Delincven juvenil

Noiunea de delincven juvenil

Ca form distinct de devian de natur penal delincvena juvenil constituie
un fenomen complex, care definete ansamblul conduitelor i aciunilor aflate n conflict
cu valorile ocrotite de norma penal, svrite de tineri, de regul, cei care n-au mplinit
vrsta majoratului.
ensul moralitii adolescentine trebuie descifrat n raport cu efervescena
dramatic specific acestei categorii de vrst, cu motivaiile profunde ale conduitei fa
de respectarea normelor i cu valorile care fac din adolescen un tip de subcultur n
cadrul culturii societii adulilor. !n raport cu aceste elemente fenomenul de delincven
juvenil implic o evaluare nuanat a criteriilor care disting moralitatea adolescentin de
moralitatea adultului, cu att mai mult, cu ct ntr-o serie de legislaii din societatea
contemporan, sunt considerai delincveni i judecai ca atare, acei adolesceni care comit
delicte pentru care adulii nu sunt ncriminai, n timp ce n alte legislaii nu pot fi
considerate delicte acele fapte svrite de adolesceni, pe care, dac le-ar comite adulii,
acetia ar fi sancionai.
"esemnnd, n general, conduitele morale inadecvate ale tinerilor care n-au
mplinit nc, vrsta majoratului, termenul de delincven se aplic la diferite forme de
comportament i la categorii eterogene de minori sau adolesceni#
cei care transgresea$ legea %delincvenii n sensul restrns al termenului&'
cei abandonai de prini sau educatori i care se integrea$ n unele anturaje
nefaste, potenial delincvente'
cei care au fugit de la domiciliu sau din mediul colar ca urmare a aplicrii unor
sanciuni aspre, brutale, vagabondnd prin diferite locuri'
cei care au nevoie de ngrijire i de protecie din diferite motive %decesul prinilor,
de$organi$area familiei, manifestarea unor tulburri de comportament etc.&.
Cau$ele delincventei juvenile
(n studiu reali$at in )ranta in *+,, si repetat dupa *- ani mentionea$a printre
cau$ele delincventei juvenile#
- Factorii psiho-sociali, alcoolismul parintilor, influentele parentale, discordiile
conjugale, somaj, carenta de autoritate educativa, mizeria afectiva a copiilor, saracia
ca atare
Alcoolismul este cau$a violentei in familie. .arintii alcoolici pre$inta tulburari
psi/ice care ii impiedica sa se poarte normal cu proprii copii. 0raditia alcoolismului si
violentei de multe ori este dusa mai departe. Copilul maltratat este tentat sa faca ceva
pentru a iesi in evidenta.
Maternitatea: .erioada de viata intrauterina imprima unele modificari functionale
afective, in special in relatia mama-copil.
.entru determinarea coordonatelor personalitatii delincvente retinem faptul ca
perioada maternitatii are influenta asupra ec/ilibrului neuroafectiv al copilului si
adolescentului. "in datele existente reiese ca aproximativ ,-1 din minorii internati in
scolile de reeducare provin din sarcini functionale afectiv-social# copii aparuti pe lume in
urma unei sacini nedorite %debut sexual intamplator si timpuriu, viol, fete solidare&, fiind
apoi abandonati si care ajung mai tar$iu din victime agresori, infractori.
2n ca$ul fetelor sau femeilor solitare insarcinate, existenta unui copil din raporturi
relativ stabile pana la nasterea acestuia si apoi practicarea unui abandon total din partea
tatalui, pune probleme de modelare a personalitatii, destul de dificila in special pentru
baieti.
3aiatul crescut fara tata face o fixatie afectiva, avand drept consecinta o imaturitate
afectiv sociala, lipsa experientei relationale cu modele sociale diferite. "ependenta foarte
mare generea$a un infantilism afectiv.
3aiatul puber, caruia nu i s-a satisfacut nevoia primara a relatiei cu modelul patern,
va avea o relatie de extrapolare si de cautare a acestui model.
4alabil si pentru baieti si pentru fete, o alta reactie la maternitatea solidara este
aceea de supratensionare afectiva, ceea ce determina reactii neasteptate prin scaderea
pragului de re$istenta la frustratii.
Paternitatea: 2n ca$ul tatilor copiilor si adolescentilor cu un comportament
deviant, se produce urmatorul fenomen# cvasiabandon afectiv constant sau cu intermitenta,
c/iar daca din punct de vedere material se asigura protectia.
.rin noninterventia tatalui, copilul este frustrat %nesatisfacut&, se simte respins si nu
este modelat de acesta.
"aca mama este g/idul afectogen si modelul uman cu cea mai puternica
incarcatura afectiva, tatal trebuie sa fie modelul socio-uman cu cea mai puternica
incarcatura morala.
Comportamentele tatalui generatoare de traumatisme la copil se instalea$a ca rutine
comportamentale in structura personalitatii acestuia, pe care copilul le va utili$a in
imprejurari similare din viata sa.
.ersonalitati parentale morbide cu modificari disimulate la nivelul constiintei, cu
deficienta de sociali$are.
5titudinea fata de oameni, obiecte dar si cunoastere realitatii, se ba$ea$a pe
principiul unui /edonism primar# 6imi place7 sau 6nu-mi place7. 5par fome de descarcare
afectiva nemediate valoric %moral&, fara polari$area bine-rau, frumos-urat, etc.
ensibilitatea copilului captea$a sensurile starilor afective si le retine. (nele continuturi
latente care au traumati$at copilul se actuali$ea$a.
.erversitatea afectiv -morala a parintilor repre$inta un pericol educativ. "aca actul
comportamental nu primeste o sanctiune afectiv-morala, sl nu atrage dupa sine o
responsabilitate, nici anticiparea unei pedepse. 5titudinea de inconstienta a copilului
delincvent care recunoaste senin fapta isi are gene$a in fenomenul de depersonali$are.
.erversitatea afectiv-morala intretine situatiile conflictuale. )orta de reactivare a starilor
afectogene conflictuale produce unfenomen de depersonali$are % nonparticipare la
comportamentul manifest&.
5lti autori clasifica factorii care determina delincventa juvenila in doua mari
categorii#
individuali ( interni )
sociali (externi &
)actorii neuro-psi/ici care pot induce un comportament delincvent sunt#
disfunctii cerebrale# epilepsie
deficiente intelectuale# intar$iati mintal
tulburari ale afectivitatii# starile de frustratie, labilitatea si ambivalenta
afectiva
tulburari caracteriale# imaturitate caracteriala %autocontrol insuficient,
impulsivitate si agresivitate, subestimarea greselilor si a actelor antisociale,
indolenta, indiferenta si dispret fata de munca, opo$itie si respingere fata de
normele sociale si morale, tendinte egocentrice, absenta sau insuficienta
de$voltare a sentimentelor etico-morale, dorinta unei vieti usoare fara munca
)actorii sociali reliefea$a faptul ca dlincventa este in relatie cu clasele joase, nivelul
educational sca$ut, relatiile familiale inadecvate. 8xista diferente importante ale ratei
delincventei intre cartiere, in functie de factorii mai sus mentionati. 9atele delincventei
difera si de la o scoala la alta. 5u fost elaborate numeroase teorii sociale care sa explice
originea infractionalitatii, dar nici una dintre ele nu ofera o explicatie completa.
5lti factori corelati cu delincventa sunt dimensiunea mare a familiei si practicile
gresite de crestere a copilului
*
.
Atmosfera din familiile dezorganizate %diferite forme&, lipsa sau exagerarea
autoritatii parentale, lipsa de acord intre parinti asupra problemelor de autoritate, lipsa de
stabilitate si calm in comportamentul parintilor, pedepsele corporale si privatiunile asupra
copilului il determina pe acesta din urma sa manifeste un comportament deviant.
8xista mai multe forme de familii de$organi$ate cu potential mare de a declansa
perturbarea comportamentala la copil#
familia nelegitima, delincventa aparand ca urmare a maltratarii sau
abandonului copilului
familia incomplet unita
familia in care exista una din situatiile urmatoare# separare, divort sau
parasirea unui dintre soti de catre celalalt
familia de tip 6camin gol7
familia in care exista una din situatiile# decesul unui parinte inc/isoarea
familia in care exista urmatoarele situatii care determina esec marital#
retardarea mintala severa a copilului sau a unuia dintre soti, boli fi$ice sau
psi/ice cronice si incurabile, inclu$and aici si alcoolismul
Caracteristicile grupurilor si mediilor extrafamiliale alese de minorii delincventi
sunt constituite din minori de aproximativ aceeasi varsta si de acelasi sex,principala
preocupare o constitue deplasarile %/oinareala& iar locul cel mai frecvent loc de intalnire
este strada'apare influenta directa sau indirecta a unu factor major unde liderul grupului
este in general un minor infractor recidivist %pentru faptele sale anterioare primind fie o
masura educativa care s-a dovedit ineficienta, fie o pedeapsa privativa de libertate& sau un
copil care are po$itia sa in grup si 6lupta7 pentru mentinerea ei'spiritul de aventura nu este
intotdeauna o sursa etiologica a 6actiunilor7 grupului, intervenind si anumite interese
materiale, de 6statut7, etc.
5cest tip de comportament agresiv este specific actelor delincvente de grup %doi
sau mai multi delincventi minori&#
tal/ariile,spargerile,furturile de bunuri,violurile
Al doilea timp este cel al fixarii si recunoasterii obiectivului actului infractional. 2n
functie de dificultati se fac investigatii directe sau prin informatori, studiindu-se 6
1
Ignat P., Psihiatria copilului, Editura Medicala, Bucuresti, 1996, p.620-650
terenul7# comportamentale viitoarei victime, topografia sau ar/itectura interna a casei,
maga$inul, etc.
Al treilea timp il constituie recrutarea de favori$atori, de intermediari.
Al patrulea moment il constitue reparti$area rolurilor si stabilirea modului de
impartire a profitului, precum si a datei trecerii la act, dupa care urmea$a 6atacul7.
8xista in general o strategie sau o pluralitate de strategii, o abilitate de construire de
scenarii care, prin ele insele imprima dimensiunea comportamentului agresiv.
Adolescentii criminali
2n centrul explicitarii comportamentului delincvent al minorului se afla problema
responsabilitatii. 5dolescentii cu o imaturitate sociala accentuata, aparent normali pana la
comiterea crimei, infaptuiesc actul 6la rece7, fara implicare emotionala, fara sentimente de
autoacu$are.
Personalitatea adolescentilor criminali ramane adesea la un stadiu narcisist.
.entru ca un adolescent sa devina criminal trebuie sa concure o serie de factori#
impulsivitate, agresivitate, violenta, provocare din partea victimei, mijloace immediate
care sa-i permita implinirea actului crimial.
(nii autori sustin ca structura personalitatii criminale este determinata de ereditatea
progresiv defavorabila a factorilor endocrini si nutritionali. "inamica actului criminal se
ba$ea$a pe mecanismele neurogene anormale.
Minorii delincventi cu handicap fizic si psihic
:andicapul fi$ic %sen$orial, motor& determina la copil, in anumite conditii,
manifestarea unor comportamente delincvente. 5ceste conditii favori$ante sunt# lipsa
preocuparii parintilor pentru recuperarea deficientelor, lipsa suportului afectiv parental,
modelele parentale negative decomportament social,carente educationale, folosirea
copiilor in scopul cersetoriei sau furtului, 6ajutor7 neadecvat nevoilor# /iperprotectie sau
lipsa de suprveg/ere si indrumare, etc.
2n ciuda deficientelor sale, minorul cu /andicap fi$ic este infractorul care desc/ide
portierele automobilelor, este implicat in acte de tal/arie, viol, supraveg/e$a obiectivele
care vor fi atacate, culege informatiile necesare declansarii actului infractional, pa$este pe
colegii sai care actionea$a.
Recuperarea minorilor delincventi
9eactia sociala in raport cu infractorii minori se refera la#
sanctiunea aplicata
masurile de reeducare si reinsertie sociala
9eactia sociala in raport cu persoana acelor minori ce comit fapte antisociale este si
trebuie sa fie diferita fata de ca$ul infractorilor adulti pentru ca#minorul este in plin proces
de formare si definitivare a profilului personalitatii, de maturi$are sociala si psi/osociala.
.ersonalitatea minorului delincvent este astfel organi$ata incat nu-i permite o
adaptare corecta in raport cu exigentele vietii social-relationale, abaterile prin incalcarea
acestora fiind foarte frecvente culminand cu comiterea unor fapte penale %acte antisociale
sau infractiuni&. .rin fapta antisociala pe care o comite, minorul 6dovedeste7 public ca
modelul sau de conduita constitue atat o abatere de la modelul cerut de societate cat si
exteriori$area unei structuri de personalitate organi$ata di$armonic.
Activitatea de reeducare poate fi anali$ata din perspectiva mai multor indicatori#
cadre organi$atorice
cadre obiective
cadre metodologice
orme de stimulare si recompensare
forme de evaluare
2n conformitate cu ;rdonanta de (rgenta a <uvernului nr. =>? *++@, aprobata prin Aegea
*-,? *++,, fata de minorii cu comportamente delincvente se aplica urmatoarele sanctiuni
educative#
internarea intr-un centru de reeducare
internarea intr-o institutie medical-educativa
mustrarea%6 dojenirea copilului, in aratarea pericolului social al faptei savarsite, in
sfatuirea copilului sa se poarte in asa fel incat sa dea dovada de indreptare,
atragandu-i-se totodata atentia ca, daca va savarsi din nou o infractiune, se va lua
fata de el o masura mai severa sau i se va putea aplica o pedeapsa7&
libertatea supraveg/eata%consta in lasarea copilului in libertate timp de un an, sub
supraveg/ere deosebita.upravege/rea se poate face de carte parintisau dupa ca$
adoptator sau tutore.
internarea intr-o scoala speciala de munca si reeducare%scoala ce apartine
Binisterului Custitiei& o masura adoptata fata de copiii care au comis fapte grave si
repetate sau au reiterat acte antisociale si pentru care celelalte masuri educative au
fost ineficiente' masura se ia pe durata de la = la D ani si nu poate fi luata decat
pana la implinirea varstei majoratului
ecuperarea minorilor infractori in centrele de reeducare prezinta o serie de
aspecte negative:
!) "andalismul
Eu de putine ori minorii internati aici au o atitudine de protest si de denigrare in
fata unor actiuni de ameliorare a conditiilor educative obiective. 2ntroducerea unui
colectiv de adolescenti intr-un local bine dotat, cu instalatii moderne, este urmata de
actiuni de distrugere organi$ata sau in grup. 4andalismul constituie o forma a
mecanismelor de aparare fata de 6agresiunea7 educationala.
#) eactiile violente interpersonale
Cele mai evidente manifestari in contextul declansarii mecanismului distorsionat de
aparare a infractorului minor se fac simtite in contactele cu factorii sociali# agenti de pa$a,
personal didactic, asistenti sociali sau c/iar minori delincventi care manifesta progrese in
procesul reeducational. 5ceste reactii apar pentru ca pentru unii delincventi minori
succesele actiunii reeducationale capata simbolul unei viitoare agresiuni de sc/imbare.
Bai intervin si factori de risc conjucturali# denigrarea publica, atacul la persoana.
$) %"anatoarea celor sla&i'
8xista in aceasta comunitate de educare, delincventi care 6vanea$a7 pe cei 6slabi7,
datorita sentimentelor umanitare ale acestora, 6atacandu-i7 desc/is sau indirect. .rin
racolare cei 6slabi7 invata comportamente mult mai deviante decat cele pentru care au fost
internati. (na dintre cele mai perverse forme de atractie in sfera de influenta este
presiunea prin forta fi$ica.
() Fuga si neaplicarea masurii educative
"atorita sistemului de pa$a si supraveg/ere deficitar un numar mare de delincventi
minori isi 6reduc7 termenul masurii educative c/iar si la cateva ore. Bulti dintre cei fugiti
nu mai sunt gasiti de organele de politie %alte disfuncionalitati la nivelul Binisterului de
2nterne&.
)) *imularea de catre minorii delincventi a unui comportament adecvat
.entru anumite intervale de timp unii minori delincventi pe ba$a mecanismelor
comportamentului duplicitar, reusesc sa convinga asistentul social de indreptarea
comportamentului lor, ajung in sedintele Comisiei pentru .rotectia Copilului si li se ridica
masura educativa. 2ntentia acestui comportament se vadeste atunci cand minorul ajuns in
libertate savarseste alte infractiuni.
+) Manipularea educatorilor
8xista minori delincventi care isi cauta un aliat al atitudinilor delictuale c/iar
printre specialistii in reeducarea lor.
2n cadrul institutiilor speciali$ate, in special in cadrul scolilor speciale de
reeducare, sistemul actiunilor si activitatilor reeducative este orientat in directia unor
obiective precise'
a& orientarea scolara si profesionala, inteleasa ca masura educativa, prin care copilul
este pregatit pentru alegerea si executarea#
unei meserii sau profesii %acest obiectiv este atins, cel putin partial&
recuperarea scolara a minorului internat pentru a fi in masura sa invete o meserie in
conformitate cu aptitudinile sale %obiectiv atins&
constienti$area asupra pericolului social al faptelor sale anterioare, sensibili$area
lui la actiunile de reeducare, intelegerea necesitatii de a se reintegra intr-o viata
sociala normala si demna %obiectiv care in general nu este atins&
participare efectiva la diferite actiuni si activitati# invatatura, calificare, productie,
activitati gospodaresti si tabere de munca %obiectiv in general atins&.
,i&liografie#
*. Biftode, 4asile, Tratat de Asisten Social. Protecia populaiilor specifice i
automarginalizate, 8ditura A(B8E, 2ai, =-*-.
=. Biftode, 4asile %coord.&, Populaii vulnerabile i fenomene de automarginalizare
strategii de intervenie i efecte perverse, Aumen, 2ai, =--=.
F. Cusson, Baurice, Prevenirea delincvenei, <ramar .ublis/ing :ouse, 3uc/arest,
=-->.
G. )errHol, <illes, Eeculau, 5drian %coord.&, Violena. Aspecte psiosociale, .olirom,
2ai, =--F
D. <recu, )lorentina, 9dulescu, orin, B., !elincvena "uvenil #n societatea
contemporan. Studiu comparativ #ntre Statele $nite i %om&nia, Aumina Aex,
3ucureti, =--F.