La mormntul lui Aron

Pumnul de Mihai Eminescu

mbrac-te n doliu, frumoas Bucovin,
Cu cipru verde-ncinge- antic fruntea ta;
Acuma din pleiada-i auroas i senin
Se stinse un luceafr; se stinse o lumin,
Se stinse-o dalb stea
!etalica vibr"nd a clopotelor #ale
$uiete n caden i sun ntristat;
Cci, a% geniul mare al deteptrii tale
&i, se duse-acuma pe-a nemuririi cale
'i-n urm-i ne-a lsat
(e-ai dus, te-ai dus din lume, o geniu nalt i mare,
Colo unde te-ateapt toi ngerii n cor,
Ce-ntoan tainic, dulce a sferelor c"ntare
'i-i mpletesc g%irlande, cununi mirositoare,
Cununi de albe flori
(e pl"nge Bucovina, te pl"nge-n voce tare,
(e pl"nge-n t"nguire i locul tu natal;
Cci umbra ta mrea n falnica-i )burare
* urm-ncet cu oc%iul n trist lcrimare
Ce-i sim, naional
+rme)e nc-n cale-i i lacrima duioas,
Ce #unii toi o vars pe trist morm"ntul tu,
+rme)e-i ea prin )boru-i n c"nturi t"nguioase,
n c"nturi rsun"nde, suspine-armonioase,
Colo, n ,liseu---