Studiile de autopsie au considerat ca raspunzatoare de tulburarile de tip autist
lobul temporal medial, nucleul talamic, ganglionii bazali, sistemul vestibular, puntea si neocerebelul (Rutter, 1994). Indivizii cu autism nu prezinta leziuni mari, evidente, gliale, sau o configuratie girala anormala, sau demielinizare. S-a constatat nsa, o crestere a densitatii celulare, cu reducerea marimii acestora bilateral n sistemul limbic, pierderea variabila a celulelor !ur"in#e, p$na la pierdere e%tinsa, granule celulare n corte%ul neocerebelos (&auman, 1991). 'ceste modificari nu sunt datorate medicatiei si nu se asociaza cu severitatea simptomelor clinice. Studiile de autopsie efectuate p$na n prezent, se bazeaza nsa, pe un numar restr$ns de cazuri, au fost lipsite de comparatie caz- control cu retard mental, astfel nc$t gradul n care modificarile amintite sunt specifice autismului, ram$n discutabile. !ierderea retrograda a celulei si atrofia care se asteapta n leziunile perinatale, sau postnatale, nu sunt prezente constant n autism. 'ceste constatari, mpreuna cu absenta unor leziuni mari, au facut pe unii autori sa sugereze ca nceputul oricarei aberatii de dezvoltare n autism ar trebui sa debuteze n trimestrul II, sau dupa saptam$na ()-(* de sarcina. 'ccentuarea comportamentului stereotip n conditiile sporirii gradului de noutate si comple%itate a stimulilor e%terni, n paralel cu amplificarea undelor desincronizate ++, la subiectii autisti constituie o particularitate a lor, deoarece la cei cu retard mental se produce fenomenul invers (Rimland, -ein, 19..). /onstatarile sustin implicarea disfunctiei sistemului activator ascendent n producerea tulburarilor, 0ins1e2 si ,oldstein, n 199* a#ung nsa, la concluzia ca nu atentia, ci procesarea informatiei comple%e este deficitara n autism. Studiile de imagistica sugereaza computer tomografic, faptul ca ar e%ista la autisti o marire a spatiilor fluide ale sistemului nervos central (/ourc1esne, 1991). Rezonanta magnetica nucleara indica, inconstant, reducerea marimii regiunilor neocerebelului, a lobilor vermal 3I si 3II. 4isfunctia cerebelului n dezvoltarea precoce este, n general, asociata cu dificultati neuromotorii, mai cur$nd dec$t cu dificultati cognitive (nu se potriveste acest lucru cu ncercarile de e%plicare a autismului prin anomalii ale cerebelului). Studiul primatelor a generat interes n perspectiva e%istentei unor ec1ivalente functionale ale comportamentului autist. Ideea de baza este ca diferite tipuri de sistem nervos central, n diferite puncte de dezvoltare, raspund de comportamente similare. 4e e%emplu, maimutele cu leziuni ale lobului frontal dorsolateral, la v$rsta de 1 an raspund cu nt$rziere la stimuli fata de maimutele care au prezentat aceeasi leziune la ( ani. Neurochimie. 5eurotransmitatorii au fost studiati n lic1idul cefalora1idian, n s$nge si n urina6 s-au cercetat si enzimele trombocitare care regleaza nivelul neuroc1imic prin metabolizarea unor substante c1imice la stadii inactive. 5ivelele sanguine crescute ale serotoninei au fost depistate la apro%imativ o treime din copiii autisti cu 1andicap mental si la #umatate din copiii non-autisti retardati sever6 unele date de cercetare sustin ca 1iperserotoninemia se aglomereaza familial. 5ivele scazute ale acidului 7- 1idro%iindolacetic, metabolitul primar al serotoninei, au fost gasite la copii autisti, fara a e%ista modificari ale acestuia n lic1idul cefalora1idian. 5ivele scazute ale noradrenalinei au fost notate la autisti comparativ cu normali, dar studiile e%cretiei urinare au condus la rezultate mi%te. 'lte investigatii au sugerat asociatii ntre autism si bolile autoimune, erorile congenitale ale metabolismului purinei si acidoza lactica (Rutter, 1994). !eptidele opioide (beta-endorfinele, en"efalinele) au o afinitate foarte mare pentru receptorii dopaminergici 4*, a caror stimulare duce la in1ibarea formarii de dopamina si cresterea cantitatii de acid 1omovanilic rezultat din metabolizarea anterioara a dopaminei (care nu se sintetizeaza si nu se utilizeaza n transmiterea sinaptica). 8pioidele actioneaza similar si n sistemele colinergic, serotoninergic, noradrenergic, ,'&'-ergic (8liverio, 19.4). +%perientele efectuate pe animale i-au condus pe unii cercetatori la ipoteza cresterii peptidelor opioide n autism. 9a om, ,ilberg (19..) gaseste nivele crescute ale substantelor similare endorfinelor n lic1idul cefalora1idian. /oncentratiile scazute ale beta endorfinelor n plasma persoanelor autiste a fost e%plicata prin feed-bac"-ul negativ de diminuare a nivelului lor periferic ca urmare a cresterii concentratiilor opioidelor la nivelul sistemului nervos central (:illemsen, ;1i#ssen, 199<). /omportamentul specific autist de automutilare a fost e%plicat tocmai prin efectele antinociceptive ale opioidelor care conduc la alterarea feed-bac"-ului senzatiei de durere. /ercetarile de genetica efectuate pe gemeni n studiile familiale ale lui -olstein si Rutter (19==) evidentiaza (=( concordanta pentru autism n cazul a 11 perec1i de monozigoti, fata de )( la 1) perec1i de dizigoti. >n studii mai recente de genetica moleculara, 0elmer localizeaza tulburarea la nivelul bratului lung al cromozomului ?. Studiile genetice din perspectiva autismului sunt la nceputul lor, dar pentru a putea da un sfat genetic familiilor n care e%ista un copil autist trebuie tinut cont de faptul ca pentru urmatorii descendenti e%ista un risc de apro%imativ (( de aparitie a unei forme usoare de autism, a unor frati cu deficite social-cognitive, sau cu 1andicap sever. Tablou clinic. 'utismul infantil este o tulburare de dezvoltare pervaziva caracterizata de prezenta anormala si@sau alterarea curbei de dezvoltare ce se manifesta nainte de ( ani si prin modele caracteristice de comportament perturbate n cele trei domenii de activitateA interactiuni sociale, comunicare si comportament restrictiv, repetitiv (I/4-1)). +%ista un comple% de simptome, care c1iar daca nu sunt investite cu valoare diagnostica, apar adesea n con#unctie cu tulburarile autiste (8. &enga, 199=)A anomalii de orientare si comutare a atentiei, tulburari n integrarea senzoriala, comportamente automutilante, an%ietati periodice ine%plicabile, an%ietati fobice, tulburari de somn si alimentare, abilitati e%ceptionale (1iperle%ie, nvatarea rutelor si locatiilor, constructii din cuburi, 1iperacuitate la stimulari unisenzoriale, abilitati BsavanteB pentru calcul, arta, muzica), disfunctii cognitive globale asociate cu tulburari ale sistemului nervos central de aspect microsec1elar encefalopat. Interactiunea sociala reciproca alterata constituie trasatura esentiala a bolii, care i confera denumirea de autism. /opilul autist este detasat de mediu, dezinteresat de persoane, resping$nd colaborarea cu ele, lipsit de nevoia unui contact vizual Boc1i n oc1iB cu cei din #ur, nc1istat ntr-o e%istenta paralela, departat de realitatea obiectiva, singur ntr-un univers marcat de bizar. -aciesul este inteligent, astfel ca, daca vezi fotografia unui astfel de copil nu-ti dai seama ca performantele sale sociale sunt at$t de modeste. 'utistul este incapabil sa receptioneze emotiile celor din #ur, sa le traiasca adecvat si sa raspunda la ele (3.,1iran, 199.). 5u este un consumator de stari emotionale, nu poate stabili relatii empatice, specific umane cu cei din #ur si de aceea nu- si poate modela comportamentul n raport cu conte%tul social dat, fiind rezervat n fata unei lumi pe care nu o ntelege. /$nd debutul bolii se produce nainte de aparitia limba#ului, copilul nu va vorbi niciodata. 4aca debutul s-a produs dupa 1,7-* ani, apare virarea calitativa specifica a limba#uluiA se pierde fle%ibilitatea n e%primare6 dinamica, intonatia, accentuarea ideilor emise devin ciudate6 foloseste notiuni apro%imative, confunda sensul concret al cuvintelor cu cel figurativ, condenseaza notiuni. /opilul autist nu ac1izitioneaza constiinta de sine, el nu e%ista ca persoana, de aceea e%primarea lui se va face ntr-o maniera ecolalica, la persoana a III-a singular c$nd este vorba despre propria persoana, spun$nd, de e%emplu, atunci c$nd i este foameA Bda copilului m$ncareB. 0emoria mecanica buna l a#uta la nregistrarea unor notiuni abstracte care i depasesc v$rsta, reproduc$nd, fara adresa n comunicare fraze auzite nt$mplator, de unde si denumirea tulburarii de Blimba# n banda de magnetofonB, sau Blimba# de papagalB. 4ezvoltarea somato-endocrina a copilului autist este buna, privirea inteligenta, dar impresia pe care o lasa n #ur este de insuficienta psi1ica, 1ipoacuzie, bizarerie (3.,1iran, 199.). Insuficienta psi1ica este aparenta (desi o parte din ei pot asocia un retard usor), la fel si 1ipoacuzia este consecinta dezinteresului general pentru informatia din #ur. 'utistul reactioneaza nsa, la zgomote de intensitate mica, fosnit si manifesta interes pentru muzica clasica. /aracterul bizar al comportamentului i confera caracteristica psi1otica. Cocurile sunt stereotipe, repetitive, lipsite de creativitate (mers pe v$rfuri, n cerc, privindu-si m$inile, #oc de lumini si umbre, #ucarii zgomotoase, grimaserii). 8 nota dominanta a comportamentului lor este preocuparea pentru imuabil, pentru nesc1imbarea ordinii e%terioare a lucrurilor. 8 parte dintre copiii autisti manifesta preferinta pentru un anumit obiect, care ocazional poate fi o #ucarie. 'desea acest obiect are caracteristici senzitive si copilul l gaseste atragator (o c$rpa, o batista). Resping animalele de plus, sau papusile, pentru ca n mintea lor se produce ceva ce indica asemanarea cu realitateaA animale si oameni (;1eorD of 0ind). -orma prevalenta de #oc este cea senzorimotorie, n care, atentia copilului se ndreapta spre parti din obiecte si nu spre ntreg. 4e e%emplu, autistii si lipesc urec1ile de locul unde se aude zgomotul n momentul pornirii unui aspirator, fara a fi interesati de celelalte componente ale lui.