Compusii din afine au un efect foarte puternic asupra oaselor, facandu-le mai tari, mai sanatoase si mai

rezistente, dupa cum reiese dintr-un studiu efectuat pe soareci de laborator.

Ji-Rai Chen, cercetator pe probleme legate de scheletul uman, in cadrul Universitatii din Arkansas, si colegii sai
au vrut sa afle in ce masura hrana din timpul copilariei afecteaza cresterea osoasa a viitorului adult si daca se
poate declansa osteoporoza in lipsa unoralimente.
Potrivit ScienceDaily, in cazul cobailor mici, polifenolii gasiti in afine si alte fructe si legume rosii sau mov ajuta la
cresterea rezistentei osoase. Specialistii se gandesc acum sa foloseasca fructele in tratamente care sa previna
distrugerea oaselor.
Investigatia a aratat ca animalele care au fost hranite cu afine in proportie de 10% din mancarea totala aveau
oase mult mai sanatoase decat celelalte.
Culturile de laborator au aratat formarea osteoblastelor, adica a unor structuri osoase tinere, la cobaii ce au
beneficiat de aceasta hrana. Acestia aveau mai mult acid fenolic, derivat din polifenoli. In acest fel, oasele isi
mentineau pentru mai mult timp sanatatea.
Chen spune ca acizii fenolici pot activa doua gene, TCF si LEF, dar si o proteina numita beta-catenina, toate

avand un rol in aparitia osteoblastelor.

Cele mai sanatoase alimente pentru oase

Soia
Soia este foarte bogata in proteine, continand si calciu. Un adult are nevoie, in medie, de 1.000 mg de calciu
zilnic.
O jumatate de cana de tofu fortifiat cu calciu contine in jur de 25% substanta activa. O cana de boabe de soia are
261 de miligrame de calciu, plus 108 mg de magneziu.
Cereale fortifiate
Multe produse destinate micului dejun vin fortifiate cu vitamina D. Pentru beneficii maxime, ia o asemenea marca
de cereale, astfel incat sa incepi ziua cu macar 10% din necesar.
Migdalele
Nucile si migdalele, la fel ca uleiul de masline, sunt bogate in grasimi esentiale si constituie o parte importanta
dnin dieta mediteraneana. O portie de circa 30 de grame de migdale iti ofera 80 mg de calciu, dar si aproape 80
mg de mageziu, un alt element cheie pentru oase puternice.

Legume cu frunze verzi

Vitamina K, continuta de acestea, ajuta foarte mult la formarea unor oase sanatoase, potrivit oamenilor de stiinta
de la Universitatea Tufts. Consuma napi, spanac, varza si ale asemenealegume.
Adultii ar trebui sa consume intre 90 si 120 mcg de vitamina K pe zi. Un nap crud contine 547 mcg si o cana de
spanac 145.
Cartofii
O dieta bogata in potasiu ajuta, de asemenea, la o mai buna absorbtie a calciului in organism. Un adult are
nevoie de aproximativ 4.700 mg de potasiu zilnic. Un cartof rosu mediu, cu coaja, are 542 mg de potasiu, iar unul
alb 751 mg.
Bananele
Bananele sunt cunoscute ca fiind o adevarata "mina" de potasiu, asa ca iti ajuta inclusiv sistemului osos. Un
singur fruct are 422 mg de potasiu.
Suc de portocale fortifiat
Cauta in comert suc de portocale fortifiat cu vitamina D, care te poate ajuta sa ai un mic-dejun gustos si sanatos.
Chiar si daca nu gasesti un asemenea sortiment, banalul suc de portocale obtinut acasa, prin stoarcerea fructelor,
iti va ajuta corpul sa absoarba mai bine calciul.

http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/mineralele-functii-sibeneficii_7562#Functii_biologice_si_beneficiiMagneziul, la fel de important ca si

calciul in formarea unor oase sanatoase

Magneziul, la fel de important ca si calciul in formarea unor

oase sanatoase
Sanatatea oaselor in cazul copiilor este data nu doar de consumul
laptelui si al altor alimentebogate in calciu, ci si de semintele de
dovleac,ciocolata neagra, somon si migdale, arata un studiu recent al
Societatilor de Pediatrie prezentat la intalnirea anuala din Washington
DC.
Studiul arata ca alimentele bogate in magneziu joaca un rol important in
formarea oaselor in cazul copiilor, conform Daily Mail.
O multime de nutrienti joaca un rol important in fomarea unor oase puternice, iar
magneziul se numara printre acestea, spun cercetatorii. In timp ce se cunostea
ca magneziul este important pentru sanatatea oaselor adultilor, existau putine
studii care sa arate ca asimilarea acestuia este esentiala si pentru copii.
Cercetatorii au facut un studiu pe 63 de copii sanatosi intre patru si opt ani care
nu luat multivitamine sau minerale. Copiii erau dusi la spital pentru a li se masura
nivelul calciului si magneziului. Si parintilor li s-au dat niste dispozitive pentru a
masura aceste valori in timp ce copiii se aflau acasa. Dieta acestora includea
alimente bogate in calciu si magneziu.
Cercetarile au demonstrat ca nivelul de magneziu consumat si asimilat joaca un
rol important in formarea oaselor. Nivelul de calciu nu a fost asociat in mod
semnificativ cu nivelul de minerale din oase sau cu densitatea acestora.

Cercetatorii recomanda o dieta echilibrata, bogata in minerale, incluzand atat

calciu, cat si magneziu

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/magneziul-la-fel-de-important-casi-calciul-in-formarea-u

nor-oase-sanatoase-1233898

Alimente pentru oase puternice

Structura osoasa a organismului se intareste in primii ani de viata pana in adolescenta, dar odata cu
varsta ea se slabeste si apar problemele. Alimentatia bogata in calciu si magneziu este foarte importanta
pentru evitarea neplacerilor adultului.

Varza este si ea benefica pentru structura ta osoasa. Spanacul si brocoli pot face si ele parte din alimentatia
zilnica pentru efectele lor asupra structurii tale osoase.
Micul dejun este foarte important. Astfel, cerealele sau sucul de portocale de dimineata sunt cel mai bun mic
dejun, in special pentru adultii care vor sa evite problemele osoase.
Soia poate fi inclusa si ea in alimentatia zilnica. Nutritionistii americani sunt de parere ca alimentul este ideal
pentru femeile trecute de a doua tinerete, care resimt problemele osoase mai acut decat barbatii.
Nucile si semintele pot fi desertul perfect pentru intarirea structurii osoase. La fel si alunele, migdalele si
arahidele, bogate in calciu si potasiu, minerale vitale pentru intarirea oaselor.

Fructele ajuta adolescentele sa aiba oase puternice

Fructele sunt esentiale la orice varsta, insa in cazul adolescentilor, si
mai ales a fetelor, ele au un efect marit asupra oaselor, pastrandu-le
puternice.
Conform unui studiu realizat de Universitatea Ultster din Irlanda, cu cat fructele
sunt mai multe, cu atat oasele adolescentilor vor fi mai sanatoase,
relateaza CookingWell.com.
Cercetatorii au evaluat dieta si densitatea osoasa in cazul a 1.345 de adolescenti
din Irlanda, cu varste cuprinse intre 12 si 15 ani. Cea mai stransa corelatie s-a
observat in cazul fetelor de 12 ani.
Cea mai mare densitate a mineralelor din oase - indicator al duritatii oaselor - se
intalneste in cazul adolescentelor care consuma zilnic cel putin 200 de grame
de fructe. In absenta fructelor, acizii pot face ca mari cantitati de calciu sa nu mai
ajunga in oase.

Exista o proteina care intervine in pierderea de masa osoasa in osteoporoza

Stire medicala
13 Iunie 2007

Se estimeaza ca 10 milioane de americani sufera de osteoporoza si alte 34 de milioane

sunt supusi riscului de a dezvolta aceasta boala, ce se caracterizeaza de o reducere
severa a densitatii minerale osoase, fragilitate osoasa si risc crescut pentru fracturi de
sold, coloana vertebrala si articulatie radiocarpiana (pumn). Mecanismul de baza care se
afla in spatele osteoporozei se datoreaza unui dezechilibru dintre formarea si pierderea
de os mineral (demineralizare osoasa), insa procesele biologice detaliate care determina
acest
dezechilibru
nu
sunt
pe
deplin
intelese.
In prezent cercetatorii de la Institutul National de Boli Infectioase si Alergie raporteaza
noi descoperiri privitoare la biologia pierderii osoase, avand la baza un studiu realizat pe
14 barbati cu sindrom hiper ImM X-linkat. Aceasta afectiune genetica se intalneste la
aproximativ 1 din 4 barbati americani (exclusiv barbati) si este cauzat de o deficienta a
unei importante proteine a sistemului imun cunoscuta drept ligand CD40. Aceasta
proteina este esentiala pentru dezvoltarea si maturarea celulelor imune, iar fara aceasta
persoanele cu sindrom de hiper IgM X-linkat sunt susceptibile la o gama larga de infectii
oportuniste. Un nou studiu confirma aceasta legatura neasteptata. Ligandul CD40 pare sa
participe la reglarea celulelor care secreta substante chimice implicate in blocarea

metabolismului osos, iar odata cu pierderea acestei proteine la persoanele cu sindrom de

hiper IgM X-linkat. Ulterior, va fi necesara investigarea ipotezei daca tratamentele
experimentale cu scopul de a corecta deficienta imunologica din hiper IgM X-linkat pot
avea de asemenea un efect reversibil asupra pierderii osoase. Daca acest lucru se
confirma atunci cunostiintele obtinute in urma acestor studii pot avea un rol benefic
pentru persoanele supuse riscului de a dezvolta osteoporoza.

http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/exista-o-proteina-care-intervine-inpierderea-de-masa-osoasa-in-osteopor_2349

Vitamine i minerale pentru sntatea oaselor.

Vitamina B pentru oase puternice
din grupul vitaminei, B cea mai important pentru os i muchi este vitamina
B1 sau tiamina
surse de vitamina B1
carnea de pasre, cerealele integrale, glbenuul de ou, germenii de gru,
oleaginoasele, petele, mazrea, trele de orez, drojdia de bere, broccoli,
sparanghelul, prunele, strugurii
plante care conin tiamin: lucern, mce, coada-oricelului, urzic, zmeur
(frunze)
atenie!
consumul de antibiotice i sulfamide, alcool, cafein, precum i contraceptivele
orale scad nivelul de tiamin din organism!

Vitamina C pentru oase sntoase

este un antioxidant puternic, necesar pentru creterea i refacerea esuturilor
ajut la absorbia fierului, n metabolismul acidului folic, reduce nivelul lipoproteinelor (LDL colesterolul
ru), previne apariia i extinderea aterosclerozei, ajut n formarea colagenului
surse de vitamina C: fructe i legume verzi, sparanghel, coacze, broccoli, varz, lmi, kiwi, ceap, ardei
grai, ananas, cpuni, spanac, leurd, gulie
sucul de fructe i legume reprezint o excelent surs de vitamina C, dac este proaspt i fr a fi
pasteurizat
plante care conin vitamina C: ctin, mce, orz, coada-calului, urzic, frunze de zmeur
gravidele nu trebuie s depeasc un aport de 4.500 mg vitamina C pe zi.

Vitamina D favorizeaz absorbia calciului

vitamina solubil n ulei este util pentru absorbia calciului
este foarte necesar pentru dezvoltarea oaselor i aprarea muchilor de atrofii sau distrofii musculare
vitamina D luat ca supliment nu este foarte activ, ea este transformat la nivelul ficatului n vitamina D
activ
surse de vitamina D: ficatul de peste (cod, merlucius, rechin, somon), pete de ap srat, produse lactate
(glbenu de ou), ciuperci, uleiuri vegetale. Plante: lucerna, coada-calului

Bioflavonoizii pentru oase puternice

denumii uneori vitamina P, bioflavonoizii sunt necesari pentru absorbia vitaminei C
nu pot fi produi de corpul uman, aa c i obinem din alimentaie
au rol important n tratamentul leziunilor care apar la sportivi, pentru c reduc durerea i vntile, elimin

durerea de picioare, de spate, durerile musculare i osoase

surse de bioflavonoizi: coacze, caise, afine, ciree, struguri, prune, citrice (grepfrut, portocale, lmi),
hric. Plante: traista-ciobanului, trifoi-rou, coada-calului.

Coenzima Q10
substan asemntoare vitaminelor, e cel mai puternic antioxidant
ajut circulaia, sistemul imunitar, crete oxigenarea esuturilor
este benefic n lupta contra obezitii, n tratamentul i prevenirea bolilor cardiovasculare
cantitatea prezent n organism scade o dat cu vrsta, aa nct trebuie suplimentat, prin alimentaie, mai
ales la persoanele de peste 50 de ani.
surse de Q10: macrou, somon, sardine, spanac, carne de vit i alune.

Bor, pentru oase i muchi

acest mineral este necesar n cantitate foarte mic, pentru sntatea oaselor i a muchilor
persoanelor n vrst li se recomand suplimente de 2 mg pe zi
carena n bor accentueaz deficientul de vitamina B i mpiedic absorbia calciului
surse de bor: mere, morcov, struguri, pere, alune, cereale
Atenie! nu se recomand mai mult de 3 mg/zi supliment de bor.

De ce este calciul att de important pentru oase

este un mineral vital pentru formarea i rezistena oaselor
necesar pentru creterea muchilor i pentru fora lor de contracie
lipsa de calciu poate s duc la apariia de dureri n ncheieturi, crampe muscular, amoreli ale braelor i
picioarelor, rahitism, insomnie
surse de calciu: broccoli, varz, lactate, sparanghel, algele verzi, Frunze de ppdie, urzica, spanac,
smochine, semine de susa, rocove, gulia verde, ppdie, fenicul, coada-calului, mcee, coada-oricelului,
tevie
Atenie!
persoanele care fac sport i femeile la menopauz trebuie s mreasc cantitatea de calciu administrat; n
schimb, exerciiile fizice moderate menin cantitatea de calciu n organism
dieta bogat n grsimi, zahr scade absorbia de calciu
consumul excesiv de sare i alcool duce la pierderi de calciu
calciul acioneaz mai puin cnd este luat ntr-o singur doz mare este de preferat s se ia mai multe
doze pe zi, care s nu depeasc 500 mg/doz
calciul poate interaciona, n unele boli de inim i hipertensiune, cu hormonul tiroidian, cu unele
anticonvulsivante i cu unele antibiotice.

Cupru
ajut la formarea oaselor i acioneaz la nivelul elastinei i al colagenului din esutul epitelial, precum i din
tendoane i ligamente
surse de cupru: alune, avocado, fasole, broccoli, usturoi, ridichi, stafide, ciuperci
Atenie! Administrarea unor cantiti excesive de cupru poate duce la distrugerea esutului ochilor.

Fosfor
este necesar pentru formarea oaselor i pentru buna funcionare a muchilor (inclusive cel al inimii)
surse de fosfor: sparanghel, porumb, lactate, usturoi, cereale
Atenie! Vitamina D accentueaz aciunea fosforului.

Magneziu
ajut la meninerea nivelului calciului i potasiului n organism
este necesar n prevenirea calcificrii esuturilor moi
surse de magneziu: produse lactate, peste, mere, caise, banane, pepene galben, smochine, usturoi, alune,
piersici, cereale integrale. Plante: ppdie, fenicul, coada-calului, lemn-dulce, ptrunjel, coada-oricelului
Atenie! Consumul de alcool, diuretice, bolile diareice, consumul crescut de grsimi, cacao, cafea, ceai verde
scad absorbia magneziului.

 Potasiu
ajut la contractarea corect a muchiului i controleaz, mpreun cu sodiul, apa din organismul
surse de potasiu: lactate, pete, carne de pasre, cereale integrale, caise, banane, curmale, cartofi,
dovleac. Plante: salvie, urzic, trifoi-rou, coada-calului
Atenie! Tutunul, cafeina, bolile de rinichi, diureticele, diareea sau laxativele reduc cantitatea de potasiu din
organism.

Siliciu
este necesar pentru formarea colagenului, esut osos, esut muscular
ajut la absorbia calciului n organism
surse de siliciu: lucerna, sfecla, orezul brun, fasolea, coada-calului.

Sodiu
regleaz funcionarea muchilor i echilibrul n ap al organismului
surse de sodiu: toate alimentele conin sodiu
Atenie! Este sntos s se pstreze un echilibru ntre sodiu i potasiu: avnd n vedere c, din sarea de mas,
ne procurm un aport sporit de sodiu, este nevoie s lum i suplimente de potasiu.

Zinc
acest mineral este vital pentru formarea oaselor
surse de zinc: drojdie de bere, glbenu de ou, pete, carne de miel, legume, ciu-perci, semine de dovleac,
soia, cereale integrale, plante: rdcin de brusture, lumnrica, trifoi-rou, rdcin de ppdie
Atenie!
consumul de ap dura, calcaroas, poate scdea nivelul zincului n organism
nu se iau suplimente de zinc i fier n acelai timp, pentru c i blocheaz reciproc aciunea
nu se iau mai mult de 100 mg de zinc pe zi!

Sursa: Vitamine i minerale pentru sntatea oaselor. Vezi unde se gsesc! - Wellness |
Unica.ro http://www.unica.ro/detalii-articole/articole/sanatate-vitamine-minerale-oase-surse34720.html#ixzz3HG02xnSU

Scheletul uman este un esut viu aflat ntr-o constanta schimbare. Dup vrsta de 25 de ani,
oasele devin n mod progresiv mai subiri, iar riscul de a dezvolta osteoporoz cre te o dat cu
naintarea n vrst.
O diet echilibrat, bogat n alimente proaspete este fundamentul pentru snatatea oaselor
noastre. Astfel, gsim n natur cele mai importante remedii mpotriva pierderii osoase :
Legume i fructe - Un consum ridicat de fructe i legume promoveaz sntatea oaselor,
ntruct acestea sunt bogate n vitamine, minerale i antioxidanti, ceea ce poate ajuta la
fortificarea oasele i la meninerea musculaturii.
Vitamine i minerale - iat o list cu cele mai importante minerale i vitamine dar i sursa de
unde acestea pot fi procurate:
Magneziu: spanac, frunze de sfecl, bame, produse din ro ii, anghinare, banane, cartofi, cartofi
dulci, varz i stafide;
Potasiu: tomate, stafide, cartofi, spanac, cartofi dulci, papaya, portocale, suc de portocale,
banane i prune uscate;

Vitamina C: ardei rou, ardei verde, portocale, grapefruit, broccoli, cp uni, varz de Bruxelles,
papaya i ananas
Vitamina K : anumite legume cu frunze verzi cum ar fi: varza, spanac, frunze de nap i varz de
Bruxelles

http://www.exploremedicinetv.ro/boli/boli-geriatrie/sanatatea-oaselor.html

Potassium, the hidden bone guardian

Potasiul este un mineral de mare importan pentru organism - de fapt, doza adult adecvat (AI) pentru
potasiu la 4700 mg este de aproape patru ori mai mare dect de calciu (de la 1.200 mg). Dei este
cunoscut faptul c de potasiu, alturi de sodiu, servete pentru a menine echilibrul critic de lichide n
organism, rolul su n domeniul sntii oaselor este mai bine apreciat.

Aa cum se ntmpl, organismul are propriul sistem de prioriti pentru a asigura supravieuirea.
Meninerea echilibrului hidro adecvat n interiorul i n afara celulelor este o prioritate, ntr-adevr.
Meninerea sistemice acido-bazic (pH), homeostazia este, de asemenea, a avut loc n prioritate foarte
mare, ca modificarile in echilibrul pH-ului sanguin poate duce la deces n cteva minute. Ca organismul
produce diferii acizi prin procesele sale metabolice, exist o nevoie de a neutraliza sau tampon acestor
acizi cu alcaline (de baz) compui. Pentru a asigura echilibrul acido-bazic, corpul i menine rezervele
de regimul alimentar derivat alcaline din snge, alte fluide i esuturi. In plus, magazine osoase rezerve
alcaline suplimentare de rezerv disponibile pentru transferul n snge atunci cnd compui alcalini din
snge, alte fluide i esuturi se epuizeze.

Bone (i stratul de hidratare n jurul osului) prevede doar rezervorul suplimentar substanial de baz
disponibil pentru titrarea acizi metabolici exces. Cnd ne-am epuizat toate celelalte rezerve alcaline
disponibile, compuii de alcalinizare sunt trase de la i n jurul oaselor. Aceast scurgere de alcalinizare
compusi din oase conduce la rndul su, a distrugerii oaselor sporit i pierderi de ambele minerale
osoase si matricei osoase.

Rolul de potasiu pentru sntatea osoas se refer la capacitatea de sruri de potasiu selectate pentru
a neutraliza acizii metabolici care epuizeaz osoase. Dup cum sa discutat n articolul meu pe acidoz
metabolic, aceti acizi "mananca departe" la os, la fel ca ploaia acid mnnc departe la o statuie de
calcar. Este, cu toate acestea, este n mare parte neutralizat de compui de potasiu, i n mai mic
Compuii de magneziu grad, obinut din fructe i legume.

Fructe, legume, seminte, si cele mai multe condimente conin cantiti mari de compui de potasiu.
Aceti compui de potasiu (cunoscut sub numele de sruri de potasiu) include forme de alcalinizare de
potasiu, inclusiv citrat de potasiu, malat de potasiu, i gluconat de potasiu. n cadrul aparatului, aceste
sruri de potasiu sunt metabolizate pentru a produce bicarbonat de potasiu, care, la rndul su, asigur
organismul cu bicarbonat de neutralizare acizi metabolici. Dac aceste sruri minerale nu sunt
consumate n cantiti adecvate, compui minerale osoase de alcalinizare sunt trase pe pentru a ajuta
la reducerea acidozei metabolice de calitate inferioar, provocnd resorbia osoas crescut i pierdere
consolidat de minerale in urina.

O varietate de studii populaionale documenta acum asocierea pozitiv ntre consumul ridicat de potasiu
i magneziu alimente de formare de baz i sntatea oaselor. De exemplu, mai multe studii cu aduli
au descoperit o asociere pozitiv ntre fructe i legume i a densitatii minerale osoase. In plus, urinare
de potasiu, ca marker al aportului de potasiu, este pozitiv asociat cu densitatea mineral osoas la
copii. n general, un efect benefic asupra masei osoase de la fructe de mare de potasiu i legume a fost
demonstrat la femeile aflate in premenopauza si in post-menopauza, la varstnici, la copii, i la brbai.

Prin neutralizarea acizilor metabolici, potasiu conserv de calciu n organism i reduce pierderea de
calciu urinar. Suplimentele bicarbonat de potasiu echivalent cu cel gsit n 7-8 portii de fructe si legume
au fost gsite s inverseze pierderea de calciu urinar indus de consumul ridicat de sare. De-a lungul
aceleai linii, Trial DASH de intervenie a constatat c simpla cretere fructe i legume 3.6-9.5 portii pe
zi a scazut pierderea urinar de calciu de la 157 mg pe zi la 110 mg pe zi. Privind la ea un alt mod,
expert sanatatea oaselor Dr. Robert Heaney explica faptul ca a manca un mediu cartof copt sau o
banana mare poate conserva aproximativ 60 mg de calciu n organism. Pentru a pune acest lucru n
perspectiv, o pierdere urinar de un plus de 60 mg de calciu pe zi ar duce la un 18-21% pierdere de
calciu total scheletului de peste un deceniu.

Mai mult, Dr. Sebastian si colegii de la Universitatea din California au reuit nu numai s scad urina
calciu i fosfor pierderi, dar, de asemenea, capabil de a reduce distrugerii oaselor, i a stimula formarea
de os nou la femeile n postmenopauz, prin adugarea suficiente sruri de potasiu de alcalinizare
pentru a neutraliza acizii metabolici .

Fructe i legume furnizeaz sruri minerale cu compui alcalini (ca citrat de potasiu) utile pentru
neutralizarea acidului endogen net. n plus fa de promovarea unui mediu alcalin, o dieta bogata in
fructe, legume, leguminoase si ofera nutrienti, cum ar vitaminele C, E, A, i B este, quercetina, i multe
alte substane fitochimice care promoveaz, de asemenea, sanatatea oaselor. Creterea de legume i
aportul de fructe este metoda preferat pentru a creste aportul de potasiu i poart multiple beneficii
pentru normalizarea tensiunii arteriale, reducerea riscului de accident vascular cerebral, si controlul
greutatii, n afar de a fi de protecie-os.
Google Traducere pentru companii:Translator ToolkitInstrumentul de traducere a site-urilor webGlobal
Market Finder

http://www.betterbones.com/bonenutrition/potassium/benefits.aspx

Dieta alcalina sanatatea oaselor

Dieta alcalina sau cum afecteaz echilibrul acido bazic sntatea oaselor
Date statistice recente arat c n Japonia incidena facturilor femurale, cauzate de
osteoporoz, sunt mult mai rare dect n rndul populatiei americane (durata medie
de va fiind aproxiamtiv aceeasi). Japonezii consum mai puine alimente bogate
n calciu, de exemplu lactate, dect americanii. La popula ia european cea mai mare
consumatoare de produse lactate fracturile cauzate de osteoporoz sunt cele mai
frecvente pe plan global. Rezult c nu exist o legtur direct ntre consumul
de produse bogate n calciu i incidena osteoporozei . Aparent pare a fi fie o

contradicie, care ar putea fi explicate printr-o examinare mai atent a echilibrului

acido basic al sngelui i implicit a alimentaiei.
Statistici recente indic faptul c n rile n care consumul de lactate set ridicat
(America, Europa Occidental, Australia, Noua Zeeland) incidena fracturilor
femurale este cu 50-70% mai mare dect n ri unde nu se consum sau se
consum puine lactate (Asia, Africa). Rezult de aici o contradic ie (aparent) n
sensul n care administrarea alimentelor cu un nivel de calciu nu previne
osteoporoza, ci dimpotriv.
Elucidarea acestei contradicii aparente vine din partea biochimitilor i a
nutriionitilor care abordeaz apariia osteoporozei din alt punct de vedere,
respectiva ca urmare a dezechilibrului acido basic al sngelui. Ei consider c reac ii
biochimice din circuitul sanguin pot fi cauza scderii masei osoase (eliberrii calciului
din oase sub form de carbonat de calciu). Pe cale de consecin , prevenirea
osteoporozei s-ar putea realiza prin gestionarea optima a echilibrului acido-bazic al
sngelui.
Cele 50 de trilioane de celule ale organismului nostru sunt programate s func ioneze
n parametrii bine stabilii, precum o temperature a corpullui situat ntre 36.5 37.5
grade Celsius, la o presiune atmosferic de 755-760 mm coloan de mercur, ntr-o
atmosfer compus din azot i oxygen n raport de 80% 20%, la un pH neutru.
Referitor la acest ultim parametru, se tie c n organismal uman, sngele exercit
cea mai important aciune de reglare a echilibrului acidobasic. Valorile normale ale
pH-ului sngelui este situeaz n zona 7.35 7.45 (pe scara de pH de la 1-14, neutru
nseam o valoare de 7, peste 7 mediul este alcalin, iar sub 7 mediul este acid).
Nutrienii care intr n circuitul sanguin influeneaz pH-ul sngelui. De exemplu, o
alimentaie bogat n protein animal (carne de vit, pui porc, pe te) are un efect
acidifiant asupra sngelui. La fel i produsele lactate (lapte, iaurt, brnz). Imediat
ce apare acest efect acidifiant, periculos pentru organismal uman, sistemele de
autoreglare intr n alert i reacioneaz rapid pentru a reface echilibrul acido-basic.
Cu alte cuvinte, se declaneaz reacii similar celor pe care le producem atunci cnd
vrem s reducem aciditatea gastric cu ajutorul carbonatului de calciu (existent de
exemplu n pansamente gastrice). n mod similar, n circuitul sangvin sunt vrsa i
compui alcalini, de exemplu, este dizlocat carbonatul de calciu din oase. Excesul de
carbonat de calciu eliberat din sistemul osos este eliminate prin urin. Exist deci o
corelare ntre existena osteoporozei i cantitatea de carbonat de calciu din urin.
Efectul acidifiant al alimentaiei bogate n protein animal i implicit pierderea de
calciu din oase nu pot fi compensate de suplimentele de calciu administrate fie prin
suplimente sau printr lactate, acestea din urm avnd un efect acidifian prin
metabolizare. Pe de alt parte, caracterul acidifiant este cumulative. Pe termen lung,
sngele are o aciditate cronic , care duce la scaderea densitat ii osoas.
Fructele i legumele conin i ele proteine, dar n cantiti mai mici, suficiente nsp
pentru a menine o stare de sttate bun. Proteinele vegetale n cantit i mici nu
produc acelai efect acidifiant asupra circuitului sanguine ca i proteinele animale. Pe
de alt parte, legumele i fructele conin o cantitate mult mai mare de substan e
alcaline existente n structura lor fibroas. n plus, srurile menerale sub form de
carbonai, de exemplu carbonat de de potasiu i magneziu, ac ioneaz imediat, ca un

tampon, pentrui regularizarea echilibrului acido-bazic. Prin urmare, nu apare acea

acidifiere cronic a sngelui i nu mai este necesar dizlocarea de carbonat de calciu
din oase.
Date statistice indic n mod evident faptul c incidena fracturilor femurale cre te
odat cu coninutul de protein animal din hran i scade totodat semnificativ
odat cu creterea aportului de fructe i legume din alimenta ie.
n plus, trebuie menionat faptul c, n formarea oaselor sunt implicate active i al i
17 nutrieni, care pot fi asigurai de alimentaia bogat n fructe i legume. A
suplimenta numai calciu nseamn a face un pod numai din crmizi, fr a utiliza i
alte materiale de constructie.
Teoria dietelor alcaline a aprut n urm cu 40 de ani, dar nu i s-a acordat destul
atenie. n prezent ea ns se face legatura ntre apariia osteoporozei, a cauzelor
care duc la dizlocarea carbonatului de calciu din oase (osteoporoza primar ce apare
att la barbate ct i la femei odat cu naintarea n vrst) i cu administrarea unei
diete bazat pe legume i fructe. Prevenia i tratamentul alternativ este bine
explicat n cartea cu titlui original Building Bone Vitality autori, Dr. Amy Joy Lanou i
Michael Castleman, McGrew Hill, 2009.
Nu trebuie s devenim vegetarieni, dar s-ar putea aplica i aici regula lui Paretto:
80% din alimentele administrate zilnic s aibe efect alcalinizant, iar 20% s aiba un
efect acidifiant.
Cteva dintre cele mai importante alimente i caracterul acido basic al produselor lor
de matabolizare.
Alimente alcalinizante:
-legume (legume de culoare verde precum paranghel, anghinare, varz, salat
verde, fasole verde, elin, verdeuri, dar i conopid, ridichi, varz ro ie,
castravete),
-fructe (lmi, linte, avogado, roie, grepfruit),
-buturi (buturi verzi, lapte de soia, lapte de migdale, sup de legume, ceai de
fructe n vrac, limonad din suc de lamiae, ap plat),
-semine i germeni (migdale, susan, floarea soarelui, chimen, semine ncolite,
germeni)
-uleiuri, grsimi (in, cnep, mslline, avocado).
Alimente acidifiante:
-carne (porc, miel, vit, curcan, crustacee, pui, pete),
-produse lactate (lapte, brnz, smntn, iaurt, ngheat),
-buturi (coca cola, sucuri acidulate, cafea, ceai, bere, ap mineral, buturi dulci cu
zahr),
-altele (sosuri gata preparate din comer, oet, paste, pine alb, condimente,
prjituri),
-semine (alune, fistic, caju),
-uleiuri, grsimi (ulei de floarea soarelui, grsime animal, margarin).

http://www.intreabaexpertul.ro/dieta-alcalina-sanatatea-oaselor/

Prunele uscate menin oasele puternice

Uitai de osteoporoz!
Toate fructele au un efect benefic n nutriie, ns prunele uscate ncetinesc procesul de scdere a densitii
osoase mai mult dect stafidele, smochinele sau cpunile i merele uscate. Conform unui studiu care a durat un
an i s-a desfurat cu ajutorul a 55 de participante, care au fost instruite s consume 100 g de prune uscate pe
zi (aproximativ zece). Un alt grup de 45 de femei a consumat 100 g de mere uscate n fiecare zi, timp de un an.
Toate participantele la studiu au consumat zilnic i suplimente alimentare, sub form de calciu i vitamina D.
Rezultatele au artat o diferen semnificativ n densitatea osoas a coloanei vertebrale ntre femeile care au
consumat mere uscate i cele care au mncat zilnic aproximativ 10 prune uscate. Riscul cel mai mare de
dezvoltare a osteoporozei este prezent n primii cinci, pn la apte ani dup menopauz.
Consumul zilnic de prune uscate ncetinete substanial scderea densitii osoase de 3%-5% pe an. Cercettorii
recomand introducerea prunelor uscate n diet ct mai repede, nu dup ce suferii o fractur, iar medicul
descoper c avei osteoporoz.

http://www.taifasuri.ro/taifasuri/farmacie-verde/6964-prunele-uscate-mentinoasele-puternice-nr394-sapt18-24-oct-2012.html

Osteoporoza este o boal sistemic caracterizat prin deteriorarea

arhitecturii esutului osos, avnd drept consecine creterea fragilitii
osoase i creterea riscului de fractur.
Incidena este peste 40 la sut n cazul femeilor i 20 la sut la brba ii cu

vrste de peste 50 de ani. Organizaia Mondial a Sntii (OMS) pune

osteoporoza n grupul celor mai frecvente 10 boli din lume, aceasta fiind
cea mai frecvent tulburare de metabolism osos.
Din motive legate de obiectivitate diagnostic, osteoporoza este definit
de OMS ca o scdere a densitii minerale osoase cu mai mult de
2,5 deviaii standard fa de media persoanelor tinere de acelai sex,
msurat cu DEXA.
Factori de risc

menopauza
vrsta peste 65 de ani
tratament cronic cu corticosteroizi
aport inadecvat de calciu alimentar
activitate fizic insuficient
greutate corporal prea mic

Semne i simptome
Osteoporoza se poate dezvolta pentru un timp ndelungat, fr a da nici
un semn. Se prezint ca reducerea masei osoase i printr-o structur
osoas poroas. Ambii factori pot duce la ruperea oaselor. Zonele tipice
care se pot fractura suntvertebrele, oldurile, sau ncheieturile
minii. De obicei fracturile apar fr influene exterioare.
Calciul este necesar pentru edificarea osului, ns un aport generos de
calciu nu este suficient pentru a preveni osteoporoza. Aportul inadecvat
de calciu poate accentua tendina de demineralizare a osului. Pentru
absorbia calciului i fixarea sa n os, este necesar vitamina D. Un adult
are nevoie zilnic de 1000-1500 mg calciu i 400-800 UI vitamina D.
Este vital ca i tinerii s aiba un aport adecvat de calciu. Osul pierdut,
mai trziu nu mai poate fi recuperat, orict s-ar crete aportul de calciu.
Laptele degresat, pasteurizat sau fiert este bogat n calciu, dar acesta se
absoarbe n cantitate redus. Produsele vegetale bogate n calciu sunt
cerealele integrale, seminele, legumele de culoare verde nchis. Muli
cercettori cred c magneziul este la fel de important ca i calciul n
tratamentul i prevenia osteoporozei, avnd un rol esenial n
metabolismul calciului la nivelul osului.
Dac dieta este srac n calciu i magneziu, se poate folosi un supliment
de tipulPolivitamine Naturale de Hofigal cu Calciu i Magneziu.
Calciul este esenial pentru transmiterea impulsului nervos, contracia

muscular, funcia cardiac i permeabilitatea capilarelor i membranelor

celulare;

Magneziul joac un rol vital n diferite activiti enzimatice, n

transmiterea impulsului nervos i excitabilitatea muscular.
Aminoacizii: studiile pe animale au artat c lipsa anumitor aminoacizi,
n special a lizinei crete excreia calciului. Lizina este folosit de
organism pentru fabricarea colagenului, un compus foarte important al
osului. O concentraie crescut de aminoacizi se regeste n preparatele
pe baz de spirulin: Spirulin cu Seleniu(fiecare comprimat acoperit
conine pulbere de alg Spirulina Platensis, drojdie seleniat, extract de
topinambur), Spirulin cu extract total de ctin(comprimatele conin
biomas Spirulina Platensis, extract concentrat de ctin -Hyppophae
rhamnoides), Ctinofort (capsulele conin pulbere din pulp de fruct de
ctin - Hippophae fructus, pulbere din biomas spirulin - Spirulina
platensis, ulei esenial de fenicul - Foeniculi aetheroleum, ulei esenial
de levnic - Lavandulae aetheroleum, ulei esenial de ment - Menthae
piperita aetheroleum), Protein for (comprimatele conin biomas
Spirulin - Spirulina Platensis, protein foliar din elin - Apii
graveolentidis folium, ulei esenial de levnic - Lavandulae
aetheroleum, ulei esenial de fenicul - Foeniculi
aetheroleum), Complexul Alfalfa(un comprimat conine suc de lucern
- Medicaginis succus, pulbere de tuberculi de topinambur - Helianthi
tuberosi tuber, biomas de spirulin - Spirulina platensis, extract de lemn
dulce - Liquiritiae radix).
Vitamina C este una din multele vitamine de care este nevoie pentru a
preveni i trata osteoporoza, ca i pentru vindecarea fracturilor.
Combinaia de vitamina C cu bioflavonoizi este mai eficient, aa cum se
regsete n preparatul Flavovit C. Are rol de echilibrare a sistemului
imunitar; diferite forme de avitaminoze; cardioprotector; fragilitate
capilar, flebite, varice; artroze; anemii; hepatoprotector; dup
traumatisme sau postoperator pentru accelerarea procesului de
cicatrizare i de prevenire a complicaiilor septice; tonic general al
organismului.
Dieta Trebuie preparat aa numita hran vie, pe baz de legume i
fructe proaspete, la care se adaug cerealele nedecorticate, seminele
oleaginoase i leguminoasele.

Mslinele negre consumate ca atare i uleiul din msline, obinut

prin presare la rece (poart denumirea comercial de ulei extravirgin).
Se consum din belug, ns nepreparate termic (n salate).

Germenii de gru - sunt o adevrat surs de hormoni naturali,

rdcina de elin crud i frunzele verzi de elin, soia boabe i mai
ales germenii de soia, fulgii de ovz, miezul de nuc, seminele de
floarea-soarelui neprjite, susanul.

http://www.revistahofigal.ro/articole/osteoporoza---i-produsele-naturale.html

Osteoporoza - Fapte
Osteoporoza este o boala care afecteaza oasele, devenind slabe, fragile si
mai predispuse la rupere (fracturare); osteoporoza apare cel mai frecvent la
nivelul coloanei vertebrale, incheietura mainii si a soldurilor.
Aceasta afecteaza un procent estimat de trei milioane de oameni din Marea
Britanie cu una din trei femei si unul din 12 barbati in curs de dezvoltare la un
moment dat in viata.
Femeile care folosesc medicamentatie cu steroizi, fumeaza, consuma foarte mult
alcool si au un istoric familial al bolii sunt cele mai expuse riscului.

O ilustrare a osteoporozei la o femeie de varsta mijlocie

In copilarie, oasele cresc foarte repede si se vindeca la fel de repede, dar acest
proces incetineste pe masura ce imbatranim si de la varsta de aproximativ 35 de
ani, vom pierde treptat din densitatea oaselor. Aceasta este o parte normala a
procesului de imbatranire, dar pentru unii oameni, poate duce la osteoporoza si
un risc crescut de fracturi.

Osteoporoza se dezvolta atunci cand osteoclastele (celulele care descompun

oasele vechi prin eliminarea calciului si fosforului care le da putere) incep sa
depaseasca osteoblastele (celule responsabile pentru formarea oaselor
sanatoase).

mportana de calciu, potasiu, i acid-baz Homeostazia in domeniul sanatatii

oaselor si osteoporoza Prevention1,2
Frances A. Tylavsky3, Lisa A. Spence4, *, i Laura Harkness5
+ Afilieri Autor

3Department de Medicin Preventiv, Universitatea din Tennessee Health Science

Center, Memphis, TN 38105; 4Nutrition Cercetrii, Consiliul Naional de lactate,
Rosemont, IL 60018-5616; i 5Nestle R & D Center, Solon, OH 44139
* Pentru cine coresponden ar trebui s fie abordate. E-mail:
lisas@rosedmi.com.
Ipoteza cenu de acid propus Wachman i Bernstein (1), n 1968 a pus mai
departe paradigma c acidul net obinut din dieta occidentalizat ar putea
contribui la dezvoltarea osteoporozei. Algoritmi concepute special pentru a
cuantifica aciditatea relativ a dietei au fost dezvoltate. Aceste ecuaii sunt
derivate empiric relaiile dintre analiz de nutrieni din tabelele de alimente i
cantitatea de acid excretat n urin (2,3) i estimarea produciei nete de acid

endogen (4). Premisa de baz a acestor algoritmi de regimul alimentar pe baz

de este faptul c aportul alimentar este factorul de modulare care protejeaza os
mpotriva produciei n exces de acid metabolic. La persoanele sanatoase,
tamponarea acidului metabolic este sub controlul rinichi, plmni, i scheletul.
n teorie, atunci cand dieta nu este n msur s asigure o tamponare, scheletul
este utilizat pentru a menine concentraiile de ioni de hidrogen din snge,
meninnd pH ntre 7,35 i 7,45 (5).

Cercetare documentarea efectele negative ale unei diete relativ productoare de

acid asupra densitii minerale osoase la persoanele care triesc liberi-a dat mici,
dar nu ntotdeauna efecte semnificative statistic (6-11), provocnd pe unii s
speculeze cu privire la efectele unei diete de acid productoare de pe se.
Perioada de mult timp de laten necesar nainte de tehnologia actual poate
evalua efecte negative asupra densitii minerale osoase a fost o limitare a
numeroase studii. Studiile pe termen lung ale MacDonald i noi i colegii lor
(12,13) sprijin Wachman i afirmaia lui Bernstein c 15% din calciu osos poate fi
pierdut peste un deceniu pentru a amortiza o acidoz metabolic uoar, ca
urmare a practicilor de alimentare (1). Cercetatorii au investigat acidoz
metabolic au artat c devieri mici descendente ale pH-ului duce la creterea
activitii osteoclastice, un indicator al resorbiei osoase (14-17). Studiile
metabolice susin conceptul c o stare alcalin mai mare manipulat de dieta sau
de ageni randamentele farmacologice efecte pozitive asupra balantei calciului i
creterea nivelului pH-ul sanguin (17). Este prin aceste studii clinice, care de
potasiu a aprut ca un factor esenial n a stabili dac dieta unei persoane este o
entitate acid sau alcalin productoare de net.

Rafferty i colab. (18) afirma ca o crestere a rezultat potasiu dietetice n scderea

calciului urinar, dar sunt echilibrate de o scdere compensatorie n absorbia
calciului, rezultnd astfel nici o schimbare net n echilibru de calciu. Altele (19)
au contestat concluziile lor prin a afirma c aceste rezultate sunt aplicabile numai
n cazul n care sursa tot mai mare de potasiu este de la produsele lactate. Dei
fructele si legumele sunt surse importante de potasiu, ele ofer, de asemenea
tamponare, prin generarea de bicarbonat (19). Indiferent de sursa, a aportului de
potasiu mai mare a fost asociat in mod pozitiv cu metabolismul osos (5,12).

Rolul potasiu dietetice n modularea masei osoase const n interaciunea

complex ntre fluidul interstiial care inconjoara osul cristalin i fluidul
extracelular sistemic. Fluidul interstiial Osul are concentraii mai mari de
potasiu i sodiu i concentraii mai sczute de calciu i fosfor, comparativ cu
cristale sau plasm (20) osoase. Coninutul de potasiu de lichid interstiial osului
este direct legat de cantitatea de potasiu consumata si este de prima linie
compartimentul scheletice de aprare n tamponare loturile de acid metabolice
(5,20). Astfel, dac aportul de potasiu este mai mare, indiferent de sursa de

hrana, atunci nu va fi adaptri care afecteaz echilibrul nu numai de calciu (18),

dar indicii metabolice ale metabolismului osos, cum ar fi markeri ai resorbiei
osoase (20). Prezena de potasiu i bicarbonat in fructe si legume pot fi dual
important in furnizarea de o capacitate mai mare de tamponare, dei alte
componente cum ar fi uleiuri eseniale i monoterpene (21-23) poate fi, de
asemenea, responsabil pentru aceast aciune.

mpreun cu literatura acido-bazic, aportul de proteine este considerat a fi o

substan productoare de acid net i, astfel, un factor de risc net negativ
pentru dizolvare os. Cu toate acestea, literatura substanial susine efectele
benefice asupra metabolismului osos cnd un nivel mai ridicat de proteine sunt
consumate n mod concertat cu calciu adecvat, potasiu si alte minerale,
indiferent de sursa de protein (24-26).Abordri dietetice pentru oprire
Hipertensiune arteriala (DASH) dieta (27) este o dieta bogat n calciu, care pune
accentul pe fructe, legume i produse lactate degresate. Aceasta dieta subliniaza
importanta de a consuma o completare a produselor alimentare din carne,
cereale, produse lactate, fructe si legume ar fi prudent pentru promovarea
sntii optime oaselor. n urmtoarele articole, Rafferty i Lanham-New citii cu
atenie dovezile privind interaciunea componentelor dieta specifice care
sanatatea oaselor impact i de a ncheia c un regim alimentar echilibrat, cu
portii recomandate de produse lactate i de o varietate de fructe si legume este
prudent pentru o sntate optim oaselor . n plus, ei comenteze directii viitoare
de cercetare n vederea examinrii de ctre comunitatea tiinific.