Final de secol Persoanele n vrst

Nu datorit istoriei poporul i primete mitologia sa, ci, dimpotriv mitologia, i

determin istoria sa, sau mai bine zis, ea nu o determin, ci i constituie destinul care i a fost
hrzit dintru nceput.
Fr. chelling Filosofia mitologiei
CUPRINS
1. Consideraii introductive..3
2. Clasificarea victimelor..6
1
Final de secol Persoanele n vrst
3. Aspecte privitoare la persoanele de vrsta a treia la final de secol.8
4. Maltratarea vrstnicului10
. Comunicarea cu persoanele vrstnice..1
6. A!u" #i violen$. %tudiu #i structur$...16
&. 'rotecia (mpotriva victimi"$rii.22
1. Consideraii introductive
Conceptul de victima este extrem de utilizat in societatea contemporana. Este, cel mai
probabil, unul dintre termenii la care se face apel cu mare usurinta, mai ales in situatia in care se
incearca sustragerea de la anumite responsabilitati. Pe langa abordarea aceasta comuna, mai mult
empirica a victimei, s-a incercat insa abordarea acesteia din punct de vedere psiic, sociologic si
legislativ.
!tiinta care se ocupa cu precadere de studiul victimelor poarta denumirea de victimologie,
termen aparut in perioada "#$" "#%&. Plecandu-se de la premisa ca victimele reprezint
elemente valoroase pentru studiu victimologia reprezinta stiinta comportamentului si
personalitatii si comportamentului victimei raportata la conceperea, realizarea si consecintele
directe ale actului agresionel asupra ei.
"
'ictimologia relev cauzalitatea (i efectele agresiunii
asupra victimei.
)ceasta stiinta trebuie sa reprezinte inainte de toate un sistem de concepte, principii, reguli
constituit pentru apararea drepturilor victimei din care sa decurga masurile de natur social
1
Tanasescu, B. Florescu, Victima si agresorul, Editura INS, 1994, pg. 192
2
Final de secol Persoanele n vrst
moral (i *uridic, pentru a restabili situa+ia anterioar procedurii agresivit+ii. ,n urma studiilor
s-a constatat ca raportul infractor victima este deosebit de complex relevand o serie de aspecte
interesante fiind implicate o serie de factori de natura psiologica si psiosociala.
-erivand din criminologie, victimologia dezvolta relatiile dintre victima si agresor, explicand
consecintele victimizarii, indicand procedeele si metodele de recuperare victimogene. Prin
actiunile agresionale, in mod practic, identitatea victimei este stabilita de agresorul de urmareste
persecutarea victimei a carei activitate este fundamentata pe complexul vinovatiei care prezinta o
incarcatura psiica incarcata.
.
/neori victima isi stabileste principia care contrazic ratiunea, obiceiul, regulile particulare din
anumite structuri sociale, comportamentul creand conflictul in urma caruia se realizeaza efectul
criminogen. -in efectul criminogen rezulta si conditiile si cauzalitatea acestuia in raport cu
efectul agresiunii.
0andirea victimei este raportata la cautarea criteriilor de evaluare a actului criminogen,
motivarea, exsitenta solutiilor corespunzatoare fata de pozitia sa in raportul agresional,
constientizand responsalbilitatea sa. Exista o tabla comportamentala pentru victime, desi
*ustificarea actului infractional, imediat dupa producerea acestuia nu indica temeiurile invocate si
nu motiveaza alterativa sustinuta prin argumentele invocate.
1
Pozitia victimei in structura victima agresor este decisiva. Procesul prin care sunt stabilite, intr
o agresiune, elementele obiective derivate din cause sociale releva importanta conflictului dintre
individ si social, compromisul tolerabil si caracterul actiunii independente a agresorului,
consecintele actului criminogen si pericolul social grav produs prin incalcarea legii.
$
2eactia de raspuns a victimei reprezinta confirmarea faptului ca agresiunea a produs efectele
urmarite de autorul acestora, baza selectarii influentand puterea de control a agresorului.
'ictima are reprezentarea constienta a fiecarui element realizand o sinteza a acestora care
poate constitui o experienta victimogena ce se raporteaza la intuitie, la zona inconstientului sau
subconstientului. Ciar daca nu se poate sti ca orice agresiune este vatamatoare pentru victima,
2
Tanasescu, Iancu, Criminologie, Agresologie, Victimologie, Detentologie, ALL Beck, Bucuresti, 2!,
pg. 12"
!
#. $ern%ac&, Crima Fenomen biologic universal si permanent, tipogra'ia ()artea ro*anesca din )lu+,,
Si%iu, p. 11!
4
Tanasescu, Iancu, Criminologie, Agresologie, Victimologie, Detentologie, ALL Beck, Bucuresti, 2!,
pg. 12-
!
Final de secol Persoanele n vrst
din examinarea exacta a substantei agresiunii se poate constata ca aceasta nu are un alt sens decat
de a vatama o regula, un principiu, fizicul sau psiicul victimei, corespunzator unei orientari
normale a simturilor si ratiunii oricarei persoane. -e aceea, prin lege, nu se ingaduie ca o
vatamare a corpului victimei sa ramana doar la aprecierea acesteia, dimpotriva, afectarea
sanatatii victimei impune aplicarea unor masuri de constrangere pentru a nu submina si periclita
integrarea in viata sociala a victimei, pentru a se restabili ecilibrul si starea de sanatate fizica si
psiica a sistemului personalitatii victimei, pentru a se arata o ostilitate ireductibila agresivitatii.
%
-epinzand de forma, felul si intinderea violentei, starea victimala pare sa fie dominate de unele
necesitati particulare. 'iolent psio fizica este un produs uman care corespunde unei diversitati
de acte si se manifesta in mod permanent in orice forma de agresivitate.
-ar actiunea criminala 3constienta sau inconstienta4 nu desavarseste in orice situatie un act
victimal, subiectul victimizarii fiind doar persoana care, in mod direct sau indirect, este
constransa sa-si limiteze libertatea de gandire si actiune de catre agresor, in actul confruntarii
suferind leziuni ce determina perturbatii in 5functionalitatea satisfacatoare a sistemului
personalitatii6.
7
Conceptul de agresivitate isi are originea in latinescul agressio care inseamna a
ataca caracterizandu-se prin aceea ca reduce sistemul personalitatii la starea de dezecilibru
psio fizic. )ctiunea negativa asupra victimei poate fi uneori determinata patologic caz in
care actul victimal este rezultatul unei insuficiente dezvoltari cognitive sau a unor deficient
cognitive, moment in care se realizeaza activitatea sociala de psio terapie iar nu activitatea
sociala de contrangere si reeducare a infractorului responsabil de actele sale agresionale. )ctul
agresional, pentru a fi pedepsibil, va trebui sa fie rezultatul vointei agresorului, care renuntand la
regulile de morala, incearca sa depaseasca limitele psio fizice de rezistenta ale victimei,
confirmand ca principiul propriei responsabilitati este viciat, ca rezultat din necesitati sau
inclinatii cu potential de periculozitate, dintr-un comportament negli*ent sau aberant.
8biectul victimologiei este reprezentat de tulburrile psio-fizice 3cu excep+ia celor de tip
maladiv4 efecte ale actului agresiv care afecteaz n mod direct ecilibrul dinamic 3biologic (i
psiologic4 al victimei. )naliza victimologic se refer la situa+iile c9nd agresorul are capacitatea
de comportare neafectat de boli 3fizice sau psiice4 n sensul c este con(tient (i responsabil de
.
#. /olu, 0ina*ica personalitatii, Editura /ene1e, 199!, pg. 4!
2
Tanasescu, Iancu, Criminologie, Agresologie, Victimologie, Detentologie, ALL Beck, Bucuresti, 2!,
pg. 1!2
4
Final de secol Persoanele n vrst
actul agresiv produs, dovede(te o corect auto-percep+ie, o capacitate bun de rela+ionare social,
de rezolvare a conflictelor, de a tri vinov+ia. -incolo de aceast situa+ie intereseaz
psiopatologia sau psiiatria.
)naliza raporturilor dintre victim si agresor, revine unor stiinte cu domenii apropiate:
criminologia, victimologia si agresologia, ciar daca fiecare dintre aceste stiinte par sa
exprapoleze rezultatele obisnuite, transpunand concluziile in teorii proprii. 2elatiile si procesele
fundamentale rezultate din studiul sistematic al acestor discipline, alaturi de penologie,
detentologie si posologie, vor constitui forme de generalizare a rezultatului agresional, care,
correlate dau o dimensiune complexa agresiunii. Printre factorii conditionali ai victimizarii
3rezultat al unei actiuni umane4 sunt cunoscuti: lipsa integrarii sociale, fenomenul de anemie
sociala, particularitati psio biologice integrate in personalitatea agresorului si in personalitatea
victimei.
2. Clasificarea victimelor
-atorita diversitatii deosebite a actelor infractionale si in consecinta a victimelor
clasificarea acestora nu este deloc usoara. 'ictimele apar+in, ciar dac cu ponderi diferite,
tuturor categoriilor de variabile: v9rst, sex, pregtire socio-profesional, pregtire cultural, rol-
status social, rol-status economic s.a. )u toate acestea nu*ero3i autori au reali1at di4erse
clasi'ic5ri 6n 'unc7ie de nu*eroase criterii. /n prim criteriu l reprezint categoria infracional
care genereaz victime. -in acest punct de vedere putem avea victime ale infrac+iunii de omor,
victime ale infrac+iunii de vtmare corporal, victime ale infrac+iunii de lovituri sau alte violen+e
cauzatoare de moarte, victime ale infrac+iunii de viol, victime ale infrac+iunii de furt etc. ;u are
importan+ natura infrac+iunii, dac este prevzut ntr-o lege general sau speciala.
Cele mai multe clasificri au n vedere criteriul privind gradul de implicare i de
responsabilitate al victimelor n comiterea infraciunii. )stfel, <endelson diferen+iaz
urmtoarele categorii:
". victima total nevinovat !pruncuciderea"# $. victim mai pu%in vinovat dec&t
infractorul !ignorant, imprudent"# '. victim tot at&t de vinovat ca i infractorul
!provocatoare"# (. victima care poart responsabilitatea total !agresoare"# ). victima
nnscut, simulatoare, imaginar.
.
Final de secol Persoanele n vrst
=ans von =entig elaboreaz urmtoarea clasificare pornind de la rolul unor elemente
situa+ionale specifice victimelor n comportamentul lor:
victime nev9rstnice, psiologia acestora fiind afectat de lipsa de experien+ social (i
de lipsa for+ei fizico-morale care s le permit opunerea de rezisten+ agresorului>
victime femei, care devin cu precdere subiectul pasiv al infrac+iunilor sexuale dac
sunt tinere sau al infrac+iunilor motivate material dac sunt mai n v9rst>
victime vrstnice, care depind de sntatea mental, de modul de implicare n
realitatea nconjurtoare, de gradul de adecvare a relaiilor individuale psiho-
voliionale>
dependen+ii de alcool (i stupefiante, cei din urm fiind expu(i n primul r9nd
autovictimizrii>
imigran+ii, psiicul acestora fiind afectat de probleme de ordin comunica+ional, de lipsa
mi*loacelor materiale (i de ostilitatea b(tina(ilor>
etnicii care se confrunt cu problema integrrii sociale din partea lor, (i a discriminrii
rasiale din partea ma*oritarilor>
indivizii normali dar cu inteligen+ redus, nu au capacitatea de a anticipa rezultatele
ac+iunilor lor n raport cu influen+ele mediului>
indivizii temporar deprima+i la care prezen+a scopului n plan mental este redus
datorit lipsei de voin+ (i a sentimentului de inferioritate> #. indivizii acizitivi, starea
de rela+ionare a acestora cu mediul fiind determinat de voin+a de a realiza profituri n
orice context se ive(te o oportunitate>
desfr9na+ii (i destrbla+ii care devin vulnerabili fa+ de manevrele infractorilor datorit
indiferen+ei (i dispre+ului relativ fa+ de legi>
singuraticii, care a*ung s (i modifice comportamentul prin absolutizarea izolrii n
interpretarea tuturor proceselor psiice, suport9nd greu singurtatea sunt foarte
vulnerabili>
2
Final de secol Persoanele n vrst
cinuitorii, care particip la un flux de fapte psiice prin care denatureaz regulile (i
raporturile interindividuale, devenind victimele acestora, fenomenul fiind mai des
nt9lnit n rela+iile de familie unde unul din membrii, de regul brbat, i victimizeaz
pe ceilal+i p9n c9nd ace(tia a*ung la o stare de satura+ie (i riposteaz>
indivizii ?bloca+i6 (i cei nesupu(i. Primii sunt cei datornici, care nu (i mai pot acita
datoriile pe ci legale, accept9nd cu u(urin+ solu+iile ilicite ale unor infractori.
;esupu(ii sunt acei indivizi care nu se las u(or victimiza+i atunci c9nd sunt ataca+i. Ei reprezint
?victimele dificile6 aflate n antitez cu ?victimele u(oare6. @n raport de gradul de rezisten+ (i
de supunere a victimei fa+ de actul agresional, precum (i de modul de ac+iune ca rspuns la fapta
violent, victimele pot fi grupate n grupe (i subgrupe victimale, astfel: grupele victimale
victime minore, victime adulte, autovictime> subgrupe victimale victime dup sex, victime
dup gradul de participare la agresiune, victimizarea intrafamilial (i victimizarea social,
victime dup categoriile infrac+iunilor. Fiecare grup sau subgrup are trsturi specifice
constante.
3. Aspecte privitoare la persoanele de varsta a treia la final de secol
8 caracteristica a batranilor care se remarca la prima vedere o constituie parul alb si barba
alba. 8r, albul, prin simbolistica sa complexa, atingand, totalitatea zonelor, ontologiei si
gnoseologiei, este culoarea prin excelenta a submisivitatii de natura a stopa sa atenua
comportamentele agresive. )cesta este si motivul pentru care, in cadrul conflictelor armate,
pentru intreruperea ostilitatilor si desemnarea atitudinii binevoitoare, este folosita flamura alba.
,n limba romana, cuvantul 5batran6 are ca etimon cuvantul latin 5veteranus6 3forma intermediara
5betranus A batran6 4 care desemna soldatul imperial dupa implinirea varstei pana la care trebuia
sa aduca servicii 2omei. )ceste servicii erau rasplatite indeobste prin dreptul la liniste si viata
prospera, garantate prin proprietatile agricole pe teritoriul imperiului acolo unde doreau sa se
stabileasca. )cesta este si sensul veci al expresiei romanesti 5lasarea la vatra6.
!pre deosebire de alte limbi etimologia batranului in limba romana desemneaza deopotriva
semnificatia cuvantului si drepturile individului a*uns in aceasta etapa a dezvoltarii umane.
"
Final de secol Persoanele n vrst
Preocuparea pentru interesele varstnicului revenea pana nu demult medicului, care si el era
pregatit in mare parte pentru medicina generala vizand adultul. )stazi, viziunea ecosistemica,
grupeaza o ecipa pluridisciplinara care trebuie sa vina in intampinarea cererilor persoanelor de
varsta a treia, ea fiind necesar sa cuprinda medical, psiologul, asistentul social, sociologul.
)nul "### a fost declarat anul international al persoanelor de varsta a treia in incercarea de a
sensibiliza comunitatea asupra valorii acestei categorii de varsta in lume. ,n ultimul deceniu am
fost martorii unei continue fluctuatii a populatiei peste 7% de ani, dar cu o crestere semnificativa
a populatiei peste B% de ani fenomen denumit imbatranire.
Populatia varstnica a 0lobului a crescut de la .&& de milioane in "#1% la peste 7&& de milioane
in anii "##&, pe fondul modificarii proportiei acestora in totalul populatiei, a*ungandu-se la "B C
in tarile avansate economic, comparative cu numai B C in regiunile mai slab dezvoltate
Cel mai 5varstnic6 continent este Europa, pentru care varsta medie a populatiei a fost de B% de
ani, mentinandu-se de ",1 ",$ ori mai ridicata decat cea din restul lumii, iar cel mai 5tanar6
continent este )frica.
-e cele mai multe ori persoanele varstnice sunt persoane multiplu dezavanta*ate prin scaderea
resurselor fizice, care nu inseamna intotdeauna boala, prin scaderea resurselor financiare sau prin
prezenta unui andicap mintal. Perioada de tranzitie din 2omania anului .&&& a descalificat
varstnicul din lupa sa pentru e existenta decenta, multi dintre ei traiesc sub pragul de saracie,
multi renunta la facilitatile confortului, din cauza veniturilor mici, multi 5intaresc6 randurile
institutiilor de ocrotire sociala si ale cantinelor sociale. -urata medie de viata in 2omania a
scazut, iar pensia, ciar indexata, nu acopera taxele si impozitele impovaratoare> in plus, batranii
traiesc sentimental frustrant al faptului ca, dat fiind numarul lor in crestere in raport cu populatia
activa, ei sunt 5intretinutii celor care lucreaza astazi6, sintagma atat de veiculata in mass
media si mediile politice din 2omania.
B
<odificarile fizice si psiologice caracteristice varstei a
treia apar la nivelul creierului, procesele de imbatranire care incep de*a la .% .B de ani>
neuronii se uzeaza si acest lucru are ca urmare scaderea capacitatii de adaptare si reglare,
procesul putand merge pana la atrofie cerebrala, care se obiectiveaza prin stergerea sau
"
Nea*tu, /eorge, Tratat de asistenta sociala, Editura 8oliro*, Iasi, 24, pg. 911, 912
-
Final de secol Persoanele n vrst
aplatizarea circumvolutiilor cerebrale. 8 serie de studii ne arata ca functia cerebrala se poate
mentine valabila pana la varste inaintate daca este intens antrenata.
4. Maltratarea varstnicului
,ntr-o lume in care violenta este un fenomen social care tinde, din nefericire, sa devina banal,
persoanele varstnice fiind o categorie a populatiei vulnerabila, nu puteau sa nu devina victime,
una dintre tintele cele mai usoare ale abuzului. <altratarea varstnicilor este o tema noua ce a
aparut la inceputul anilor "#D&, spre deosebire de aspectul maltratarii copilului, definit de Eempe
in "#B#. Prin maltratare 3rele tratamente4 se face referire la copii sau la alti apartinatori sau
persoane din antura*ul varstnicului care ingri*esc varstnicul, producandu-i insa abuzuri
3vatamari4 fizice, emotionale, sexual sau *uridice sau negli*andu-l intr-un asemenea grad incat
starea sanatatii sale fizice siFsau emotinale, precum si viata ii sunt puse in pericol.
Categoria abuzului cuprinde:
- abuzul fizic>
- abuzul emotional>
- abuzul sexual>
- abuzul *uridic>
-e obicei, persoana varstnica este o persoana care poate fi victima abuzului fizic 3batai, fracture,
arsuri4 din cauza capacitatii fizice reduse, a unor economii mai mult sau mai putin mari 3sunt des
emisiunile televizate care prezinta persoane varstnice violate si omorate pentru bani4. -e
asemenea, multi varstnici sunt inselati de persoane 5binevoitoare6 carora le doneaza casa in
scimbul unor zile linistite dar ulterior a*ung in strada sau cu putin noroc intr-o institutie.
Fara a lasa pe un plan inferior abuzul fizic, ce poate fi uneori cauzator de moarte, cel putin la fel
de traumatizant este abuzul emotional 3in*uraturile, amenintarea cu moartea, cu bataia, cu luarea
banilor, cu luarea averii4. El poate produce o stare permanent de anxietate, spaima, climat
emotional ce poate avea efecte cumulate suprapuse peste o patologie caracteristica varstnicului.
9
Final de secol Persoanele n vrst
)buzul emotional trebuie sa fie in central atentiei lucratorilor sociali, pentru ca el este greu de
demonstrat, iar varstnicii cu greu isi dezvaluie din traumele pe care le traiesc intr-o astfel de
situatie.
-intr-o alta perspectiva, se mai poate vorbi despre:
- abuzul in familie>
- abuzul in institutie>
-e obicei, se vorbeste mult mai des despre situatiile abuzive din familie, dar institutia reprezinta
inca un loc incis in care abuzul emotional isi face adesea loc. !erviciile sociale care se ocupa de
persoanele varstnice ar trebui sa aiba specialisti, sa sfatuiasca din punct de vedere *uridic
varstnicii cu capacitate de discernamant, dar cel mai bine ar fi ca fiecare dintre noi sa ne luam
singuri din timp masuri de precautie 3testamente4.
;egli*area poate fi:
- emotionala>
- fizica>
- *uridica>
0andindu-ne la negli*area fizica in comparatie cu abuzul fizic, daca in situatia de abuz mai pot
ramane supravietuitori care sa planga, sa protesteze, in cazul negli*entei ea poate fi fatala
3numeroase emisiuni si articole in care varstnicii singuri au decedat si lipsa suportului alimentar
si financiar4. ;egli*area emotionala inseamna ca persoanele care interactioneaza cu varstnicul nu
sunt capabile sa se anga*eze intr-o relatie afectiva, sa empatizeze cu acesta, indisponibile in a le
asculta pasurile, pana in ultima clipa, pentru a avea o viata demna si decenta. ;egli*area *uridica
poate viza, de exemplu, lipsa unui suport legislativ adecvat care sa puna la adapost toate
categoriile de varstnici. -e asemenea sociogeneza abuzului si violentei contra persoanelor
varstnice ia in considerare, alaturi de evolutia in general a fenomenului si accentuarea
binecunoscutului conflict dintre generatii. -imensiunea fenomenului este intr-o crestere
subestimata, ciar ignorata si este explicata de mutatii proprii societatii contemporane precum:
cresterea numerica a persoanelor varstnice 3imbatranirea demografica - 5feminizarea
imbatranirii6, cresterea numarului de femei in grupul de persoane varstnice si 5imbatranirea
1
Final de secol Persoanele n vrst
batranilor6, cresterea accentuata a numarului de persoane foarte in varsta4, mutatiile in structura
si relatiile psio-afective intrafamiliale, urbanizarea, restrangerea conditiilor de locuit,
inegalitatea sociala, migrarea rural-urban.
)desea, abuzul contra persoanelor varstnice, este generat de catre o ruda 3 membru al familiei4
care locuieste impreuna cu o persoana varstnica sau de catre persoane care nu au calitatea de
rude, dar care fac parte din antura*ul varstnicului sau care vin intamplator in contact cu acesta.
Ga aceste doua categorii se adauga si categoria institutiilor care nu tin cont de conditia de
persoana umana defavorizata a persoanei varstnice. Exista urmatoarele categorii de abuz asupra
persoanelor varstnice:atacul !violenta fizica", alimentatia insuficienta !privarea de hrana",
administrarea necorespunzatoare a medicamentelor!neadministrarea celor prescrise", abuzul
emotional, psihic si verbal, abuzul se*ual,abuzul financiar, izolarea voluntara!sau tinerea
varstnicului in captivitate", neacordarea a+utorului in activitatile zilnice de ingri+ire.
)utorii Constantin Hogdan si !erban !toianovici 3"##B4 considera ca urmatoarea structura de
tipuri de abuz corespunde cel mai bine realitatii, inclusiv celei din tara noastra, din pacate
ignorata. )stfel ca exista:
abuzul moral, caracterizat prin nerespectarea demnitatii persoaneivarstnice,marginalizare
si excludere sociala,ignorarea drepturilor si libertailor sale,discriminare pe motiv de
varsta> de altfel abuzul moral se regaseste in toate celelalte tipuri de abuzuri.
Neglijenta (abuz disimulatca abuz in familie, la domiciliu dar si in cadrul
institutionalizat3camin de batrani sau camin-spital4, este un abuz disimulat, greu
evidentiabil si de aceea ignorat in dimensiunile sale reale si cu grave repercursiuni asupra
existentei varstnicului.
,buzul prin negli+enta poate fi: involuntara 3varstnicul poate fi lasat singur, izolat, uitat fara
a*utor4> intentionat 3varstnicul este privat, cu intentie, de alimentatie, idratare, ingri*ire,
igiena corporala si a spatiului de locuit>
abuzul comportamental (psihologic, este un tip de abuz frecvent intalnit, el macinand
lent rezistenta 3si asa slaba4 a varstnicului, il intimideaza, determinandu-l sa se lase
dominat in interesul abuzatorului. )buzul psiologic este ca o distrugere lenta fara urme.
11
Final de secol Persoanele n vrst
!e manifesta sub forma lipsei de rabdare in a-l asculta pe batran, intoleranta fata de notele
negative proprii procesului de imbatranire, lipsa comunicarii, in*uriile, violentele verbale,
teroarea psiologica>
abuzul fizic(violenta, devine din ce in ce mai frecvent si apare sub forme variate, de la
imbranciri, loviri, batai, pana la crime.Este frecvent in sanul familiei, abuzatorii fiind
rudele- copii,ginerii,nurorile, urmati de celelalte rude mai indepartate si persoane din
afara familiei>
abuzul se!ual,este din ce in ce mai frecvent in cazul persoanelor de sex feminin
varstnice, supuse violului de catre barbate tineri sau adulti cu tulburari de comportament
sexual, complexati, perversi, in asociere cu infractiunea de talarie>
abuzul financiar, denumit si deturnarea bunurilor persoanelor varstnice, intrucat varst-
nicii sunt considerati tinte usoare pentru infractori, in raport cu posibilitatile reduse de a
se apara, atat fizic cat si privind posibilitatile de a sesiza intentiile ascunse ale abuzato-
rului, falsificarea unor acte, retinerea pensiei sub pretextul efectuarii cumparaturilor etc>
abuzul de institutionalizare, adica internarea intr-un camin pentru persoane varstnice sau
camin-spital, impotriva vointei varstnicului si ciar cind are conditii de a ramane in
familie, la domiciliul sau.
abuzul medical, consta in privarea de ingri*iri, refuzul de a da medicamente, ignorarea
durerii, excesul de utilizare a neurolepticelor si ipnoticelor pentru 5a se asigura linistea6
in institutie. Ex.cazurile infirmierelor criminale din )ustria si 0ermania si al medicului
din !/) care eutanasia batranii.
Prevenirea violentei in familie si a abuzurilor in general, este o responsabilitate atat a serviciilor
comunitare cat si a membrilor comunitatii, intrucat 5familia este prima si cea mai importanta
scoala a relatiilor interpersonale5, dupa cum afirma P. 8sterriet, aceste aspecte fiind
reglementate prin continutul Gegii nr. ."BF.&&1 pentru prevenirea si combaterea violentei in
familie, respectiv prin Gegea nr. .B.F.&&B unde se prevede responsabilitatea !erviciului public
de asistenta sociala pentru depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea
copilului de parintii sai, precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si
combaterea violentei in familie. )laturi de !erviciul public de asistenta sociala, un rol important
in combaterea fenomenului violentei in familie il au :
12
Final de secol Persoanele n vrst
politia " rol important in stoparea mecanismelor sociale de perpetuare a violentei
Politistii pot facilita interventia timpurie in producerea violentei si pot sesiza situatiile
cu risc mare de producere a violentei>
profesorii sunt o buna sursa in furnizarea de informatii familiilor care se confrunta
cu probleme de violenta in familie>
preotul poate acorda a*utor familiilor din comunitate si poate disemina informatii cu
privire la producerea si consecintele violentei, cu deosebire asupra varstnicilor sau a
femeilor insarcinate>
medicii si asistentele medicale comunitare in timpul consultatiilor la cabinet si al
vizitelor la domiciliu pot identifica diversele probleme cu care se confrunta familiile
si copiii acestora>
Familia in care exista varstnici poate avea comportamente variate, mergand de la cooperare,
iperprotectie, culpabilitate, angoasa, pana la abandon si uneori pana la respingere.
Htr9ne+ea prezint o serie de caracteristici specifice: predomin procesele involutive,
diminuarea poten+ialului energetic (i a capacit+ii vitale, accentuarea fenomenelor de sclerozare,
scderea labilit+ii func+ionale a organelor de sim+ (i a sistemului nervos, a mobilit+ii. -in punct
de vedere psiic apar modificri ca sentimentul de depersonalizare, scderea capacit+ii de
concentrare (i distribuire a aten+iei, a rezisten+ei la stres, sentimentul de insecuritate, cre(terea
gradului de dependen+ interpersonal, slbirea dinamismului instinctiv etc. -ar ntre btr9ne+ea
cronologic (i cea psiologic nu exist ntotdeauna concordan+.
,nfrac+iunile privitoare la btr9ni au fost ncadrate n dou categorii : crime de strad !furt,
t&lhrie" i maltratarea de ctre persoane cunoscute. Procesul de victimizare poate s apar n
cadrul mediului familial, agresori fiind rudele sau persoanele care ngri*esc btr9nii, sau n afara
acestuia, agresori fiind infractorii. )ce(tia din urm, profit9nd de capacitatea redus a btr9nilor
de a se apra, (i de unele caracteristici psiocomportamentale specifice 3credulitate, negli*en+,
uitare, confuzie4, pot comite acte infrac+ionale grave mult mai u(or. !itua+ia este mult facilitat
atunci c9nd victima trie(te singur.
Cele mai nt9lnite infrac+iuni privitoare la persoanele v9rstnice sunt infrac%iunile motivate
material. @n unele situa+ii infractorii cunosc direct sau indirect bunurile (i valorile pe care le
1!
Final de secol Persoanele n vrst
posed victima, precum (i locul unde sunt depozitate. @n altele ei ac+ioneaz n baza presupunerii
c victima trebuie s fi adunat asemenea valori pe parcursul vie+ii, inclusiv pentru nmorm9ntare,
caz nt9lnit mai des n mediul rural unde b9tr9nii (i pregtesc cele funerare din timp, inclusiv
banii. Hrba+ii btr9ni sunt mai victimiza+i dec9t femeile v9rstnice, cei din mediul urban mai
vulnerabili dec9t cei din mediul rural iar riscul de victimizare cre(te odat cu naintarea n v9rst.
@n a doua categorie de agresiuni care privesc cu precdere v9rstnicii intr diferite forme de
maltratare a lor, cum ar fi: agresiunea fizic, agresiunea psiic, exploatarea prin munc,
exploatarea financiar prin n(elciune (i furt, privarea de ran, tratament medical etc.
<altratarea se produce ntotdeauna n familie, de ctre rude sau persoanele care ngri*esc
btr9nul, sau n institu+iile de asisten+ social, de ctre personalul acestora. 'ictima tipic este
femeia bolnvicioas (i suferind> victimele sunt izolate social de prieteni, vecini. rude, care ar
putea s intervin (i s pun capt procesului de victimizare> victimizatorii tind s devin
suprasolicitan+i n raport cu victimele care devin depresive, izolate, dependente> fii recurg cel
mai adesea la maltratarea fizic, iar fiicele la maltratarea psiic> n ma*oritatea cazurilor
victimele au fost (i ele prin+i abuzivi.
5. Comunicarea cu persoanele varstnice
)re un rol esential nu numai in investigare si cunoasterea nevoilor dar si in actul de ingri*ire.
/n gerontolog afirma cu multa dreptate ca a-i vorbi persoanei varstnice este un act de ingri*ire.
Cuvantul bine ales, bine receptat poate avea un efect terapeutic. <ulte persoane varstnice sufera
adesea mai mult din cauza izolarii, ignorarii, marginalizarii lipsei de comnunicare cu cei din *ur,
decat de o boala sau alta.
D
;ecomunicarea cu o persoana in varsta poate insemna o condamnare la izolare psiologica
si sociala, la precipitarea regresiei psio intelectuale, constituindu-se in acelasi timp si intr-un
stres de subsolicitare. Cu a*utorul comunicarii investigam tipologia persoanei, modificarile
psiologice determinate de imbatranire, gradul acestora, imbolnavire, suferinta, stres social si
psiologic, andicap. 8 situatie mai speciala pe care o putem intalni la unele persoane in varsta
si care sa explice printr-o serie de cauze:
- Geziuni cerebrale>
-
9e4ista Retele comunitare de voluntariat in favoarea varstnicilor, Bucuresti, 22, pg. 41
14
Final de secol Persoanele n vrst
- !enilitate>
- -iverse afectiuni psiice>
- Consum de alcool>
- 2eactii secundare la unele medicamente care pot determina stari de agitatie>
;e informam deasemenea, inaintea initierii comunicarii, privind potentialul de violenta 3accese
de violente in antecedente, confuzie si dezorientare, agitatie, iritabilitate, impulsivitate, non
cooperanta, suspiciune4.
6. Abuz si violenta. tudiu si structura
'iolen+a este definit ca fiind utilizarea for+ei (i a constr9ngerii de ctre un individ, grup sau
clas social, n scopul impunerii voin+ei asupra altora mai simplu spus, violen+a este un abuz de
putere, fiind legat de o pozi+ie de putere (i de impunerea acestei puteri asupra celorlal+i> aceast
caracterizare define(te cel mai bine situa+ia violen+ei n familie crora le pot cdea victime, cel
mai adesea, copilul, v9rstnicul, femeia, mai lipsite de putere comparativ cu brbatul> potrivit
altei defini+ii, violen+a nseamn o interven+ie, dar (i o omisiune care pot atinge via+a, integritatea
corporal sau libertatea unui individ, sau poate compromite grav dezvoltarea personalit+ii (iFsau
amenin+a securitatea financiar. !unt (i alte forme de violen+ care pot afecta deopotriv ambele
sexe, cum sunt: alungarea prin+ilor neputincio(i v9rstnici, bolnavi, dependen+i din familie
sau lsarea lor fr mi*loace de existen+, abandonul familial, alungarea copiilor, obligarea
acestora la cer(it sau prostitu+ie de ctre unul sau de ctre ambii prin+i.
;o+iunea de abuz semnific n limba rom9n, folosirea excesiv, fr msur, a unor prerogative,
n a(a fel nc9t actul respectiv devine o fapt ilegal (i, n al+i termeni, imoral> violen+a este o
form de abuz. ,nforma+iile privind dimensiunea rsp9ndirii violen+ei (i abuzului n 2om9nia
sunt imcomplete, fiind con(tientizate (i gener9nd luri de pozi+ie n ultimii ani n special la
imboldul unor organisme din afara +rii. @n plus s-a pus un accent 3de(i necesar4 aproape exclusiv
pe violen+a con*ugal 3considerat mult timp o problem privat (i astzi dificil de identificat,
constituind un secret de grup n scopul pstrrii imaginii sacrosante a institu+iei familiei4, (i pe
cea mpotriva copilului. @ntr-o lume n care violen+a este un fenomen social care tinde, din
nefericire, s devin banal, persoanele v9rstnice, categorie a popula+iei vulnerabil, nu puteau s
nu devin victime, considerate printre +intele cele mai u(oare. @n plus, sociogeneza abuzului (i
1.
Final de secol Persoanele n vrst
violen+ei contra persoanelor v9rstnice ia n considerare, alturi de evolu+ia n general a
fenomenului, (i ascu+irea des invocatului conflict ntre genera+ii. -imensiunea a ceea ce n
literatura de specialitate s-a consacrat ncep9nd cu anii ID&, c9nd s-a con(tientizat mai bine
fenomenul elderlJ abuse, maltraitance, mauvais traitements este ntr-o cre(tere nu numai
subestimat, dar ciar ignorata (i este explicat (i de alte muta+ii, proprii societ+ii
contemporane: cre(terea numeric a persoanelor v9rstnice 3mbtr9nirea demografic (i
consecin+ele sale importante, 5feminizarea mbtr9nirii6 cre(terea numrului de femei n grupul
popula+iei v9rstnice (i 5mbtr9nirea btr9nilor6 cre(terea mai accentuat a numrului
persoanelor foarte n v9rst4, muta+iile n structura (i rela+iile psio-afective intrafamiliale,
urbanizarea, migrarea rural-urban, restr9ngerea condi+iilor de locuit, inegalitatea social.
ClarKe 3"#D$4 estimeaz la "&C frecven+a abuzurilor n cazul persoanelor de peste 7% de ani (i la
D&C frecven+a repetrii lor n cazul n care s-au produs de*a prima oar. Cel mai adesea 3D7C din
cazuri, 8I<alleJ4 abuzul (i violen+a sunt fptuite de rude 3membri ai familiei, adic cei ce,
primii, au obliga+ii de ocrotireL4, care conlocuiesc cu persoana v9rstnic> alte persoane din
antura*ul permanent al v9rstnicului, fie n familie, fie n institu+ia de ngri*ire, n sf9r(it, persoane
care vin n contact, nt9mpltor, cu aceasta.
!unt considera+i ca factori de risc- v9rsta, peste B% de ani> starea biologic, de sntate disfunc+ii
fizice, mentale, senzoriale care i afecteaz v9rstnicului capacitatea de percep+ie (i de aprare>
incapacitatea de autongri*ire 3pierderea autonomiei, sociodependen+a4> necesit+i de ngri*ire
care dep(esc capacit+ile ngri*itorului> rude 3alte persoane care (i asum ngri*irea4 av9nd
caren+e materiale (i concomitent, morale> lipsa sau insuficien+a legisla+iei protective.
!-a ncercat s se delimiteze caracteristicile unei posibile victime, un 5portret-robot6 al acesteia,
spre a se institui msuri preventive (i de protec+ie. )r fi vorba de o persoan, mai frecvent de
peste B% de ani, cel mai adesea de sex feminin, singur, anxioas, fr roluri n societate, afectat
din punct de vedere func+ional de diverse deficite, conlocuind cu un copil, t9nr sau adult> alte
studii au adugat: victima frecvent greoaie, cu mobilitatea redus, incontinen+, incomod pentru
antura*, cu trsturi de personalitate negative 3descrierile dintr-o perspectiv mai ales
victimologic - concep+ie care pune accentul pe trsturile victimei n determinismul violen+ei4.
Melmon considera c la baza violen+ei n familie mpotriva persoanei v9rstnice stau strile
conflictuale generate de voin+a sau dorin+a persoanei de a ocupa un loc active n celula familial,
n special c9nd persoana v9rstnic, valid, accept greu limitarea gradului su de influen+>
12
Final de secol Persoanele n vrst
frecven+a conflictelor implic9nd descenden+ii indirec+i gineri, nurori ilustreaz dificultatea pentru
o persoan n v9rst de a-(i gsi locul n acela(i abitat cu copiii si.
Cele mai multe studii (i observa+ii privesc persoana care acord ngri*ire, care coabiteaz cu
v9rstnicul, deoarece s-a constatat c frecven+a cea mai mare a actelor de abuz (i violen+ se
nregistreaz n rela%ia de ngri+ire (i cu at9t mai mult cu c9t starea de dependen+ a persoanei
ngri*ite este mai mare. <area dependen+ este un factor de tensiune emo+ional pentru fiecare
din actorii 5triungiului rela+ional (i interac+ional6 3E. Eiled*an4 5persoana v9rstnic
ngri*itor3i4 familie6.
)profundarea mecanismului abuzurilor a eviden+iat c n ma*oritatea cazurilor acestea apar, se
multiplic (i se ad9ncesc, n special n *urul nevoii de ngri*ire. -e aici necesitatea de a
diagnostica 5ngri*irea inadecvat6, misiune n multe cazuri foarte dificil> dificultatea +ine de
lipsa unor indicatori standardiza+i, nevoile de ngri*ire fiind de o diversitate foarte mare n func+ie
de starea biologic (i material a subiectului> pe de alta parte, indicii unei ngri*iri inadecvate
cule(i anamnestic nu prezint totdeauna certitudine discrepan+a dintre realit+i (i relatrile celui
ce ngri*e(te, explica+ii vagi sau refuz de a da explica+ii din partea ngri*itorului. -ificult+i n a
aprecia calitatea 3adecvarea4 ngri*irilor, a persoanei v9rstnice afectat adesea de tulburri
amnezice sau mentale mai ample, sau ciar n prezen+a unei persoane deplin con(tiente, teama de
represalii din partea ngri*itorului sunt alte dificult+i care mpiedic identificarea abuzului.
Evaluarea social a abuzului impune de multe ori interviuri repetate, observa+ie n timp.
,nvestigatorul abuzului trebuie s urmareasc capacitatea persoanei de autongri*ire, de a
desf(ura activit+i zilnice, monitorizarea unei zile, aspectele financiare, statusul mental,
capacitatea de a decide. Cele mai sensibile arii de ntrebri sunt privitoare la episoadele abuzive
recente, la incidentele verbale (i fizice. !-au elaborat n acest scop 3!/)4 protocoale
3instrumente de screening4 utile n cazurile de suspectare a comiterii de abuzuri> aceste
protocoale includ de obicei date demografice, o evaluare general a nutri+iei (i igienei 3marKer
pre+ios al adecvrii ngri*irii4 depistarea leziunilor fizice, o sec+iune despre stilul de via+
3ambula+ie-imobilitate, continen+ sfincterian, medica+ie4, evaluare social (i rela+ionala
3interac+iuni cu cel ce acord ngri*iri4, evaluri medicale, probleme financiare, urmate de o
concluzie care s precizeze existen+a sau nu a abuzului. Clasic sunt descrise opt categorii de
abuzuri implicate n ma*oritatea defini+iilor: atacul !violen%a fizic", alimenta%ie insuficient sau
privarea de hran, administrarea necorespunztoare a medicamentelor prescrise sau
1"
Final de secol Persoanele n vrst
neadministrarea lor, abuzul emo%ional, psihologic i verbal, abuzul se*ual, neacordarea
a+utorului n activit%ile zilnice de ngri+ire, izolarea involuntar sau %inerea btr&nului n
captivitate i abuzul financiar deposedarea de bunuri. .iolen%a !abuzul fizic" a fost studiat,
ntre al+ii, de Melmon (i Calvet care au publicat rezultatele studiilor lor n "##.. -up ace(ti
autori violen+a este un aspect al conflictului ntre genera+ii. @n opinia noastr aceast interpretare
nu explic satisfctor toate situa+iile fiindc, except9nd violen+a n familie, rm9n destule
situa+ii n care violen+a mpotriva persoanelor v9rstnice se circumscrie violen+ei n general sau n
cadrul ecua+iei 5puternicislabi6, btr9nul fiind ca femeia (i copilul, 5sexul slab6 n anumite
condi+ii, persoan cu andicap, o fiin+ vulnerabil, lipsit de aprare (i din acest motiv o victim
poten+ial.
)cest tip de abuz, violen+a, este adesea n cazul btr9nului, dificil de identificat, datorit
poliformismului clinic (i a negrii faptelor. @n cazul violen+elor n familie, rolul (i locul persoanei
v9rstnice n s9nul familiei constituie adesea elementul declan(ant al violen+ei.
/n alt autor N. Eosberg situeaz violen+a fizic ca un paroxism al abuzului n cazul v9rstnicului,
celelalte tipuri de abuzuri n viziunea acestui autor fiind: negli+en%a 35neglect64 care apare sub
dou forme negli+en%a involuntar 3persoana este lsata singur, izolata (i uitat, fr ca cei
rspunztori s fie con(tien+i de acest abandon4, negli+en%a activ 3privarea de elementele
esen+iale ale vie+ii alimenta+ie, ngri*iri, igien4, abuzuri emo%ionale verbale sau psihologice,
deturnarea bunurilor materiale 3abuzul financiar4, violarea drepturilor persoanelor v&rstnice.
@n lipsa unor studii autotone problema abuzului contra persoanelor v9rstnice fiind la noi nc
ignorat, - singurele lucrri care i-au fost consacrate fiind ale subsemnatului 52evista
,nstitutului 2om9n pentru -repturile 8mului6, "##%, 50eriatrie6, Editura <edical "##B, (i
50id de nursing geriatric6, "##D, rezultatele acestora fiind sensibil asemntoare (i concluzia
care se desprinde fiind general: abuzurile i violen%a contra v&rstnicilor sunt n cretere i se
adaug altor aspecte sociale contemporane generate de societate n raporturile ei cu v9rstnicii
marginalizare (i excludere social, izolare, ignorarea drepturilor fundamentale 3n ciuda clamrii
lor4, 5srcie prin srcire6> reac+iile la aceste evolu+ii sunt mai degrab nesemnificative, izolate,
lipsite de for+a necesar pentru a determina scimbrile de mentalitate (i de comportament
necesare> observa+iile (i experien+a noastr privesc abuzul de abandon, nerespectarea drepturilor
(i abuzul financiar, cu deosebire deposedarea de bunuri 3n cea mai mare ma*oritate +inta fiind
locuin+a4. Privind abandonul persoanelor v9rstnice, experien+a proprie (i de altfel, realitatea, de(i
1-
Final de secol Persoanele n vrst
ignorat este un abuz n cre(tere pus cumva n planul doi de un alt abandon cel al copiilor.
)bandonul constituie un abuz grav, cu efecte negative nu doar asupra v9rstnicilor, ci (i asupra
comunit+ii> este vorba de abandon afectiv, material sau de obicei (i afectiv (i material. Cauzele
abandonului sunt multiple: pe de o parte, intervin unele condi+ii obiective srcia familiei,
familie numeroas, condi+ii precare de locuit, pe de alt parte, condi+ii subiective precaritatea
moral a sus+intorilor cu obliga+ii, comoditate, interese materiale, slbirea p9n la pierdere a
lian+ilor afectivi intrafamiliali.
<a*oritatea studiilor gsesc v9rsta medie a persoanelor supuse abuzurilor n *ur de B& de ani, cu
o predominen+ a femeilor care +ine de altfel (i de structura pe sexe a popula+iei v9rstnice
3indicele de feminizare4 de 7&C> mai mult de *umtate din victime> vduve 3vduvi4 trind
izolate 3%1- %%C4> n "7C din cazuri exist antecedente de violen+. <otivul violen+ei este
voluntar disimulat n peste *umtate din cazuri 3%1C, Melmon4> atunci c9nd poate fi precizat este
vorba de nen+elegere n familie, n aproape un sfert din cazuri (i de probleme financiare n
disput 3bani, averi, mo(teniri4 %C. Privind abuzatorul, acesta este n peste D&C din cazuri de
sex masculin (i face parte din familie. )ceia(i autori dau urmtoarea structur a agresorilor:
descenden+i direc+i fii 3fiice4 "7,BC, nepo+i "$,1C, descenden+i indirec+i ginereFnor "$,1C,
alte rude 1&,#C. -e(i al+i autori includ aici (i agresiunile unui so+ fa+ de cellalt 3."C4 nu
considerm c acestea trebuie integrate violen+ei fa+ de v9rstnici, violen+ei n familie n general.
;umai n .- $,%C din cazuri agresiunile se fptuiesc sub influen+a impregna+iei etilice, ceea ce
demostreaz inten+ionalitatea (i premeditarea actului de agresiune. /onsecin%ele medico0legale
ale agresiunilor au fost de asemenea cercetate> (i n aceast privin+ to+i investigatorii sunt de
acord asupra dificult+ilor de identificare a leziunilor provocate de agresor datorit, n multe
cazuri, nesemnalrii de ctre victim din neputin+a exprimrii sau din teama inoculat de agresor>
pe de alt parte, o dificultate n plus: diferen+ierea leziunilor determinate de cderi accidentale,
alte manevre nereu(ite datorit nesiguran+ei motorii sau strii de confuzie, frecvente la
persoanele v9rstnice bolnave sau dependente, de cele cauzate de un act de violen+.
)cela(i studiu 3Melmon (i colab.4 constat: cauzele leziunilor lovituri cu bra+ul: $B,BC> lovituri
cu un obiect: 1$,"C> violen+e care antreneaz cderea: "",1C. Mipurile de leziuni: ecimoze,
ematoame 7D,#C 3%#C la fa+, restul la nivelul membrelor superioare4> consecin+ele cderilor
provocate de loviri, mbr9nceli const9nd n fracturi "1C> n sf9r(it, acela(i studiu gse(te c n
"%,#C din leziuni necesit peste D zile vindecare.
19
Final de secol Persoanele n vrst
.iolen%a cu autori din afara familiei este (i ea n cre(tere. @i cad victime btr9nii trind singuri,
ca (i cuplurile foarte n v9rst, lipsite de aprare> mobilul este frecvent material *efuire de
bunuri, condi+ia favorizant fiind, la noi, aceea c btr9nii (i pstreaz banii agonisi+i, adesea
rezerva+i pentru nmorm9ntare, n cas, neexistnd nc uzan+a depunerilor n cont> n aceste
cazuri de criminalitate cu t&lhrie nu rareori victimele sunt torturate pentru a spune unde sunt
banii (i ucise pentru a nu depune mrturie. -e altfel, problema abuzului financiar 3asociat
adesea cu violen+4 este frecvent (i n +rile occidentale, de(i acolo persoanele n v9rsta (i +in
banii n bnci (i opereaz cu cecuri sau cr+i de credit. )gresorii s-au adaptat (i au imaginat
metode de n(elciune, ceea ce a fcut ca cei preocupa+i de protec+ia v9rstnicilor, de securitatea
lor financiar, s gseasc metode de contracarare> astfel n Canada, +ara n care forma de abuz
financiar este pe primul loc se face o intens educa+ie a persoanelor v9rstnice, inclusiv prin
tiprirea (i difuzarea unor pliante con+in9nd sfaturi care s previn abuzurile.
)buzul financiar 3economic4 include interdic+ia impus v9rstnicului de a avea bani proprii sau
surse de c9(tig, controlul strict exercitat asupra bugetului familial, furtul acestuia, preluarea
contului asupra altor sume de bani sau propriet+i, prin fraud, n(eltorie sau deturnare de
fonduri> frecvent persoana v9rstnic este determinat de a-(i ceda bunurile 3bani, locuin+, alte
valori4 n scimbul promisiunii de a i se acorda ngri*iri, n multe cazuri acest contract nefiind
respectat de ctre cel interesat de a ob+ine profituri materiale: fie ngri*irile nu i sunt acordate
potrivit nevoilor, fie calitatea acestora las de dorit, fie persoana este negli*at, fie, alteori este
internat ntr-un cmin fr voin+a sa (i abandonat. Mot o form de abuz fizic, de violen+ este
abuzul sexual cruia i cad victime, nu rareori, femeile locuind singure. 'iolul n aceste cazuri
poate fi asociat cu *efuirea (i cu suprimarea vie+ii. @n unele cazuri este vorba numai de o devia+ie
de comportament sexual, de o parafilie, - gerontofilia, perturbare aberant de comportament
sexual, n care excita+ia sexual se produce prin contacte eterosexuale cu persoane n v9rst>
exist (i contacte sexuale con*uncturale realizate n general prin violen+ violuri care nu sunt
integrabile gerontofiliei, forma de parafilie considerat rar. Frecvent rela+iile eterosexuale cu
persoane n v9rst se realizeaz n stare de euforizare narcofil. )buzatorii n aceste cazuri au
structuri de personalitate psiopatoide, disarmonice, cu intelect liminar (i instabilitate
comportamental. Persoanele n v9rst, evident, nu se pot apra, iar violatorii au complexe fa+
de partenere de v9rsta lor. @n unele cazuri violului i se asociaz sadismul, sadismul criminal (i
2
Final de secol Persoanele n vrst
uciderea n serie. -ar uciga(ii n serie, a(a cum reiese din istoria crimelor n serie, nu sunt to+i (i
violatori.
/n alt act de violen+ contra persoanelor v9rstnice, foarte rsp9ndit, este violen%a psihologic
3abuzul comportamental, violen+a verbal4, n multe cazuri greu de identificat. !e apreciaz c
acest tip de violen+ macin lent rezisten+a btr9nului, reduc9ndu-l la tcere, supun9ndu-l voin+ei
abuzatorului, (i ciar scurt9ndu-i via+a 3efect eutanasic pasiv4. 'iolen+a psiologic pregte(te
terenul violen+ei fizice sau i se asociaz> este, altfel spus, un mod de a-i retrage btr9nului dreptul
de a decide, dreptul de a-(i exprima o opinie, o dorin+, un protest, o nemul+umire. 'iolen+a
psiologic timoreaz, neag personalitatea, este un atac la demnitate, fiind inversul respectului.
)spectele violen+ei psiologice sunt, pe de o parte, verbale voce ridicat, autoritar, rstit,
repro(uri, culpabilizarea, infantilizarea, tutuirea, pe de alt parte, neverbale, mai complexe
(anta*ul, intimidarea, represaliile, refuzul unui act de ngri*ire.
!. "rotectia impotriva victimizarii
<surile care se pot lua pentru prevenirea (i limitarea sau ciar eliminarea fenomenului victimal
(i a efectelor sale se pot clasifica n dou categorii: msuri de protec+ie social (i msuri de
autoprotec+ie.
1surile de protec%ie social revin organelor (i autorit+ilor statului. -intre acestea un rol
important l au organele *udiciare responsabile cu prevenirea infrac+iunilor (i cu prinderea,
*udecarea (i sanc+ionarea infractorilor. )(a cum afirma !. G. Origtsman, de+inerea infractorilor
deosebit de periculo(i n institu+ii speciale asigur un nivel mai nalt de securizare psiologic a
cet+enilor. -ar existen+a organelor *udiciare, aplicarea corect (i prompt a normelor penale,
sanc+ionarea infractorilor au (i rol de preven+ie prin inibarea comportamentului delictual la unii
poten+iali agresori. -e aemenea o form de protec+ie a victimei este (i indisponibilizarea
bunurilor infractorului, confiscarea unor bunuri sustrase de la victim etc. pentru a garanta
posibilitatea recuperrii integrale a pre*udiciului de ctre victim.
Protec+ia social mpotriva victimizrii este (i responsabilitatea legiuitorului (i executivului.
)ctivitatea organelor *udiciare depinde de actele normative ale Parlamentului, at9t n ceea ce
prive(te buna func+ionare a lor c9t (i eficien+a legii n prevenirea (i combaterea fenomenului
criminogen. -ac legiuitorul este responsabil cu stabilirea politicii penale, executivul are rolul de
21
Final de secol Persoanele n vrst
a pune n mi(care acele mecanisme administrative care s o transpun n realitate. @n func+ie de
diferite domenii pot fi identificate (i alte autorit+i de stat cu rspundere n prote*area victimelor,
n cazuri de victime minore, victime ale abuzului n familie, persoane cu andicap etc. )semenea
msuri pot fi: internarea n institu+ii spitalice(ti sau de ocrotire, asigurarea unui a*utor financiar
p9n la ncadrarea n munc, asigurarea reconversiei profesionale, consiliere, asigurarea pazei
etc. @n sf9r(it nu trebuie negli*at nici rolul societ+ii civile care, fiind mai motivat, poate ob+ine
rezultate semnificative.
1surile de autoprotec%ie sunt cele care revin n sarcina persoanelor particulare, care mai mult
trebuie s fie rodul unor influen+e organizate, (i mai pu+in instinctuale. )semenea msuri pot fi:
asigurarea intrrilor n locuin+e (i imobile, evitarea locurilor periculoase, evitarea companiilor
ndoielnice, evitarea reclamei (i a publicit+ii cu privire la situa+ia material de+inut, evitarea
introducerii persoanelor strine n cas, mai ales pentru cei singuri 3pericolul este nu doar de
moment, ci (i de lung durat prin faptul c strinul poate afla valorile de+inute, locul unde
acestea sunt depozitate etc., ceea ce poate trezi inten+ia delictuoas pentru viitor4, ignorarea
pietonilor sau a strinilor care ncearc s anga*eze o conversa+ie, mai ales noaptea sau n locuri
retrase etc.
2acticile de depire a situa%iilor de risc. Exist situa+ii n care pericolul nu poate fi avitat total
3de exemplu serviciul n tura de noapte4. @n asemenea cazuri trebuie adoptate unele tactici pentru
a minimaliza c9t mai mult posibil riscul de victimizare. !e pot aminti exemplificativ: plimbarea
n compania altora, n grup iar nu singur, evitarea implicrii nenarmate n anumite evenimente
periculoase etc.
3revenirea crimei prin proiectarea mediului ncon+urtor afirm importan+a creerii unui ?spa+iu
de aprare6 prin ?ngreunarea atingerii +intelor6: mbunt+irea sistemelor de ncidere (i
asigurare a intrrilor (i ie(irilor, nl+area gardurilor (i men+inerea supravegerii, a pazei.
)c+iunile de reducere a riscului pot fi individuale, colective, n colaborare cu alte persoane, sau
mixte.
Moate aceste tactici (i strategii nu pot fi evaluate cu u(urin+ privind eficacitatea lor, deoarece
este dificil de prevzut situa+iile exacte, particulare n care ele ar putea preveni ac+iunile
victimizante, (i asta pentru c exist modalit+i numeroase (i foarte variate prin care un infractor
22
Final de secol Persoanele n vrst
poate comite aceea(i fapt. )numite strategii de reducere a riscului pot fi eficiente p9n la un
nivel clar observabil dar care nu poate fi (i prompt cuantificabil.
#iblio$rafie%
;eamtu, 0eorge Mratat de asistenta sociala, Editura Polirom, .&&$
!tanoiu, 2odica <iaela <etode si tenici de cercetare in criminologie, Hucuresti,
Editura )cademiei 2!2, "#D"
Manasescu, ,ancu, /riminologie, ,gresologie, .ictimologie, 4etentologie, )GG HecK,
Hucuresti, .&&1
2evista 5etele comunitare de voluntariat in favoarea varstnicilor, Hucuresti, .&&7
2!
Final de secol Persoanele n vrst
24