii.
Acce!eaea po.esu!ui mi!eniu!ui III a podus sc'im(ai in toate domenii!e
#ietii noaste. Ast%e! au apaut noi diectii de actiune , una dinte acestea %iind
educatia ca poces de %omae si sensi(i!i"ae a copii!o , tinei!o si adu!ti!o
pentu paticipae !a a(odaea si so!utionaea po(!eme!o cu cae omeniea este si
#a %i con%untata.Acesto po#ocai !i s-a aspuns cu educatii speci%ice ,
denumite ,,noi!e educatii. E!e au %ome di#ese si sunt putatoae de continutui
noi3
- Educatia eco!o.ica si de potectie a mediu!ui ea!i"ata si in .adinita noasta
pin acti#itati de educatie eco!o.ica des%asuate in mod sistematic cum a %i
in.i0iea %!oi!o din .adinita , paticipaea !a cuatenie in cutea .adinitei,
p!antaea de pomi in cutea .adinitei etc
- Educatia pentu paticipae , democatie si to!eanta se e.aseste in
continutu! acti#itati!o e$tacuicu!ae de tipu! 3 macaea uno e#enimente si a
uno sa(atoi din #iata copii!o , acti#itati umanitae
- Educatia pentu sanatate epe"inta pasu! spe a in#ata copiii inca de mici sa
especte e.u!i!e de i.iena pesona!a si sa se o(isnuiasca cu un e.im ationa! de
#iata si a!imentatie.
- Educatia e!i.ioasa pentu cu!ti#aea uno #ituti cestine si cu!ti#aea
compotamentu!ui moa! 1 e!i.ios.
- Educatia intecu!tua!a pomo#ea"a atitudinea de desc'idee , de acceptae si
inte!e.ee %ieasca a apotu!ui dinte un indi#id si cei!a!ti, espectaea di%eente!o
cu!tua!e pin #a!oi%icaea po"iti#a a e!atii!o de e.a!itate inte oameniB acti#itati
comune cu .upa mae ,sectia ma.'iaaC
Totodata sc'im(aea in educatia timpuie #i"ea"a si anumite poiecte
educationa!e , concusui in cae ne-am imp!icat cu copiii din .upa mae Am
paticipat !a poiectu! educationa! nationa! 3,,Ruti te in#ata !ectii pentu #iata,
concusui nationa!e si intenationa!e cum sunt3 ,,Cu!oi!e toamnei, ,,C!inc'et de
c!opotei, ,,Euopa si ma.ia %!oi!o de pima#aa si a!te!e.
Pin toate acti#itati!e des%asuate in .adinita , noi educatoae!e te(uie sa %im
pe.atite si con#inse ca pin inte#entii!e noaste educati#e stimu!am copii!o
dointa si ne#oia de cunoastee, de miscae, de e$p!oae, dointa si ne#oia de 0oc,
de e$pimae in %ome cat mai #aiate.Copi!u! in#ata %acandE Sa-i o%eim toate
opotunitati!e de a in#ata , asi.uandu-i potectie, si.uanta incua0ae si mai pesus
de toate iu(ieE
FIF6IOGRA2IE3
8. Metodica acti#. Instucti#- educati#e in .adinita de copii 1Edit.
,,GG.CARTU A6E7ANDRUH 9AA@
9. Paisi 6a"aescu,M 3 E"ec'i! 6 - ,,6a(oato Pesco!a 1 .'id metodo!o.ic ,
Fucuesti- 9A88
:.MECT 1 G'id de (une pactici pentu educatia timpuie de !a : !a =H> ani- 9AA?
;. Po.amu! Inte! Teac' 1 Cusu! Inte! Teac'-,, Instuiea in societatea
cunoasteii I
<.Re#ista In#. Pesco!a si pima , n. 8-9 H9A8:
=. JJJ.Didactic.o
>. Re#ista ,, Didactica K n.; , %e(uaie- 9AA@