MINISTERUL EDUCATIEI, TINERETULUI I SPORTULUI AL REPUBLICII

MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris C.ZU..
343.3:336.741.2
MUTU MARIA SPALAREA BANILOR - ASPECTE JURIDICO-
PENALE
Specialitatea: 12.00.08- Drept penal (drept penal)
TEZA DE DOCTOR IN DREPT
Conducator ^tnt!c"
BRINZA S#r$u dr. in dr., conf. univ.
Autoru%" MUTU Mara
C&ISINAU '(()
CUPRINS
Introducere......................................................................................................................................................
Capitolul I. Incursiuni privind spalarea !anilor in plan international.............................................................."
# 1. $specte %uridice privind notiunea spalarea !anilor la nivel international...............................................10
# 2. &revederile %uridico-penale privind spalarea !anilor in le'islatiile altor state .......................................22
# . &articularitatile re'lementarii spalarii !anilor in le'islatiile centrelor off-s(ore (paradisuri
fiscale)..........................................................................................................................................................)
Ca*to%u% II+ $nali*a %uridica a componentei de infractiune preva*ute la art. 2+ C& ,-..........................)8
# 1. .!iectul %uridic al infractiunii spalarea !anilor......................................................................................)"
# 2. /atura o!iectiva a componentei de infractiune spalarea !anilor.............................................................0)
21.1tapele procesului de spalarea !anilor..............................................................................................02
22.-odalitatile normative ale spalarii !anilor.......................................................................................0"
2.-etodele de comitere a spalarii !anilor............................................................................................"8
# . /atura su!iectiva a componentei de infractiune spalarea !anilor...........................................................102
# +. Su!iectul spalarii !anilor......................................................................................................................111
# ). Circumstantele a'ravante ale infractiunii spalarea !anilor....................................................................120
Capitolul III. Delimitarea spalarii !anilor de infractiunile adiacente............................................................122
Sinte*a re*ultatelor o!tinute.........................................................................................................................1+
Conclu*ii #i recomandari.............................................................................................................................1)
$ne3e...........................................................................................................................................................18
4i!lio'rafia.................................................................................................................................................1+1
$dnotare.....................................................................................................................................................1)
Cuvinte-c(eie ale te*ei................................................................................................................................1)2
/ista a!revierilor.........................................................................................................................................1)0
Introduc#r#
4ani 5murdari6 - o notiune pe cat de inovatoare, pe atat de neclara. In principal, ace#tia sunt utili*ati
de catre or'ani*atiile criminale, fie de catre alti su!iecti, ca o modalitate de o!tinere a unor venituri #i de
neplata a impo*itelor. 1ste dificil a depista !anii 5murdari6, din considerentul ca ace#tia im!raca diferite
forme, iar forta distru'atoare a circuitului !anilor 5murdari6 o constituie fapta numita spalarea !anilor.
Insa#i notiunea 5spalarea !anilor6 este relativ recenta in voca!ularul %uridic, dar necesitatea de a
ascunde natura sau e3istenta unor venituri criminale sau, cel putin, du!ioase apare de%a in secolul al 77-lea.
Spalarea !anilor include metode #i procedee ce permit o!tinerea in urma activitatii ile'ale a unor
mi%loace !ane#ti sau a altor !unuri #i tainuirea, de'(i*area ori'inii lor, fie acordarea unui aspect aparent
le'al sursei acestora. 8apta in cau*a devine una dintre cele mai raspandite tipuri de infractiuni economice,
atat in plan national, cat #i international.
4anii 5murdari6 distru' !usinessul onest, corup institutiile statului, constituie un mediu favora!il
de*voltarii coruptiei #i criminalitatii or'ani*ate, punand astfel in pericol intre'ul sistem economic al statului.
$ctualitatea temei investi'ate i 'radul de studiere a acesteia
Cu toate ca numeroase le'islatii straine nu incriminea*a in pre*ent spalarea !anilor, nu incape indoiala
ca, pe plan mondial, actuala tendinta este de a fi sanctionata penal asemenea activitate, motivele fiind
multiple #i variate. 9nul dintre acestea ar fi ca nu este suficient de a-i prinde #i a-i condamna pe infractori,
lasand neatinse profiturile ile'ale, acestea constituind atat motivul comiterii infractiunii 'eneratoare de !ani,
cat #i mi%locul prin care se comit alte infractiuni. 1ste clar ca, in trecut, cei care comiteau infractiuni erau
pedepsiti, dar cei care %ustificau ori'inea veniturilor din ele #i asi'urau astfel profitul din infractiune
ramaneau nepedepsiti, fapt ce nu era ec(ita!il.
:ecesitatea ela!orarii unor norme %uridice incriminatoare ale activitatii ce tine de spalarea !anilor este
determinata de consecintele nefaste care o succed, printre acestea: sporirea volumului economiei tene!re;
fortificarea po*itiilor 'ruparilor criminale in sectorul economiei tene!re, precum #i de a!senta masurilor
unice focusate spre a preveni utili*area sferelor de activitate economica pentru a le'ali*a veniturile #i, nu in
ultimul rand, de necesitatea de a racorda le'islatiile nationale la prevederile actelor internationale, in special,
ale statelor-parti la conventiile internationale ce vi*ea*a spalarea !anilor.
Sc(emele clasice privind spalarea capitalurilor includ in sine utili*area operatiilor cu mi%loace !ane#ti,
in primul rand, a!u*ul de serviciile !ancii #i ale altor institutii financiare, operatiuni cu !unurile mo!ile #i
imo!ile, %ocurile de noroc etc. $ctualmente, cele mai raspandite te(nici in !a*a carora are loc spalarea
!anilor se practica prin utili*area institutiilor din *onele off-s(ore, a retelei Internet, prin transferul de !ani de
pe un cont pe altul.
8ara o incriminare le'ala nationala #i, indeose!i, fara o coordonare a le'islatiei statelor ela!orate in
acest sens sau fara o actiune 'lo!ala a acestora, autoritatile #i serviciile insarcinate cu prevenirea,
incriminarea #i sanctionarea acestei activitati nu ar putea duce o lupta eficienta contra celor care o
promovea*a #i nu s-ar putea asi'ura sta!ilitatea circuitului economic. Concomitent, stoparea spalarii
capitalurilor ar constitui #i o modalitate de lupta cu alte fapte de 'enul coruperii, terorismului, traficului cu
dro'uri, crimelor financiare, a caror comitere este facilitata prin actiunea spalarii.
Sofisticarea te(nicilor #i a domeniilor care insotesc 'lo!ali*area financiara necesita o reconsolidare a
normelor #i a o!li'atiilor deontolo'ice din societate.
Incriminarea #i sanctionarea penala a spalarii !anilor sunt preva*ute nu doar pentru tra'erea la
raspundere a tuturor cate'oriilor de participanti la actele criminale, dar #i in scopul impunerii unor sanctiuni
mai severe celor ce comit infractiunile primare, adica cele 'eneratoare de !ani 5murdari6.
De altfel, unul dintre pilonii oricarui stat, in special ai celui de drept, il constituie sistemul sau
economic, pe de o parte, #i li!ertatile fundamentale ale omului, pe de alta. Credi!ilitatea celor care formea*a
statul se fundamentea*a pe asi'urarea unor re'lementari le'ale #i pe implementarea lor in practica. &rin
prisma acestor aspecte, un alt motiv ce a determinat necesitatea de a incrimina spalarea !anilor l-au constituit
unele prevederi constitutional, conform carora 5statul tre!uie sa asi'ure li!ertatea comertului #i activitatii de
intreprin*ator, protectia concurentei loiale, crearea unui cadru favora!il valorificarii tuturor factorilor de
productie; prote%area intereselor nationale in activitatea economica, financiara #i valutara6 (art.122 alin.(2) al
Constitutiei ,epu!licii -oldova). &ericolul ce planea*a asupra sistemului economic al statului in ca*ul
spalarii !anilor este amplificat #i de faptul ca spalarea !anilor a devenit o infractiune internationala.
8iind conceputa drept o infractiune economica, prevenirea #i com!aterea faptelor spalarea !anilor este
asta*i o preocupare a tuturor natiunilor civili*ate. <andirea politica #i cea %uridica au condamnat intotdeauna
asemenea activitati ile'ale, dar anume dificultatea de a demonstra efectele nocive ale spalarii !anilor a
constituit unul dintre motivele incriminarii intar*iate a acestei activitati ilicite, indeose!i pe plan intern, unde
s-au facut #i mai inainte incercari de a sta!ili unele masuri coercitive impotriva acestei activitati. Insa, aceste
masuri purtau, de re'ula, un caracter pur declarativ. De aceea, introducerea in le'ea penala a unei norme
penale privind spalarea !anilor constituie un pas !inevenit, fiind menita sa intampine #i sa stope*e acest 'en
de infractiuni.
Din cele sus-mentionate re*ulta ca incontesta!il faptul ca su!iectul tratat este actual #i important atat
in plan social, cat, indeose!i, %uridic, cu atat mai mult cu cat din cau*a comple3itatii spalarii !anilor #i a
te(nicilor cu care se operea*a acestea nu sunt cunoscute or'anelor antiinfractionale, fapt ce creea*a
dificultati in calificarea acesteia.
Su!iectul in discutie aproape ca nu e studiat in doctrina penala a ,epu!licii -oldova. Daca aspectele
de ordin criminolo'ic, procesual pot fi sta!ilite in !a*a studiilor doctrinarilor romani, ru#i, france*i, en'le*i
etc., aspectul %uridico-penal al spalarii !anilor, adica aspectul material, este insuficient tratat.
In vederea studierii pro!lemelor propuse, au fost aplicate unele metode de lucru, cum ar fi:
=studierea te*elor doctrinare - a modalitatilor de tratare a temei in mono'rafiile de specialitate sau a
celor ela!orate in domeniile adiacente, de e3emplu, in dreptul !ancar, dreptul civil, de procedura
penala etc.;
=metoda comparativa - s-a studiat re'lementarea penala a spalarii !anilor in le'islatiile altor state prin
prisma dreptului comparat;
=studierea normelor de !lanc(eta #i a celor de trimitere - au fost tratate #i evidentiate stipularile actelor
normative nationale care au tan'enta cu norma %uridica penala a spalarii !anilor, in special, le'islatia
civila, !ancara, fiscala, iar drept procedee s-au folosit comparatia, e3emplul, anali*a, 'enerali*area,
confruntarea, sinte*a etc.;
=metoda istorica - a fost studiata ori'inea activitatii spalarea !anilor atat in plan national, cat #i
international;
=metoda lo'ica - normele au fost cercetate su! toate aspectele, fiind utili*ate cate'oriile #i le'ile
lo'icii.
In calitate de suport teoretico-#tiintific al pre*entei lucrari au servit lucrarile doctrinarilor: -./eclerc,
>.->.?orner, 1.Dac(, 4.@ol%enAin, @.:iculina, @.-i(ailov, @.Da!u, S.Catinean, C.@oicu, -.@eron,
C.?ottAe, C(.Cuta%ar etc.
&e lan'a acestea, au fost studiate #i rapoartele anuale ale <rupului de $ctiune 8inanciara International
a in materie, precum #i le'islatiile penale ale unor state.
Scopul i o!iectivele te*ei
. data cu modificarea art.2+ C& prin /e'ea nr. )-7@ din 1.00.0, dispo*itia acestuia a devenit
mult mai lar'a. &e de o parte, le'iuitorul a racordat prevederile le'islatiei penale interne la cele
internationale, in special, la prevederile Conventiei de la Stras!our' din 1""0 cu privire la spalarea !anilor,
depistarea, sec(estrarea #i confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala; pe de alta parte, au
fost preluate nu doar unele recomandari ale acesteia, dar au fost implementate #i noi elemente care par a fi
putin compati!ile cu sistemul national al dreptului penal. Boate acestea impuneau o interpretare, de aceea
scopul te*ei de fata se e3prima in ela!orarea conceptiei teoretice de solutionare a pro!lemei privind spalarea
!anilor, in ela!orarea unor recomandari de aplicare a art.2+ C&, in determinarea esentei %uridice a
infractiunilor le'ate de spalarea !anilor #i a continutului lor %uridico-penal, precum #i in formularea
recomandarilor ce ar permite a sta!ili in deplinatate semnele o!li'atorii #i elemenetele constitutive ale
componentei respective de infractiune.
Intru atin'erea scopului preconi*at, in calitate de finalitati imediate au fost sta!ilite urmatoarele
sarcini:
=interpretarea termenilor de 5actiuni6, 5!unuri6 sau 5venituri6, determinarea ori'inii sau provenientei
acestora in conte3tul spalarii !anilor din orice fapte ile'ale sau doar din cele penalmente
condamna!ile, cu atat mai mult ca actele international lasa la discretia statelor-parti preci*area acestor
notiuni;
=sta!ilirea modalitatilor laturii o!iective a spalarii !anilor #i a scopului ca semn al laturii su!iective,
deoarece supunand dispo*itia art.2+ C& interpretarii 'ramaticale, pe de o parte, precum #i
interpretarii sistemice, pe de alta, se a%un'e la solutii diferite. In acest sens, urmea*a a fi sta!ilit
continutul notiunii insa#i de 5le'ali*are6;
=specificarea metodelor de reali*are a actiunilor de le'ali*are;
=determinarea momentului consumarii infractiunii spalarea !anilor, mai ales tinandu-se cont de faptul
ca elementul material al acesteia se desfa#oara in trei etape succesive, dar nu o!li'atorii in reali*are;
=studiul comparativ al infractiunii spalarea !anilor, adica evidentierea particularitatilor %uridico-penale
ale acestei infractiuni prin prisma le'islatiilor penale ale altor state, cu atat mai mult ca aceasta
infractiune a fost preluata din alte sisteme de drept, in special din cel de common laC. Din atare
considerente, preluarea acestei componente de infractiune ar solicita, intai de toate, o readaptare la
e3i'entele sistemului de drept intern al ,epu!licii -oldova care este diri%at de anumite principii
individuale;
=studierea conceptiilor #tiintifice ale doctrinarilor atat nationali, cat, indeose!i, straini; or, anume
doctrina incearca sa elucide*e unele pro!leme #i sa su'ere*e solutii de re*olvare a acestora;
=determinarea locului normei ce vi*ea*a spalarea !anilor in cadrul sistemului penal national #i a
coraportului cu alte norme penale. $rt.2+ C& are multe tan'ente cu alte dispo*itii penale, fapt ce
impune necesitatea delimitarii lor.
$cestea sunt sarcinile initiale propuse spre solutionare care ulterior, pe parcursul ela!orarii te*ei, s-
au e3tins, 'enerand noi c(estiuni discuta!ile pentru care s-a facut incercarea de a ela!ora unele conclu*ii #i
recomandari.
:outatea DtiinDifica a re*ultatelor otEinute
&re*enta lucrare tinde a fi inovatoare #i, posi!il, indra*neata in aspiratia noastra de a interpreta unele
norme noi pentru le'islatia nationala. Caracterul inedit al lucrarii este determinat de faptul ca pentru prima
data in doctrina nationala se face o investi'ate comple3a a continutului de infractiune preva*uta de art.2+
C&, in !a*a careia au fost formulate conclu*ii #i recomandari teoretice in vederea perfectionarii continue a
le'islatiei.
Incepand cu 1) noiem!rie 2001, momentul intrarii in vi'oare a le'ii cu privire la prevenirea #i
com!aterea spalarii !anilor, pro!lema spalarii !anilor #i-a 'asit reflectare la nivel le'islativ. De vreme ce
aceasta le'e facea referinta la fapta spalarii !anilor, fara a-i prevedea o sanctiune, s-a impus necesitatea
includerii ei in Codul penal.
:outatea #i re*ultatele studierii temei investi'ate i#i 'asesc e3primare in urmatoarele idei ale
cercetarii de fata:
-spalarea !anilor constituie fapta prin care venitul o!tinut din activitate infractionala devine le'al;
-la o!iectul material al spalarii !anilor tre!uie de atri!uit !unurile sau alte venituri o!tinute din
infractiuni;
-componenta de infractiune spalarea !anilor este una formala;
-infractiunea primara este fapta infractionala preala!ila producatoare de venit care este reciclat prin
intermediul infractiunii secundare (cea de spalarea !anilor);
-acordarea de a%utor cuiva pentru a-#i le'ali*a venitul infractional, fara o promisiune preala!ila, apare
in calitate de autorat al spalarii !anilor.
Deoarece normele ce sta!ilesc raspunderea penala pentru infractiunea spalarea !anilor sunt in vi'oare
de putina vreme, iar practica %udiciara in domeniu lipse#te, activitatea or'anelor de drept necesita oferirea
unor e3plicatii in domeniu, in care scop a #i fost ela!orata pre*enta lucrare care tinde a fi o inovatie #i un
suport teoretico-#tiintific in a!ordarea su!iectului spalarea !anilor.
Spalarea !anilor implica, de fapt, e3ercitarea unor operatiuni anume de catre su!iecti speciali-
profesioni#ti. Din considerentele respective #i pornind de la principiile care 'uvernea*a sistemul de drept
penal, in lucrare se propune limitarea cercului de persoane ce pot deveni su!iecti ai infractiunii preva*ute la
art.2+ C&, ace#tia fiind altele decat cele care au comis infractiunea primara.
Concomitent, pentru a nu face confu*ii intre institutiile dreptului penal, se propune o interpretare pe
nou a complicitatii la infractiunea spalarea !anilor.
Semnificafia teoretica i valoarea aplicativa a lucrarii
/ucrarea de fata poarta un caracter inte'ru dupa forma #i le'al dupa continut. Suportul doctrinar al
acesteia l-au format cercetarile #tiintifice in domeniu, precum #i actele normative nationale #i international:
=Conventia de la Stras!our' din 8 noiem!rie 1""0 privind spalarea !anilor, depistarea, sec(estrarea #i
confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala;
=Directiva C11 nr. "1F08 din 10 iunie 1""1 privind prevenirea folosirii sistemului financiar in scopul
spalarii !anilor;
=Cele +0 de recomandari ale <rupului de $ctiune 8inanciara International ela!orate in
1""+;
=/e'ea ,epu!licii -oldova cu privire la prevenirea #i com!aterea spalarii !anilor #i finantarii
terorismului, nr. 2-7@ din 1).11.2001, etc.
&rin prisma acestora, in te*a s-au facut unele constatari privind elementele componentei de infractiune
preva*ute la art.2+ C&.
&ornind de la conceptiile teoretice asupra temei, lucrarea cuprinde #i unele propuneri practice de
aplicare a art.2+ C&. In special, acestea se refera la modalitatile de calificare a infractiunilor, in acest sens,
fiind formulate unele propuneri de le'e ferenda care ar minimi*a interpretarile am!i'ue #i care ar fi utile in
practica.
/ucrarea pre*inta o im!inare a tratarilor teoretice cu su'estiile privind aplicarea normei %uridice
respective.
$pro!area re*ultatelor lucrarii
Conclu*iile #i recomandarile formulate in lucrare ar putea fi folosite la perfectionarea continua a
le'islatiei nationale in materia spalarii !anilor in vederea determinarii locului normei %uridice respective in
cadrul %uridic intern. Conclu*iile #i recomandarile teoretice ale autorului ar putea servi drept punct de
pornire in ela!orarea noilor lucrari #tiintifice privind anali*a %uridica a componentei de infractiune preva*ute
de art.2+ C& ,-. Concomitent, su'estiile #i recomandarile lucrarii de fata au fost aplicate #i in procesul de
predare a Cursului de drept penal special.
Ca*to%u% I
Incur,un *r-nd ,*a%ar#a .an%or n *%an nt#rnatona%
8iind intotdeauna o activitate a crimei or'ani*ate, spalarea !anilor a devenit in ultimele decenii o tema
ma%ora a represiunii etati*ate. &rin prisma consideratiilor 'enerale asupra notiunii 5spalarea !anilor6,
conte3tul sau o!iectivul o!servat in ansam!lu este acela de le'ali*are a venitului ile'al. 9n o!iectiv curent al
spalarii !anilor este cel de a amesteca fondurile ile'ale cu cele provenite din activitati de afacere le'ale in
a#a fel, incat venitul sa para a fi re*ultatul acestor activitati le'itime. Spalarea !anilor este un concept inteles
diferit, in dependenta de lim!a%ul de a!ordare, in lim!a%ul curent deseori fiind utili*ata #i notiunea de 5!ani
murdari6. &entru intele'erea univoca a conceptului de le'ali*are a veniturilor ile'ale, este necesara
interpretarea prescriptiilor dreptului penal international #i ale dreptului penal national. Doar studiul 'lo!al al
procesului de le'ali*are va permite perceperea adecvata a termenului %uridic 5spalarea !anilor6.
Se considera ca fapta 5spalarea !anilor6 a aparut in aniiG20 ai secolului al 77-lea, cel care a inventat-o
fiind 'an'sterul american $ll Capone. Clanurile mafiote au inventat atunci o metoda in'enioasa de le'ali*are
a mi%loacelor provenite pe cai ile'ale. $u facut-o prin intermediul curatatoriilor c(imice. Bara fusese
impan*ita de spalatorii. &rin intermediul acestor retele de spalatorii, mafia 5spala6 venitul criminal, folosind
o sc(ema deloc complicata: profitul *ilnic de la activitatea acestor intreprinderi le'ale se amesteca cu 5!anii
murdari H20, p. 20I6, ultimii fiind declarati venituri le'ale. $ceasta istorie a condus la retinerea termenului de
5spalare6 care, de#i utili*at la fi'urat, e3prima totu#i clar esenta intre'ului proces ile'al. /a inceputul
procesului se plasea*a 5!anii murdari6 care, depa#ind mai multe etape de 5prelucrare te(nica6, in cele din
urma devin 5curati6, adica pe deplin le'ali. In sc(im!, anume -aier /ansAi a fost cel care a creat diverse
metode de spalare. 1l se conducea de principiul dupa care toate veniturile ce nu sunt cunoscute de catre
serviciul fiscal nu se supun impo*itarii. $ fost primul care a evaluat prioritatile conturilor in !ancile
elvetiene, ale *onelor off-s(ore #i ale %ocurilor de noroc H20, p. 21I.
Descriind pericolul spalarii !anilor, unii metafori*au cum ca aceasta ar fi inima crimei or'ani*ate,
adica ceea ce o face sa e3iste H02, p. 8"I.
&entru prima data insu#i termenul 5spalarea !anilor6 apare in pu!licatiile din anul 1"0 in le'atura cu
numele pre#edintelui american ,ic(ard :i3on H101, p. )8I. De altfel, se considera ca la adoptarea 5le'ii
antialcool6 in S9$, fapt ce a favori*at spalarea !anilor, nu s-a tinut cont de traditiile statului, cum ar fi
li!ertatea de a purta arme, (otarele desc(ise intre statele ce formea*a federatia, autonomia le'islativa a unor
state de cea federala, a!senta traditiilor culturale etc. H102, p. 22I. Dar insu#i 'ermenele fenomenului
spalarea !anilor sau al le'ali*arii veniturilor ile'ale este intalnit inca in antic(itate H12, p. 2+I. In secolul
@I i.e.n., tarul $masis o!li'a fiecare e'iptean sa declare conducatorului provinciei veniturile sale anuale. Cei
care se esc(ivau de la aceste prescriptii sau nu puteau sa %ustfice in mod le'al sursa veniturilor lor erau
amenintati cu moartea. ,eformatorul Solon a sta!ilit in $tena aceea#i ordine. Insa, era destul de dificil sa-ti
faci viata frumoasa in !a*a veniturilor ile'ale, respectiv #i posi!ilitatea de a o!tine asemenea venituri sla!ise
considera!il H82, p. 10I. #i deoarece lipseau careva re'lementari in ce prive#te activitatea !ancara, piata
titlurilor de valoare etc., initialmente spalarea !anilor apare datorita anume acestui fapt. 1vident, este mai
u#or sa o!tii, mai intai, un venit pe cai ile'ale #i apoi sa-l le'ali*e*i, decat sa-l o!tii initial in mod le'al, in
urma carui fapt o !una parte a sumelor nu sunt varsate in !u'etul de stat. Devenita un fenomen social
periculos, spalarea !anilor nu putea sa nu fie o'lindita #i in normele %uridice penale. In acest sens, le'ea
penala vine sa acorde un spri%in prin faptul includerii infractiunii spalarea !anilor in #irul celor suscepti!ile
de pedeapsa.
/+ A,*#ct# 0urdc# *r-nd notun#a spalarea banilor %a n-#% nt#rnatona%
$tat actele normative nationale, cat #i cele international, au pastrat termenul 5spalarea !anilor6, acesta
fiind mai des utili*at decat e3presia 5le'ali*area veniturilor o!tinute pe cai ile'ale6. In acest sens, 5spalarea
!anilor6 nu este decat un %ar'on folosit nu doar in lim!a%ul u*ual, ci #i in cel %uridic. Ca atare, nu tre!uie
facuta o interpretare directa a termenului, in sensul ca pot fi le'ali*ati doar !anii, fapt ce a impus unele state
sa prevada in le'islatiile lor nationale sinta'ma 5le'ali*area veniturilor o!tinute pe cai ile'ale6. &entru a nu
a%un'e la confu*ii, e3presiile 5spalarea !anilor6 #i 5spalarea veniturilor prin infractiune6 urmea*a a fi
considerate sinonime. 8iecare le'e (ca de altfel #i oricare act normativ) tre!uie sa ai!a un titlu ce ar permite
din start sta!ilirea o!iectului sau #i a relatiilor pe care le re'lementea*a. &e lan'a aceasta, denumirea le'ii
tre!uie sa fie formulata cat mai succint pentru a e3prima laconic continutul sau. 1vident, e3ista ca*uri in care
o denumire mai lun'a este inevita!ila #i atunci se va recur'e la utili*area unor e3presii, de e3emplu a
%ar'oanelor. De fapt, re'ulile sus-enuntate sunt aplica!ile nu doar titlului actului normativ, dar #i insu#i
te3tului le'ii.
Cultura te(nicii le'islative se refera la toate actele normative, cu atat mai mult la le'ea penala,
deoarece anume in ca*ul ei interpretarea termenilor tre!uie sa nu provoace discutii, iar notiunea sa ai!a un
sin'ur inteles, le'ea penala fiind cea care na#te cele mai 'rave consecinte. &rin 5cultura le'ii6 se intele'e nu
doar e3punerea lo'ica a te3tului, dar #i stilul profesional, lim!a%ul, simpletea #i accesi!ilitatea continutului.
/im!a%ul simplist sau e3presiile u*uale sunt preluate uneori de catre le'iuitor pentru a fi
compre(ensi!ile de catre persoanele cu cel mai %os nivel social (dupa autorul 'erman $. S(niter), pe cand
%uristul 'erman >ans Dolle indica faptul ca le'ile tre!uie create pentru a fi intelese de catre %udecator, adica
sa fie destinate profesioni#tilor H1)+, p. 22+I. In acest ca*, se pune intre!area: cui ii sunt adresate %ar'oanele:
speciali#tilor sau celor neinitiati in %urisprudentaJ 1ste vor!a deci de raportul dintre dreptul, normele %uridice
#i lim!a%ul simplist. &rin %ar'on se intele'e lim!a%ul specific anumitelor cate'orii sociale sau profesionale, cu
un fond de cuvinte specific, de circulate restransa, uneori #i cu o sinta3a deose!ita H)0, p. +0"I.
13presiile nestandarde sunt frecvent aplicate in lim!a%ul u*ual. Dar este oare corecta includerea lor in
te3tul normativ, de e3emplu, a celei de 5spalarea !anilor6J .data introduse de le'iuitor in le'e acestea
capata statutul de le3ic oficial, fapt ce pare sa contravina principiilor de formulare #i de e3punere a actelor
normative care ar tre!ui sa fie lipsite de orice lim!a% simplist. &o*itia vi*ata porne#te de la urmatoarele
ar'umente:
-%ar'onul poate induce in eroare pe cel care nu-l poseda;
-%ar'oanele au uneori un sens neclar #i imprecis;
-aplicarea %ar'oanelor afectea*a caracterul estetic al actului normativ, conferindu-i un aspect vul'ar.
Botodata, nu putem ne'a faptul ca %ar'onul intotdeauna a fost utili*at in lim!a%ul %uridic, or orice
lim!a% profesional dispune de termeni specifici, 'ratie carora se facilitea*a intele'erea dintre speciali#ti. Din
aceste considerente, in formularea unor notiuni a!stracte, le'iuitorul, incercand sa le e3prime prin %ar'oane,
ar tre!ui sa respecte unele criterii rationale. $semenea formulari in le'e tre!uie facute in a#a mod, incat sa se
permita trecerea le%era de la 'eneral la particular, fara a incalca armonia #i intele'erea dintre notiuni, fara a
denatura insu#i spiritul #i sensul le'ii H"0, p. 182I. . situatie similara este #i cu termenul de%a inradacinat in
le'islatie - spalarea !anilor. $cesta este un termen mai curand adresat celor initiati in drept care, evident, vor
intele'e ca este vor!a de o totalitate de operatiuni comise in vederea le'ali*arii unor venituri o!tinute pe cai
ile'ale. -ai putin ea ar putea fi inteleasa %ust de catre necunoscatorii de drept care, daca ar intele'e fapta de
5spalare6 in sens fi'urat, atunci vor 're#i in ce prive#te o!iectul material, considerandu-l ca fiind
intotdeauna !anii - mi%locul !anesc, ceea ce nu ar corespunde conceptului %uridic al componentei respective
de infractiune. De aceea, %ar'onul nu tre!uie utili*at atunci, cand fapta o putem e3prima prin termeni %uridici.
Dar c(iar daca el #i este introdus, atunci ar tre!ui sa corespunda scopurilor le'ii, sa se distin'a prin claritate
#i sa nu vina in contradictie cu alte norme. Insa, sa nu ne'am #i faptul ca uneori %ar'oanele sunt aplicate pe
lar' in le'e, indeose!i:
-cand a e3istat o adaptare considera!ila la termenul respectiv c(iar in lim!a%ul u*ual;
-cand unele %ar'oane ale lim!a%ului profesional se transfera #i se receptionea*a din ce in ce mai mult
in lim!a%ul 'eneral;
-din rationamentele asi'urarii unei comunicari %uridice eficiente, mai ales in ca*ul in care %ar'onul
devine mai intre!uintat in practica decat definitia comple3a a termenului.
$nume din atare considerente art.2+ C& ,- se nume#te 5Spalarea !anilor6, de#i e3ista le'islatii care
nu-l utili*ea*a sau c(iar, utili*andu-l, ofera in insu#i titlul normei %uridice e3plicatia acestuia. &rin termenul
5spalarea !anilor6 le'iuitorul are in vedere 5le'ali*area veniturilor ile'ale6, folosindu-le in calitate de
sinonime. Desi'ur, utili*area acestuia simplifica comunicarea, evitandu- se astfel e3plicatiile in plus, cu atat
mai mult ca termenul 5spalarea !anilor6 a capatat amploare in plan international, fiind inclus c(iar #i in
actele international.
&e lan'a 5spalarea !anilor6 este utili*at frecvent #i termenul 5!ani murdari6. De altfel, acesta nu
tre!uie confundat cu 5!anii fier!inti6. Deose!irea esentiala consta in aceea ca, daca !anii 5murdari6 provin
din afaceri criminale, cei 5fier!inti6 au provenienta le'ala, sunt urmare a unor tran*actii le'ale, dar devin
ulterior 5murdari6, deoarece detinatorii lor ii investesc in practici ile'ale, precum contra!anda, eva*iunea
fiscala, coruperea, e3portul ile'al de capital #i altele H1+0, p. 1++I.
In literatura de specialitate se remarca e3istenta spalarii !anilor inca in perioada 1vului mediu. /a acel
moment, deoarece 4iserica catolica inter*icea camata, e3aminand-o nu doar ca infractiune, dar #i ca pacat,
comerciantii, pentru a ascunde o!tinerea procentelor din imprumut, utili*au diverse te(nolo'ii pentru
de'(i*area #i spalarea !anilor 5murdari6, care putin ce se deose!eau de te(nicile contemporane. De
e3emplu, comerciantii se intele'eau in preala!il sa mareasca fictiv cursul de sc(im!, pentru a acoperi
procentul de plati, declarand ca acesta constituie un premiu special pentru compensarea riscului sau pentru
intar*ierea de plata. Intele'erea precum ca o astfel de intar*iere sau retinere de plata a avut loc se sta!ilea in
preala!il intre van*ator #i cumparator. 1rau #i ca*uri cand capitalul se imprumuta, iar apoi se lua, dar de%a in
calitate de venit, dar nu ca procent din imprumut, de#i in realitate acesta nici nu e3istase. Be(nicile vi*ate i#i
'asesc analo'ie #i in societatea de a*i.
Comunitatea international nu doar ca atri!uie le'ali*area veniturilor ile'ale la infractiuni de caracter
international H10, p. 102I, ci recomanda intr-un #ir de acte international ca fapta spalarii !anilor sa fie
preva*uta in le'islatiile interne ale statelor, inclusiv in cele penale, necesitatea includerii fiind determinata de
amploarea pe care o ia fenomenul in cau*a (dupa un studiu al
8ondului -onetar International pu!licat inca in 1""2, !anii spalati pe pietele financiare depa#esc 2K din
produsul intern !rut mondial) H)", p. 81I.
Deci, spalarea !anilor constituie o activitate ce se reali*ea*a in scopul acordarii unui statut aparent
le'al unor venituri ile'ale.
Ca punct de pornire in re'lementarea pe plan international a conceptului 5spalarea !anilor6 se retine a
fi, intai de toate, ConvenFia .:9 adoptata la 20 decem!rie 1"88 la @iena contra traficului ilicit de
stupefiante #i su!stante psi(otrope H8, p. 21+I.
$ceasta a calificat spalarea !anilor drept o componenta de infractiune de sine statatoare. Spalarea
!anilor era definita in continutul Conventiei din 1"88 drept 5(i) conversia sau transferul de !unuri despre
care cel care se ocupa #tie ca provin din una dintre infractiunile sta!ilite conform alin. a) din pre*entul
para'raf sau din participarea la comiterea acesteia in scopul de a disimula sau de'(i*a ori'inea ilicita a
!unurilor mentionate sau de a a%uta orice persoana care este implicata in comiterea uneia dintre aceste
infractiuni sa scape de consecintele %uridice ale actelor sale; ii) disimularea sau ascunderea naturii, ori'inii,
dispunerii mi#carii sau proprietatilor reale ale !unurilor sau drepturilor aferente despre care autorul #tie ca
provin din una dintre infractiunile sta!ilite conform alin. a) al pre*entului para'raf sau a participarii la una
dintre aceste infractiuni6 (art. alin.1 lit.!).
Carenta Conventiei din 1"88 este ca incriminea*a doar le'ali*area veniturilor o!tinute dintr-o sin'ura
sursa - cea a traficului de dro'uri. $ceasta definite ramane deci restrictiva, deoarece spalarea !anilor poate
avea ca scop disimularea sau punerea in circulate a fondurilor provenind din alte activitati ilicite (fals,
corupere, criminalitate or'ani*ata etc.), in raport cu traficul ilicit de stupefiante H), p. 0+I.
8iind impusa de e3i'enta timpului #i pentru a inlatura lacunele Conventiei din 1"88, a fost ela!orata
Conventia privind spalarea !anilor, depistarea, sec(estrarea #i confiscarea veniturilor provenite din activitati
infractionale, semnata la Stras!our' la 8 noiem!rie 1""0. $ceasta din urma a fost precedata de desfa#urarea
unei conferinte (.slo, 10-1" iunie 1"82), la care mini#trii europeni ai %ustitiei au e3aminat aspectele penale
privind a!u*ul #i traficul de stupefiante, inclusiv necesitatea de a lupta impotriva ta3icomaniei
de*ec(ili!rand piata de dro'uri, deseori le'ata cu crima or'ani*ata in 'eneral #i c(iar cu terorismul, prin
astfel de masuri, cum ar fi in'(etarea #i confiscarea produselor acestui trafic. Ca urmare, a fost creat un
Comitet restrans de e3perti care in termenele mandatului sau tre!uia sa e3amine*e aplica!ilitatea
conventiilor europene in materie penala la depistarea, retinerea #i confiscarea produselor crimei #i sa
ela!ore*e un instrument %uridic european corespun*ator in materia data H188, p. ); 180, p. I . &roiectul
conventiei a fost ela!orat pe parcursul a noua reuniuni ale Comitetului restrans in perioada octom!rie 1"80 -
aprilie 1""0.
9na dintre sarcinile Conventiei este de a facilita cooperarea international in ceea ce prive#te a%utorul
reciproc in scopul investi'atiei, depistarii, retinerii #i confiscarii produsului oricarui tip de criminalitate, in
special a crimelor 'rave #i, mai ales, a infractiunilor in materie de stupefiante, trafic de arme, terorism, trafic
de copii #i femei #i alte infractiuni care aduc profituri fa!uloase. 9n alt o!iectiv ma%or al Conventiei este
crearea unui instrument care ar o!li'a statele sa introduca in le'islatia lor interna masuri eficiente pentru
com!aterea criminalitatii 'rave #i privarea infractorilor de produsul activitatii lor ilicite. Dreptul intern difera
foarte mult de la o tara la alta #i uneori nu acorda serviciilor in materie penala imputernicirile necesare
pentru a atin'e aceste o!iective pe plan intern. De aceea, Comitetul restrans a considerat necesar ca statele-
mem!re sa-#i apropie le'i slatiile lor interne #i sa adopte masuri eficiente pentru a depista infractiunile. De
aici nu re*ulta ca le'i slatiile statelor tre!uie o!li'atoriu sa fie armoni*ate, dar acestea, cel putin, ar tre!ui sa
poata 'asi cele mai eficiente mi%loace de cooperare.
-ai mult decat atat, in pream!ulul Conventiei din 1""0 s-a tinut sa se su!linie*e ca lupta impotriva
criminalitatii poate da re*ultate doar daca statele care nu sanctionea*a spalarea !anilor ar adopta masuri
le'islative in scopul pedepsirii acestei infractiuni. Conventia cere ca partile la ea sa adopte masuri care ar
putea fi necesare pentru a considera drept infractiuni penale in dreptul lor intern activitatile ce tin de spalarea
!anilor H", p. 2I. Contrar ma%oritatii conventiilor relative la cooperarea international in materie penala,
ela!orate in cadrul Consiliului 1uropei, pre*enta Conventie nu are ad%ectivul 5europeana6 in titlul sau.
$ceasta omisiune e3prima punctul de vedere al redactorilor care au considerat ca acest instrument ar tre!ui
sa fie desc(is spre semnare, in e'ala masura, statelor care imparta#esc conceptiile statelor-mem!re ale
Consiliului 1uropei, fara a fi mem!re ale acestei .r'ani*atii.
ConvenFia de la Stras!our' este un prim act international care creionea*a esenta spalarii !anilor
definind-o in art.2 drept:
5a) convertirea sau transferul !unurilor in ca*ul in care persoana care le livrea*a #tie ca !unurile
constituie venituri provenite din activitatea infractionala, in scopul de a ascunde sau a de'(i*a ori'inea ilicita
a !unurilor sau de a a%uta persoanele implicate in comiterea infractiunii principale de a se sustra'e de la
consecintele %uridice ale acestor acte;
!)tainuirea sau de'(i*area naturii, ori'inii, amplasarii, dispunerii, deplasarii sau a proprietatii reale a
!unurilor, sau drepturilor relative despre care autorul #tie ca ele constituie venituri provenite din
activitatea infractionala su! re*erva principiilor constitutional #i a conceptelor fundamentale ale
sistemului sau %uridic;
c)ac(i*itionarea, detinerea sau utili*area !unurilor despre care cel care le ac(i*itionea*a, detine sau
utili*ea*a #tie, in momentul in care le receptionea*a, ca ele constituie venituri provenite din activitate
infractionala;
d)participarea la una din infractiunile, sta!ilite conform pre*entului articol, sau la orice asociere,
intele'ere, tentativa sau complicitate prin acordarea de asistenta, a%utor sau sfaturi in vederea comiterii
acesteia6 H ", p. 2I.
Su! aspectul sus-enuntat, Conventia de la Stras!our' lar'e#te considera!il sfera surselor de o!tinere a
veniturilor ile'ale decat doar din cea de trafic de dro'uri preva*uta de Conventia de la @iena din 1"88. De
fapt, restul actelor international, re'ionale sau interne e3istente ulterior adoptarii Conventiei din 1""0 in
materia privind spalarea !anilor vin sa reproduca, mai mult sau mai putin, stipularile acesteia.
1lementul material al faptei spalarea !anilor, inteles in sensul Conventiei din 1""0, comporta trei
forme sau modalitati preva*ute la literele a), !) #i c), iar prevederile de la litera d) nu sunt, de fapt, o forma
de sine statatoare a infractiunii, ci concreti*ea*a ca*urile suscepti!ile de raspundere, independent de 'radul
de participate sau de etapa infractionala.
In masura in care criminali*area actiunilor indicate in Conventie nu contravine principiilor #i
conceptelor fundamentale ale sistemului %uridic al statului care o ratifica, acesta tre!uie sa incrimine*e
actiunile indicate.
&rescriptii privind instituirea raspunderii penale pentru spalarea !anilor sunt preva*ute #i in ConvenFia
privind criminalitatea organiTSta transnaFionala de la &alermo din decem!rie 2000 H22, p. )0I.
Criminali*area spalarii veniturilor din infractiuni se face in art.2 al Conventiei de la &alermo, conform
caruia 5se considera penal condamna!ile urmatoarele fapte cand se comit intentionat:
a)i) convertirea sau transferul !unurilor, daca se cunoa#te ca acestea repre*inta venituri din infractiuni,
in scopul acumularii sau de'(i*arii sursei criminale a acestor !unuri sau in scopul acordarii de a%utor
oricarei persoane care a participat la savar#irea faptei principale, pentru ca aceasta sa se poata esc(iva
de la raspundere pentru fapta sa;
ii) ascunderea sau de'(i*area adevaratului caracter al sursei, locului de aflare, modului de dispunere,
deplasare, a drepturilor asupra !unurilor sau a apartenentei lor, daca este cunoscut ca acestea pre*inta prin
sine venituri din infractiuni;
!)su! conditia respectarii principiilor de !a*a ale sistemului %uridic:
i)ac(i*itionarea, posesia sau folosinta !unurilor, daca in momentul o!tinerii lor era cunoscut ca acestea
repre*inta venituri din infractiuni;
ii)participarea, asocierea sau intele'erea in scopul comiterii oricarei infractiuni, recunoscuta astfel in
conformitate cu pre*entul articol, tentativa de comitere, precum #i complicitatea, insti'area, a%utorul
sau darea de sfaturi in ca*ul comiterii lor6 H22, p. )"I.
8acand o anali*a a prevederilor Conventiei de la &alermo, vom su!linia ca prin 5fapta initiala6 aceasta
intele'e orice incalcare de drept in re*ultatul careia sunt o!tinute venituri, in raport cu care pot fi comise
actele preva*ute in art.2 al Conventiei.
De#i sinta'ma 5oricare incalcare de drept6 este utili*ata in art.2 al Conventiei, pe parcursul te3tului
este insa folosit termenul 5infractiune6. $dica, initialmente Conventia de la &alermo a lar'it considera!il
sursa veniturilor ile'ale, in raport cu Conventia de la Stras!our' pentru care fapta initiala ar fi infractiunea.
Bot in conformitate cu Conventia de la &alermo, infractiunile comise in afara %urisdictiei vreunui stat-
parte vor constitui o fapta primara doar cu conditia ca respectiva este penal condamna!ila conform le'islatiei
interne a statului in care ea s-a comis, dar, totodata, ar fi penal condamna!ila #i potrivit le'islatiei interne a
statului-parte in care se reali*ea*a sau se aplica articolul respectiv, daca aceasta ar fi fost comisa aici. Deci,
prin aceasta prevedere se confirma principiul du!lei incriminari a faptei primare, din care provine venitul
criminal ce ulterior va fi le'ali*at H100, p. +I.
Concomitent, pe lan'a conventiile sus-enuntate, apreciind de*voltarea recenta, care contri!uie la
ameliorarea con#tienti*arii #i cooperarii la nivel international in lupta impotriva coruptiei, inclusiv prin
actiunile intreprinse de catre :atiunile 9nite, 4anca -ondiala, 8ondul -onetar International, .r'ani*atia
-ondiala a Comertului, .r'ani*atia Statelor $mericane #i 9niunea 1uropeana, in cadrul Consiliului
1uropei a fost adoptata ConvenFia penala cu privire la corupFie H10, p. 1I, care in art. 1 a tinut sa
incrimine*e fapta spalarea !anilor re*ultati din delicte de coruptie. Conform acesteia, 5fiecare parte adopta
masurile le'islative #i alte masuri care se dovedesc necesare pentru a sta!ili drept infractiuni penale, in
conformitate cu dreptul sau intern, actele mentionate in ConvenFia cu privire la spalarea !anilor, depistarea,
sec(estrarea $i confiscarea veniturilor provenite din activitatea infractionala, art.2 #1 #i 2, in conditiile
preva*ute de ea, atunci cand infractiunea principala este constituita din una din infractiunile sta!ilite in
virtutea articolelor de la 2 la 12 ale pre*entei Conventii, in masura in care &artea nu a formulat re*erve sau
declaratii cu privire la aceste infractiuni sau nu considera aceste infractiuni ca infractiuni 'rave, in raport cu
le'islatia referitoare la spalarea !anilor6. &rin infractiune primara, Conventia de fata a su!inteles
infractiunile de corupere: coruperea activa sau pasiva a a'entilor pu!lici nationali, coruperea mem!rilor
adunarilor pu!lice nationale, coruperea a'entilor pu!lici straini, coruperea mem!rilor adunarilor pu!lice
straine, coruperea activa #i pasiva in sectorul privat, coruperea functionarilor internationali, coruperea
mem!rilor adunarilor parlamentare international, traficul de influenta. De fapt, aceasta nu inseamna ca
spectrul infractiunilor primare se restran'e, in raport cu faptele preva*ute prin Conventia din 1""0 de la
Stras!our', ci vine doar sa concreti*e*e sfera acestora in ca*ul infractiunilor de coruptie. $utorii acestei
Conventii au considerat ca, date fiind le'aturile stranse ce s-au dovedit ca e3ista intre coruptie #i spalarea
!anilor, este de importanta capitala ca aceasta Conventie sa includa ca infractiune #i spalarea produsului
coruptiei. Cu toate acestea, daca o tara considera ca unele dintre aceste infractiuni de coruptie nu sunt
5'rave6 in virtutea le'islatiei sale privind spalarea !anilor, ea nu va fi constransa sa-#i modifice definitia
spalarii, astfel incat insu#i continutul notiunii 5spalarea !anilor6 este similar celei preva*ute de Conventia de
la Stras!our'.
,evenind la definirea notiunii, se poate afirma ca aceasta manuire a !anilor prin diferite tran*actii, de
natura sa #tear'a urmele sursei #i ori'inea acestora, a fost recunoscuta aproape unanim #i in plan re'ional pe
mapamond sau de statele-mem!re ale unor or'ani*atii international.
Su! principiul conform caruia spalarea capitalurilor provenite din orice infractiune 'rava tre!uie sa fie
considerata drept fapta penala #i in statele-mem!re ale 9niunii 1uropene, su! e'ida Consiliului 1conomic
1uropean al 9niunii 1uropene a fost ela!orata Directiva nr. "1F08 din 10 iunie 1""1 privind prevenirea
utiliarii sistemului financiar in scopul spalarii !anilor H11, p. "02I . ,ationamentul adoptarii acestei
Directive consta in faptul ca utili*area institutiilor de credit #i a institutiilor financiare pentru a spala
capitalurile risca sa compromita 'rav solidaritatea #i sta!ilitatea acestor institutii, precum #i sta!ilitatea
sistemului in 'eneral, care ar pierde la fel #i increderea pu!licului H1, p. "00I.
In termenii Directivei, spalarea !anilor inseamna urmatorul comportament, atunci cand este comis
intentionat:
-transformarea sau transferarea unei proprietati, #tiindu-se ca aceasta proprietate este derivata dintr-o
activitate criminala sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, in scopul ascunderii sau
mascarii ori'inii ile'ale a proprietatii respective;
-ascunderea sau mascarea adevaratelor naturi, surse, amplasari, mi#cari, drepturi #i detineri le'ate de
proprietate, #tiindu-se ca acea proprietate este derivata dintr-o activitate criminala sau dintr-un act de
participare intr-o astfel de activitate;
-ac(i*itionarea sau folosirea unei proprietati #tiindu-se ca, in momentul primirii ei, acea proprietate
deriva dintr-o activitate criminala;
-participarea, asocierea la comiterea sau la tentativele de comitere, precum #i fapta de a a%uta, facilita
sau sfatui pe cineva, in scopul comiterii oricarei actiuni mentionate in para'rafele anterioare.
&rin urmare, Directiva a preluat definitia oferita de Conventia din 1""0. . deose!ire ar fi ca, pentru a
e3prima fapta primara, Directiva utili*ea*a e3presia 5activitate criminala6. $ceasta insa nu ar tre!ui sa
induca in eroare #i sa se creada ca !unurile supuse procesului de le'ali*are pot fi o!tinute dintr-un spectru
mai lar' de fapte, decat doar din infractiuni, dupa cum indica Conventia din 1""0. In art.1, Directiva e3prima
prin activitate criminala o infractiune definita in sensul art. #1 lit. a) al Conventiei de la @iena.
Conform prescriptiilor Directivei, spalarea !anilor ca atare e3ista c(iar #i acolo, unde activitatile ce au
'enerat proprietatea care este 5de spalat6 au fost comise pe teritoriul unui stat mem!ru sau pe acela al unei
terte tari.
Directiva "1F08 C11 a fost modificata prin Directiva 2!!1"#7"C$ a &arlamentului 1uropean i a
Consiliului, din + decem!rie 2001, care avea drept scop de a actuali*a unele prevederi. Ca urmare, aceste
amendamente privesc lar'irea interdictiei spalarii nu doar a veniturilor o!tinute din trafic de dro'uri, dar in
mod e'al din toate delictele 'rave (inclusiv fraude asupra !u'etului comunitar), inclusiv din criminalitatea
or'ani*ata sau in urma actelor de terorism international. In rest, unele prevederi ale Directivei se rasfran' #i
asupra activitatii #i profesiunilor non-financiare (cum ar fi cea de notar, avocat, asupra ca*inourilor etc.).
#i mai la 'eneral, insa e3primand esenta spalarii capitalurilor ile'ale, este formulata definitia in art.2
lit.1) al /e'ii-model a CSI de com!atere a legaliarii (spalarii) veniturilor o!Finute pe cale ilegala H"", p.
12I din 8 decem!rie 1""8, dupa care 5le'ali*area (5spalarea6) veniturilor, o!tinute pe cale ile'ala, cuprinde
actiuni intentionate de acordare a unui caracter le'al posesiei, folosintei sau dispunerii de veniturile o!tinute
cu !una-#tiinta pe cale ile'ala. Definitia de fata nu are caracter ca*uistic, astfel incat ramane vala!ila pentru
oricare ca* prin care unor !unuri li s-a atri!uit caracterul aparent le'al. /e'ea-model vor!e#te nu despre
le'ali*area sursei veniturilor, ci despre le'ali*area drepturilor asupra !unului; cele de posesie, folosinta #i
dispo*itie in calitate de elemente ale dreptului de proprietate. De fapt, definitia este corecta, deoarece
incercand sa %ustifici dreptul de a poseda, folosi sau dispune de un !un, implicit va tre!ui sa conferi un
caracter aparent le'al #i i*vorului de provenire a acestuia. Din aceste considerente, opinam ca nu este
posi!ila o le'ali*are doar a unor drepturi patrimoniale, fara a le'ali*a #i sursa care a dat temeiul aparitiei lor.
Ceea ce evidentia*a prescrierile /e'ii-model este ca modalitatea prin care s-ar e3prima elementul material al
spalarii !anilor ar fi anume operatiunile financiare, in calitate de actiuni intentionate cu variatele sale te(nici
de operare preva*ute de art.2 lit. ) al /e'ii-model. :u consideram a fi o formula prea reu#ita de pre*entare
e3(austiva a 'enurilor de operatiuni financiare, deoarece astfel oricare act ce nu este preva*ut in le'e risca sa
nu fie considerat operatiune financiara #i sa nu fie suscepti!il de raspundere pentru spalarea !anilor. In
acela#i timp, in calitate de su!iect ce comite fapta de le'ali*are a capitalurilor ile'ale apar or'ani*atiile care
reali*ea*a operatiuni financiare (or'ani*atiile de creditare, fondurile de investitii, companiile de asi'urari,
or'ani*atiile ce inre'istrea*a dreptul asupra !unurilor, !ursele de valori #i alte institutii care intreprind
activitatea de primire, instrainare, ac(itare, transfer, transportare, livrare, sc(im! #i pastrare a !unurilor), in
acela#i rind se inscriu #i institutiile ce practica %ocurile de noroc. Ceea ce este !inevenit in definirea /e'ii-
model re*ida anume in enuntarea e3presa a caracterului intentionat al actelor comise, fapt ce inlatura orice
du!iu referitor la forma vinovatiei cu care se comite fapta, spre deose!ire de le'i slatiile altor state, unde este
acceptata c(iar #i imprudenta.
Concomitent, in cadrul CSI a fost ela!orat #i recomandat Codul penal-model, adoptat la cea de-a 0-a
#edinta a $dunarii Interparlamentare a Statelor-mem!re ale CSI, din 10 fe!ruarie 1""2. De%a in proiectul
nominali*at, spalarea !anilor a fost conceptuali*ata, in art.2)8, nu ca tip al criminalitatii, ci ca infractiune,
adica fapta pasi!ila de raspundere penala ce comporta caracterul ca*uistic al le'ali*arii veniturilor ile'ale,
formulata fiind prin prisma formelor sale de manifestare. 8ace sa remarcam ca proiectul nu utili*ea*a, de
fapt, termenul 5spalarea !anilor6, ci e3presia 5le'ali*area veniturilor o!tinute pe cale ile'ala6, adica autorii
proiectului au considerat ne%ustificata utili*area unui %ar'on in te3tul unui act normativ (fapt e3pus la
inceputul acestui para'raf). Deci, dispo*itiile acestui proiect de articol incriminea*a 5Bainuirea sau
de'(i*area surselor ile'ale #i a naturii, provenientei, amplasarii, dislocarii, mi#carii sau a adevaratei
apartenente a mi%loacelor !ane#ti sau a altor !unuri sau drepturi asupra !unurilor, o!tinute cu !una-#tiinta pe
cale ile'ala, dupa cum #i utili*area unor astfel de mi%loace !ane#ti sau a altor !unuri in desfa#urarea
activitatii de antreprenoriat sau a unei alte activitati economice H"", p. 1"2I. $ceasta a fost preva*uta de
proiect in calitate de infractiune de 'ravitate medie. :oua in notiunea de fata este inca o forma care a fost
considerata drept manifestare a spalarii !anilor - cea de 5utili*are a mi%loacelor !ane#ti sau a altor !unuri in
desfa#urarea activitatii de antreprenoriat sau a unei alte activitati economice6. $ceasta modalitate ridica
multiple intre!ari. Daca, de e3emplu, ni#te venituri o!tinute cu !una-#tiinta din sustra'eri, ulterior sunt
investite intr-o afacere in scop de a o!tine !eneficii, se va a%un'e oare astfel la conferirea unui statut le'al
acestoraJ &rin ce se %ustifica in acest ca* provenienta ile'ala a !unurilorJ Consideram ca in atare ca*, intr-
adevar, se poate atin'e scopul de de'(i*are a mi#carii sau apartenentei mi%loacelor !ane#ti, dar cu o sin'ura
conditie, anume: ca insa#i aceasta activitate economica este le'ala; in ca* contrar, investirea lor intr-o
activitate ile'ala nu ar conduce la le'ali*area mi%loacelor ile'ale, deci nu ar constitui fapta spalarea !anilor.
In ce prive#te sta!ilirea cadrului infractiunilor primare din care re*ulta veniturile ile'ale care ulterior
pot fi supuse spalarii, un rol deose!it l-au avut re'lementarile <rupului de $cFiune %inanciara
&nterna"ionala. In cadrul celor +0 de recomandari asupra spalarii capitalurilor, ela!orate su! e'ida <$8I, se
mentiona ca 5fiecare tara tre!uie sa ai!a in preocupare incriminarea faptei spalarea fondurilor, insa nu numai
a celor care provin din traficul de stupefiante, dar #i a celor ce provin din comiterea tuturor celorlalte
infractiuni 'rave care 'enerea*a profituri importante6 H182, p. +)I.
Boate definitiile sus-enuntate cuprinse in actele normative internationale, fie avind caracter o!li'atoriu
sau de recomandare, comporta unele elemente asemanatoare prin care se tinde a se preci*a notiunea
5spalarea !anilor6, in ma%oritate fiindu-le specific caracterul ca*uistic e3primat prin modalitatile concrete de
comitere a spalarii !anilor. Cu toate acestea, pe cat de diverse sunt definitiile normative ale spalarii !anilor,
pe atat de variate sunt cele doctrinare. .r, daca primelor le este specifica o tan'enta in continut #i
terminolo'ie, celor din urma aceasta le lipse#te.
Dupa autorii 'ermani 7.7. ?erner #i $.Da(, spalarea !anilor ar constitui 5 ...orice operatii, reali*ate in
scopul de a tainui sau de'(i*a e3istenta, ori'inea sau menirea finala a averii de pret ce re*ulta din infractiune
la primul stadiu, pentru ca la cel de-al doilea sa se purceada la do!andirea din acestea a unor venituri
re'ulate6 H80, p. 0I. De fapt, insa#i purcederea la o!tinerea unor venituri re'ulate nu este un criteriu
determinant al spalarii !anilor, cu atat mai mult un semn o!li'atoriu al acestei componente de infractiune,
de#i, de o!icei, aceasta ar fi o finalitate a intre'ului proces de le'ali*are a veniturilor ile'ale. &arafra*and
definitia autorilor nominali*ati, vom *ice ca s-a avut in vedere caracterul comple3 al infractiunii spalarea
!anilor, adica faptul ca ea intotdeauna operea*a asupra unor venituri o!tinute dintr-o anterioara infractiune #i
doar ulterior, prin operatiunile comise cu acestea, se poate atin'e scopul, numit la 'eneral, de le'ali*are.
$ceea#i idee este sustinuta #i de autorul rus $.LalinsAi, conform caruia spalarea !anilor este etapa finala a
transformarii criminalitatii intr-un proces de producere or'ani*at la un inalt nivel #i efectiv, in cadrul caruia
are loc o concentrare ile'ala #i periculoasa a puterii economice #i politice in mainile unui 'rup necontrolat
de persoane H80, p. 8I.
. e3punere similara apartine #i specialistului elvetian ?.<ra!er, care prin spalarea !anilor are in
vedere toate operatiunile savar#ite la prima etapa in scopul de a tainui sau de'(i*a identitatea, ori'inea sau
destinatia !unurilor patrimoniale, o!tinute din infractiune H10", p. 81I.
9nii autori definesc spalarea !anilor mai curand in calitate de proces cu o multitudine de operatiuni
reali*ate pe etape succesive H1), p. 2)1I. De altfel, anumite tan'ente cu aceasta are definitia spalarii !anilor
data de catre profesorul rus 4.@ol%enAin, el considerand-o a fi 5diverse actiuni (operatiuni financiare, alte
conventii), efectuate in scopul tainuirii e3istentei #iFsau provenientei averii, o!tinute in urma unor venituri
re*ultate din activitatea ile'ala6 H81, p. 200I.
Se evidentia*a #i unele definitii ce tratea*a mai pe lar' fenomenul spalarii !anilor. De e3emplu, dupa
profesorii romani <(.:istoreanu #i C.&aun, spalarea !anilor desemnea*a reinvestirea in afaceri licite a
!anilor o!tinuti in afaceri ilicite, utili*and, in acest scop, circuite financiare interne #i internationale
complicate H28, p. 2"8I. $ceasta ar fi o definire data mai curand din punct de vedere criminolo'ic decat de
drept penal, dar, spre deose!ire de multe altele, su!linia*a caracterul internationat al spalarii !anilor, ea fiind
inclusa in randul infractiunilor internationate H"), p. 18I.
Costica @oicu define#te spalarea !anilor ca fiind infractiunea ce contine 5sumele de !ani sau orice alte
valori patrimoniale do!andite de una sau mai multe persoane in urma comiterii cu intentie sau participarii la
comiterea unei infractiuni incriminate de le'ea penala romana, avand drept scop #i re*ultat o!tinerea unor
!unuri #i valori licite6 H08, p. 2++I. 9nii autori france*i definesc spalarea !anilor intr-o maniera simplista,
considerand-o ca ar fi re*ultatul multiplelor transferuri succesive de fonduri su! acoperirea secretului !ancar
H)8, p. 20I.
In fine, orice definitie tratea*a acela#i fenomen al spalarii !anilor doar lato sensu sau stricto sensu; in
orice ca*, prin fapta spalarea !anilor urmea*a sa se incrimine*e orice operatiuni (cu caracter le'al)
intreprinse asupra veniturilor o!tinute doar pe cai ile'ale, in scopul acordarii unui statut aparent le'al ori'inii
sau sursei acestora, dupa cum #i orice acte care indepartea*a venitul ile'al de la ori'inea lui adevarata, ca
prin aceasta din nou sa i se atri!uie o %ustificare eronata statutului sau, naturii, ori'inii sale, dupa cum #i
drepturilor patrimoniale asupra acestui venit. Deci, tre!uie de inteles ca spalarea !anilor nu operea*a asupra
ile'alitatii veniturilor (care sunt o!tinute prin alte infractiuni primare), fiindca de facto ele oricum raman
ile'ale, ci asupra operatiilor intreprinse cu aceste venituri.
&entru a intele'e mai !ine natura #i esenta acestei infractiuni, pornind de la definitiile sus- e3puse, se
impun unele preci*ari:
-Spalarea !anilor repre*inta procesul de convertire a !anilor 5murdari6, a profitului o!tinut de pe urma
infractiunilor in !ani 5curati6, !ani care au apartenenta unora proveniti dintr-o sursa le'ala. $cest din
urma termen 5le'al6 este 5sta!ilit prin relatii de putere, prin conditii in limitele economice #i culturale
ale unei societati #i de aceea metodele spalarii !anilor se adaptea*a la toate sc(im!arile de le'i #i la
oricare procedura ela!orata de catre %ustitie menita sa com!ata spalarea !anilor H)0, p. "I.
-Spalarea !anilor consta in fapta de a elimina sau a de'(i*a e3istenta ile'ala a !unului, sursa ile'ala,
titlul de proprietate #i utili*area profitului de pe urma activitatii infractionale, proces prin care acest
profit apare ca provenind dintr-o sursa le'ala.
-&rima modalitate a spalarii !anilor, adica convertirea (transformarea) #i transferarea unei proprietati,
se refera la fapte ce se comit, de o!icei, de catre cel care poseda acea proprietate #i care dore#te sa-i
ascunda sau sa masc(e*e ori'inea ile'ala a acesteia.
-$ doua modalitate cuprinde 5tainuirea sau de'(i*area naturii, ori'inii, amplasarii, dispunerii,
deplasarii sau a apartenentei reale a !unurilor sau a drepturilor relative6. 8acand coraportul acesteia cu
prima modalitate, re*ulta ca in calitate de su!iect activ apare unul special, de e3emplu, an'a%ati ai unor
institutii financiar-!ancare, a'enti, comercianti etc., care a%uta sau favori*ea*a pe posesorii veniturilor
ile'ale in vederea mascarii sau de'(i*arii provenientei criminale a acestora.
-$ treia modalitate recunoscuta de catre ma%oritatea autorilor, inclusiv preva*uta de Conventia de la
Stras!our', este 5ac(i*itionarea, detinerea sau utili*area !unurilor6. 8ata de aceasta forma am avea
anumite re*erve, din considerentul ca simpla ac(i*itionare sau detinere a unui !un nu constituie de%a o
le'ali*are a ori'inii lui, iar utili*area !unurilor ar fi similara primei forme sau celei de-a doua. -ai
curand, ac(i*itionarea unui !un ile'al ar fi, conform prescriptiilor teoriei 'enerale a dreptului penal,
complicitate la infractiunea primara in ca*ul in care cel ce ac(i*itionea*a !unul de la su!iectul
infractiunii primare a promis dinainte favori*area acestuia.
-$ patra forma de participare la infractiune - tentativa sau complicitatea la comiterea actelor de spalare
- preva*uta atat in dreptul international, cat #i in le'islatiile nationale, poate fi considerata in calitate
de modalitate doar pentru le'islatiile ce nu prevad in structura le'ii lor penale &artea <enerala #i
&artea Speciala. In alte ca*uri, tre!uie de preci*at, aceasta nu ramane decat o modalitate de evidentiere
a necesitatii de a pedepsi #i aceste etape ale infractiunii spalarea !anilor sau forme ale participatiei.
Incriminarea #i sanctionarea penala a spalarii !anilor constituie un instrument util pentru tra'erea la
raspundere a celor care prin actele lor pun in pericol sta!ilitatea #i ec(ili!rul sistemului financiar mondial, nu
doar national.
'+ Pr#-#d#r%# 0urdco-*#na%# *r-nd ,*a%ar#a .an%or n %#$,%at%# a%tor
,tat#
&ericolul faptei de le'ali*are a veniturilor o!tinute din activitati criminale a depart (otarele nationale,
fapt ce a determinat comunitatea international sa-#i consolide*e eforturile in vederea contracararii acesteia.
Interesul prote%at prin incriminare este comun tuturor statelor, pana la punctul in care acestea au or'ani*at o
represiune internationala in fata amenintarii unei criminalitati care se internationali*ea*a H)2, p. 112I, in
doctrina vor!indu-se, pe drept cuvant, despre o 'lo!ali*are a spalarii !anilor. .data fiind sta!ilite anumite
norme in actele internationale speciale, ele urmea*a a fi reali*ate prin incriminarea conduitelor respective in
le'islatiile interne, vor!indu-se astfel de 5o vointa de a asi'ura pe cale penala e3ecutarea o!li'atiei
internationale6 H01, p. 11+I. -a%oritatea statelor au pus in cau*a anumite masuri contra spalarii !anilor
preluate din prescriptiile ConvenFiei de la Stras!our' sau din recomandarile <$8I care coe3ista cu actele
le'islative de%a in vi'oare in statele respective. 1le varia*a, pentru ca spalarea !anilor este un concept %uridic
care nu este