Sunteți pe pagina 1din 8

Mari mistere care framanta lumea

Privita prin ochii unui om simplu, viata pare simpla. Ce punem pe masa seara,
ce culoare sa aiba rochia de bal sau ce tip de masina sa-mi iau - sunt preocuparile
noastre cele mai arzatoare.
Poate ca uneori nu ne punem destule intrebari, sau poate nu punem intrebarile
potrivite la momentul potrivit. Exista insa mistere care preocupa oamenii de stiinta de
ani de zile si care asteapta, inca o rezolvare.
Intrebarile care urmeaza au devenit prin repetitie banale, adesea retorice.
Adevarul e insa ca ele nu si-au gasit raspunsurile nici pana azi. Cu toate progresele
facute in descifrarea bosonului iggs, stiinta ba!baie in continuare in cautarea lor, iar
curiozitatea oricui este teribil de departe de a fi satisfacuta.
Cum a aparut viata"
#n gest atotputernic, o suflare divina sau un complicat lant de accidente $mai
mult sau mai putin% genetice, cu inca destule verigi lipsa, din care s-a intrupat viata
pe Pamant"
Ceea ce descumpaneste este faptul ca, macar din punct de vedere chimic, viata
se poate naste inclusiv din materie inerta. &aca planeta noastra s-a format in urma cu
aproximativ ',( miliarde de ani, primele forme de viata detectabile au trebuit sa
astepte vreo )** de milioane de ani. Acestea sunt, de fapt, mici fosile calcaroase ale
unor bacterii primitive, iar explicatia unei asa de lente evolutii este ca viul a fost
generat de nonviu. Mediul acestei Creatii poate sa fi fost +supa primordiala,
imaginata, la inceputul deceniului trei al secolului trecut, de catre biochimistii
Aleksandr Oparin si John Haldane. -iata, adica acele bacterii arhaice, ar fi putut
aparea in conditii de temperatura si presiune extrem de ridicate, un veritabil Iad
agrementat cu frecvente descarcari electrice. In ./01, chimistul american Stanley
Miller a validat, in linii mari, aceasta supozitie, amestecand, intr-un balon de sticla
speciala supraincalzita, apa, amoniac, hidrogen si metan. In prezenta unui arc electric,
au aparut, pe aceasta cale, molecule organice2 Adica niste aminoacizi care stau la
baza formarii proteinelor. 3ecent, rafinandu-se metoda experimentala, s-au putut
obtine glucide, lipide, azotati si zaharuri.
4otul suna extrem de promitator, nu" 5umai ca obtinerea aminoacizilor nu
lamureste cum si de ce s-a facut saltul la acizii nucleici, A35 si faimosul A&5. 6i
mai ales nu reuseste sa ne a!ute sa evadam dintr-un faimos cerc vicios7 la toate fiintele
vii cunoscute, e nevoie de proteine pentru a copia secventele decisive de A&5 care
duc la nasterea8 proteinelor. Care dintre proteine au aparut, de fapt, intai si-ntai"
Chimistul britanic Leslie Orgel a lansat, in anii 9(*, supozitia ca un soi de A!
primitiv" avand atat capacitatea de a cataliza reactii chimice $adica de a produce
proteine%, cat si pe cea de a transmite caractere genetice prin autoreplicare, a stat la
baza aparitiei vietii. 6i, intr-adevar, in ./):, au fost descoperite ribozimele, cu
aptitudini de reduplicare dovedite8 5umai ca, ulterior, ;ulius 3ebe< a remarcat ca
poate exista un mecanism de reduplicare organica nebazat pe acizi nucleici. &e aici,
probabil, si validarea aosului7 peste 1** de definitii ale vietii coexista actualmente
pe piata =enezei2 +&in haos, &oamne, am aparut> 6i m-as intoarce-n haos,8
Ce a fost mai intai7 oul sau gaina"
Pare o simpla gluma rasuflata, una chiar de prost-gust. 5umai ca ea ascunde o
teribila nedumerire stiintifica, veche de pe vremea lui Aristotel7 in ou se afla puiul
integral preformat, ori numai o structura informa, pe cale de a se desavarsi in timp
$teoria epigenezei%"
E posibil ca o singura celula sa dea nastere altor .**.*** de miliarde $cate
numara, in medie, corpul uman%, repartizate in 10* de categorii distincte,
corespunzatoare organelor cu functii complementare" Primele raspunsuri au inceput
sa apara pe la !umatatea secolului al ?I?-lea, cand, folosind o noua generatie de
microscoape, elvetianul #ilhelm His, un pionier al embriologiei, si-a inceput
studiile asupra tesuturilor. 6-a putut, chiar, stabili o cronologie a evenimentelor7 intai,
are loc segmentarea, in cadrul careia oul se divide conform celor trei axe de simetrie
fundamentale $sus-!os, fata-spate, dreapta-stanga%, apoi, se petrece gastrularea, in
embrion putand fi distinse trei +incubatoare, de celule care vor incepe sa dea nastere
organelor. Aceste doua faze sunt comune tuturor speciilor de animale, avand un
procenta! de reusita uimitor, apropiat de perfectiune. &e aici, insa, o prima enigma7
cine si cum regleaza acest mecanism care, evident, nu este lasat in voia hazardului"
6ecolul ?? a adus raspunsul7 genele, in fapt niste proteine cu cifru, sunt
arhitectii responsabili cu aceste foarte precise manevre. 5umai ca, dintr-o aparenta
solutionare a problemei, se naste un alt mister7 cum e posibil ca numai :0.*** de gene
sa poata coordona milioanele de operatiuni prin care se formeaza organele" 6i cum
reusesc sa se coordoneze aceste gene intre ele, actionand ca o veritabila retea de
microcomputere" 6a nu uitam ca ele schimba informatii nu doar cu omoloagele lor,
ci si cu mediul incon!urator, o simpla modificare de temperatura putand, de pilda,
decide sexul unui embrion de broasca. 6-a vorbit, desigur, despre selectia naturala,
care face sa supravietuiasca doar organismele perfect sincronizate, deopotriva in
interior si in exterior, dar asta nu poate explica totul. Cel mai probabil, gaina stie ceva
important si stie cum sa comunice acest ceva embrionului care se dezvolta in ou. 6au
embrionul din ou preselecteaza caracteristicile viitoarelor gaini" 5oi nu am aflat inca
despre ce este vorba, care e secretul codurilor chimice, fizice, mecanice care
interactioneaza atat de precis8
Ce este timpul"
6e spune ca metafora cea mai inspirata in legatura cu timpul este aceea a unui
fluviu maiestuos8 5umai ca, intrand in detaliile figurii de stil, dai intr-o serie de
nedeterminari7 +&e unde curge",, +Cu ce viteza",, +Ce-l pune in miscare",, +In ce se
varsa", etc.
Asa cum observa Marc Lachieze$ey, de la Centre 5ational de la 3echerche
6cientifi@ue din Paris, +fizica nu a reusit inca sa produca o definitie multumitoare a
timpului. Exista mai multe teorii cu idei si definitii extrem de diferite, greu de pus de
acord intre ele., 6ecole de-a randul, stiinta a folosit notiunea de +timp absolut,
introdusa de %saac !e&ton, insa teoria relativitatii restranse elaborata de Einstein a
bulversat-o total. Ideea ca timpul s-ar scurge uniform a fost desfiintata in favoarea
uneia mult mai elastice, potrivit careia timpul, in cadrul continuumului spatio$
temporal" isi poate inclusiv schimba dimensiunile intr-un sens sau in celalalt. Arusc,
notiuni universale atat de familiare limba!ului cotidian, precum +acum, sau +aici,, se
trezesc vidate de insasi universalitatea lor. Practic, timpul nemaicurgand deloc
$oricum, nu in sensul neBtonian%, termeni ca +trecut,, +prezent, sau +viitor, raman
fara sens intrinsec, cel care le confera o valoare sau alta fiind insusi observatorul lor
sau, mai exact, miscarea acestuia. &in ceva imanent, timpul devine ceva maleabil si
controlabil, asa incat asupra lui se poate interveni ca asupra unei plastiline.
Potrivit mecanicii cuantice, insa, nici nu mai vorbim de un viitor generic, ci
de o multitudine de posibilitati de actualizare a viitorului. Ambele teorii, cea
relativista si cea cuantica, au, totusi, in comun un element7 in fiecare caz, se converge
catre disparitia notiunii de timp la nivel fundamental. Cu alte cuvinte, nu putem avea
o definitie a ceea ce este timpul, ci doar putem spera la o interpretare cat de cat
satisfacatoare a ceea ce a fost timpul2 6ingurul lucru cert este faptul ca il putem
masura din ce in ce mai precis7 proiectul orologiului atomic spatial 'harao duce
acuratetea la cote inimaginabile. Cu acesta, +efectul Einstein, poate fi dovedit cu o
mare usurinta. 5u se mai pune problema folosirii unor supercronometre pentru a
demonstra ca timpul curge mai repede in varful 4urnului Eiffel decat la baza lui, ci a
utilizarii dispozitivului Pharao in spatiu, pe orbita circumterestra7 acesta castiga '* de
microsecunde in fiecare zi comparativ cu cele mai performante ceasuri ramase pe
Pamant8
Cum se naste constiinta"
+Cogito ergo sum,7 (escartes a lamurit problema existentei constiintei, de
fapt a existentei sub tutela constiintei. Cata vreme te intrebi daca existi, existi. Existi
si ai o constiinta2 Insa putem oare afirma ca existenta in sine este o consecinta a
puterii de a gandi"
Impreuna, filosofii si oamenii de stiinta au tot incercat sa dea un raspuns, dar
nu au reusit sa gaseasca unul categoric, definitiv. Cilosoful si lingvistul american
John Searle, care a dezvoltat D alaturi de inaintasul sau britanic John L) Austin D
teoria actelor de vorbire $+pragmatismul lingvistic,%, a dat o definitie a elementelor
care compun sau conduc la aparitia constiintei7 +Acele stari subiective ale atentiei care
debuteaza in momentul trezirii, dimineata, pentru a se prelungi pana in perioada de
veghe de dinaintea somnului, noaptea, adesea si in timpul unui somn fara vise sau
chiar al unei stari de coma, a!ungand, astfel, inconstiente.,
Initial, psihologii din secolul al ?I?-lea au incercat sa mizeze pe capacitatea
de introspectie a individului. A rezultat, insa, doar o colectie de detalii disparate
provenind din viata psihica a unor indivizi, detalii subiective imposibil de articulat
coerent in cadrul unei teorii verificabile stiintific a constiintei. Incepand cu anii 9(* ai
secolului trecut, s-a mers pe o alta pista7 identificarea proceselor mentale care stau la
originea acelor +stari subiective de atentie, de care vorbea 6earle.
Ideea era sa scanezi creierul pentru a vedea cand, cum si de ce acesta
reactioneaza diferit la o emotie, un moment de reflexie sau o simpla modificare a
peisa!ului. Ce se intampla atunci cand creierul primeste un stimul, de orice natura ar fi
el" Prin .//), s-a a!uns la concluzia ca retelele noastre neuronale se organizeaza in
doua spatii distincte7 pe de o parte, cel rezervat micilor circuite cerebrale,
procesoarele specializate care pot genera in orice moment reprezentari mentale
inconstienteE pe de alta parte, un +spatiu al travaliului global constient,, in fapt o vasta
retea neuronala al carei continut corespunde permanent unei reprezentari mentale
constiente. Practic, este vorba de o relatie de interconectare complexa a tuturor
procesorilor periferici, care conlucreaza cu spatiul de travaliu global constient.
Problema este ca acest spatiu, neputand fi ocupat in fiecare clipa de o singura
reprezentare constienta, procesoarele duc o adevarata lupta de gherila pentru a-si
impune propriile informatii si, implicit, reprezentari.
&ar ideile" &e unde vin ele"
Ce e o idee" #n concept, o teorie sau o simpla gluma7 fiecare dintre noi se
afla, in fiecare clipa, in mi!locul unei tornade de idei de toate felurile. Pot fi ganduri
importante sau pot fi banalitati. Pot fi geniale sau ridicole. Pot fi truisme sau inventii
sclipitoare. Pot fi oricum. FG, dar de unde $ne% vin ele"
Cilosofii secolului al ?-II-lea credeau ca ideile se datoreaza exclusiv
senzatiilor primite de receptori7 +A gandi inseamna a simti., Evident, nu putea fi chiar
asa de simplu, iar teoria senzualista a fost drastic amendata. 6-a a!uns pana la
anularea ei, considerandu-se ca ideile nu au nimic de a face cu senzatiile, totul fiind,
de fapt, +inventat, in si de catre creier. Cele doua pozitii extreme au fost conciliate
pana la urma. Pentru psihologia cognitiva contemporana, ideile reprezinta un
amestec aleatoriu de senzatii provenite din exterior si de fructe ale proceselor
cognitive dezvoltate de creier. *odd Lubbart, specialist in psihologia creativitatii, e
de parere ca lucrurile sunt departe de a fi lamurite7 +Ha nivelul creierului, ideile
circula haotic, intr-o maniera inconstienta. Apoi, unele dintre aceste elemente de
gandire se pot combina precum doua sau mai multe piese de Hego, a!ungand sa
produca idei noi., &ar nimeni nu a descifrat inca regulile acestui Hego cerebral, iar
ipoteza ca aceste reguli nici nu ar exista este, pur si simplu, de neacceptat. Cum toate
informatiile trec pe la cortexul prefrontal, sistemul integrator al creierului, acesta
poate fi considerat un fel de sef de orchestra.
6pre el converg toate sistemele cerebrale, inclusiv cele care regleaza memoria.
Aceasta conectivitate privilegiata il upgradeaza permanent, permitandu-i inclusiv
saltul spre gandirea abstracta, spre planificarea evenimentelor sau spre gandirea
creativa. Cum combinatii de idei au loc aleatoriu, intr-o succesiune foarte rapida,
corte+ul are rolul de a le evalua, clasa, sorta, apoi de a le refolosi in contextele cele
mai potrivite. Actioneaza, practic, asemenea procesorului unui computer, explorand
virtualitatile meniului principal, folosind toate tastele $inclusiv &elete%, dar nesfiindu-
se sa apeleze, dupa caz, si la 3ecIcle Ain. 5umai ca un computer este programat de
un om. Cine programeaza creierul uman" Cum reusesc retelele neuronale sa
genereze si apoi sa !ongleze cu +combinatiile conceptuale aleatorii," Cum se fac
sofisticatele selectii ale pieselor de Hego" Hista intrebarilor fara de raspuns mai poate
continua. 6ingura certitudine e ca stim ca gandim $altfel, n-am exista%, insa nu stim
cum gandim.
Exista viata dincolo de moarte"
Este o intrebare monumentala care a intrigat omenirea de-a lungul istoriei sale.
6tiinta a analizat fiecare element, fiecare organ, fiecare proces din corpul uman, iar
dovezile tind sa arate ca atunci cand acesta cedeaza, pur si simplu ne incetam
existenta.
4otusi, in ciuda dovezilor stiintifice coplesitoare, un procent mare din
populatie continua sa creada ca viata este mai mult decat o suma de organe, iar
sufletul transcede forma fizica.
&e ce nu acceptam ce spune stiinta"
Poate ca este vorba despre o trasatura umana, aroganta, care ne face sa credem
ca suntem prea speciali ca sa murim pur si simplu. 6au este vorba de frica"
Famenii de stiinta inca incearca sa descopere unde se localizeaza
subconstientul, cum si de ce este necesar sa visam, de ce exista diferente in structura
creierului la mai multe nationalitati, femei, barbati, dreptaci, stangaci, homosexuali.
Exista ceea ce s-ar numi o memorie a speciei" 6i lista poate continua.
F intrebare mai interesanta, potrivit #nexplained-mIsteries, este7 Ce dovezi
sunt care sa sugereze ca mai este si un alt plan de existenta - viata de dupa moarte" &e
ce sunt atat de multi care nu cred ce spune stiinta"
Famenii care au vazut moartea cu ochii
6unt foarte multi oameni, care au fost resuscitati, si care vorbesc despre
lumina de la capatul tunelului si intalniri cu rude care murisera.
6unt foarte multi oameni, care au fost resuscitati, si care vorbesc despre
lumina de la capatul tunelului si intalniri cu rude care murisera.
In mod surprinzator si deran!ant, exista povesti si despre unii oameni care
a!ung intr-un loc al torturii si durerii.
Multe dintre descrieri sunt identice, iar atunci cand oamenii de stiinta au
observat acest lucru, au inceput sa studieze in mod serios fenomenul.
Concluzia stiintifica, pana in :**), era ca lumina de la capatul tunelului este
un produs combinat al cortexului privat de oxigen si al endorfinelor care se elibereaza
in corp in apropierea mortii.
4otusi, stiinta nu poate explica modul in care persoanele care au
JexperimentatJ moartea si-au parasit corpul si au vazut tot ceea ce se intampla in !urul
lor. 6au cum au primit mesa!e de la rude decedate, continand informatii si detalii pe
care nu ar fi avut cum sa le stie.
Este o tema care va fi dezbatuta in continuare timp de nenumarati ani. F
intrebare arzatoare, al carei raspuns il vom afla poate intr-o zi.
Ce se intampla in creierul nostru"
6tiinta incearca sa explice cum functioneaza memoria, dar o mare parte din
componentele acesteia raman inca un mister.
Memoria este considerata un proces. Atunci cand ne amintim ceva, de fapt
reconstruim evenimentul din bucati de informatie care sunt stocate in diverse parti ale
creierului. Misterul este7 ce determina aceasta reconstructie"
Cum facem sa ne imbunatatim memoria"
Atentia. &e cele mai multe ori, problemele de memorie apar pentru ca oamenii
nu se concentreaza pe moment, fiin absorbiti de lucruri din trecut sau viitor.
-izualizare. Creati un corespondent vizual informatiei. Creierul gandeste in
imagini si concepte, nu in paragrafe.
Asociere. Asociati un concept familiar unei informatii. Intrebati-va7 J&e ce
imi aduce aminte asta"J
&e ce uitam"
Este posibil sa uitam mai ales din cauza ca nu am stocat cum trebuie
informatia. 6au pentru ca informatia nu a avut o importanta emotionala suficienta. Pe
de alta parte, chiar mintea poate sa ne faca sa uitam ceva, daca este un eveniment
traumatizant.
6ubconstientul tine minte tot. &aca am compara in sistemul metric constientul
cu subconstientul, lumea constientului ar masura aproximativ un metru, iar
subconstientul ar avea lungimea unui teren de fotbal.
#nde se afla memoria"
In trecut, s-a crezut ca locul memoriei este in creier. Pe de alta parte, o mare
parte din memorie este in stransa legatura cu sistemul nervos. Ciecare gand este simtit
in tot corpul prin intermediul receptorilor chimici. Atunci cand anumite substante sunt
activate in sinapsele creierului, mesa!ul este transmis spre toate partile corpului.
In cazuri extreme, corpul ingroapa amintiri dureroase in tesutul muscular,
constientul fiind crutat de trauma. Atunci cand o persoana are parte de un masa! intens
si muschii sunt stimulati, amitirile reprimate pot fi redescoperite.
#n alt exemplu de memorie a muschilor este evident in cazul transplanturilor
de organe. Multi dintre oamenii care au primit organe prin transplant au simtit nevoi
sau reactii emotionale de care nu mai avusesera parte inainte de operatie.
Caracteristicile memoriei
4actila. 5e amintim lucruri care implica cele cinci simturi. Cu cat o amintire implica
mai multe simturi, cu atat va fi mai usor de pastrat.
Intensitate. Atunci cand ceva este foarte amuzant, sexual sau este absurd are mai
multe sanse sa ne ramana in memorie.
Friginalitate. Hucrurile care sunt plictisitoare si lipsite de originalitate sunt mai greu
de amintit, pentru ca nu au nimic care sa le diferentieze de restul experientelor.
6upravietuire. Creierul este cablat pentru supravietuire. Asta inseamna ca orice este
perceput drept important pentru supravietuire, va fi mai usor de adus aminte. 5u este
vorba doar de atribute fizice. 6upravieturirea poate fi si de tip emotional, psihologic
sau chiar financiar.
3epetitie. Cu cat folosim mai mult o amintire, cu atat mai usor o vom accesa la
nevoie.
&e la inceput si de la sfarsit. Creierul acceseaza mai usor informatiile de la
inceputul sau sfarsitul unei sesiuni de lectura.
Kilnic, ne trec prin cap in !ur de L* *** de ganduri. Creierul persoanelor cu un
coeficient de inteligenta mai mare nu este mai activ, nu este mai mare, ci este pur si
simplu mai eficient. Cemeile si barbatii gandesc diferit. &e aceea, daca un barbat si o
femeie ar suferi leziuni in aceeasi zona a creierului, efectele ar fi complet diferite.
4otusi, creierul uman ramane unul dintre cele mai mari mistere ale lumii
moderne. 5u am reusit inca sa ii descifram tainele si cu cat aflam mai multe, cu atat
devenim mai fascinati de comoara pe care o posedam.
.. 6omn usor, vise frumoase
&aca cereti mai multor oameni sa va spuna din ce sunt facute visele, probabil
veti obtine tot atatea raspunsuri cate persoane ati intrebat. 6i asta din cauza ca oamenii
de stiinta inca nu au descifrat misterul care invaluie visele.
F posibilitate7 visatul este un exercitiu pentru creier, condus prin stimularea
sinapselor dintre celulele nervoase. Alta teorie este ca oamenii viseaza despre
lucrurile pe care nu au reusit sa le faca in timpul zilei sau despre emotiile pe care le-au
trait. In general, oamenii de stiinta sunt de acord ca visele apar in timpul somnului
profund.
:. &e ce ne fura somnul
Musculitele de otet o fac. 4igrii o fac, iar oamenii par a nu se mai satura.
6omnul este atat de important pentru oameni incat petrecem aproape un sfert din viata
dormind. 4otusi, motivele subtile pentru care dormim raman o enigma.
4otusi, oamenii de stiinta sunt de acord ca somnul este crucial pentru
supravietuirea mamiferelor. Privarea indelungata de somn poate duce la schimbari de
comportament, halucinatii si in cazuri extreme, chiar la moarte.
Exista doua trepte ale somnului. Prima, miscarea non-rapida a ochilor
$53EM%, in care creierul functioneaza mai lent si miscarea rapida a ochilor $3EM%, in
care creierul este foarte activ.
#nii oameni de stiinta sunt de parere ca somnul in 53EM da o pauza corpului
nostru, conservand energie, similar hibernarii. In schimb, in timpul 3EM s-ar
organiza amintirile. 4otusi, aceste teorii nu sunt dovedite.
1. &oi copii numarau o bila
3asul este una dintre actiunile umane cele mai putin intelese. 6-a descoperit ca
in timpul rasului se activeaza trei parti ale creierului7 una care a!uta la intelegerea
glumei, alta care spune ce muschi trebuie miscati si o a treia regiune, emotionala, care
transmite senzatia de Jfluturasi in stomacJ.
3amane totusi necunoscut de ce unii oameni rad la un banc in timp ce pe altii
ii pufneste rasul in timpul unui film de groaza. 4otusi, ceea ce stie toata lumea este ca
rasul ne face sa ne simtim mai bine.
Psihologie sociala
Marile mistere care framanta
intreaga omenire
3ealizat de7 Prof. indrumator
6tud. rimiuc Hucian 6andina Ilie
=rupa .LA