Sunteți pe pagina 1din 24

Evolutia in timp si spatiu

a practicilor agricole
BANU ANDRA
BISCA ANDREEA
C H I O TA N M A R I A

CHIRCA IOANA
PIFTOR SABINA
SIMIONESCU MARIA

Agricultura: ramura a

economiei care
utilizeaza solul ca
principala resursa
naturala si care
realizeaza, o gama
variata de produse:
vegetale si animale
folosite in alimentatia
oamenilor si ca materii
prime pentru anumite
industrii.

Notiunea de agricultura provine din limba latina:


Agri = Camp
Cultura = Cultivare

Agricultura consta in doua mari ramuri:


1. Cresterea plantelor

2. Cresterea sistematica a animalelor

Factori
La baza dezvoltarii agriculturii stau trei categorii de factori:
a) factorii naturali: clima, apa, relieful, solul
b) factorii economici si tehnici:
Aparitia si dezvoltarea industriei a contribuit la dezvoltarea
agriculturii.

Prin mecanizara agriculturii , productia creste cu 20-25%, iar


prin administrarea ingrasamintelor chimice cu circa 50%.
c) factorul uman:

Acest factor joaca un rol important doarece majoritatea tarilor


au programe pregatire a specialistilor pentru nevoile
agriculturii.

Perioada Antica
Agricultura a constituit
inca de la inceputurile
civilazatiilor principala
activitate. Ea asigura
cea mai mare parte a
alimentelor; materiale
necesare pentru
imbracaminte.

Perioada industriala
Extinderea continua a
terenurilor agricole si
exploatarea lor cu unelete tot
mai perfectionate a avut ca
rezultat o crestre demografica
semnificativa si o sporire a
productivitatii muncii, care a
permis obtinerea unui
important surplus de produse.
In aceste conditii, o parte a
populatiei a parasit activitatile
agricole, orientandu-se spre noi
ocupatii. Au aparut astfel noi
categotii socio-profesionale.

Istoric
Practicile agricole au inceput sa se dezvolte cel mai mult dupa
sfarsitul ultimei perioade glaciare. Pana in acel moment omul
era culegator si vanator. Interesant este faptula ca agricultura sa dezvoltat aproape simultan in mai multe regiuni ale planetei.
Principalele regiuni unde s-au desfasurat primele activitati
agricole au fost : Orientul Apropiat, Mesopotania, Valea si Delta
Nilului etc.
In Orientul Apropiat, Mesopotania si Egipt au aparut primele
culturi de orz si grau si a avut loc domesticirea unor animale.
In America Centrala au fost cultivate pt prima oara porumbul si
cartoful, iar in Asia de Sud, orezul si soia.

In prezent, exista mari diferentieri in ceea ce priveste practicile


agricole si modul de organizare a spatiului agricol in raport de
nivelul de dezvoltare economica a tarilor.

Principalele activitati agricole actuale


CULTURA PLANTELOR :
a) Cultura cerealelor: Productiile principalelor cereale au crescut
sensibil in ultimii ani. Productia de grau a realizat evolutii
spectaculoase, cu o crestere foarte mare in ultimele decenii in
cele doua tari suprapopulate, China si India.

Cultura orezului reprezinta un tip special de peisaj agricol, o


forma specifica de tehnologie agricola.
Cultura porumbului cuprinde spatiile de latitudini medii si este
destinata unor utilizari industrial si alimentare complexe.

b) Cultura cartofului, legumelor si leguminoaselor pentru boabe


reprezinta un grup aparte care cuprinde : cartoful, plantele
tropicale asemanatoare, legumele si leguminoasele pentru boabe.

c) Cultura plantelor industriale: se grupeaza, de obicei, in plante


pentru ulei, plante pentru zahar si plante textile.

d) Culturile permanente cuprind arbori cu utilizari multiple,


vita-de-vie, arbori si arbusti tropicali.

CRESTEREA ANIMALELOR
Creterea animalelor este unul din domeniile n care aptitudinile
fermierilor ce practic agricultura ecologc sunt foarte
importante i necesare. Exist multe practici i principii
implicate n acest sistem, fiecare fiind creat s ofere animalelor
o via confortabil,fr stres, n concordan cu nevoile lor
naturale.

Un concept important n creterea animalelor este


crearea unui mediu corespunztor fiecrei specii. n
cadrul acestui concept sunt cteva practici comune care
includ:
Acces permanent la aer liber
Punat corespunztor pentru satisfacerea nevoile nutriionale
i de comportament
Interzicerea legrii permanente sau a izolrii animalelor
Aternut i adpost corespunztor

Densitatea mic a animalelor pe suprafaa de punat


Eforturi pentru limitarea timpului de transport

Un principiu ecologic general interzice de asemenea folosirea


podelelor cu grtar pentru odihna animalelor.
Agricultura ecologic restricioneaz tierea sau scurtarea:
Cozilor - la oi, porci etc.
Ciocurilor - la gini, curcani etc.
Coarnelor - la vite, oi etc

NR. DE ANIMALE PE ANI (IN MILIOANE)

Anul

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2001

1989

bovine

1,9

2,5

2,6

2,8

2,9

2,8

2,8

2,8

2,8

7,5

porcine

6,1

6,5

6,8

6,6

6,4

5,1

ovine

8,8

8,4

7,6

7,6

7,4

7,4

caprine

0,8

0,8

0,7

0,6

0,6

0,6

cabaline

0,8

0,8

0,8

0,8

0,8

0,8

Tipuri i structuri teritoriale agricole


Tipul de agricultur este rezultatul evoluiei de lung durat a unui
ansamblu de factori sociali, tehnici, economici i culturali, ce evolueaz de la o
regiune la alta n condiii naturale determinate.
Structura teritorial-agricol posed un spaiu cu o morfologie agrar
caracteristic unui anumit sistem de cultur, care se dezvolt datorit
factorilor naturali.
Relaiile de producie constituie elementul de baz n stabilirea tipologiei
agrare.
Spaiul agricol produce pentru a hrni familia i comunitatea local, dar i
pentru vnzare.

In funcie de factorii tehnologici i naturali, exist dou mari


tipuri de agricultur: tradiional (de subzisten) i modern.
Factorii naturali (n special clima) determin, n funcie de latitudine i
longitudine, tipuri agricole diferite.

Agricultura zonei reci depinde


de condiiile climatice. Ea este
puin eficient i produce
numai pentru hrana familiei i
a comunitii.
Se practic pstoritul nomad.
Pe ntinsele suprafee cu
tundr din nordul Asiei,
Europei (Laponia) i Americii
de Nord sunt crescui renii.
Cultura plantelor se face pe
suprafee se cultiv gru,
secar i orz de primvar.
In partea european a Rusiei i
n nordul Europei (Laponia), n
cadrul agriculturii specializate
se practic pstoritul subpolar.
Pe timpul iernii, animalele au
asigurat baza furajer,
lichidndu-se n mare parte
nomadismul.

Agricultura zonelor
temperate cuprinde sisteme de
cultur foarte complexe (ex.
cultura cerealelor), combinate
n multe cazuri cu creterea
animalelor (tipul mixt). n
zonele temperate se disting cele
dou tipuri mari de agricultur:
agricultura tradiional i
agricultura modern (care
domin), evideniindu-se att
caracterul extensiv, ct mai ales
cel intensiv (bine reprezentat).
Cele dou tipuri de agricultur au
mai multe subtipuri:
Subtipul n care predomin
creterea animalelor
Subtipul de cultur a cerealelor
Policulturile
Agricultura extensiv
Agricultura intensiv
Agricultura mediteranean

Agricultura zonelor
tropicale este practicat ntre
ecuator i paralela de 35
latitudine nordic i sudic i
concentreaz 75% din
populaia ocupat n
agricultur. Se caracterizeaz
prin nivelul redus al nzestrrii
tehnice, fertilitate redus i
fragilitatea solurilor. Sunt
dou regiuni distincte n care
se practic agricultura:
regiunile tropicale aride i
regiunile tropicale umede.
a) Regiunile agricole tropicale
Pstoritul nomad
Agricultura bazat pe irigaii
b) Regiunile agricole tropicale
Agricultura itinerant
(migratorie)
Agricultura cu plantaii

Practicile agricole i evoluia lor pe Glob


Agricultura itinerant

Pstoritul nomad
Agricultura extensiv
Agricultura intensiv se caracterizeaz prin:
-> mecanizare intens (dotarea cu toate tipurile de maini);
-> chimizare (administrarea de ngrminte chimice);
-> Irigarea terenurilor (mai ales n zonele aride);
-> asanarea terenurilor mltinoase;
-> selecionarea seminelor (utilizarea seminelor de mare
productivitate).

Principalele regiuni agricole de pe Glob


1) Regiunea agricol cu umiditate ridicat
Caracteristici:
umiditatea se menine tot timpul anului;
oscilaiile de temperatur sunt mici;
solurile sunt fertile
2) Regiunea agricol cu sezon ploios vara (subecuatorial, musonic)
Caracteristici:
alternana unui anotimp ploios cu unul secetos;
temperaturi ridicate tot timpul anului;
soluri lateritice.

3) Regiunea agricol subtropical


- peisajul agrar subtropical
- peisaj agrar cu culturi de orez, porumb, mei
4) Regiunea agricol tropical-uscat
Dou tipuri de peisaje:
a) Peisajul oazelor, care cuprinde culturi de porumb, mei, orez,
bumbac, legume, dar i pomi fructiferi (curmal i plante citrice).
b) Peisajul cmpurilor irigate, unde culturile sunt aceleai ca i n
oaze; se obin n condiii de irigaii.

5) Regiunea agricol specific latitudinilor temperate


Trei tipuri de peisaje agrare:
a) Agricultura cmpurilor cultivate deschise

b) Agricultura cmpurilor cultivate nchise


c) Peisajul pomi-viticol colinar
6) Regiunea agricol subpolar
Ocup suprafee restrnse, insulare. Este specific mediului
climatic subpolar (ierni lungi, veri scurte). Se cultiv: cartofi, orz,
secar i se cresc animale pe puni naturale (nordul Asiei, nordul
Europei i al Americii de Nord, la latitudini cuprinse ntre 6070).