1 INTRODUCERE

Osteoporoza este definit ca o boal osoas metabolic caracterizat prin mas osoas redus i deteriorarea microarhitecturii
esutului osos, ceea ce duce la fragilitate osoasa sporita si de o crestere a riscului de fractura. Osteoporoza a devenit o problem
important de sntate public i a primit o mare atenie n rile industrializate. Aceasta afecteaza un procent estimat de 44 de milioane
de americani sau 55% din persoanele de 50 ani sau mai n vrst [1]. Alte 34 de milioane de americani sunt estimate a fi de masa osoasa
scazuta, ceea ce nseamn c ele au un risc crescut de osteoporoz [1]. Densitatea mineral osoas (DMO) este afectat de
genetic, endocrine, mecanice, i factori nutritivi, cu interaciunile extinse ntre aceti factori [2]. Factori nutritivi sunt considerate a fi
de o importan deosebit pentru sntatea oaselor, deoarece acestea sunt potenial modificabile.
Studii anterioare au artat spre rolul important de factori nutritivi n meninerea sntii optime oaselor. Pn de curnd, se
concentreaz n principal au fost plasate pe calciu i cteva substane nutritive izolate. Nutrienii cum ar fi ionii alcalini (potasiu i
magneziu), vitamina K i vitamina C, gsit abundent n fructe i legume, s-au dovedit a fi asociate cu mas osoas mai mare i excreia
urinar de calciu inferior n uman.
Studiile [3]. Aceste descoperiri au dus la examinarea legturilor dintre consumului de fructe si legume si sanatatea oaselor.
Cteva studii au raportat asociaiile benefice ntre consumul de fructe i legume i BMD i / sau dimensiune os n rndul copiilor i adulilor
[3-11]. O cretere a consumului de fructe i legume la 4,5 portii pe zi a fost susinut de ctre Departamentul Agriculturii din SUA i inima
Comitetului de Nutritie Asociatia Americana de la premisa c o astfel de schimbare ar reduce incidena att a cancerului si a bolilor
cardiovasculare [12, 13]. Acest capitol va rezuma asocierea dintre consumul de fructe si legume proaspete si sanatatea oaselor, i mecanismele
poteniale
2 ASOCIATIA cu fructe i legume de admisie i de sanatatea oaselor
2.1 animale sau studii in vitro
n 1999, Mhlbauer i Li au raportat primul c tratamentele pe termen scurt (10 zile) cu 14 legume consumate frecvent de ctre oameni (ceap,
praz, usturoi, usturoi slbatic, ptrunjel comun, patrunjel italian, mrar, salat verde, roii, castravei, rucola, broccoli, varza de Bruxelles,
varz chinezeasc, i varz roie) pot inhiba semnificativ resorbia osoas la obolani [14,15]. Efectele un gram de produs alimentar de test
uscat pe un marker de resorbie osoas urinar (tetraciclina) au fost similare sau chiar mai mari dect cele ale calcitoninei la doze (1,25
sau 2,5 UI / kg greutate corporal) utilizat n tratamentul osteoporozei postmenopauz [14,15 ] (Figura 12.1). Grup de studiu a
examinat n continuare multe alte fructe, ierburi, nuci, fasole, si seminte, ciuperci, surse de carbohidrati, i buturi [16]. Figura 12.2
rezum potenta clasat de inhibare a resorbiei osoase la obolan de 24 de produse alimentare proaspete i reziduuri vin rou atunci cnd este
administrat n doz de 1 g / zi de greutate proaspt [16]. Pentru legume si sanatatea oaselor, un rezumat de studii pe animale au
sugerat puternic efectele pozitive de ceapa pe os. Un studiu cu ajutorul tratamentului pe termen scurt (10 de zile) cu ceap
(0.03-1.5 g / obolan / zi) a a demonstrat o scdere a ratei resorbiei osoase induse de ovariectomie ntr-un mod dependent de doz [16].
Mhlbauer si colegii sai au remarcat c n raport cu controalele, obolanii hrnii 1 g ceap uscat pe zi timp de 4 sptmni a avut o
cretere a coninutului mineral osos (BMC), cu 17,7% [deviaie standard (SD) 6,4%; P <0,05], n grosime cortical medie de 14,8% (SD, 7,6%),
iar n DMO a osului trabecular cu 13,5% (SD 3,1%, p <0,05) [14]. Un alt studiu a artat c dietele mbogit-ceap pot contracara indus de
ovariectomie osteopenie la obolanii aduli tineri ntr-un mod dependent de doz.

FIGURA 12.1 Efectul de produse alimentare i calcitonina hormon pe resorbtia osoasa cum a fost evaluata prin excreia urinar de tetracycline.Data marcat radioactiv
administrate anterior sunt reprezentate grafic ca raportul de tratat de control / netratate [7 eroare standard a mediei (SEM); N = 5 pe grup] peste 10 zile. Intervalul de
ncredere de 95% din grupele netratate de control (N = 5-6; 10 experimente) este umbrit. Ceapa a fost utilizat ca martor pozitiv pentru toate produsele
alimentare. Toi obolanii au primit aceeai cantitate total zilnic de alimente, inclusiv 1 g din produsul alimentar testare uscat. Alimentele proaspete au fost aer sau
congela-uscate i mcinate. Calcitonina a fost injectat zilnic n doze de 1,25 sau 2,5 UI per kg mas corporal, la momentul optim. * Fiert, nainte de uscare; + P =
0,05, ++ P <0,01, +++ p <0,001 [14,15].

FIGURA 12.2 Inhibarea resorbiei osoase la obolan de 24 de produse alimentare proaspete i residue.To vin rou permite o comparaie a activitii diferitelor produse
alimentare s fie consumate n viaa real, rezultatele pentru articolele care au inhibat resorbia osoas atunci cnd este administrat la un doza de 1 g / zi de substan
uscat s-au transformat n greutate n stare proaspt folosind pierderea lor nregistrat n greutate (ap i etanol) n timpul uscrii. Valorile sunt means7SEM i sunt clasificate
n funcie de potena [16].

Valorile eficacitii de cea mai mare doza de ceap (14%) in prevenirea pierderii osoase au fost similare cu cele ale tratamentului alendronat n
multe indicilor osoase [17]. n studiile in vitro, Tang i colab. [18] a constatat c extractele hidrosolubile de ceapa inhibat
steoclastogenesis de la co-culturi de celule stromale de mduv osoas i celule macrofage prin atenuarea activatorului receptorului
factorului nuclear kappa B ligand (RANKL) induse regleaz cu un semnal extracelular kinazei (ERK), p38 i activarea NF-kB. O substan, -Lglutamil-trans-S-1propenyl--L-cistein sulfoxid (GPCS), izolat de ceap (Allium cepa L.) prin ghidat-test biologic ractionation, are o mas
molecular de 306 Da i a fost gsit pentru a inhiba n funcie de doz a activitii de resorbie a osteoclastelor. Doza minim eficace a fost de
aproximativ 2 mM [19].
Mai multe studii au examinat efectele fructe pe indici osoase. Dintre fructe, prune uscate a fost studiat extensiv de Arjmandi i colegii. n
2001, au raportat n primul rnd c uscate creste prune indici de formare a oaselor, de exemplu, ser fosfatazei alcaline totale i
activitatea fosfatazei alcaline specific oaselor, i insulina-ca factor de crestere I (IGF-I) [20]. Studii suplimentare au descoperit ca uscat prune,
la nivelul de 5% (g / 100 g diet), a fost eficient n restabilirea densitii osoase femurale i tibiale ntr-un obolan osteopenie: 5%, 15%,
i 25% de prune uscate ar putea funcie de doz inversa pierderea densitii osoase i deteriorarea microarhitecturii de proprieti ntr-un model
de obolan ovariectomizat osteoporozei postmenopauz [21]. O diet de 25% de prune-mbogit a fost dovedit a avea un efect la fel de protector
ca-17 estradiol E2 pe raportul de volum osos (volumul osos / volum total, BV / TV) [21]. Alte studii au constatat efectul de prune
uscate privind prevenirea osteopenie la obolanii de sex masculin androgen-deficit [22], precum i mbuntirea masei osoase, trabecular i
microarhitectura os cortical, i puterea n orhiectomizate (ORX) la obolani [23]. Prune uscate avut aproximativ 50% din efectul de hormon
3

paratiroidian (PTH) asupra densitii osoase vertebrale, dar un efect mai mare (adic 60%) pe os proprietile biomecanice. Aceste constatari
sugereaza faptul prune uscate ar putea afecta n mod pozitiv componente ale rezistenei osoase global, inclusiv oase rata de cifra de
afaceri, sinteza proteinelor matrice, i reglementarea activitilor de osteoblaste i osteoclaste [23]. Aceste efecte benefice ale prune uscate pot
fi atribuite parial o scdere a osteoclastogenezei prin down-reglarea factorului nuclear kappa B ligand i factorului nuclear pentru expresia
celulelor T activate, precum oxidul de azot (NO) i factorul de necroz tumoral (TNF) - producie ; i o sporire a activitii osteoblastice i
funcia de up-reglarea Runx2, osterix, i IGF-I i creterea expresiei lizil oxidaza [22,24,25]. Restaurarea n unele dintre parametrii structurali i
biomecanice osoase s-ar putea mprti, de asemenea, unele asemnri cu PTH [23].
Doar cteva studii au evaluat efectele altor fructe sau sucuri de fructe pe indici osoase. M uhlbauer et al. a raportat c
un tratament de 10 zile cu prune i portocaliu, dar nu banane sau mere, poate inhiba semnificativ resorbia osoas la obolani [16].
Deyhim i colab. [26] a artat c sucul de grepfrut i suc de portocale inversat suprimarea antioxidant ORX-induse, a scazut fosfataza alcalin i
activiti de fosfataza acida, densitate femural moderat restaurat, a crescut trength femural, a ntrziat n mod semnificativ fracturi
femurale-time induse, i scderea eliminrii urinare a hidroxiprolinei. Efecte pozitive similare de suc de grapefruit si pulpa de grapefruit cu
privire la calitatea osului au fost, de asemenea, observate la obolani ORX prin consolidarea depunere mineral osoas i ncetinete cifra de
afaceri osos [27,28] la obolanii non-ORX prin intermediul unui mecanism de nedefinit. Mai mult dect att, hesperidina, unul dintre principalele
flavonoidelor prezente n portocale, a fost raportat pentru a mbunti calitatea osului la roztoare i prevenit pierderea osoas
variectomyinduced la oareci i obolani [29,30]. In plus, Devareddy i colab. [31] a constatat c de afine a fost eficace n prevenirea pierderii
osoase cauzata de deficit de hormon ovarian aa cum se vede din corp ntreg, tibial, iar valorile DMO femural. Cu toate acestea, un astfel
de beneficiu nu a fost observat la obolanii masculi hrnii orhiectomizate suc de merior [32].

2.2 Studii Umane

Multe studii observationale au examinat direct asocierea consumului de fructe i legume / sau cu
indici de sanatatea oaselor [33-45]. Cele mai multe dintre aceste studii sunt seciunii transversale de
proiectare; trei studii de cohorta prospectiv [34,38,40]. Un rezumat al acestor rezultate este
prezentat n Tabelul 12.1.
2.2.1 Studii pentru aduli
n 1997, New et al. [33] a raportat prima asociaie de fructe i legume cu sanatatea oaselor ntr-un studiu transversal. Ei au
descoperit ca DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare, colului femural, trohanterului mare, iar zona Ward a fost semnificativ
mai mic de 3.4-4.8% n (44-50 y) femeile de varsta mijlocie care au raportat un aport scazut de fructe n maturitate timpurie
dect n cele care a raportat un aport mediu sau ridicat. Tucker i colab. [34] a observat un efect favorabil similar a consumului de fructe
si legume pe DMO la brbai i femei n vrst (vrsta medie 75 y) din populaia de cohorta Framingham Heart Study ntr-o examinare
transversal. O cretere de servire a consumului de baz de fructe i legume a fost asociat cu 0,0049 (p <0,1) i 0.0053 (P <0,05) (g / cm2)
crete n urma schimbrii de 4 ani n DMO la barbati, dupa ajustarea pentru DMO iniial, i alte factori alimentari i de stil de via (vrsta, indicele
de masa corporala, scor activitatea fizica, statutul de fumat, consumul de alcool, calciu utilizare supliment, vitamina D utilizare supliment, sezonul
de msurare BMD, aportul de energie, aportul de calciu dietetic, i dietetice vitamina D) [34 ]. Asocieri pozitive similare ntre consumul de
fructe i legume i BMD, BMC, sau rata de fractura sczut s-au observat, de asemenea, n Hong Kong femeile aflate in postmenopauza chineze
de varsta mijlocie [41], n continental bazat populaional barbatii adulti chinezi i femei [44], i n vechiul femei din Marea Britanie [42]. Cu
4

toate acestea, rezultate inconsistente s-au constatat, de asemenea, n alte studii. n studii transversale, Prynne et al. [42] nu a respectat
aceast legtur pozitiv ntre consumului de fructe si de legume i BMD ntre 130 de tinere femei i 70 de brbai n vrst. Un rezultat
similar a fost gasit in 57 de barbati in varsta de 39-42 ani dupa control pentru masa corporal i consumul de energie [37]. n studii de cohorta
prospectiv, nu a existat nici o asociere ntre fructele de baz i legume i schimbare longitudinal n DMO la 562 de femei in studiul Framingham
(34), iar n 2-5 ani rate ale pierderii DMO de sold la 470 de barbati de culoare alba si 474 de femei de culoare alba in varsta de 67-79
de ani intr-o populatie pe baza de dieta si cancer studiu prospectiv (EPIC-Norfolk) n estul Angliei (38). ntr-un alt studiu de
cohorta de 1865 peri-i post-menopauza femeile (Adventist Health Study), care au finalizat dou anchete stil de viata 25 ani
distan, n cretere de fructe i legume nu a fost asociata cu un risc redus de toate fracturi din cauza traume minore.
TAAAAAAAAAAABEEEEEEEEEEEELLLLLLLLL pag 177
2.2.2 Studii copilarie
Tylavsky i colab. [45] a artat consumul de fructe i legume pentru a fi un predictor semnificativ independent de domeniu os, dar nu DMO
sau BMC n 56 de fete cu vrste cuprinse ntre 8-13 ani. Copiii care au raportat consumul de portii Z3 de fructe si legume pe zi au avut mai mult
zona de os a ntregului corp (6,0%, p = 0,03) i raza (8,3%, p = 0,03), mai mic excreia urinar a calciului i PTH mai mici decat copiii care au
raportat consumatoare <3 portie de fructe i legume pe zi. Prynne i colab. [42] a constatat c o mai mare aportul de fructe si legume a fost
asociat cu DMO mai mare i BMC n tot corpul i coloanei vertebrale, iar BMC la old n 111 de biei i 101 fete (varsta medie 17 y). Asociaie
similar pozitiv de fructe si legume cu toc DMO a fost gsit de McGartland et al. [39] din 378 de fete (dar nu n 324 biei) n vrst de 12 de ani.
ntr-un studiu de follow-up de 7 ani, Vatanparast et al. [40] a constatat c fiecare porie suplimentar de legume i fructe a fost asociata cu o
crestere de 5,4 g (SE 1.3) din corp total de BMC de angajamente n 85 de biei cu vrsta cuprins ntre 8-20 ani, dar nici un efect semnificativ a
fost observat n 67 de fete de varsta similara . Pn n prezent, doar un singur studiu clinic randomizat controlat a examinat direct efectul de fructe
i legume pe indici osoase. In studiul, o suplimentare de 2 ani de 300 g de fructe i legume de auto-selectat pe zi la 52 de femei sanatoase aflate
la menopauza nu reduce semnificativ persistent cifra de afaceri realizata de oase sau de a preveni DMO pierdere de peste 2 ani, comparativ cu 47
de controale (Figura 12.3) [46 ]. A 3-luni dietetice Abordri la oprire Hipertensiune arteriala (DASH) studiu de interventie care implica 23 de brba i
i femei, n vrst de 76 de ani a aratat ca o dieta bogata in fructe si legume reduce semnificativ osteocalcina seric (OC) cu 8-11%, iar C-terminal
telopeptid colagenului de tip I (CTX) cu 16-18% (ambele P <0,001) [47]. n comparaie cu un regim alimentar tipic american, dieta DASH
subliniaz fructe, legume, si produse lactate sarace in grasimi, i include cereale integrale, carne de pasre, pete, nuci, cu grasimi reduse, carne
rosie, dulciuri, buturi i conin zahr. Dieta DASH conine, astfel, cantiti reduse de grsimi totale, grsimi saturate, i colesterol, i cantiti
crescute de potasiu, calciu, magneziu, fibre alimentare i proteine. Deoarece coninutul de calciu este mult mai mare in dieta DASH, nu este sigur
dac beneficiile dietei DASH asupra turnover osos poate fi atribuit la creterea consumului de fructe i legume. Mai bine controlate i sunt
necesare studii mai mari, pentru a clarifica dac fructele i legumele sunt benefice pentru sanatatea oaselor i msura de care beneficiaz, dac
este cazul. n concluzie, studiile umane cu privire la efectele de fructe i legume asupra sntii oaselor au avut rezultate contradictorii. Desi
unele studii observaionale au descoperit o asociere favorabil a consumului de fructe si legume cu sanatatea oaselor, rezultate cu efecte nule
poate fi nedeclarat. Noi nu suntem astfel n msur s concluzioneze c fructele mai mare si legume imbunatateste sanatatea oaselor. Mai mult
dect att, cele mai multe studii raportate sunt transversale n design, au dimensiunea eantionului relativ mic, iar rezultatele se bazeaz n mare
parte pe BMD i / sau biomarkerilor osoi, mai degrab dect pe fracturi osteoporotice. Este nevoie de dovezi suplimentare pentru a demonstra
efectele asupra sanatatii oaselor de fructe i legume n populaiile umane.

FIGURA 12,3 medie (7SEM) modificarea procentual pe durata studiului (2 y) a densitatii minerale osoase (DMO) la nivelul coloanei
vertebrale lombare (LS) (N = 60, 61, 66, i 63 n citrat de potasiu n doze mari , citrat de potasiu n doz mic, placebo, i grupuri de fructe i
egetables, respectiv) i nseamn totala de sold (N = 58, 59, 65, i 60 n citrat de potasiu n doze mari, citrat de potasiu doze mici, placebo, i
fructe i grupuri de legume, respectiv). P = 0,88 pentru LS, P = 0,14 pentru old, n medie [analiz pe o cale a varianei (ANOVA)]. Rezultatele au
fost similare dup djustment de factori de confuzie (de exemplu, vrsta, greutatea, nlimea, i categoria privarea sociale). P = 0,90 pentru LS, P
= 0,21
3 MECANISME DE ACTIUNE
3.1 ACIDO-BAZIC HOMEOSTAZIA I OASE
Sntate meninerea unui pH stabil sistemic fiziologic este de o importan critic pentru supravieuirea n cazul mamiferelor. Aproape
fiecare proces biologic n organismul uman este dependent de echilibrul acido-bazic, inclusiv metabolismul osos. Homeostazia
acido-bazic, este reglat strict n lichidul extracelular la pH 7,4 (70.05). Bone contribuie la homeostazia acido-bazic, deoarece
ofera cationi, cum ar fi potasiu, calciu, magneziu, sodiu i, care pot fi asociate cu sruri alcaline, cum ar fi citrat sau carbonat. Sa sugerat
c steoporosis poate, n parte, fie provocate de eliberarea continu de sruri alcaline din oase pentru echilibrul acido-bazic [48]. Importana
homeostaziei acido-bazic la sanatatea oaselor a fost abordat xtensively n comentarii anterioare [48-51]. Consideraii teoretice ale rolului pe care
6

minerale osoase alcaline pot juca n aprarea mpotriva data acidoz napoi n msura n secolul al XIX-lea ARLY [48,52]. Conceptele
fundamentale au fost stabilite n 1960 la 1970. Un numr mare de studii umane n ultimul deceniu furnizat dovezi c producia
net de acid endogen este asociat cu valori reduse ale DMO [48,53-56]. Aportul alimentar i starea de nutriie pot influena puternic
echilibrul acido-bazic la om. Acizii organici, care sunt produse n timpul metabolismului i oxidarea hepatic de aminoacizi care conin sulf (cisteina
i metionina) inferior pH-ul sanguin prin creterea produciei de ioni de hidrogen.
Sruri dietetice alcaline conin cationi (potasiu, calciu, i magneziu) i acioneaz ca tampoane pentru acizi organici, care au potenialul
de a crete pH-ul. Capacitatea de tamponare insuficient de sruri alcaline, ntr-o stare de echilibru pe termen lung negativ acido-bazic,
poate duce la grad sczut acidoz metabolic cronic, chiar la persoanele sntoase [48,53-56]. Chiar i forme uoare de grad mic
acidoz metabolic pe termen lung poate afecta arhitectura scheletice i stabilitate, deoarece scheletul este o mare, dar nu un rezervor
alcalin fr sfrit.
3.1.1 Studiile in vitro
Studiile in vitro au artat c induce acidoz metabolic un eflux de calciu din oase. Neuman i Neuman [57] a constatat c o
reducere a pH-ului mediu a produs o cretere semnificativ a solubilitate hidroxiapatita din os. Dominguez i Raisz [58] a observat c mediu acid
induse de eliberarea de 45Ca din premarcai fetale oase ale membrelor obolan n cultur de organe. Bushinsky i colab. observat un eflux de
calciu net din craniene i o scdere a sodiu minerale, potasiu, carbonat, fosfat i, cnd a fost cobort pH mediu (pH <7,40) prin scderea
concentraiei de bicarbonat de ioni n timpul incubrile acute (3 h) ntr-un os in vitro sistem de cultur de organe [59,60] (Figura 12,4). Iniial,
acidoz metabolic stimuleaz dizolvarea mineral fizico-chimice i, ulterior, mediate celular resorbtiei osoase [51,61]. Orice reducere a pHului extracelular mbuntete activitii osteoclastice. Arnett i Dempster [62] a constatat c reducerea pH-ului mediu 7.4-6.8 a dus la o cretere
de 14 ori a valoarea medie a ariei resorbit pe felie osoas, dup o incubare de 24 de ore. Dup cinci i 9-ori creteri au fost observate la pH 7,2 i
7,0 [62]. Rezultate similare au fost observate n alte studii in vitro [63-65]. In plus, multe studii au descoperit ca acidoza asemenea, suprima
activitatea f cele boneresorbing celulele, osteoblastele, i scade expresia genelor proteinelor specifice matricei i a fosfatazei alcaline
[51,66-68].

FIGURA 12.4 Efectul pH iniial mediu pe flux net de calciu n calvariae cultivate timp de trei ore. Un flux pozitiv indic modificrile nete de
calciu din calvariae n mediu. pH-ul a fost ajustat pentru incubare de 3 ore cu HCI concentrat sau NaOH la o pCO2 de 40 mmHg. Calvariae au
fost preincubate n agentul de lucru de 24 de ore nainte de acest 3 ore de incubare. r = 0.890, N = 46, p <0,001.
3.1.2 animale i umane Studii
Cteva animale i studii umane au furnizat dovezi c statele naturale, patologice, i experimentale de ncrcare i / sau acidoz acidul au
fost asociate cu sold negativ de calciu i pierderea de masa osoasa mai mica [56,69]. Multe studii epidemiologice au examinat asocierea de
ncrcare de acid alimentar i metabolism osos sau a masei osoase. n studii de observatie, de ncrcare de acid alimentar a fost estimat prin
utilizarea de formare a acidului (proteine, special proteine animale) sau de formare de baz (potasiu i magneziu) substane nutritive,
producerea de acid endogene net (PNAPM) sau sarcin dietetic de acid renal potenial (PRAL).
3.2 proteine dietetice si sanatatea oaselor
Au fost observate efecte mixte de proteine dietetice asupra sanatatii osoase [70,71]. Calciu urinar este influenat de starea
acido-bazic din dieta total, creste cu alimente care formeaz acizi, cum ar fi carne, pete, ou, cereale i, i este mai mic cu alimente vegetale
[72,73]. Coninutul ridicat de proteine din dieta de Vest este adesea citat ca un factor de risc pentru osteoporoza sau fracturi osoase [74,75].
Dietele bazate pe proteine de nalt animal ar putea avea un efect negativ mai mare asupra sntii scheletului decat dietele pe baz
de legume, deoarece proteine de origine animal induce o cretere mai mare n excreia urinar a calciului dect proteine vegetale [24]. Cu toate
acestea, un studiu prospectiv mare de un grup de femei cu vrsta cuprins ntre 55-69 de ani Iowa cu 104,338 de persoane-ani
au aratat ca o crestere trimestre ale aportului de proteine animale, dar nu de proteine vegetale au fost asociate cu un risc mai mic de
fracturi de sold [RR pentru T4 in T1 : 0,31 (95% CI 0,10, 0,93)], dup ajustarea pentru potenialii factori de confuzie [76]. Un studiu
Statewide caz-control n Utah, inclusiv 1167 cazuri (831 femei, 336 barbati) si 1334 de control (885 femei, 449 barbati), de asemenea, a
remarcat aportul total mai mare de proteine a fost asociat cu un risc redus de fractura de sold [OR pentru T4 in T1 : 0,35 (0.210.59)] la barbati si femei in varsta de 50 69, ani, dar nu la brbai i femei, 70-89 de ani [77]. O revizuire de Heaney i laic [71] cu
privire la modul de cantitatea i tipul de sntate influene de proteine osoase ajuns la concluzia c aport optim de proteine pentru o sntate este
probabil s fie mai mare dect aportul de recomandate actuale, n special la vrstnici. Preocuprile legate de proteine dietetice cretere
urinar a calciului i ppear producia de acid s fie compensat de creterea aportul de calciu, fructe si legume [48].
3.3 Nutrieni de formare comune i oase
Sntate
3.3.1 potasiu i sanatatii osoase Potasiul este un formator de baz nutrient important in dieta. Fructele si legumele sunt o surs major de
potasiu. Multe studii au examinat asocierea de potasiu si sanatatea oaselor. n 1997, New et al. [33] au raportat mai nti o asociere
semnificativa de mare coloanei vertebrale lombare (LS) DMO cu aport mai mare de potasiu n 994 de femei aflate in
premenopauza sanatosi in varsta de 45-49 de ani (Figura 12.5).

FIGURA 12,5 medie (7SEM) creterea coloanei vertebrale lombare cu trimestre de magneziu ajustat energie sau a aportului de potasiu
n 994 de femei aflate in premenopauza sntoi cu vrsta cuprins 45-49 de ani. Toate P pentru trend liniar <0,005. * Semnificativ diferit
de quartila 4, P <0.01 (ANOVA). ** Semnificativ diferit de quartila 1, P <0,02 (Mg) i P <0,06 (K) (ANCOVA: ajustat pentru varsta,
greutate, inaltime, activitate fizica, fumat, i statutul social) [33].
Asocieri pozitive similare ntre potasiu i BMD sau modificri BMD s-au observat n unele studii epidemiologice observaionale la
aduli [34,37,53,78-82] i la copiii prepuberi [35], dar nu ntr-un studiu la barbati mai in varsta si femei [38 ]. Cele mai multe studii de
intervenie pe termen scurt arat un efect favorabil de potasiu asupra calciu sau metabolismul osos. A 18-zile trial randomizat, controlat (RCT) n
18 de femei aflate n postmenopauz a artat c bicarbonat de potasiu administrat oral n doze de 60-120 mmol / d a dus la nici o
schimbare semnificativ a absorbiei intestinale net de calciu, dar a mbuntit echilibrul calciu (+ 56 776 mg), cu o reducere n excreia
urinar de calciu (figura 12.6) [83].

FIGURA 12.6 Efectul suplimentarea bicarbonat de potasiu n calciu i excreia de fosfor n urin, calciu extern i echilibru fosfor, calciu i
fosfor i excreia n scaun n 18 de femei aflate la menopauza. Valorile indicate n partea de jos a figurii sunt medii (7SD) de potasiu indus de
bicarbonat modificri fa de perioada de control (nainte de suplimentarea). Pentru a converti valorile de calciu la milimoli pe zi per 60 kg, se
mparte la 40; pentru a converti valorile de fosfor la milimoli pe zi per 60 kg, se mparte la 31. NS nu denot semnificativ. Valorile P sunt pentru
comparaiile dintre perioada de control i perioada de suplimentare [83].
Excreia de acid net renale, de asemenea, a sczut de la 70,9 (SD: 10.1) n perioada de control la 12,8 (21,8) mmol / d n
timpul perioadei de suplimentare, care indic faptul c acidul endogen a fost aproape complet neutralizat n timpul
tratamentului [83]. Un alt studiu randomizat n 60 de femei n postmenopauz a artat c adugarea de citrat de potasiu oral
(90 mmol / zi) la o mare de sare (225 mmol / d sodiu) dieta mpiedicat excreia crescut a calciului urinar i oase marcator resorbie (Ntelopeptide, NTx ), cauzat de un aport mare de sare [84]. Multe alte studii de scurt durat, de asemenea, a artat c administrarea
de bicarbonat de potasiu (KHCO3) a condus la excretia de calciu urinar inferior, echilibru mbuntit calciu, i resorbie osoas
10

sczut [85-88]. Anterior, doar dou SCR au examinat efectul pe termen lung al potasiu asupra sanatatii osoase. A RCT 1 an au artat
c interveniile de 30 mEq / d de citrat de potasiu oral mbuntit semnificativ DMO la nivelul coloanei vertebrale lombare, oldului la stnga, i de
old total (toate p <0,001), comparativ cu 30 mEq / d de clorur de potasiu (KCl) n 161 de femei aflate n postmenopauz (vrsta 58.674.8 y), cu
mas osoas sczut (scor T -1--4) [89]. Aceste rezultate au sugerat c creterea aportului zilnic alcaline sub form de citrat imbunatatit in mod
semnificativ sanatatea oaselor, iar efectul a fost independent de raportat efecte scheletice de potasiu. ntr-un alt studiu controlat cu placebo,
randomizat, suplimentarea pe termen lung cu alcalin-furnizarea de citrat de potasiu nu a influenat constant cifra de afaceri osos i variaiile DMO
n 276 de femei aflate n postmenopauz (55-65 y) cu un aport de calciu zilnic mediu de B900 mg / d [46 ]. Citrat de potasiu 18,5 sau 55,6 mEq / d
timp de 2 ani nu a determinat schimbri semnificative n ser C-telopeptide (CTX), ser N-propeptid (NTX) a colagenului de tip I (Valoarea P1NP),
i ale cilor urinare deoxypyridoline gratuit legturi ncruciate relativ a creatininei (fDPD / Cr) la 3, 6, 12, 18, i 24 luni, i nu a influenat
semnificativ modificri DMO 2 ani (vezi Figura 12.3) [46]. Cu toate acestea pH-ul urinar a fost semnificativ i persistent crescut n ambele grupuri
de interventie de potasiu, ci doar o reducere ransient n fDPD / Cr a fost observat n grupul de citrat de potasiu n doze mari la 4-6 sptmni, i
care valoare a revenit la valoarea iniial la 3 luni [46]. Rezultate similare au fost negative, bserved ntr-un studiu de animale n care intervenia
potasiu pentru 19 luni a determinat o scdere a excreiei de calciu, dar nu a avut efect asupra markerilor osoase pe termen lung, DMO, sau
trength os la obolani masculi, fie cu un normal sau un continut ridicat de proteine dieta [90]. Datorit diferenelor ntre design i populaii, i
dimensiuni limitate eantion, n continuare mai mari studii sunt necesare pentru a ddress efectele pe termen lung ale potasiu asupra sntii
oaselor.
3.3.2 magneziu i Bone Sntate
magneziu (Mg) este al doilea cation intracelular cel mai abundent din organism. Mg exist n cantiti macronutriial in oase (0,5-1%
cenu de oase)-a deficitul alimentar Mg a fost implicat ca un factor de risc pentru osteoporoza. Alterarea creterea oaselor, a sczut formarea
osoas, creterea resorbiei osoase, i a crescut ragility scheletic au fost observate la obolani cu Mg epuizare dietetic selectiv [91-95]. Studiile
epidemiologice la om au artat, n general, o corelaie pozitiv ntre aportul alimentar Mg si densitatea oaselor i / sau o rat crescut a pierderii
osoase cu aport scazut de magneziu alimentar [33,34,81,96,97]. New i colab. a gsit o corelaie semnificativ a DMO lombare
coloanei vertebrale cu aportul mg ntr-un studiu de 994 de femei aflate in premenopauza [33]. Yano i colab. [80] au raportat o corelaie
pozitiv ntre consumul de Mg i apendicular BMD n 912 de femei cu vrsta cuprins ntre 43-80 de ani, dar nu n 1208 brbai cu vrsta cuprins
ntre 61-81 de ani. Tucker i colab. [34] a constatat c aportul de Mg a fost asociata cu o mai mare DMO la un site-ul de old pentru brbai i
femei i n antebra pentru brbai n disciplinele de studiu Framingham Heart cu vrsta cuprins ntre 69-97 de ani. Aport mai mare de Mg a fost,
de asemenea, asociat cu mai puin declin de 4 ani n DMO la doua site-uri de sold la barbati, dar nu si la femei [34]. Wang i colab. [98] a artat c
aportul alimentar de Mg a fost corelat pozitiv cu ultrasunete cantitative (QUS) proprieti ale calcaneului n pre-adolescente. Aceste rezultate au
sugerat c Mg a fost important n scheletic cretere, dezvoltare, i de ntreinere. Studiile intervenionale au examinat efectele umane mg n os
sunt limitate, iar rezultatele
pe termen scurt de interventie Mg pe cifra de afaceri osos sunt contradictorii. Dimai i colab. [99] a constatat c suplimentarea oral zilnic
a unei doze moderate de 360 mg / zi, Mg pentru 30 de zile a redus semnificativ nivelurile serice ale markerilor biochimici ai att formarea osoas i
resorbia n 12 masculi normali tineri (non-Mg-deficient). Cu toate acestea, efectele au fost semnificative numai n primele 5-10 zile de studiu. ntrun studiu similar avnd un dublu-orb, placebo-controlat de design ncruciat randomizat, creterea aportului de Mg nivelul obinuit (11 mmol / zi) la
22 mmol / d timp de 28 zile nu a afectat semnificativ osteocalcina seric, fosfataz alcalin specific osoas , sau piridinolina urinar i excreia DPD
in 26 de femei tinere [100]. Efectul interveniei Mg dietetice asupra masei osoase nu a fost studiat extensiv. ntr-un studiu necontrolat de femei cu
osteoporoz aflate la menopauza, suplimentarea cu Mg fost asociat cu creterea DMO la 60% dintre cei tratai [101]. Un studiu controlat cu
11

placebo de pacienti cu sensibile la gluten demonstrat a crescut DMO dup 6 luni de Mg suplimentarea (504-576 mg MgCl2 sau Mg lactat de zi cu
zi), comparativ cu subiecii suplimentat cu placebo [102]. Un alt dublu-1-an, controlat cu placebo, studiu randomizat a aratat ca o doza zilnica de
300 mg Mg administrat oral timp de 12 luni a crescut semnificativ de angajamente (P = 0,05) n old integrat BMC, dar nu a avut nici un efect
semnificativ asupra biomarkerilor turnover-ului osos n 60 sntos fete caucaziene vechi de 8-14 ani, cu aportul alimentar mg mai mic de 220 mg /
d [103]. Astfel, studiile de intervenie Mg pana in prezent au aratat efecte pozitive asupra masei osoase, dar studii suplimentare mai mari pe
termen lung sunt necesare pentru a confirma efectul benefic al Mg.
3.3.3 Acid dietetice de ncrcare si sanatatea oaselor
Dietele occidentale consumate de aduli sunt estimate a genera 50-100 de acid mEq / d [104105]. Excreia renal de acid net poate fi
msurat direct cu colectare urina de 24 de ore, dar o astfel de msur este imposibil, n studii mari de populaie. Abordri alternative au fost
dezvoltate pentru a examina coninutul de acid net din dieta [106]. Frassetto i colab. [107] au descoperit c proteina la raportul de potasiu prezice
producia net endogen de acid (PNAPM) [PNAPM = 54.5 x (aportul de proteine / aport de potasiu) -10.2]. O alt msurtoare validat a fost
dezvoltat de ctre Remer et al. [108] i estimeaz sarcina dietetic potenial de acid renale (PRAL) cu ajutorul formulei: PRAL (mEq / d) = [fosfor
(mg / d) x 0.037 + proteine (g / d) x 0,49] - [potasiu (mg / d) x 0,021 + magneziu (mg / d) x 0,0263 + calciu (mg / d) x 0,013] [108]. Multe studii au
examinat i a gsit o corelaie invers ntre sarcina de acid alimentar i sntatea oaselor la om. In 1993, o ancheta transversala de 764 de femei
de vrst mijlocie i vrstnici cu semnificativ diferit dietetic
modele i stiluri de via a constatat ca urinare a calciului a fost corelat pozitiv cu acizi urinare, inclusiv acid titrabil (r = 0,46, p <0,0001),
amoniac (r = 0,42, p <0,0001), i sulfat (r = 0,52, p <0,0001) [73]. New i colab. [109] au observat o asociere semnificativ inversa intre PNAPM
ajustat energie i DMO la nivelul coloanei vertebrale, old, i antebraului (P <0,02 pentru P <0,05), n 1056 n premenopauz sau perimenopauz
de femei cu vrste cuprinse ntre 45-54 de ani. Hip i antebra masei osoase a sczut n mod semnificativ n creterea trimestre de energie ajustat
PNAPM (P <0,02 P <0,03), i tendinele la nivelul coloanei vertebrale au fost similare (P <0,09) (Figura 12.7).

12

FIGURA 12.7 medie (7SEM) densitatea mineral osoas a colului femural (DMO) cu quartila (Q, N = 264) a ratei net calculat de producie
endogen de acid non-carbonic (PNAPM; mEq / d / 8,29 MJ) n 1056 de femei in varsta de 45 de 54 ani. P pentru trend liniar <0,02. Valorile medii
ale DMO pentru T1-T4 au fost 852, 848, 841, i 824 g / cm2, respectiv. * Semnificativ diferit de T4, P <0,04 (ANOVA cu testul Tukey, ajustat pentru
varsta, greutatea, nlimea, i menopauza). [109]
Estimri mai mici de PNAPM ajustat energie au fost, de asemenea, corelat cu excreie mai mici de deoxipiridinolina i au fost predictori
semnificative de coloanei vertebrale i masa antebra os [109]. Welch i colab. [110] a constatat c PRAL a fost invers asociat cu atenuare
ultrasunete calcaneal de band larg (BUA) n 8188 de femei (P = 0,002), dar nu n 6375 brbai (P = 0,78) cu vrste cuprinse ntre 42-82 de ani
n Norfolk (Marea Britanie), dupa ajustarea pentru potenialii factori de confuzie . Asociatii inverse similare ntre indici de ncrcare de acid i
osoase alimentare s-au observat, de asemenea, n copii sntoi i adolesceni [111,112], la femeile aflate la menopauza perimenopausal i
nceputul [53] i la femeile n vrst elveiene ambulator [55]. Aceste studii au sugerat ncrcare ridicat de acid alimentar ar putea avea un efect
negativ asupra sanatatii osoase. Cele mai multe studii de intervenie pe termen scurt utiliznd diete metabolice au artat c un regim alimentar
alcalin poate mbunti calciului si metabolismul osos. Bleich i colegii [113] alimentat de proteine subieci normali, clorura de amoniu (NH4Cl), i
bicarbonat de sodiu (NaHCO3) i msurat excreia urinar de calciu.
Proteine i NH4Cl, care sunt metabolizate n acizi metabolici, a condus la o cretere semnificativ, n timp ce NaHCO3 de baz a dus la o
scdere, n excreia renal de calciu. Nu a fost nici o schimbare msurabil n absorbtia intestinala a calciului cu orice tratament. Un alt scurt
durat dublu-crossover de patru faze n opt voluntari de sex masculin sntoi a artat c, n comparaie cu un regim alimentar alcalin, un regim
alimentar de acid a crescut semnificativ excretia urinara de calciu de 74% i de excreie urinar a CTx de 19% (Figura 12.8) [114].

FIGURA 12,8 mediu (7SEM) rata de excreie zilnice de calciu i C-telopeptide n funcie de diet i de a studia zi. A) dieta formatoare de
acid; B) dieta formatoare de baz. Ziua 3: nici un supliment de calciu; ziua 4: 1 g supliment de calciu. Efect Dieta pe calciu: P = 0,0002; pe
telopeptida C: P = 0,01; nici un efect semnificativ de supliment de calciu. [114]
Rezultate similare au fost observate n alte studii. Administrarea pe termen scurt de bicarbonat de potasiu sau a dus la scderea acidului
urinar, NTX [84,85], i excreia urinar a calciului [85-87]. Cu toate acestea, suplimentarea pe termen lung a unui regim alimentar alcalin (18.5 sau
55.6 mEq citrat de potasiu, sau 300 g fructe i legume) nu sa mbuntit semnificativ biomarkerilor mas osoas i os, cu excepia reducerea
tranzitorie a fDPD / Cr de la 4-6 sptmni n un RCT n 276 de femei aflate n postmenopauz (55-65 de ani) [46]. SCR mai stricte pe termen
lung, cu dimensiuni mai mari de prob sunt necesare pentru a demonstra ipoteza acido-bazic.
13

3.4 Alte mecanisme poteniale

Cu excepia o surs major de cationi de baz, fructe i legume sunt bogate in calciu, vitamina K, numeroi compui antioxidani, i fitochimicale,
cum ar fi polifenoli, carotenoizi, tocoferoli, tocotrienoli, glutation i acid ascorbic, precum i enzime cu activitate antioxidant [115]. Mii de
fitochimicale biologic active au fost identificate in fructe si legume. Aceti compui pot contribui, de asemenea, la efectele favorabile de
fructe i legume asupra sntii oaselor. M uhlbauer et al. [116] au artat c efectul de legume, salate, i ierburi, care inhib resorbia
osoas la obolan, nu este mediat de excesul lor de baz, ci eventual un compus farmacologic activ (e). Deoarece multe articole au analizat
efectele de calciu i vitamina K asupra sanatatii oaselor, vom rezuma doar efectele de antioxidanti si alte fitochimicale bioactive
asupra sntii oaselor.
3.4.1 stres oxidativ, antioxidanti, si sanatatea oaselor
Specii reactive de oxigen (ROS) sunt oxygencontaining molecule produse in timpul metabolismului normal de [117]. Organismul are enzimatic i sisteme
antioxidante neenzimatice a neutraliza efectele nocive ale produselor endogene ROS. Daunele oxidative poate produce atunci cnd echilibrul critic dintre
generarea de radicali liberi i de aprare antioxidante este nefavorabil. Stresul oxidativ a fost emis ipoteza de a juca un rol cheie in bolile cardiovasculare, cancer
de iniiere, formarea cataractei, procesul de imbatranire, boli inflamatorii, i o varietate de tulburari neurologice [118]. Cteva studii au artat c daunele
oxidative poate contribui, de asemenea, la progresul osteoporozei [119-122]. Studiile in vitro sugereaz c superoxid osteoclastgenerated contribuie direct la
degradarea osului. Prezena produciei de superoxid la interfaa osteoclastelor-os sugereaz un efect direct al superoxid resorbiei osoase osteoclastice [119120].
Stresul oxidativ inhib diferenierea celulelor osoase osteoblastice [121]. n plus, s-a demonstrat c osteoblaste produc antioxidanti, cum ar fi glutation
peroxidaza (GPX) pentru a proteja mpotriva ROS [123], i inhibarea rezultatelor disponibilitate superoxid osteoclastica la o reducere a resorbiei osoase [124].
Studiile in vivo prin Altindag i colab. [122] a constatat c statutul plasma oxidativ total (TOS) i indicele de stres oxidativ (OSI) au fost semnificativ mai mari,
iar plasma statusului antioxidant (TAS) nivel total a fost mai mic, la pacientii cu osteoporoza dect la martori sntoi (p <0,001 pentru toate). O corelaie
negativ semnificativ ntre indicele de stres oxidativ i BMD a fost gsit n regiunea lombar i a colului femural (r = -0.63, p <0,001; r = 0,40, p = 0,018)
[122]. Aceste date sugereaz stresul oxidativ poate crete riscul osteoporozei la om. Fructele si legumele sunt surse bogate de antioxidanti dietetice, cum ar fi
vitamina C, -caroten, i alte carotenoide, inclusiv luteina, zeaxantina, i licopen. Acesti antioxidanti au cele mai mari singlet proprietile stingerea oxigen [125]
i se crede pentru a proteja mpotriva stresului oxidativ i pentru a preveni osteoporoza. Multe studii au examinat nivelurile de alimentare de admisie sau
antioxidante plasma antioxidante si sanatatea oaselor. Maggio i colab. [126] a observat c vitamine antioxidante plasmatice (C, E, i A) i activitile enzimatice
ale superoxid dismutaza (SOD) n plasm i eritrocite i de peroxidaz glutation n plasm au fost considerabil mai reduse, osteoporotic dect la femei de control
[126]. O asociaie doz-rspuns inversa intre aportul de vitamina E, -caroten, seleniu i i riscul de fractura de sold a fost observata in randul vreodat fumatori
in populatia Utah vrst [127]. Maggio i colab. a remarcat c nivelurile plasmatice de carotenoide (zeaxantin, criptoxantin -, licopen, -caroten, -caroten) si
retinol au fost semnificativ mai mici n 45 de osteoporotic dect n 45 de control femeile n vrst [128].Alimentar antioxidant licopen redus stresul oxidativ i
nivelurile de markeri cifra de afaceri osoase la 33 de femei aflate n postmenopauz [129]. Mai multe [33.126.127.130.131], dar nu toate [132133], studii au
constatat o asociere pozitiv ntre vitamina C i DMO sau risc mai mic de osteoporoza la om. Aceste date sugereaza ca antioxidantii bogate n fructe i legume
poate explica, cel puin n parte, efectele benefice ale fructelor si legumelor asupra sntii oaselor. Cu toate acestea, un studiu transversal mare n Womens
Health Initiative Studiul a observat antioxidanti dietetice (vitamina A, retinol, -caroten, vitamina C, vitamina E, seleniu i) nu a avut nici asociaii independente
cu DMO [133]. Alte SCR mari de nalt calitate sunt necesare pentru a confirma efectul favorabil de antioxidanti asupra sanatatii oaselor.
3.4.2 Efectele altor compui biologic activi asupra sanatatii osoase
Fructele si legumele contin o abundenta de ali compui biologic activi, cu poteniale efecte asupra sntii oaselor. Legumele sunt surse bogate de calciu, care
este un material esenial pentru structura osoas i, de asemenea, n sine o sare alcalin [48]. Legume cu frunze verzi sunt cele mai importante surse de vitamina
14

K dietetice, care a fost demonstrat de a imbunatati sanatatea oaselor [134]. Multe fitochimicale, cum ar fi flavonoide i polifenoli, au fost gsite att n studiile in
vitro i pe animale pentru a avea beneficii pentru sntatea oaselor. Studiile au constatat c
Quercetin, un flavonoli i, de asemenea, un fitoestrogen frecvent ntlnite n ceap i mere, pot crete formarea de os [135], suprima resorbia osoas prin
scderea diferenierii celulelor progenitoare osteoclaste i inhibarea activitii osteoclastelor mature [136], i de a crete minerale osoase n obolani [137].
Rutin i hesperidina, flavonoide bogate in fructe si legume, s-au constatat, de asemenea pentru a inhiba pierderea osoas trabecular cauzata de deficitul de
estrogen la obolani ovariectomizai [14,30,138]. Bu et al. A constatat c polifenoli prune uscate spori activitatea osteoblastilor i funcia de up-reglarea Runx2,
osterix i IGF-I i creterea lizil oxidaza expresie, i n acelai timp atenua osteoclastogenesis semnalizare [24,25]. Compui bioactivi citrice (limonin i
naringin) mbuntirea calitii osoase la sobolani orhiectomizate [139]. Un -L-glutamil-trans-S-1-propenil-L-cisteina sulfoxid (GPCS) a fost izolat de la ceap
(Allium cepa L.). Acesta inhib n funcie de doz a activitii de resorbie a osteoclastelor [19]. Aceste rezultate arat c compui biologic activi multiple
coninute n fructe i legume poate contribui la mbuntirea sntii oaselor.
4 REZUMAT
Animal i de observatie studii Uman epidemiologice au constatat n general c fructele i legumele au un efect benefic asupra sanatatii oaselor. Cele mai multe
studii observationale umane sunt transversale n design i au un eantion relativ mic. Doar unul relativ mic RCT examinat direct asocierea dintre fructe i legume
de interventie si sanatatea oaselor, i a relevat un efect nul asupra indicilor osoase. n prezent, nu exist dovezi solide sunt disponibile suficiente pentru a
concluziona c o mai mare de fructe i legume imbunatateste sanatatea oaselor. Sunt necesare studii longitudinale suplimentare bine concepute examinarea
efectul consumului de fructe i legume cu privire la modificrile DMO si riscul de fracturi osteoporotice a examina aceast ipotez. Sunt propuse mai multe
mecanisme pentru efectele poteniale de fructe i legume asupra sntii oaselor. Dintre acestea, teoria homeostaziei acido-bazic are un rol cheie n efectul
benefic de fructe i legume. Minerale osoase alcalin poate juca un rol n aprarea mpotriva acidoz metabolic. Cationi de baz (potasiu, calciu, i magneziu),
bogate n fructe i legume, acioneaz ca tampoane pentru acizi organici i a preveni astfel induse de acidoza pierderea de masa osoasa. Multe studii umane au
constatat ca aportul mare de potasiu i magneziu i sarcin acidul endogen dietetice inferior sunt asociate cu indici osoase mai bune. Datorit multe limitri n
studiile pe fructe si legume si sanatatea oaselor, de mai bun calitate i SCR pe termen mai lung sunt necesare pentru a demonstra ipoteza acido-bazic. n afar de
a fi o surs major de cationi de baz, fructe i legume sunt, de asemenea surse bogate de calciu, vitamina K, numeroase compusi antioxidanti si alte
fitochimicale biologic active. Efectul favorabil de calciu i vitamina K asupra osului a fost mult timp stabilit. Un numr tot mai mare de studii au sugerat ca
stresul oxidativ ar putea juca un rol in progresia osteoporozei, i antioxidani dietetice din fructe i legume poate reduce stresul oxidativ i prevenirea
osteoporozei. Cteva fitochimicale biologic active, cum ar fi quercetin, rutin, i hesperidina, au fost identificate de fructe i legume i sa constatat c avea un
efect benefic asupra sntii osoase la animale i n studii in vitro. Studii umane suplimentare sunt necesare pentru a examina efectele acestor fitochimicale pe
indici osoase.
n concluzie, fructe i legume ar putea avea un efect favorabil asupra sanatatii osoase, dar este nevoie de mai multe dovezi solide pentru a demonstra aceast
ipotez i a testa mecanismele poteniale de aciune.

15