RESURSELE TERREI

Resursele litosferei
Litosfera ofera o mare varietate de resurse naturale, care prezinta
valoare economica deosebita. Litosfera se reprezinta,la suprafata, printr-
un relief foarte variat, apreciat ca suportal activitatilor umane. calitatile
reliefului ca resursa naturala se refera lavarietatea formelor majore si
minore, care au grade diferite de favorabilitate pentruamplasarea de
asezari si cai de comunicatie, pentru folosinte in agricultura. De asemenea
altitudinea reliefului aduce diferentieri in gradul de propicitate a mediului,
resimtite in peisaj si in prezenta sau absenta activitatilor umane.
Expunerea versantilor aduce moduri diferite de utilizare si de locuire.
Resursele de soluri cu grade variate de fertilitate sunt repartizate
pe circa 51 din suprafata uscatului, ceea ce inseamna ca unui locuitor al
!errei ii revin numai ",1#$ %a. &alitatea de baza-fertilitatea-confera
solului valoarea de resursa, care se exprima prin capacitatea de productie
a terenurilor folosite pentru obtinerea de biomasa vegetala. 'radul de
fertilitate al solurilor rezulta din contributia factorilor genetici, variabili de
la o zona de clima la alta.
&ele mai rodnice, cu valoare economica ridicata, sunt(
-solurile fertile,repartizate pe circa 1" din intinderea continentelor
populate si reprezentate molisoluri, aluvisoluri si soluri negre tropicale)
-solurile mediu fertile, care acopera 1*+ din suprafata uscatului si au
o larga reprezentare in ,merica de -ud, ,frica si ,ustralia)
-solurile slab fertile .spodosoluri, cambisoluri,umbrisoluri/
reprezinta 0-1 din intinderea ucatului dar acopera suprafata mai mare in
,merica de 2ord si Eurasia)
-solurile nefertile .#1,# din intinderea uscatului/ sunt formate din
%istosoluri .tundra/ si aridosoluri .deserturi/ pe mari suprafete in ,ustralia
,frica, ,merica de 2ord si Eurasia.
-terenurile slab sau deloc solificate .#3,3/ formate din litosoluri
montane gro%otisuri, stancarii/, lacuri, balti, zapezi, g%etari in Eurasia,
,merica de 2ord si ,ntartida.
Resursele de substante minerale utile se diferentiaza dupa
valoarea lor economica in(
-resurse energetice)
-resurse metalurgice)
-resurse c%imice)
-resurse materiale de constructie)
Resursele energetice !oate domeniile de activitate folosesc
energie. ,cest fapt explica importanta combustibililor fosili si a altor
resurse, care au o distributie neuniforma in scoarta terestra.Resursele
energetice cuprind combustibili fosili .carbunele, petrolul, gazele
naturale, sisturile bituminoase/,substantele bituminoase radioactive
.uraniu, t%oriu,plutoniu/ si alte resurse neconventionale.
Resursele de petrol si gaze naturale formeaza zacaminte a caror
valoare economica este data de durata de exploatare. Desigur ca cea mai
rentabila este exploatarea zacamintelor supergigantice.&ele mai multe
dintre acestea se gasesc in 4azinul 'olfului 5ersic si numai un sfert din
numarul lor priveste 6ederatia Rusa si 7aza%stan, -tatele 8nite ale
,mericii, ,frica de 2ord, &%ina si 9enezuela. Rezervele sigure de petrol
sunt evaluate la 1+5 miliarde tone, ceea ce ar asigura o durata de
exploatare de circa :" de ani.
&at privesc rezervele totale de gaze naturale sunt apreciate ca sigure
circa +"" """ miliarde m, care ec%ivalentul a1"" """ miliarde tone si care
ar asigura o durata a exploatarii asemanatoare cu cea a petrolului.
Repartitia geografica a rezervelor de petrol si gaze naturale se
reprezinta prin arii foarte bogate si arii complet lipsite de zacaminte de
%idrocarburi.
Resursele de carbune se diferentiaza, calitativ, dupa compozitia
data de natura resturilor organice, de modul de acumulare si de conditiile
in care s-a produs transformarea acestor resturi vegetale. Explicatia este
ca din masa vegetala a carei alcatuire a insemnat circa 51 carbon, $
%idrogen si :+ oxigen, pe masura transformarii in carbuni,s-au eliminat
in proportii variabile, oxigen si %idrogen. ,stfel, carbunii superiori au o
putere calorica mult mai mare, fiind mai carbonificati in comparatie cu cei
inferiori.
Rezervele mondiale sigure de carbune sunt evaluate la 11"""
miliarde tone. Repartitia principalelor rezerve de carbune este
neuniforma, in sensul ca ponderea cea mai mare a acestora revine
emisferei nordice, mai ales intre +5 si $" latitudine. Rezervele sigure scot
in evidenta faptul ca -tatele 8nite ale ,mericii detin ponderea cea mai
mare .peste +"/, fiind urmate de 6ederatia Rusa .#+/, &%ina .10/,
,ustralia, 'ermania, ;area 4ritanica.
5roductia mondiala de carbune a urcat in anii ultimului deceniu la
+,3 miliarde tone %uila si circa 1 miliard tone lignit si carbune brun.
Rezervele de carbune ale Romaniei sunt evaluate la 1,1miliarde
tone, din care 1" reprezinta carbuni inferiori .3" lignit si +" carbune
brun/.
Dincolo de principalii combustibili fosilieri, in categoria resurselor
energetice neregenerabile se mai cuprind sistuturile bituminoase si
nisipurile asfaltice.
Sisturile bituminoase sunt roci sedimentare caustobiolitice cu o
proportie redusa de materie organica, din care se obtin ulei de sist,
asemanator petrolului si gaze, la temperaturi de 5"" grade &. ,ceasta
resursa naturala are o valoare economica variabila in functie de continutul
in substanta organica si grosimea zacamantului.
,stfel, sisturile bituminoase din ,ustralia au peste +" continut in
petrol si sunt urmate de cele din ;<anmar, !%ailanda, -tatele 8nite ale
,mericii, ,frica de -ud, 4razilia, &%ina, -uedia, -pania, Rusia si Estonia.
Rezervele mondiale de sisturio bituminoase sunt evaluate la 5"" de
miliarde tone din care peste 55 sunt stocate in subsolul -tatelor 8nite
ale ,mericii. Rezerve mai apreciabile mai detin &anada, 4razilia, si
9enezuela.
Rezervele de nisipuri asfaltice contin o proportie ridicata de
%idrocarburi gudronate .ulei lipsit de fluiditate/. Rezervele mondiale sunt
evaluate la peste $"" de miliarde t.t.c. &ele mai importante zacaminte sunt
stocate in &anada,-.8.,. , 9enezuela si 6ederatia Rusa .
= alta componenta a resurselor energetice o reprezinta resursele
radioactive, ponderea foarte mare revenind uraniului si mai putin
t%oriului.&aile de obtinere a energiei atomuluii sunt fisiunea si fuziunea.
-e apreciaza ca un gram de uraniu elibereaza o cantitate de #" de milioane
de calorii, ceea ce ec%ivaleaza cu #,5 carbune. 5e metoda fisiunii se
bazeaza functionarea centralelor atomoelectrice si fabricarea bombei
atomice.
Rezervele sigure de minereuri radioactive sunt apreciate la 1,0-
#," milioane tone.
Resursele geotermice sunt asigurate de caldura interbe .>carbunele
rosu>/ eliberata prin procesele de dezintegrare radioactiva din interiorul
litosferei.'eotermia este pusa in evidenta la adancimi variabile in
conditiile in care temperatura creste cu 1 grad & la #0-+" metrii adancime,
astfel ca la +""" de metri adancime se inregistreaza in jur de 1"" de grade
&.,ceasta resursa termica este accesibila prin intermediul apei, care in
contact cu magma, se incalzeste, iesind la suprafata prin g%eizere sau prin
foraje.
'eotermia de mare energie se refera la temperaturi ale apei ce
variaza intre 15" si +"" de grade &, fiind folosita pentru productia de
energia electrica)
'eotermia de joasa energie data de temperaturi ale apei mai mici de
15" de grade&, dar in medie de 0"-1" de grade &, este utilizata pentru
alimentari cu apa, termoficarea locuintelor si a serelor.
Resursele miniere metalifere
-ubstantele miniere metelifere vizeaza resursele folosite ca materii
prime in metalurgie. 5entru metalurgia feroasa se valorifica minereurile
de fier, la care se adauga manganul, cromul, nic%elul, molibdenul,
cobaltul, vanadiul, ?olferamul, titanul etc.
&el mai mult utilizat in metalurgie este minereul de fier.
-minereul de fier se gaseste in scoarta terestra in zacaminte
magmatice, sedimentare si metamorfice, fiind reprezentate sub forma de
magnetit, %ematit, limonit, siderit si anterit.
-magnetitul este minereul cel mai bogat in metal .$0-3#/ si de aici
valoarea sa economica mai mare.Rezervele de magnetit au o raspandire
limitata si reprezinta numai 15 din minereul de fier.
-hematitul .sub 3" fier/ are o raspandire mai larga in scoarta
terestra de ++ din rezervele de minereu de fier.
-limonitul .:0-5" fier/ s-a format foarte aproape de suprafata
litosferei, in zonele de oxidare a zacamintelor de sulfuri.
-sideritul .+"-:5 fier/ formeaza mai rezerve in scoarta terestra.
-anteritul .#"-+" fier/ este un zacamant slab si se exploateaza si
in tara noastra.
Rezervele sigure de minereuri de fier sunt evaluate la 1. "#"
miliarde tone, cele mai importante fiind cantonate in 6ederatia Rusa,
8craina, ,merica de 2ord si &entrala, apoi in ,merica de -ud, ,sia si
,ustralia. Durata exploatrii in conditiile productiei anuale actuale, poate
ajunge la 1""" de ani.
-minereul de mangan, folosit pentru producerea otelurilor de mare
rezistente, se prezinta rezerve exploatabile limitate .+,#$ miliarde tone/.
-minereul de crom are calitatea de a ridica rezistenta la coroziune si
oxidare a otelurilor si aliajelor neferoase, fiind folosit si pentru productia
de coloranti in siderurgie ca material refractar si in industria sticlei.
&ele mai importante zacaminte de crom sunt stocate in depozite
statiforme sau lenticulare, in Republica ,frica de -ud .peste #*+ din
rezervele mondiale/, @imbab?ae . aproape #+/, apoi in Rusia, 6inlanda,
,lbania, Andia.
-minereul de nichel este utilizat in productia otelurilor inoxidabile,
pentru a le conferi rezistenta mecanica si impotriva coroziunii, precum si
pentru productia de coloranti.
-minereul de cobalt formeaza rezerve apreciate la 1,5 milioane de
tone, acestea fiind concentrate in proportie de 35 in patru tari.
-minereul de vanadiu, cu rezerve totale apreciate la 15 milioane
tone, este cantonat in proportie de 15 in doua tari. cu ponderi foarte mici
este prezent si in alte tari.
-minereul de wolfram .tungsten/ formeaza rezerve sigure care nu
depasesc 1,0 milioane tone, grupate in proportie de 3" intr-o singura
tara. Rezerve mai mici se gasesc in proportii variabile si in alte tari.
-minereul de tian, folosit la producerea otelurilor speciale, foarte
dure si rezistente la coroziune si a aliajelor pentru industria aeronautica.
-minereul de molibden, cu rezerve evoluate la 0,5 milioane tone,
este stocat in proportie de 35, in -.8.,. si &%ile, dupa care urmeaza
6ederatia Rusa, &%ina si 5eru.
5entru metalurgia neferoasa se folosesc resurse miniere, dintre care
cele cu valoare economica mai mare sunt minereurile de cupru,
staniu,plumb, zinc, bauxita, aur, argint si platina.
-minereul de cupru este continut in rezerve al caror volum este
apreciat la mai mult de $"" milioane tone, care va asigura o durata de
exploatare de circa #"" de ani. &ele mai mari rezerve sunt cantonate in
,merica Latina .1*+ din rezervele mondiale/, cu mari concentrari in
muntii ,nzi. Rezerve importante sunt si in ,merica de 2ord, ,frica
.13/ si Europa .15/.
-minereurile de plumb si zinc sunt de regula, asociate in acelasi
zacamant formand minereuri complexe. Rezervele de plumb sunt asociate
de la 5"" milioane tone care vor asigura o durata de exploatare de #""-
+"" de ani. Rezervele de zinc, evaluate 5:" milioane tone, se vor exploata
timp de #5" de ani. &ele mai mari rezerve de plumb si zinc sunt cantonate
pe continentul american, care concentreza 1*# din totalul rezervelor
mondiale.
-minereul de staniu, intrebuintat in aliaj cu cuprul pentru obtinerea
bronzului, formeaza rezerve mondiale de peste #" de milioane in
proportie de #*+, in ,sia de -ud-Est. @acamintele de cositor sunt adesea
asociate cu ?olframul si argint.
;etale neferoase usoare(
-aluminiul si aliajele sale, au o larga utilizare in economie datorita
proprietatilor specifice(conductibilitate termica si electrica, densitate
mica, maleabilitate, rezistenta la coroziune, este netoxic.
,re o larga raspandire in natura, mai ales sub forma de oxizi, iar
principala roca din care se extrage este bauxita.
-aurul se gaseste in scoarta terestra sub forma de filoane sau
combinatii cu diferite elemente, in minereuri complexe. @acamintele mari
sunt concentrate in Republica ,frica de -ud, 6ederatia Rusa, -.8.,.,
&anada si ,ustralia.
Republica ,frica de -ud asigura mai mult de 5" din productia
mondiala de aur provenit dintr-un zacamant unic in lume prin continutul
de metal, respectiv 3-15 grame*tone minereu, exploatat, in proportie de
3", in adancimi de 1.5""-+.0"" metrii.
Din productia mondiala de aur .peste 1:"" t*ani/, cea mai mare parte
este destinata, in proportie de #*+, productiei de bijuterii si a obiectelor de
mare valoare, apoi #" pentru industrie, stomatologie si 1+ pentru
acoperirea emisiunilor monetare.
- minereul de argint se gaseste in gaseste in scoarta terestra in
asociere cu minereuri de plumb, zinc, cupru .;exic, -.8.,, &anada/ sau
de cupru si aur .-.8.,/. &ele mai mari rezerve de argint sunt concentrate
in ;exic, -.8.,, &anada, 5eru si 6ederatia Rusa. Rezervele mondiale de
argint sunt apreciate la #"" de mii de tone.9aloarea economica a
minereului de argint este data de utilizarea sa in poligrafie, electronica,
electrote%nica si galvanoplastie.
minereul de platina, cu rezerve de 1,5 milioane tone este cantonat
in rezerve mai mari in Republica ,frica de -ud, &anada, -.8.,,
&olumbia si Rusia. 5latina este utilizata in petroc%imie in calitate de
catalizator sau in electrote%nica.
Resursele chimice cu valoare economica si larga intrebuintare in
industrie, sunt in primul rand, sarurile, fosfatii si sulful.
Sarurile sunt utilizate in industrie si cu larga repartitie in scoarta
terestra sunt sarea geme, sarurile de potasiu si sarurile de magneziu.
@acamintele mondiale de sare gema, apreciate la 1 milion de
miliarde de tone, sunt cantonate mai ales in emisfera nordica, in bazine
mari din Europa, ,merica de 2ord si ,sia si mult mai putin in emisfera
sudica.
;arile rezerve de sare sunt stocate in -.8.,, &%ina, Rusia, &anada,
Andia, 'ermani, 5olonia, 6ranta, 8craina, Romania, -pania, ,ustralia,
Atalia, 4razilia si ;exic.
-arurile de potasiu, cu rezerve evaluate la mai mult de 15" miliarde
tone, sunt concentrate in proportie de peste 0" in &anada si 6ederatia
Rusa sau aproape 15 in emisfera nordica.
-arurile de magneziu, asociate, adesea, cu sarurile de potasiu, se
prezinta cu rezerve apreciabile, in ,ustria, 'recia, Rusia, -.8.,, &%ina si
!urcia.
-arurile de sodiu se prezinta si sub forma de azotat natural de sodiu
.salpetru de &%ile/, iar sarurile de potasiu sub forma de azotat de potasiu
.salpetru de Andia/, fiecare din ele avand rolul de ingrasamant si de
oxidant in metalurgie.
Fosfatii sunt de origine organica .fosforite, guano/ si de origine
minerala .apatita/. Rezervele mondiale de fosfati sunt evaluate la +5
miliarde tone si sunt concentrate in proportie de $0 in ,frica, unde
formeaza o banda continua incepand din -enegal si pana in Egipt, apoi,
spre est, pana in Aran. ,lte zacaminte sunt disparate in Republica ,frica
de -ud, 6ederatia Rusa, -.8.,., &%ina, Andia, 4razilia, &olumbia, !ogo.
Guano este o depunere de substanta organica, rezultata din
acumularea excrementelor si oaselor de la pasarile ce traiesc in climatul
uscat sau in pesteri, in largul tarmurilor c%ilian, peruan, namibian, in
insulele 2auru si &uracao. se utilizeaza ca ingrasamantsau pentru
extragerea fosforului.
Apatita se foloseste la obtinerea fosforului si a ingrasamintelor
fosfatice, a c%ibriturilor, ceramicei si sticlei.&ele mai mari rezerve sunt
cantonate in ,sia, ,merica de 2ord, ,frica si ,ustralia.
Sulful nativ este prezent, prin zacaminte specifice, in ariile
vulcanice din Baponia, &%ile, 2oua @eelanda, -icilia, ;exic, Romania,
-.8.,, 5olonia, precum si in zacamintele de natura sedimentara din
&%ina, Andia, Aran, 5olonia si -.8., sau in zacaminte gazeifere din zona
'olfului 5ersic, 6ranta, &anada.
Resursele minerale utile nemetalifere sunt cele mai abundente
dintre resursele naturale din litosfera si au o larga utilizare in stare
naturala sau ca materie prima in industrie. Rezervele de substante
minerale utile nemetalifere sunt aproape nelimitate.
Dintre rocile eruptive cu valoare economica, mai importante sunt
granitul andezitul, bazaltul, riolitul, dacitul, utilizate pentru construirea
drumurilor, cailor ferate si monumente. ;arile cariere de roci eruptive
sunt repartizate in spatiul scuturilor continentale vec%i si apoi in ariile
vulcanice mai recente.
Rocile sedimentare se reprezinta prin varietati de calcar, argile,
nisipuri, pietrisuri, folosite in industria liantilor) nisipul cuartos in
industria sticlei) argilele caolinoase pentru propductia de portelan si
faianta) argilele refractare pentru productia de ceramica.
Rocile metamorfice cu valoare economica deosebita se reprezinta
prin marmura, utilizata in constructii, la decoratiuni interioare si
exterioare la realizarea unor monumente si obiecte de arta. @acaminte de
marmura, recunoscute pentru calitatea si culoarea lor. -e gasesc in Atalia,
la &arrara .alba/ si in &ampania .verde/, in 5ortugalia .albastra/,
2orvegia .trandafirie/, Romania .roza, galbena, vinetie/.
,lte resurse miniere nemetalifere cu o anumita valoare economica
sunt azbestul, baritina, moscovitul, diamantul si diferite pietre pretioase.
Rezervele de diamante, folosite ca pietre pretioase pentru bijuterii si in
industie , sunt concentrate in cateva tari( Republica democratica
,&ongo,Republica ,frica de sud ,6ederatia rusa, 4ostsu?oana2amibia ,
9enezuela .8nitatea de masura pentru diamant este caratul , fiind egal cu
#"5,+ mg.

Resursele biosferei
9aloarea economica a resurselor biosferei este deosebita, daca avem
in vedere ca din produsele vegetale si produsele animaliere se asigura
%rana, imbracamintea si incaltamintea, materiale de constructie si
combustibili, fie in stare naturala, fie prin valorificare industriala.
Resursele bisferei se reprezinta prin categorii distincte, care privesc(
resursele forestiere, resursele pastorale, plantele cultivate si resursele
faunistice.
Resursele forestiere
Ansemnatatea mare a padurii deriva din cele doua mari si importante
functii ale ei( 6unctia economica .furnizoare de material lemnos si
produse derivate, protectia unor obiective de interes economic/ si functia
geoecologica .fiind cunoscuta influenta padurii asupra climei, apelor,
solului etc./.
-uprafetele ocupate de paduri acum doua milenii circa 5$ din
uscat s-au restans treptat, incat azi mai ocupa doar circa +"-+: din
totalul uscatului .:: mil. Cm
#
, ec%ivalentul aproximativ al continentului
asiatic/.
-e poate aprecia ca omenirea a distrus aproape jumatate din padurile
de pe suprafata 5amantului prin suprapasunat, incendieri si defrisari, in
vederea obtinerii unor terenuri destinate agriculturii, sau in scopuri
industriale .lemn de constructie, lemn pentru celuloza si %artie,
combustibil/.
,cest proces a fost urmat, intr-un timp destul de scurt, de aparitia
unor fenomene nefavorabile vietii .aridizarea climei, eroziunea solului,
accentuarea inundatiilor, poluarea aerului etc./.
,ctuala suprafata acoperita de paduri nu poate satisface, in
principiu, cerintele mereu crescande ale populatiei lumii.
-e impun o serie de masuri cum ar fi( exploatarea rationala,
reimpadurirea si reconstructia ecologica a zonelor defrisate, stoparea
defrisarii abuzive etc.
Repartitia padurilor pe continente este foarte diferita .D=& 1/.
,ceasta nu da insa o imagine exacta a resurselor forestiere deoarece
zonele aride, foarte extinse in anumite continente .,frica, ,ustralia, ,sia/
impiedica dezvoltarea padurilor.
'radul de impadurire este peste media mondiala in ,merica de
2ord si ,merica de -ud, pentru ca in =ceania si ,frica sa fie sub aceasta
medie din cauza extinderii mari a deserturilor, iar in ,sia si Europa
datorita defrisarilor efectuate in decursul timpului.

adurile de conifere acopera circa 1.#""milioane %a si,
economic, reprezinta o resursa insemnata de masa vegetala, intrucat se
caracterizeaza prin numarul restrans de specii, uniformitatea intinderilor
cu paduri, trunc%iurilor drepte, densitatea redusa si pierderile de lemn in
urma separarii ramurilor scurte si subtiri.
5adurile de conifere sunt formate, mai frecvent, din brad, molid si
pin. An apropierea tarmului vestic al ,mericii de 2ord cresc arborele
mamut si arborele rosu, cu inaltimi de pana la 1#" m, apoi tuia gigantica
.$5 m/, laricele, douglasul verde si c%iparosul de &alifornia.
adurile de foiase din zona temperat-subtropicala sunt
formate dintr-un amestec de specii, precum( fagul, stejarul, mesteacanul,
castanul, plopul, carpenul, frasinul, paltinul, artarul, aninul, nucul,
magnolia, c%iparosul de balta, apoi stajarul de pluta, camforul, bambusul,
eucaliptul, arborele de gingo si metaseDuoia. Economic, avand densitati
mai mici, aceste paduri furnizeaza mai putin materie lemnoasa .1" m
+
*%a
in ,merica de 2ord si 35 m
+
*%a in Rusia/.
adurile intertropicale umede, repartizate intre cele doua
tropice, se dezvolta intr-un mediu umed si cald, pe circa # miliarde %a
.peste 5" din suprafata forestiera a !errei/) cu o mare varietate a
speciilor si densitate variabila ajung la productia de masa lemnoasa de
11"-+3" m
+
*%a. -peciile de arbori cu valoare econonima deosebita sunt(
arborele de cauciuc, ma%onul, arborele de Duebrac%o, abanosul,
palisandrul, cedrul, palmierul, tacCul, santalul, bambusul, arborele de
camfor, arborele de unt, castanul, indigetierul, cocaierul, arborele de
c%inina.
Resursele pastorale cuprind pasunile si fanetele naturale, care
se desfasoara pe circa +.""" milioane %a. 9aloarea economica este data de
faptul ca pajistile reprezinta baza furajera pentru animalele care ofera
lapte, carne, lana si piei.
a!istile se diferentiaza calitativ de la zona rece la zone de
savana sau in altitudine, prin formatiuni ierboase cu productivitate
variabila. ;ai slabe calitativ sunt pajistile de tundra .dincolo de 55E lt. 2/
si mult mai productive, sezonier, sunt pajistile de stepa, care sustin
cresterea bovinelor, ovinelor, cabalinelor, caprinelor, precum si pajistile
de savana.
"ulturile agricole , desi aparent ocupa o suprafata relativ
redusa .11/, constituie principalele surse biotice de agroalimentatie.
,ceste culturi agricole reprezinta, pe ansamblul lor, ceea ce s-au putea
numi ,,biosfera transformataFF.
#egetatia acvatica cu valoare economica se reprezinta prin
alge marine de talie mare, apreciate pentru alimentarea populatiei din
Baponia, &%ina, apoi pentru furajarea animalelor, intrucat au valoare
nutritiva de trei ori mai mare decat a fanului .&%ina, 6ranta, Aslanda,
Baponia/. &oncentratia mare in azot le confera calitatea de ingrasamant
pentru cultura plantelor. ,lgele sunt si materii prime pentru productia de
celuloza, alcool, parfumuri, iod, gelatina. !ot algele contin si substante
matelifere utile. = alta resursa vegetala acvatica este si iarba de mare, cu
folosinte largi in tapiterie.
Resursele faunistice ale uscatului sunt representative prin
productia de carne, piei, blanuri, oase, grasimi, puf, corn, pene, oua, lapte,
coc%ilii, perle, oferite prin vanat si pescuit, dar si de animalele
domesticite. &alitativ, aceste resurse se diferentiaza de la potentialul
faunistic de tundra, la cel de padure, de savanna si de stepa.
Resursele faunistice ale apelor oceanice sunt repartizate mai
mult in spatial platformei continentale si sunt formate din specii de apa
dulce*salmastra( midii, stridii, crustacee, pesti .%ering, sardea, cod,
somon, ton, macrou, calcan/, apoi bureti, lamelibran%iate .care produc
perle/ si vidre de mare .vanate pentru blana/. La adancimi mai mari si in
largul oceanului pot fi vanate foca, morsa si balena .pentru grasimi, piei,
oase/. La acestea se adauga si resursele faunistice din apele continetale,
formate din specii variate .crap, lin,salau,somn,stiuca/,ce populeaza apele
curgatoare si lacurile.
Resursele extra-atmosferice si atmosferice
Energia solar$
&aptarea energiei solare se poate realiza printr-o mare varietate de
filiere Gi metode, dintre care unele sunt deja utilizate pe scarH largH, iar altele
IncH In stadiul experimental. Energia solarH poate fi utilH omului doar prin
conversia ei Intr-o altH formH de energie, prin intermediul a diferite metode.
a. %ioconversia, desemneazH transformarea naturalH a energiei
solare In biomasH, care pune la dispoziJia omului o cantitate imensH de
produse vegetale Gi animale, toate plecKnd de la fotosinteza substanJelor
organice In plante verzi. ,nual se produce pe glob o biomasH evaluatH la
13# miliarde tone materie uscatH, din care o bunH parte se acumuleazH
permanent, astfel IncKt, rezervele de biomasH continentalH sunt apreciate
la 10"" miliarde tone materie uscatH, iar cele din biomasa oceanicH la 1""
miliarde tone materie uscatH .Ph. Cartier, S. Meriaux, 110"/. 4iomasa a
asigurat pKnH In secolul al LAL-lea cea mai mare parte din consumul
energetic al omenirii, iar In momentul de faJH, prin combustia biomasei, se
obJine anual ec%ivalentul a 1.5 miliarde tone combustibil convenJional. Mn
majoritatea JHrilor aflate In curs de dezvoltare, combustia biomasei
continuH sH ocupe primul loc In balanJa energeticH, - $5 din consumul
total de energie din ,frica, 5" In Andia, :5 In ,merica LatinH.
b. "onversia energiei solare &n energie termic$ este realizatH prin
douH metode clasificate dupH temperatura cerutH de domeniul de utilizare,
respectiv utilizarea la temperaturi joase Gi utilizarea la temperaturi
ridicate.
Utilizarea energiei solare la temperaturi joase se realizeazH fie prin
absorJia radiaJilor solare de cHtre corpuri de culoare Inc%isH .neagrH/, fie
prin crearea efectului de serH, fenomene folosite simultan In construcJia de
%elio-convertoare. ,ceste %elioconvertoare permit IncHlzirea unui fluid cu
un randament de pKnH la $" la temperaturi de 1""E&. ,stfel de instalaJii
de IncHlzire a apei au devenit extrem de numeroase In state ca Baponia,
Asrael, &ipru, ,ustralia, &.-.A., ajungKndu-se pKnH la >oraGele solare>, ca
9illage Nornes din &alifornia, In care peste 5" din necesarul de energie
este furnizat de -oare. 2umai In -.8.,. se desfac anual pe piaJH circa 1
milion de captatori solari, iar In Baponia peste 0"".""" de bucHJi,
utilizarea acestor captatori solari pHtrunzKnd Gi In =landa, 'ermania,
;area 4ritanie, etc. Mn Jara noastrH existH realizHri importante In acest
sens. A2&RE-! a construit o serie de %elio-convertori, de mHrimi diferite,
care asigurH o parte din energia electricH necesarH unor obiective.
Folosirea energiei solare la temperaturi ridicate, necesitH creGterea
randamentului conversiei termodinamice, printr-un sistem care permite
concentrarea radiaJiei solare In vederea ridicHrii temperaturii sursei.
,ceste instalaJii sunt mult mai sofisticate, folosesc oglinzi de forme
diverse, orientabile prin programare electronicH, care ating randamente de
0" Gi In a cHror focare temperatura se ridicH pKnH la 13""-+5""E&.
2umHrul acestor %elioconvertoare este InsH mic iar capacitatea lor este
modestH, 1-# ;O, aGa cum sunt cele de la ,drano .Atalia/, ,lmeria
.-pania/, etc., prima centralH de talie ceva mai mare, 1" ;O, fiind In
construcJie la 4arsto? .&alifornia--.8.,./. ,ceste instalaJii mai servesc
la topirea substanJelor greu fuzibile .ex. ;ontlouis-6ranJa/, la
desalinizarea apei de mare .ex. !aGCent/, etc. --au elaborat Gi o serie de
proiecte de sisteme de oglinzi satelizate care sH ilumineze noaptea marile
oraGe sau zonele polare. 5entru viitorul apropiat, se preconizeazH a se
construii In Europa centrale de acest tip, cu puteri electrice de 1-+.5 ;O.
c. "onversia energiei solare &n energie electric$ .fotovoltaicH/ se
obJine prin intermediul unor instalaJii cu baterii fotoelectrice pe bazH de
siliciu. Randamentul acestor instalaJi este ridicat, dar preJul lor este mare
cu toate cH s-a mai redus In ultimul timp .1 CO instalat costH circa 55""/.
-e folosesc acolo unde nu existH altH sursH de electricitate sau la
alimentarea cu energie electricH a sateliJilor artificiali, a unor faruri .ex. In
insulele Lis%a din R.5.&%inezH/, a unor relee de televiziune .In ,frica/, a
instalaJilor de foraj submarin .In golful ;exic/, a unor staJii de pompare a
apei .ex. Dir, In ;ali/, etc. Mn 110" s-a construit Gi primul avion solar, cu
1$.""" celule fotoelectrice, dar care nu dezvoltH o putere mai mare de #.5
&5. De menJionat este Gi ideea lansatH de 5. 'laser In 11$1 de a se
construi %eliocentrale satelizate, cu celule fotoelectrice Gi puteri de pKnH la
1"""" ;O, a cHror producJie sH fie transmisH spre sol sub formH de
microunde.
d. "onversia energiei solare &n alt$ form$ de energie foloseGte
urmHtoarele metode(
Folosirea cldurii nmagazinate n stratul superior al apei
oceanului, este o idee care aparJine francezului . rson!al .1001/, care
poate fi pusH In practicH In zona intertropicalH, unde diferenJa de
temperaturH Intre suprafaJH Gi adKncime depHGeGte 10E& In tot timpul
anului. 5otenJialul evaluat este imens .circa 1""""" miliarde CO% anual/
Gi pentru punerea sa In valoare s-au imaginat circuite de gaze care se
lic%efiazH prin rHcire cu apH adusH de la adKncime .care are temperatura de
:E&/ Gi trece din nou In stare gazoasH prin IncHlzirea cu apa caldH
cantonatH In stratele superioare .cu temperaturi de #5-+"E&/. ;ici uzine
de acest fel au funcJionat la ;atanzas .&uba/ IncH din 11+", la ,bidjann
.&oasta de 6ildeG/, dar care nu au dat rezultatul scontat. ExperimentHrile
continuH totuGi In -.8.,. .Na?ai, 6lorida/, Baponia Gi 4razilia pentru a
gHsii o soluJie optimH In vederea valorificHrii acestei energii potenJiale.
8n procedeu de perspectivH este "otoelectroliza apei, reuGitH
deocamdatH experimental, pe baza unor instalaJii cu dioxid de titan Gi
platinH, folosiJi ca electrozi Intr-un circuit electric declanGat de energia
solarH. -e obJine astfel %idrogen, un combustibil foarte bun, iar
randamentele acestor instalaJii ating :" .
8tilizarea energiei solare, In toate variantele prezentate anterior, are
Gi avantajul de a fi inepuizabilH, abundentH, un preJ de cost neglijabil In
forma sa brutH Gi mai ales nepoluantH, aspecte de mare importanJH pentru
valorificarea ei In viitor. !otuGi, faptul cH numeroase metode de
valorificare a acestei energii nu ai depHGit stadiul de experiment se
datoreazH unor servituJi inerente P densitate slabH a fluxului energetic .cel
mult 1:"" O*m
#
/, intermitenJH datoritH alternanJei dintre zi Gi noapte,
nebulozitatea, preJ ridicat al instalaJiilor de captare Gi conversie, pierdere
de energie prin conversie etc. -e explicH astfel numHrul redus de instalaJii
de captare Gi conversie a energiei solare a cHror producJie de energie
electricH este IncH foarte micH, Gi c%iar la nivelul anului #""" nu acoperH
mai mult de # din consumul de energie al statelor industriale
dezvoltate.
Energia eolian$
Energia eolianH rezultH ca urmare a diferenJelor de potenJial termic
Gi baric din troposferH, ca urmare a IncHlzirii neuniforme a atmosferei.
&urentul de aer, vKntul, care tinde sH ec%ilibreze diferenJele existente, se
remarcH prin intensitate, vitezH, duratH Gi direcJie. &u cKt viteza este mai
mare cu atKt efectul mecanic creGte. ,stfel, la o vitezH de 1,5 m*s efectul
mecanic este de 3 Cgf*m
#
iar la +" de m*s valoarea se ridicH la ##" Cgf*m
#
.
,mplificarea energiei mecanice proporJional cu cubul vitezei
.Legea cubului/ are o mare semnificaJie pentru captarea Gi valorificarea
energiei eoliene. De asemenea, durata de bHtaie a vKntului, In special
durata cu o vitezH constantH sau crescKndH .aGa numitele viteze utile - 9u,
mai mari decKt viteza de pornire P 9o care este egalH la majoritatea
motoarelor cu : m*s/, este importantH pentru evaluarea posibilitHJilor de
exploatare. &unoaGterea celor doi parametrii este necesarH la proiectarea
Gi exploatarea instalaJiilor energetice eoliene. -e Gtie faptul cH numai o
parte a potenJialului eolian poate fi recepJionat de aceste instalaJii Gi
depinde de suprafaJa acoperitH de roata eolianH, precum Gi de coeficientul
de utilizare a vitezei vKntului .randamentul motorului eolian/. ,Gadar,
valorificarea potenJialului eolian depinde de dimensiunile instalaJiilor, de
puterea acestora Gi de viteza vKntului.
DupH unele estimHri, potenJialul eolian teoretic al 5HmKntului, pe
suprafaJa sa totalH Gi pe o grosime de 11 Cm In atmosferH, In cazul unui
randament de 1"" , s-ar cifra la 5" mil !O%*an. &onform altor estimHri,
potenJialul eolian al globului este de #,$x1"1: CO%*an. Din acest
potenJial teoretic se poate folosi cel mult 51,+ .
5entru Jara noastrH acest potenJial eolian se ridicH la #"" mlid.
7O%*an, deoarece pe aproape jumHtate din teritoriul JHrii noastre se
InregistreazH vKnturi cu o vitezH medie de minimum + m*s Gi cu o duratH
de peste +5"" %*an.
5e suprafaJa 5HmKntului energia eolianH se manifestH neuniform.
5otenJialul eolian variazH latitudinal, regional Gi altitudinal. -ub raportul
manifestHrii sunt luate In considerare trei categorii de teritorii.
5reocupHri In direcJia valorificHrii energiei eoliene apar IncH din
antic%itate. 2u se Gtie cKnd s-a Inceput folosirea forJei vKntului pentru
navigaJie, dar instalaJiile eoliene de pompare a apei pentru mHcinatul
cerealelor au fost utilizate de cHtre egipteni, c%inezi Gi persani. 5e la
Inceputul secolului al AL-lea IGi fac apariJia morile de vKnt In ,nglia Gi se
vor rHspKndi In timpul evului mediu In QHrile de Bos iar mai tKrziu In
'ermania Gi Rusia. La sfKrGitul secolului al L9AAA-lea apar construcJii de
motoare de vKnt, urmate la micH distanJH de motoare eoliene care sunt
folosite pentru producerea curentului electric. &riza energeticH
contemporanH a readus In actualitate construcJia de centrale electrice
eoliene. Ele pot funcJiona In zonele In care viteza medie anualH a vKntului
depHGeGte 5 m*s. Din motive te%nice, centralele eoliene sunt IncH destul de
puJine, potenJialul energetic al atmosferei fiind slab folosit, preJul
electricitHJii obJinute cu ajutorul energiei eoliene fiind cu cca. +" mai
mare decKt al celei obJinute prin metode clasice.
Prima central electric eolian a funcJionat In &.-.A., la ,i-5etri
.&rimea/. ,cesteia Ii urmeazH o serie de centrale In -.8.,. .Rutland-
9ermont, cu 1.# ;O, 'randpe 7no? cu 1.# ;O/, ;area 4ritanie
.&aernarvon, cu ".1 ;O/, 6ranJa .2ogent la Ro<, cu ".$ ;O/, &anada,
Baponia, =landa. &ea mai mare centralH eolianH pusH In funcJiune .1101/
se aflH la 4runsttel In 'ermania. Anteresant este programul de cercetare al
;inisterului Energiei din Danemarca care, pe baza experienJei cKGtigate Gi
alocHrii de fonduri, a construit pKnH In 1105 un numHr de 1:""
aerogeneratoare. LKngH ,alborg sunt In funcJie douH centrale eoliene de
capacitate medie cu o putere instalatH de $"" 7O. &oncomitent cu acesta,
se desfHGoarH o intensH activitate de proiectare Gi experimentare a unei
game variate de tipuri de maGini, cu puteri diferite, atKt cu ax orizontal cKt
Gi cu ax vertical. !otodatH, la nivelul anului 1105, valoarea exportului de
centrale eoliene se ridica la circa #""" milioane de coroane daneze.
#n $om%nia, aceastH sursH de energie poate fi utilizatH In mod
rentabil mai ales In Dobrogea, Delta DunHrii, 4HrHgan, nordul ;oldovei Gi
In zona montanH. Mn unele din aceste locuri au fost construite centrale
eoliene cu diferite puteri instalate.
5entru viitor se prevede construirea unor centrale electrice eoliene
mai mari, pKnH la #"" ;O, pe JHrmul atlantic al 6ranJei, pe litoralul estic
al -.8.,., In ,nglia .proiectul =rCne<, cu douH centrale/. De asemenea,
pe coasta vesticH Gi sudicH a ,ustraliei se vor construi +"" de generatoare
eoliene care vor furniza #" milioane ;O*an.
5entru a avea un randament mai mare, la Nilton 7e<nes, -.8.,., a
fost construitH o minicentralH solar-eolianH alcHtuitH dintr-o turbinH
eolianH de #" 7O, o serie de celule fotovoltaice InsumKnd 5 7O Gi un
acumulator pentru stocarea energiei electrice In surplus.
&onstruirea de centrale electrice eoliene ridicH InsH o serie de
probleme care se cer a fi soluJionate, cum ar fi( concentrare relativ micH a
energiei Gi variaJia acesteia In timp, incapacitatea instalaJiilor de a
exploata Intregul potenJial eolian, fenomenul de obosealH a instalaJiilor,
condiJiile meteorologice nefavorabile din zonele montane .c%iciurH/, lipsa
unor mijloace Gi forme de stocare a energiei eoliene, reducerea preJului de
realizare a instalaJiilor de captare, etc. Este imperioasH rezolvarea acestor
probleme deoarece sursele clasice de energie sunt Intr-o continuH regresie,
energia eolianH este nepoluantH Gi, In condiJii te%nice optime, ieftinH.
Energia eolianH continuH sH fie folositH In instalaJii pentru pomparea
apei din adKncime, In alimentarea sistemelor de irigaJii .ex. In 4HrHgan la
;HrculeGti/, pentru unele maGini agricole Gi pentru obJinerea de energie
electricH In locurile izolate. 2umHrul centralelor eoliene a ajuns la circa
5""""" In -.8.,., 1""""" In &.-.A. Gi de ordinul zecilor de mii In 6ranJa,
,ustralia, 2oua @eelandH, etc.
#alorificare unor componente atmosferice
6olosirea practicH a unor componente atmosferice dateazH din a
doua jumHtate a secolului al LAL-lea, cKnd Incepe cucerirea InveliGului
gazos al 5HmKntului.
,stHzi, pe baza celor mai recente Gi mai precise analize c%imice la
care a fost supus aerul din imediata apropiere a solului Gi din primele
straturi ale atmosferei, compoziJia lui este bine cunoscutH. 5rin
compoziJia sa, atmosfera constituie un rezervor important de materii
prime, In primul rKnd, pentru lumea bioticH Gi In al doilea rKnd, pentru
producJia industrialH.
5lantele se aprovizioneazH cu azot fie prin fixarea lui direct din
atmosferH, fie prin intermediul unor compuGi nitrici, care odatH cu
precipitaJiile ajung In sol fiind preluaJi apoi de plante. -e apreciazH cH, pe
cale indirectH, un %ectar de teren primeGte anual +-: Cg de azot,
contribuind la fertilizarea naturalH a solului. DupH unele estimHri, plantele
globului ar consuma anual #5.""".""" tone de azot, eliberKnd In sc%imb,
importante cantitHJi de oxigen.
=xigenul, element indispensabil vieJii In procesele de respiraJie Gi de
sintezH organicH, faciliteazH procesele de arderi, putrezire Gi
descompunere. El se combinH cu alte elemente Gi dH oxizi, devenind o
sursH materialH Gi energeticH pentru vieJuitoare Gi om .In #: de ore un
adult consumH $"" l de oxigen/. !otodatH, a mai primit utilizHri variate In
industria siderurgicH, fiind folosit pentru convertizoarele cu insuflare de
oxigen, In industria c%imicH, industria construcJiilor de maGini .pentru
sudurH/ Gi In medicinH.
DeGi dioxidul de carbon se aflH In cantitHJi mici In atmosferH ."."+
/, are o mare InsemnHtate In viaJa plantelor, fiind materia primH de bazH
In fotosintezH Gi c%imiosintezH. Legat de acest gaz, se fac cercetHri pentru
obJinerea din dioxid de carbon, In combinaJie cu apa Gi %idrogenul, de
combustibili, mase plastice, proteine, etc. De asemenea, unii aerosoli
stimuleazH procesele biotice, contribuind c%iar la menJinerea stHrii de
sHnHtate a omului .aerosolii de 2a&l, de ex./.
5rogresul te%nic Inregistrat spre sfKrGitul secolului a LAL-lea
permite realizarea In laborator a unor presiuni foarte mari Gi a unor
temperaturi coborKte .- #""E&/. &a urmare, separarea Gi utilizarea gazelor
atmosferice devin efective. 5rin lic%ifiere s-a obJinut distilarea fracJionatH
a oxigenului .100"/, apoi a azotului Gi a %idrogenului .1000/. Mn condiJii
extrem de dificile .temperaturi de - #$1E&/, a fost lic%efiat Gi %eliul .11"0/.
Mn urma acestor performanJe a putut sH se dezvolte industria produselor
c%imice pe bazH de azot. 5este 0" din azotul produs se obJine din aer,
astfel IncKt industria c%imicH fixeazH din aer :5 milioane tone azot anual.
MntrebuinJarea principalH a acestuia este pentru obJinerea IngrHGHmintelor
c%imice. &ombinarea directH Intre azot Gi oxigen, In prezenJa calciului,
duce la obJinerea azotatului de calciu, IngrHGHmKnt agricol de mare
valoare, utilizat IncH Inainte de al doilea rHzboi mondial In ,nglia,
2orvegia, 4elgia, 'ermania, Gi ulterior pe o scarH din ce In ce mai largH.
Mn prezent, industria IngrHGHmintelor c%imice pe bazH de azot, mai
foloseGte ca materie primH, pe lKngH azotul atmosferic Gi gazul metan,
gazele de sondH Gi produse ale industriei carboc%imice.
6abricarea anumitor medicamente, a explozibililor, a vopselelor, a
mHtH-surilor, etc., se bazeazH de asemenea pe azotul extras din atmosferH.
Neliul, fiind un gaz uGor Gi neinflamabil, este folosit In aeronauticH
.la umplerea baloanelor Gi a dirijabilelor/.
&elelalte gaze rare .neonul, Criptonul Gi xenonul/, se folosesc In
industria electronicH .la umplerea tuburilor luminiscente/.
-e poate trage concluzia cH, alHturi de celelalte geosisteme,
atmosfera constituie o valoroasH sursH de materii prime.
Resursele hidrosferei
A. Energia mareelor
Energia mareeicH, denumitH Gi >cHrbunele verde>, este inepuizabilH
Gi disponibilH deJinKnd un potenJial imens, de ordinul a 1"1 ;O, dar are
un caracter discontinuu Gi poate fi utilizatH doar pe anumite porJiuni de
litoral.
DeterminatH de atracJia exercitatH de -oare Gi LunH asupra apei
oceanului, mareea realH InregistreazH mari abateri faJH de mareea
teoreticH, datoritH configuraJiei bazinelor oceanice Gi marine care produc
IntKrzieri Gi interferenJe ale undelor mareeice. DacH In mod normal mareea
InregistreazH douH fluxuri Gi douH refluxuri In #: de ore Gi :0 minute,
local ea se prezintH sub o mare varietate de tipuri, mergKnd pKnH la
mareea diurnH, cu un singur flux Gi un singur reflux.
9alorificarea economicH a mareelor este posibilH numai acolo unde
diferenJa de nivel dintre flux Gi reflux depHGeGte 0 m, fenomen IntKlnit cel
mai adesea In golfuri, strKmtori, etc. ,stfel de amplitudini mareeice sunt
specifice JHrmului continentului nord american .'olful 6und<, In 2oua
-coJie, -11.$ m, 'olful &aliforniei, la gurile fluviului &olorado, -1#.: m,
strKmtoarea Nudson, &anada, -11.0 m/, pe anumite porJiuni de litoral din
Europa .'olful -t. ;alo, 6ranJa, -15 m, 'olful 4ristol, ;area 4ritanie,
-1:.: m, unele locuri de pe coasta ;Hrii ,lbe/, ,sia .'olful 7omb%at,
Andia, -1#.: m, ;area &%inei de Est, -1".+ m, ;area ,rabiei, ;area
=%otsC/, ,merica de -ud .'olful 'allegos, 5atagonia, ,rgentina/ Gi
,ustralia .'olful RoebucC/.
Energia mareeicH a fost folositH IncH din secolele AL-LAA pe litoralul
apusean al Europei .peninsula 4retagne, ;area 4ritanie/, unde s-au
construit primele mori mareeice. 8lterior, In epoca folosirii prioritare a
combustibililor fosili, ea a fost neglijatH, dar dupH 11#" s-au declanGat noi
preocupHri In aceastH direcJie - studii Gi proiecte de uzine electrice maree-
motrice -, In 6ranJa, ;area 4ritanie, -.8.,., etc.

B. Energia valurilor
DerivKnd din energia eolianH, potenJialul acestui tip de energie este
repartizat, ca o consecinJH, In funcJie de frecvenJa Gi intensitatea
vKnturilor, care pun In miGcare stratul superficial de apH al =ceanului
5lanetar. 5otenJialul energetic global al valurilor este evaluat la 5"
trilioane 7O%*an, energie care s-ar putea valorifica In lungul a 5""."""
Cm. ai coastelor maritime ale !errei. MnsH acest potenJial nu este distribuit
uniform el variind de la o zonH la alta. De exemplu, In ;area 4ritanie, la
1 Cm. de JHrm Ii revine In medie 5" ;O In timp ce pe 1 Cm. de litoral al
;Hrii 2egre revine doar :.$ ;O.
2ici la acest tip de energie nu s-a depHGit faza experimentalH, cea
mai mare parte a instalaJiilor aflate In funcJiune din Baponia avKnd doar
+35 7O. &ercetHtorii care lucreazH In acest domeniu rHmKn InsH optimiGti
In legHturH cu viitorul energiei valurilor. !ot In acest stat insular, o filialH
a firmei >;itsui Engineering and -%ipbuilding &o.>, Gi-a fHcut cunoscutH
intenJia de a construii Gi de a comercializa centrale electrice acJionate de
valuri, cu puteri Intre 5""-1""" 7O. Mn ;area 4ritanie s-au elaborat
proiecte pentru uzine flotante cu puteri de pKnH la 1""" ;O, care ar putea
acoperii suprafeJe de pKnH la #.5 Cm
#
. -pecialiGti ai firmei LocC%ead, din
-.8.,., au conceput Gi realizat un mic miniatol artificial destinat captHrii
energiei valurilor la distanJe mari de JHrm. Mn zona 'olfului Riambel,
insula ;auritius, se va construii o centralH bazatH atKt pe forJa valurilor
cKt Gi pe cea a mareelor, cu o producJie estimatH la circa #".""" 7O%.
6HrH IndoialH InsH cH Gi In aceastH direcJie unele greutHJi inerente vor
fi Invinse .ex. uzura foarte rapidH a instalaJiilor metalice In contact cu apa
sHratH, dispersia mare a valurilor Gi densitatea scHzutH a energiei, fluctuaJia
mare a InHlJimii valurilor, neuniformitatea frontului de valuri, atKt ca
InHlJime cKt Gi ca lungime, etc./, atunci, cKnd costul electricitHJii clasice,
care astHzi este de douH ori mai mic decKt cel obJinut In centralele
experimentale pe baza energiei valurilor, va fi mult mai mare decKt In
prezent, iar interesul acordat de diversele state acestor cercetHri va fi In
concordanJH cu situaJia energeticH respectivH.
C. Energia curenilor marini

&urenJii marini sunt miGcHri pe orizontalH, mai mult sau mai puJin
regulate, ale unor mase de apH oceanicH, sub influenJa vKntului Gi a
diferenJelor de densitate, temperaturH sau salinitate dintre doua puncte. -e
apreciazH cH, la o vitezH a curentului cuprinsH Intre 5"-13" Cm*#: ore, o
reJea alcHtuitH din #1 de grupe a 11 turbine fiecare, ancorate Intr-un curent
de dimensiunile 'ulf -tream-ului, ar putea realiza 1"""" ;O, producJie
de energie egalH cu cea a 1" atomocentrale.
5entru valorificarea acestui potenJial energetic, sunt >antrenate> In
cercetare trei grupe de specialiGti, unul britanic, unul olandez Gi unul al
-ocietHJii Eurocean. ,ceGtia au estimat, Intr-o primH fazH a proiectului,
costul energiei electrice produse, cost ce se ridicH la circa 5"-1"" milioane
7O%, In cazul unor instalaJii mari de 5-1" ;O.
MnsH, aceastH sursH nu va putea fi exploatatH Inainte de anul #"#"
fiind necesar de nivel te%nologic mult mai performant decKt cel actual.
D. Energia termic a !ceanului "lanetar
;odalitatea de valorificare a acestui potenJial constH In conversia
diferenJelor de temperaturH dintre diferitele straturi de apH a mHrilor sau
oceanelor, In energie electricH. Mn principiu, acest procedeu a fost explicat
la punctul d.1 .subcap. #.1.1./, unde s-a arHtat posibilitatea conversiei
energiei solare stocatH In stratul superior de apH al =ceanului 5lanetar.
5rocedeul cel mai cunoscut foloseGte amoniacul sub presiune. Mn
acest sens, amoniacul lic%id, rHcit la adKncimea stabilitH, este pompat
cHtre suprafaJH. MntKlnind o temperaturH mai mare, el se transformH In gaz
care are forJa de a pune In miGcare un alternator, care genereazH energie
electricH. Dar dupH cum am arHtat anterior, aceastH energie potenJialH va
putea fi exploatatH doar In viitor.
E. #idroenergia
Energia %idraulicH este o sursH de energie derivatH din energia
solarH, prin intermediul circuitului apei In naturH. Este deci o sursH de
energie inepuizabilH, iar valorificarea sa are loc In instalaJii cu randament
foarte Inalt .0"-05 /. RepartiJia teritorialH a potenJialului %idroenergetic
este foarte inegal, iar amenajHrile necesare pentru utilizarea sa sunt destul
de costisitoare.
5otenJialul %idroenergetic total, sau teoretic, al globului nostru este
evaluat la $.# milioane ;O .5:##: miliarde 7O%*an/. 9aloarea sa
depinde de debitul rKului sau a fluviului respectiv Gi de profilul sHu
longitudinal, fiind influenJatH In mod direct de repartiJia precipitaJiilor Gi
de particularitHJile reliefului. &u cKt debitul este mai uniform repartizat In
decursul anului cu atKt ec%iparea %idroenergeticH a arterei %idrografice In
cauzH este mai rentabilH, dispHrKnd necesitatea asigurHrii unei acumulHri
de apH, aGa cum este cazul fluviilor Gi rKurilor din zona ecuatorialH .ex.
@air/, sau a celor din climatul temperat oceanic. ExistenJa lacurilor
naturale contribuie de asemenea la scurgerea mai uniformH In bazinele
respective, fapt de care beneficiazH mai ales reJeaua %idrograficH din
regiunile acoperite odinioarH de calota glaciarH cuaternarH .5eninsula
-candinavicH, &anada/, sau regiunea est-africanH, loc In care sunt
numeroase lacuri de origine tectonicH. Dintre continente, ,sia deJine
aproape :1 din potenJialul teoretic global, fiind urmatH de ,frica .cu
circa 11 /, ,merica de 2ord .cu circa 11 / Gi ,merica de -ud .cu circa
1" /. -e remarcH prin potenJialul lor %idroenergetic excepJional, fluviile
@air .:5""" ;O numai In zona cataractelor Anga/, Enisei, 4ra%maputra
.!sangpo/, &%ang Biang, &olumbia, 5arana, 2il Gi @ambezii. La nivelul
statelor, pe primele locuri se situeazH &.-.A. .cu aproximativ 0 din
potenJialul energetic al globului/, Republica @air, -.8.,. Gi R.5. &%inezH.
Mn perioada contemporanH, cea mai mare parte a potenJialului
%idroenergetic utilizat este destinatH producerii energiei electrice,
reducKndu-se numHrul instalaJiilor mecanice .mori, pive, Gteampuri,
ferHstraie, etc./, atKt de specifice industriei casnice medievale.
=datH cu progresele Inregistrate In te%nologie, orientarea actualH a
statelor bogate In resurse %idroenergetice este IndreptatH spre construirea
de %idrocentrale gigantice, de ordinul miilor de mega?aJi, care produc
energie electricH foarte ieftinH Gi care reprezintH punctele nodale ale unor
amenajHri complexe .pentru irigaJii, navigaJie, etc./. ,mintim astfel,
cascada de %idrocentrale de pe 5arana, In frunte cu uzina de la Ataipu,
construitH de 4razilia Gi 5aragua<, care ajunge la o putere instalatH de
1#$"" ;O, devenind cea mai mare din lume. Mn amonte, 4razilia a
construit %idrocentrala Al%a -olteira .+#"" ;O/, iar In aval de Ataipu,
,rgentina Gi 5aragua< construiesc uzina de la ,pipe .+#"" ;O/. Mn nordul
,mericii de -ud meritH a fi menJionate lucrHrile de pe rKul &aroni, din
9enezuela, unde %idrocentrala 'uri a ajuns la o putere instalatH de #"$5
;O .se prevede ca In final sH ajungH la o putere instalatH de $5"" ;O/ Gi
uzina de pe rKul 5atia .aflatH In construcJie/, din &olumbia, cu o putere
instalatH de #$:" ;O.
Mn lungul fluviului &olumbia, -.8.,., existH un Gir de %idrocentrale
puternice, dintre care cea mai mare este 'rand &oulee .$#0" ;O/, iar In
&anada, mari uzine %idroelectrice au fost ridicate In 5eninsula Labrador
.La 'rande AA, cu 5+"" ;O, &%urc%ill 6alls, cu 5##5 ;O/, pe fluviul -f.
LaurenJiu Gi pe 5eace River. Mn bazinul %idrografic al fluviului Enisei, din
Rusia, s-a construit %idrocentrala 7rasnoiarsC .$"1$ ;O/ Gi se aflH In
curs de finalizare %idrocentrala de la -uGensCoie, In munJii -aian .care va
avea o putere instalatH de $:"" ;O/, In timp ce apele afluentului ,ngara
pun In miGcare %idrocentralele de la 4ratsC .:$"" ;O/. ,lte uzine
%idroelectrice funcJioneazH pe 9olga, 9a%, etc. Mn R.5. &%inezH s-a
Inceput construcJia primei %idrocentrale de pe &%ang Biang .la Ric%ang/,
cu o putere instalatH de #3#" ;O. Mn ,frica, uzine %idroelectrice
impresionante s-au construit pe @ambezi .&abora 4assa, In ;ozambic/,
pe 2il .,ssuan, In Egipt/, etc.
9alorificarea forJei apelor constituie o vec%e preocupare In Jara
noastrH, existKnd In acest sens o serie de dovezi materiale datate IncH de
pe vremea getodacilor Gi a administraJiei romane din Dacia. &ondiJiile
naturale .relief, precipitaJii, reJea %idrograficH favorabilH, etc./, precum Gi
unele toponime existente In circulaJie .moarH- mola, roatH-rota, fus-
fusum, ciuturH-c<tola, etc./ sunt argumente ce sprijinH aceastH afirmaJie.
5rima uzinH %idroelectricH din RomKnia, 8.N. 'rozHveGti, a fost
construitH In perioada 1000-101" cu menirea de a asigura cantitatea de
energie necesarH iluminHrii unor artere sau instituJii din 4ucureGti. Mn anii
ulteriori au fost construite mai multe uzine %idroelectrice dar a cHror
putere instalatH nu depHGea 105 7O .ex. la &aransebeG, 4Hile Nerculane,
!opleJ, 4aia -prie, -adu A, etc./.
Dar toate aceste uzine %idroelectrice erau insuficiente faJH de
consumul de energie electricH aflat Intr-o cerinJH crescKndH. &a atare, s-au
investigat Gi inventariat de cHtre numeroGi cercetHtori Gi instituJii de
specialitate, potenJialul teoretic amenajabil al rKurilor RomKniei. 5e baza
acestor date s-au construit numeroase %idrocentrale cu diferite puteri
instalate. Mn prezent, pe rKurile din Jara noastrH pot fi realizate, In mod
te%nic, amenajHri %idroenergetice cu o putere instalatH de 1:1"" ;O Gi o
cu producJie medie anualH de energie electricH de :" miliarde 7O%, din
care #0.: miliarde 7O%*an pe rKurile interioare Gi 11.$ miliarde 7O%*an
pe DunHre.
Utilizarea apei &n agricultur$
,pa In agriculturH IndeplineGte funcJii complexe( intrH In constituJia
solului, plantelor, ve%iculeazH materia Gi energia In sol, biosferH,
agrosferH, termoregulator al proceselor biologice, auxiliar In menJinerea
capacitHJii forJelor Gi mijloacelor de producJie, etc. ,stfel, toate procesele
fiziologice care au loc In organismele vii se InfHptuiesc In prezenJa apei,
aceasta fiind apreciatH ca un lic%id biologic. Ea deJine un procent In
constituJia plantelor de pKnH la 0"-15 din greutatea lor, a animalelor cu
5"-$" Gi a omului cu $"-3" .
&Hile de satisfacere a cerinJelor de apH sunt naturale .ploi, izvoare/
Gi artificiale .ploi artificiale, irigaJii, ridicarea nivelului freatic indirect
prin bazine de retenJie, etc./. Mn funcJie de cantitatea de apH consumatH de
diferite plante, conform metabolismului specific, In funcJie de regimul Gi
volumul precipita-Jiilor, precum Gi de evapotranspiraJia potenJialH, se
poate stabilii necesarul de apH pentru diferite culturi irigate. De exemplu,
cultura grKului In RomKnia, In condiJii medii, necesitH 5"" m
+
*%a*an, In
timp ce Intr-un climat tropical arid, aceeaGi culturH consumH 0"""-1""""
m
+
*%a*an.
5rin necesitHJile mereu sporite Gi consumurile mari de apH,
agricultura se situeazH printre principalii beneficiari ai acestei resurse.
,ceasta se explicH In parte Gi prin lipsa posibilitHJilor de reciclare a ei.
5rimele irigaJii s-au efectuat In antic%itate Gi au avut la bazH te%nici
simple, revHrsHrile In regim natural ale rKurilor .2il, !igru, Eufrat/.
5erioada modernH a adus cu sine posibilitHJi de ordin te%nic Gi noi cerinJe
de extindere Intr-un timp scurt a terenurilor irigate. -istemele de irigaJii
sunt de dimensiuni mari, dotate cu te%nici moderne Gi sunt concepute In
amenajHri Gi cu alte tipuri de lucrHri, In special cu %idroenergia. De
menJionat( sistemul de pe 2il, bazat pe acumularea de la ,suan, sistemele
de rKul Nuang Ne, sistemele care beneficiazH de apa acumulatH In lacurile
marilor %idrocentrale de pe 9olga, Don, 2ipru din &.-.A., marile amenajHri
din -.8.,. de pe rKurile &olumbia, -acramento, &olorado, Rio 'rande, etc.
8na din cele mai grandioase acJiuni, care se impun de urgenJH,
priveGte amenajarea irigaJiilor In regiune -a%elului .,frica/. Mn funcJie de
disponibilul de apH se pot dezvolta irigaJii pe suprafeJe foarte mari, de
peste 1.5 milioane %ectare, ceea ce ar rezolva problema foametei cronice
din JHri ca( 2iger, ;ali, ;auritania, -enegal, &iad.
Rolul irigaJiilor este %otHrKtor In =rientul ,propiat, unde
agricultura, imposibil de practicat fHrH ajutorul irigaJiilor, este concentratH
In complexe de pe !igru Gi Eufrat. ,stfel, contribuJia irigaJiilor la
valoarea producJiei agricole ajunge la #*5 In JHrile ,siei de sud-est Gi sud
Gi la #*+ In =rientul ,propiat Gi ,frica. 5onderea actualH In suprafeJe
irigate este deJinutH de JHrile aflate In curs de dezvoltare .:0 /, urmate
de fostele JHri socialiste .+5.5 / Gi de JHrile dezvoltate .1$.5 /.
Resursele de apH pentru irigaJii sunt reprezentate prin( ape de
suprafaJH .rKuri, lacuri, iazuri/ Gi ape subterane .utilizate mai ales In
regiunile lipsite de ape de suprafaJH/. 8tilizarea acestora din urmH este
mai dificilH din cauza mine-ralizHrii Gi a efectului negativ asupra nivelului
ascensional, uneori imposibil de reec%ilibrat. Resursele secundare constau
In apele evacuate din centrele urbane, zonele industriale .In special cele
alimentare/, sectoare zoote%nice, resurse de apH care au avantajul cH
poartH cu ele Gi elemente fertilizante dar Gi diferiJi agenJi patogeni care pot
avea o influenJH nefastH asupra mediului. !ot ca resurse secundare sunt Gi
apele desalinizate de provenienJH marinH, precum Gi apele provenite din
topirea g%eJarilor.
$tilizarea apei %n industrie
DupH agriculturH, cotatH ca cel mai mare consumator de apH, se
situeazH industria cu un procent de #1 din consumul total de apH. ,cest
aspect se explicH prin marea utilitate a apei pentru industrie ca materie
primH .mai ales pentru industria c%imicH/, ca element te%nologic auxiliar
.lic%id de rHcire, de spHlare, etc./ Gi ca forJH energeticH.
5rocesele industriale, inclusiv producerea de energie de orice naturH,
necesitH cantitHJi diferenJiate de apH pentru fluxurile Gi procesele
te%nologice.
Din analiza consumurilor reiese cH industria c%imicH reclamH cele
mai mari necesitHJi( pentru o tonH de cauciuc sintetic este necesarH #"""
tone de apH, pentru o tonH de fibre sintetice se consumH 1""" tone de apH.
Si industria metalurgiei neferoase consumH mari cantitHJi de apH .la
obJinerea unei tone de aluminiu se consumH 1.5"" litri de apH/.
&onsumuri specifice mici .sub 1" m
+
*t produs/, caracterizeazH procesele
te%nologice de preparare, cum ar fi industria cocsului, industria lemnului,
spHlarea cHrbunelui, industria produselor lactate, a conservelor, etc.

Alimentarea cu ap a centrelor populate
,GezHrile omeneGti au cunoscut In ultima vreme atKt extinderea
spaJialH .In latitudine Gi altitudine/, cKt Gi o creGtere dimensionalH, cu
precHdere In regiunile de la latitudinile mari ale globului ceea ce a dus la
concentrHri mari de populaJie pe un teritoriu foarte mic. &unoscKnd cH
media pentru consumul de apH este de :""-$"" l*om*zi In mediul urban In
JHrile dezvoltate, se InJelege de ce alimentarea cu apH a centrelor populate
a devenit o problemH de prim ordin.
DificultHJile In alimentarea cu apH a localitHJilor, In special a
oraGelor, sunt multiple. 8nele Jin de creGterea rapidH a populaJiei urbane,
de concentrarea unor centre puternic populate In regiuni climatice cu
resurse modeste de apH .oraGele din =rientul ,propiat Gi ;ijlociu, ,frica
de nord, sud-vestul -.8.,., etc./, de mHrimea Gi gradul de dezvoltare
urbanH a localitHJilor, iar altele survin din cauza limitHrii Gi restrKngerii
resurselor locale, a oscilaJiilor ivite In consumul de apH .diurne, lunare,
sezoniere, anuale/, din cerinJele calitative obligatorii pe care trebuie sH le
IndeplineascH aceste resurse de apH, cea ce presupune instalaJii speciale de
tratare, deosebit de costisitoare, precum Gi din cauzH cH alimentarea
trebuie fHcutH In flux continuu Gi constant.
5entru alimentarea cu apH a centrelor populate se folosesc cele mai
variate resurse urmHrindu-se In primul rKnd, calitatea Gi cantitatea apei Gi,
apoi, poziJia Gi distanJa faJH de centrul respectiv. &ele mai utilizate sunt
apele subterane .freatice Gi de adKncime/ datoritH calitHJii lor deosebite,
temperaturii Gi debitelor relativ constante. =raGele ;anc%ester .,nglia/,
Detroit .-.8.,./, ;ilano .Atalia/, 4raGov, ,rad, etc., folosesc apele
subterane pentru alimentarea necesarului de consum.
La ora actualH, unele centre intens populate sunt afecate de criza de
apH, deoarece disponibilitHJile In resurse de apH sunt sub nivelul cerinJelor
.!oC<o, Rio de Baneiro, -ao 5aolo/. 8nele manifestHri acute In privinJa
lipsei de apH In centrele populate pot surveni Gi In urma unor perioade
secetoase Indelungate. ,Ga a fost cazul unor oraGe americane In 115#-
115$, cKnd s-a recurs la o soluJie extremH, alimentarea cu apH uzatH dupH
ce In prealabil a fost reintrodusH printr-un proces de reciclare Gi tratare
repetatH. ,stfel de surse >terJiare> trebuiesc folosite InsH cu multH grijH Gi
numai In situaJii excepJionale.
4ibliografie
%erca' (ihai' Ecologie general$ )i protec*ia mediului' Ed+ "eres'
,---
http.//000+referate1-+ro/referate2geografie/resursele2naturale2
134-+html
G5)teanu' etre' Fluviile Terrei' ed+ "d press' ,--6
7escoperi*i (inunile lumii' ed+ Reader8s digest' ,--9