Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan (PDF)

ACADEMIA TEFAN CEL MARE
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
CZU 343.26/28
ALEXANDRU ZOSIM
ALTERNATIVELE DETENTIUNII N DREPTUL PENAL
CONTEMPORAN
12.00.08. Drept penal, criminologie, drept penitenciar, drept
procesual-penal, criminalistic, teoria activittii operative de
investigatie
TEZ DE DOCTOR N DREPT
CONDUCTOR STIINTIFIC:
Valeriu Cuynir, doctor n
drept, conferentiar universitar
Autorul ______________ Alexandru Zosim
Chisinu 2005
2
Plan.
Introducere. 3
Cap. I. Evolutia, notiunea si argumentarea alternativelor detentiunii penitenciare 9
1. Aparitia si evolutia conceptului alternativelor detentiunii penitenciare. 9
2. Notiunea si continutul alternativelor detentiunii penitenciare . 15
3. Dezavantajele pedepsei nchisorii n fata alternativelor detentiunii
penitenciare. 24
Cap. II. Alternativele detentiunii penitenciare n legislatia trilor de peste hotare. 32
1. Probatiunea anglo-american si condamnarea cu suspendarea conditionat a
executrii pedepsei verigile principale ale sistemelor alternativelor detentiunii
penitenciare proprii legislatiilor penale de peste hotare. 32
2. Arestul la domiciliu, monitorizarea electronic si semidetentiunea. 54
3. Serviciile comunitare. 65
4. Pedepsele pecuniare traditionalele alternative ale detentiunii
penitenciare. 69
Cap. III. Alternativele detentiunii penitenciare conform legislatiei Republicii Moldova si
problemele elaborrii si realizrii normelor si standardelor n domeniul dat. 79
1. Alternativele detentiunii penitenciare n politica penal a Republicii
Moldova. 79
2. Condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei. 91
3. Perspectiva mbinrii condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii
pedepsei cu msuri restrictive de libertate, inclusiv detentiunea penitenciar. 100
4. Munca neremunerat n folosul comunittii. 105
5. Amenda penal. 116
Sinteza rezultatelor obtinute. 122
Concluzii si recomandri. 123
Bibliografie. 126
Anexe. 136
3
Introducere.
Actualitatea temei investigate. Exist o neliniste din ce n ce mai mare a societtii n fata
criminalittii, care a cucerit noi spatii pe verticala si orizontala structurii sociale. Pedeapsa penal
a fost si rmne reactia de baz a comunittii fat de acest fenomen social negativ. n acest sens
detentiunea penitenciar, mai ales n contextul abolirii n multe tri a pedepsei capitale,
constituie acea msur de la care se asteapt, c ea dac nu va stopa, atunci cel putin va nceteni
naintarea avalansei infractionale asupra lumii contemporane.
Penitenciarul, ns, din mijlocul de rezolvare a problemelor sociale legate de fenomenul
criminalitti, el nsesi s-a transformat ntr-o problem complicat multilateral, care nu numai
genereaz un sir ntreg de infractiuni, dar si elaboreaz ideologia criminal, infectnd societatea
noastr. Problematica dezvoltrii umane n penitenciare ar trebui s preocupe societatea nu mai
putin dect nsesi criminalitatea, cu att mai mult, c nivelul nalt al recidivei n rndurile celora,
care au supusi pedepsei nchisorii, mrturiseste despre influenta direct a detentiunii
penitenciare asupra celor mai periculoase forme de comportament infractional: criminalitatea
profesional si criminalitatea organizat.
Aceast situatie corupe ncrederea societtii n posibilitatea nfptuirii justitiei de ctre
organele de stat si impune necesitatea regndirii sistemului traditional de reactie la criminalitate.
La acest nou nceput de mileniu avem nevoie e noi obiective si sensuri ale justitiei penale.
Penitenciarul deja nu este contemporan cu momentul social.
Att necesittile practice, ct si teoria si legislatia penal au impus adoptarea unor moduri
neprivative de executare a pedepsei nchisorii. Astfel, sunt situatii n care este vorba de
executarea detentiunii penitenciare de scurt durat, de fptuitori nepericulosi n mod deosebit
sau de infractiuni fr urmri grave, cnd se poate aprecia c nu se justific internarea
condamnatului n institutia penitenciar, fiind mai eficient executarea unei alternative a
privatiunii de libertate. Noua legislatia penal a Republicii Moldova a introdus n practica
executional-penal a trii noastre o nou alternativ a detentiunii munca neremunerat n
folosul comunittii. Deja acest fapt determin necesitatea studierii stiintifice a problematicii
aplicrii si executrii acestei pedepse. ns apreciem, c problema detentiunii penitenciare nu
poate fi rezolvat doar prin intermediul acesteia si alternativelor traditionale ale nchisorii:
amenda si condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei. n acest context
eforturile ndreptate spre cercetarea substitutivelor nchisorii existente n dreptul penal
contemporan si elaborarea unor noi alternative ale detentiunii penitenciare sunt extrem de actuale
si necesare.
4
Scopul yi sarcinile lucrrii. Scopul principal al lucrrii const n realizarea unor cercetri
stiintifice complexe si multilaterale ale legislatiei si elaborrilor teoretice si practice n domeniul
alternativelor detentiunii penitenciare att n republic, ct si n trile de peste hotare, studierea
esentei si continutului acestor msuri, relevarea tendintelor pozitive si negative ale evolutiei
ideilor inovatoare n sfera dat, generalizarea practicii aplicrii lor si elaborarea unor propuneri
concrete n vederea sporirii eficacittii sale, precum si perfectionrii politicii juridico-penale a
Republicii Moldova. Atingerea acestor obiective a determinat acceptarea ca fiind necesare de
solutionat n procesul investigatiei a urmtoarelor sarcini concrete:
analiza procesului de genez si evolutie a alternativelor detentiunii penitenciare n
legislatia autohton si a altor state.
definirea alternativelor detentiunii penitenciare, determinarea continutului lor si relevarea
trsturilor sale esentiale;
stabilirea locului alternativelor detentiunii penitenciare n sistemul pedepselor penale,
clasificarea si tipizarea acestei categorii de msuri juridico-penale;
studierea teoriei si practicii aplicrii alternativelor detentiunii penitenciare n trile de
peste hotare, relevarea avantajelor si lacunelor aprute n cadrul acestora.
analiza politicii juridico-penale a republicii Moldova din punctul de vedere al problemei
elaborrii si realizrii normelor si standardelor n domeniul lrgirii aplicrii alternativelor
detentiunii penitenciare;
definirea, determinarea naturii juridice si analiza perspectivei perfectionrii sau
implementrii n legislatia si practica penal si executional penal a Republicii Moldova
a unor alternative concrete ale detentiunii penitenciare;
formularea n temeiul rezultatelor investigatiei a unor propuneri si recomandri concrete,
menite s asigure functionarea eficient a alternativelor detentiunii penitenciare n
Republica Moldova.
Suportul metodologic yi teoretico-ytiin(ific al lucrrii. Specificul si caracterul complex
al temei investigate a determinat necesitatea utilizrii att a metodelor generale de cunoastere,
ct si a celor speciale, n special s-au folosit metodele istorice, sistematice, statistice de
cunoastere.
Studiul minutios al temei investigate este realizat si n baza unor interpretri cu caracter
legal. n procesul investigrilor, a fost studiat si analizat literatura stiintific de specialitate din
Republica Moldova, Romnia, Rusia, Ucraina, Belorusia, Bulgaria, Franta, SUA, Marea
Britanie, Spania, Italia etc. Drept suport metodologic si teoretico-stiintific al analizei aspectelor
5
juridico-penale ale alternativelor detentiunii penitenciare au servit abordrile doctrinale ale
savantilor consacrati n domeniu: Graham W. Giles Administratia justitiei n comunitate.
Standarde si reglementri internationale; Anton M. Van Kalmthout Reinegrarea social si
supravegherea infractorilor n opt tri europene; Apamxnn B. u. Honcxn ntxoa.
Hpecrynnocrt, yrononnax nonnrnxa n mecra saxnmuennx n nocrconercxom npocrpancrne;
Iononxo H. B. Antrepnarnnt yrononnomy npecneonannm n conpemennom yrononnom
npane; uonnnxn H. . Vuenne o naxasannn; Ho H. C. Bonpoct reopnn naxasannx n
conercxom yrononnom npane; Homaxo B.A. Hpnmenenne ycnonnoro ocyxennx; Hecr O.
3. Canxnnx n conercxom npane; Kpnrep I. A. Vcnonnoe ocyxenne n pont
omecrnennocrn n ero npnmenennn; Morar Ioana-Cristina. Suspendarea conditionat a
executrii pedepsei. Sans sau capcan etc.
n procesul expunerii materialelor tezei, n vederea evidentierii unor idei de baz, latura
teoretic a fost completat cu referiri la practica judiciar a Republicii Moldova si ale unor tri
de peste hotare. La acest compartiment a avut o important deosebit si utilizarea informatiei
statistice expus n tabele, diagrame, scheme etc. De asemenea, au fost utilizate si unele
materiale din pres si chiar literatur artistic.
Inova(ia ytiin(ific a lucrrii rezid n faptul, c ea constituie un studiu monografic relativ
complex al unui subiect nc necercetat n Republica Moldova si cercetat insuficient de ctre
savantii trilor de peste hotare. Noutatea stiintific a tezei se exprim si n faptul c ea s-a
efectuat n baza materialului empiric si constituie o analiz stiintific a strii actuale a realizrii
justitiei n lumea contemporan. Relevnd tendintele evolutiei sistemelor executional-penale
contemporane, specificul mecanismului realizrii justitiei n comunitate, autorul formuleaz
concluzii privind perfectionarea sistemului autohton al alternativelor detentiunii penitenciare,
evidentiind deficientele si lacunele substitutivelor traditionale ale pedepsei nchisorii si schitnd
cile de nlturare ale acestora. O atentie deosebit se acord perspectivei implementrii n
legislatia penal a Republicii Moldova a noilor standarde si principii internationale din domeniul
dat. n acest context principalele propuneri n domeniu ar fi:
1. Reorientarea politicii penale n vederea reducerii aplicrii pedepselor privative de
libertate. n sensul se sugereaz:
adoptarea unei norme penale, care ar interzice aplicarea pedepsei nchisorii,
cu exceptia cazurilor cnd caracterul infractiunii comise si personalitatea
infractorul mrturisesc despre aceea, c el prezint un pericol pentru
securitatea social, care nu poate fi lichidat prin aplicarea msurilor
6
comunitare sau n situatia, n care el se eschiveaz de la executarea unei
pedepse neprivative de libertate.
Revizuirea sanctiunilor articolelor Prtii Speciale ale CP al RM pentru ca,
bazndu-se pe datele stiintei criminologice, a le aduce n corespundere cu
norma propus mai sus si a lichida disproportiile ntre diferite sanctiuni
alternative.
Excluderea pedepsei arestului penal si introducerea n locul ei a unei noi
sanctiuni de tipul arestului la sfrsit de sptmn.
Micsorarea termenului maxim al detentiunii penitenciare pn la 15 ani.
Adoptarea unor norme penale si procesual-penale, care ar obliga
judectoria n cazul pronuntrii oricrei pedepse neprivative de libertate s-i
prescrie condamnatului si respectarea anumitor obligatii, care exprim
interesele victimei infractiunii, conditionate de aflarea condamnatului n
libertate.
Elaborarea unor regimuri proprii de executare a pedepselor neprivative de
libertate, care s includ reguli precise cu privire la msurile de stimulare si
de sanctionare ale condamnatilor.
2. Conturarea continutului institutiei condamnrii cu suspendarea conditionat a
pedepsei n vederea accenturii caracterului ei de alternativ a detentiunii penitenciare:
Recunoasterea condamnrii cu suspendarea conditionat a pedepsei drept o
modalitate de executare a pedepsei penale si includerea ei n capitolul VII
Pedeapsa penala.
Stabilirea unei liste mai largi de obligatii, care pot fi impuse condamnatului n
cazul condamnrii cu suspendarea conditionat a pedepsei cu divizarea acestora
n:
a) Obligatorii prescrieri necesare pentru asigurarea intereselor victimei si
securittii comunittii.
b) Optionale prescrieri necesare pentru asigurarea unui grad corespunztor
de represiune a acestei msuri si corectrii persoanei.
Acordarea judectoriei dreptului de a pronunta si alte obligatii necesare pentru
nfptuirea intereselor justitiei.
Permiterea aplicrii regimului specific condamnrii cu suspendarea conditionat a
pedepsei n cazul aplicrii oricrei dintre pedepsele neprivative de libertate, dac
7
judectoria l apreciaz ca necesar pentru asigurarea intereselor victimei, aprarea
societtii si corectarea infractorului.
3. Introducerea n legislatia penal a Republicii Moldova a unor noi alternative ale
detentiunii penitenciare bazate pe o supraveghere strict a condamnatilor si o mbinare
atent cu elemente ale pedepsei nchisorii:
Arestul la domiciliu sanctiune penal supus regimului general al condamnrii
cu suspendarea conditionat a pedepsei esenta creia const prescrierea
permanent de a nu prsi domiciliul su cu exceptia anumitor cazuri (necesitti
de serviciu, de studiu, circumstante exceptionale de ordin familial) reglementate
precis privitor la timpul si locul de aflare al acestuia n afara locuintei sale. Odat
ce progresul stiintific si economic va permite de utilizat supravegherea electronic
a acestei msuri de prescris celor mai periculosi condamnati la aceast msur s
achite plata pentru utilizarea aparaturii speciale de supraveghere.
Semidetentiunea pedeaps penal constnd n regim de detentiune penitenciar
n asezmintele penitenciare din preajma locului de trai al condamnatului, cu
exceptia timpului de studii sau de munc, pe c are vinovatul le practica pn la
svrsirea infractiunii.
4. Munca neremunerat n folosul comunittii trebuie transformat ntr-o pedeaps:
care poate fi aplicat att n calitate de principal, ct si n calitate de
complementar, ceea ce va face posibil aplicarea ei n cumul cu condamnarea cu
suspendarea conditionat a pedepsei.
De revizuit continutul art. 67 al CP al RM n vederea includerii n el a unei
reguli, care s permit utilizarea muncii condamnatului doar n acele activitti,
care n general nu sunt pltite (organizatii de caritate, bisericesti etc.) sau cu
privire la care exist acordul sindicatelor de munc respective.
Stabilirea unor reguli care ar permite reducerea termenului pedepsei date
persoanelor care sunt angajate n cmpul muncii de studiaz dup executarea cel
putin a unei treimi de pedeaps.
5. Amenda n forma ei contemporan nu este n stare s serveasc drept o alternativ
reusit a pedepsei nchisorii, de aceia este necesar:
De introdus sistemul amenzilor n taxe zilnice.
Deoarece realizarea sentintelor judiciare de aplicare a amenzilor se realizeaz
greu, de introdus o nou regul n art. 64 CP al RM, care ar specifica, c
8
persoanele, care achit amenda n termen se bucur de o reducere de o treime din
mrimea amenzii pronuntate initial.
Semnifica(ia yi valoarea aplicativ a lucrrii. Cercetrile acestui subiect snt ndreptate
asupra dezvoltrii ulterioare a alternativelor detentiunii penitenciare n general, precum si asupra
formrii unui sistem eficient de sanctionare a faptelor infractionale. Rezultatele obtinute n
studierea minutioas a problemei alternativelor detentiunii penitenciare sunt recomandate de
autor ca utile pentru dezvoltarea tezelor stiintifice privind regimul juridic a pedepselor
neprivative de libertate, studiile cu privire la eficacitatea msurilor juridico-penale aplicate
infractorilor, precum si elaborarea unei politici juridico-penale eficiente de contracarare a
criminalittii.
Propunerile si recomandrile formulate n concluzia lucrrii pot fi aplicate de ctre
colaboratorii organelor de executare a pedepselor neprivative de libertate la organizarea
activittii de influentare preventiv asupra condamnatilor. De asemenea, ele pot fi luate n
consideratie la pregtirea proiectelor legislative privind reformele penale si executional-penale si
la predarea cursurilor de criminologie, drept penal, drept executional-penal si drept penal
comparat n institutiile de profil.
Aprobarea rezultatelor lucrrii. Rezultatele lucrrii au fost prezentate n cadrul
conferintelor teoretico-stiintifice internationale Pedeapsa ca form a rspunderii juridice si rolul ei
n societatea de tranzitie 15 februarie 2002 si Traficul de fiinte umane si criminalitatea n
rndurile minorilor 23-24 aprilie 2004, precum si n procesul de studii la predarea disciplinelor
Drept penal, Drept excutional-penal si Criminologie la facultatea de drept si Colegiul de
Politie ale Academiei MAI al RM.
Structura lucrrii. Lucrarea este constituit din trei capitole ce contin dousprezece
paragrafe, introducere, concluzii, referinte bibliografice si rezumate n limba romn, englez si
rus.
9
Cap. I. Evolutia, notiunea si argumentarea alternativelor detentiunii penitenciare
1. Apari(ia yi evolu(ia conceptului alternativelor deten(iunii
ntr-un foarte mare numr de tri si mai ales n trile dezvoltate economic legislatiile au
trecut printr-un sir de stadii fiecare din ele posednd pedeapsa sau pedepsele sale privilegiate ce
le excludeau pe celelalte sau cel putin le eclipsau n careva msur
1
.
Considerm cea mai reusit etapizare este efectuat de ctre savantul francez J.Pradel
care a acordat la elaborarea ei atentie deosebit evolutiei alternativelor detentiunii, ceea ce are o
important deosebit pentru cercetarea dat.
Prima faz se finalizeaz n sec. XVIII si este cea a pedepselor corporale
2
. Legislatia
penal a acestei epoci este caracterizat prin lipsa de drepturi a individului, cruzimea pedepselor,
incriminri bazate pe ignorant si superstitie, inegalitatea represiunii n functie de clasa din care
Icea parte infractorul, caracterul colectiv al rspunderii penale, arbitrariul judectorilor,
slbticia procedurilor
3
.
Evident, n situatia n care sistemul general al pedepselor rmas aproape nemodificat
de-a lungul Evului Mediu cuprindea n zorii epocii moderne pedepsele capitale (moartea, galera
pe viat si exilarea pe viat), aflictive si infamante (galera pe timp limitat, recluziunea, mutilrile,
legarea de stlpul infamiei, biciuirea n public, exilarea pe timp nelimitat), exclusiv infamante
(blamul, amenda, privarea de serviciul religios) si neinfamante (admonestarea si camera de
consiliu)
4
, principala tendint de umanizare s-a exprimat n abolirea acestora n favoarea unor
substitute mai blnde.
n aceste conditii, gnditorii iluministi au fcut front comun mpotriva dreptului penal
feudal. Aprute ntr-un interval de timp de dou decenii, lucrrile lui Montesquieu Lesprit des
lois (1778), J.J. Rousseau Du contrat social (1762) si C.Beccaria Deli deliti e delle pene
(1764) au nruit fundamentele dreptului penal medieval, constituindu-se n pilonii doctrinei
dreptului penal clasic
5
.
Astfel, n sistemul legiuirilor moderne au devenit predominante pedepsele privative de
libertate (munca zilnic, recluziunea, detentiunea si nchisoarea)
6
, care n acea perioad si n
1
Pradel J. Droit penal compare. Paris: edition Dalloz. 1995, p. 569.
2
Ibidem.
3
Papadopol V. n Studiul introductiv la Cesare Beccaria. Despre infractiuni si despre pedepse. Bucuresti:
editura stiintific. 1965, XXVI.
4
Sima C. Msurile de sigurant n dreptul penal contemporan. Bucurest: editura ALL BECK. 1999, p. 5.
5
Ibidem, p. 5
6
Tanoviceanu I. Tratat de drept si procedur penal. Vol. III. Bucuresti. 1924, p. 250.
10
acele forme existente n sec. XIX constituiau un pas important n umanizarea sistemelor de
pedepse penale. Odat cu nc. sec. XIX nchisoare este privit ca un standard al pedepsei
7
.
Deci, a doua faz care deschide destul de exact sec. XIX este cea a privatiunii de
libertate
8
.
Sfrsitul sec. XVIII si prima jumtate a sec. XIX sunt considerate perioada clasic a
dreptului penal. nchisoarea pedeapsa prin excelent a societtilor civilizate
9
, va constitui prin
diferitele ei modalitti de executare, institutia n jurul creia se centreaz ntreg sistemul punitiv
penal n acea epoc.
Toate codurile penale compuse n sec. XIX si chiar la nceputul sec. XX recurg masiv la
privatiune de libertate, chiar si pentru mici delicte
10
.
O adevrat febr experimental n materie de organizare penitenciar caracterizeaz
sfrsitul sec. XVIII si nceputul sec. XIX.
11
Sfrsitul sec. XIX marcheaz o violent reactie contestatar mpotriva ideilor scolii
clasice de drept, care fundamentase rspunderea penal pe conceptia liberului arbitru ca model
comportamental uman.
12
Dup un secol de experimente penitenciare se constat esecul sistemului penitenciar.
13
ncepnd cu sfrsitul sec. XIX, pedeapsa privativ de libertate este privit ca purttoarea
tuturor nereusitelor, mai ales ale pedepselor scurte
14
.+
Consecintele unui atare sistem s-au vzut si se vd pretutindeni: dovad fiind cresterea n
proportii alarmante a numrului si gravittii infractiunilor
15
pedeapsa privativ de libertate lovind
tot mai multe persoane s-a ajuns ca nchisoarea s nu mai repugne oamenilor, manifestndu-se o
tendint vizibil de slbire a constiintei morale a societtii
16
.
Este momentul aparitiei criminologiei pozitiviste ai cror reprezentanti au fost italienii
(Cesare Lombroso, Enrico Ferri si Raffaele Garofalo), precum si belgianul Lambert Adolphe
Jaeques Quetelet, francezul Andre-Michel Guerry si englezul Henry Mayhew.
17
7
ueruep x., Haymon A. B. Ocnonnte xonnennnn conpemennoro yrononnoro npana. Mocxna: nsarentcrno
Rpncr. 1998, c. 73.
8
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 569.
9
Rossi P. Traite de droit penal. Vol. III. 1829. p. 169 apud Foucault. Surveiller et punir. Naissance de la prison.
Paris: edition Gallimard. 1975, p. 334.
10
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. p. 569.
11
Pascu V. Msurile de sigurant. Sanctiuni penale. Op. cit., p. 16.
12
Pascu V. Proligomene n studiul dreptului penal. Bucuresti: editura LUMINA LEX . 2000, p. 32.
13
14
15
n Franta statisticile evidentiaz o triplare a numrului de infractiuni n perioada 1815-1880 (perioada de triumf a
privatiunii de libertate), n timp ce populatia a crescut cu numai o zecime.
16
Diaconu Gh. Pedeapsa n dreptul penal. Bucuresti: editura LUMINA LEX . 2001, p. 142.
17
Ionit Gh.-I., Sandu I.E., Sandu F. Criminologie. Bucuresti: editura SYLVI. 2001, p. 38.
11
Perioada de timp care cuprinde aproape un secol, care s-a interpus ntre Beccaria si
Lombroso a marcat o asemenea schimbare a gndirii, nct fr team de a gresi o putem
compara cu o revolutie intelectual.
18
Esecul scolii clasice a dreptului penal n a propune solutii pentru limitarea fenomenului
criminal a favorizat dezvoltarea gndirii pozitiviste
19
. n aceste conditii reprezentantii
pozitivismului vor ataca si bazele sistemului punitiv, clamnd aruncarea n cosul istoriei a
pedepselor, jalnice caricaturi, cum le numeste Enrico Ferri, si nlocuirea lor cu substitutive
penale, msuri fr coloratur moral, nelegate de ideea de vinovtie a fptuitorului
20
.
Aceste idei vor face brese n conceptele clasice privitor la pedeapsa nchisorii si vor reusi
s impun noi tipuri de sanctionare.
Primele trei decenii din sec. XX se remarc printr-o emulatie legislativ, majoritatea
statelor europene adoptnd coduri penale moderne ori revizuindu-le pe cele aflate n vigoare. Se
caut febril substitute ale regimului penitenciar
21
.
Aceste lovituri vor face s apar o a treia faz n care, fr ca privatiunea de libertate s
dispar, sunt create dou tehnici noi de tratare: probatiunea n lumea anglo-saxon (suspendarea
pronuntrii pedepsei) si suspendarea franco-belgian a executrii pedepsei
22
.
n Europa continental legislatorul belgian a fost primul care a inventat suspendarea
conditionat a executrii pedepsei prin Legea Le Jeune din 31 mai 1888
23
. Legea Branger din
26 martie 1891 creeaz suspendarea conditionat a executrii pedepsei si n Franta, de unde
ulterior ea este rapid preluat de ctre legislatiile majorittii statelor lumii, aplicndu-se anume ca
o alternativ a ncarcerrii. n cantonul din Geneva, institutia suspendrii a fost adoptat prin
Legea din 29 octombrie 1892, n Portugalia prin Legea din 6 iulie 1893, n Italia prin Legea
denumit si Rochetti din 26 iulie 1904, n Spania prin Legea din 19 martie 1908, n Ungaria prin
Legea XXXVI din 1908 denumit si Novela Penal, iar n Austria prin Legea din 23 iulie
1920
24
.
Institutia dat, n opinia mai multor savanti, si are originea ns n sistemul anglo-saxon
(Probation system)
25
. Ea apare din sec. XIII n Anglia prin recognizance sau binding over care
18
Amza Tudor. Criminologie teoretic. Teorii reprezentative si politic criminologic. Bucuresti: Editura LUMINA
LEX. 2000, p. 115.
19
Iacobit Ioan Al. Criminologie. Iasi: editura JUNIMEA. 2002, p. 50.
20
21
Pasca V. Proligomene n studiul dreptului penal. Op. cit., p. 32.
22
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 569
23
Ibidem, p.589.
24
Codul Penal Carol al II-lea adnotat de Rtescu C., Ionescu-Dolj I., Perieteanu I.-Gr., Dongoroz V., Azvorian
H., Pop Tr., Papadopolu M., Pavelescu N. Vol. I. Bucuresti: editura Librriei Socec&Co S. A. 1937, p. 161-163.
25
Blan A., Stnisor E., Marinela M. Penologie. Bucuresti: editura OSCAR PRINT. 2003, p. 36.
12
tindea s evite sentinta de condamnare nlocuind-o printr-un contract ntre judector si
delincvent
26
: ultimul era lsat fr supraveghere si se angaja doar s respecte ordinea (to keep the
peace) si s se supun anumitor conditii impuse de judector
27
.
n SUA probatiunea are ca origine actiunea unui cizmar filantrop din Boston, John
Augustus, care ncepnd cu 1841 si-a asumat obiceiul de a fi garantul bunei conduite a anumitor
delincventi, mai ales vagabonzi si betivi
28
. El a solicitat unei instante judectoresti s-i
ncredinteze un infractor, care urma s fie condamnat, pentru a-i supraveghea conduita acestuia.
Ca atare, judectorul a suspendat pronuntarea sentintei si i-a impus lui Augustus s se prezinte
din nou n instant dup o perioad de timp, mpreun cu infractorul si s-i comunice informatii
referitoare la conduita delincventului, care, dac si revizuia comportamentul n acel interval de
timp, judectorul nu-i mai pronunta condamnarea sa, iar n caz contrar, dispunea condamnarea
acestuia
29
. n decursul urmtorilor ani, pn la moartea sa n 1859, Augustus a salvat n Curtea
din Boston n jur de 1800 de persoane
30
.La nceput functionnd empiric, sistemul anglo-saxon al
probatiunii a fost intitutionalizat prin lege, nti n SUA (Massachusetts Probation Act, 1878) si
mai apoi n Anglia (First Offenders Act, 1887)
31
.
Astfel, la sfrsitul sec. XIX, n legislatiile penale ale mai multor state europene si nord-
americane apar primele msuri de substitutie a detentiunii, iar n teoria dreptului penal se naste
conceptul de alternativ a detentiunii.
ncepnd cu mijlocul sec. XX se dezvolt alternativele privatiunii de libertate. Aceasta
este faza a patra
32
.
Sub influenta noilor curente criminologice si juridico-penale, n special teoria aprrii
sociale (F.Gramatica, Marc Ancel) aceast realitate juridic si social a impus o reconsiderare a
cadrului de sanctiuni penale ca si identificarea unor ci noi mai flexibile de adaptare a pedepselor
la situatia personal a infractorilor. Alturi de unele institutii de individualizare judiciar a
executrii pedepsei, care stau la ndemna judectorului, cum sunt: suspendarea conditionat a
executrii pedepsei (simpl sau sub supraveghere), suspendarea pronuntrii condamnrii,
dispensa de pedeaps, executarea pedepsei la locul de munc etc., au fost reglementate si
26
Institutul binding over exist n Anglia pn n prezent.
27
Merle R. Le fonctionnement du sursis avec mise a lepreuve. // Travaux des IX-es Journees de defence sociale.
Rapport de synthese. Toulouse: edition Dalloz. 1961, p.113.
28
29
Morar Ioana-Cristina. Suspendarea conditionat a executrii pedepsei. Sans sau capcan. Bucuresti: editura
LUMINA LEX . 2002, p. 8.
30
Petersilia Joan. Probation and Parple. // The handbook of crime and Punishement. Edited by Michael Tonry. New
York: Oxford University Press. 1998, p. 566.
31
Blan A., Stnisor E., Marinela M. Penologie. Op. cit., p. 36.
32
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. , p. 570.
13
anumite substitutive ale pedepsei denumite uneori si alternative la pedeapsa nchisorii
(Franta, Trile de jos, Canada, SUA etc.) adevrate mecanisme de natur s conduc la
perfectionarea procesului de individualizare
33
.
n sfrsit faza a cincea si face aparitia ncepnd cu 1980-1990, venind din SUA prin
pedepsele intermediare ntre privatiunea de libertate si probatiune (intermediate punishments)
34
,
reiesind din ideea suprapopulrii penitenciarelor, merge vorba de a intensifica supravegherea
unei persoane n asa mod, nct punerea sa sub supraveghere s fie trit de ctre ea ca o
pedeaps privativ de libertate. Cauza acestui fapt aservit suprancrcarea enorm a tuturor
serviciilor de corectare. n scopul solutionrii acestei probleme se creau numeroase programe,
ns printre care pot fi evidentiate trei directii: supravegherea intensiv, arestul la domiciliu cu
utilizarea mijloacelor electronice de urmrire si semidetentiunea
35
.
Aceasta a dus la aparitia unei noi penologii ntre supraveghere si pedeaps, ale crei
instrumente de baz sunt probatiunea cu supraveghere intensiv, aresturile la domiciliu, serviciul
n folosul comunittii, detentia pe timp de noapte sau de zi, interventiile-soc, constnd n
perioade foarte scurte de ncarcerare, etc.
Deci, nu trezeste ndoieli faptul c una dintre tendintele de baz ale dezvoltrii stiintelor
juridico-penale si procesual-penale si a legislatiilor respective ale perioadei contemporane a
devenit cutarea unor modalitti optimale de solutionare a conflictelor ce apar n legtur cu
svrsirea infractiunilor de o gravitate redus
36
.
ncepnd cu a doua jumtate a sec. XX, tendinta dat a devenit att de global pe scar
mondial si european, nct chiar si-a gsit reflectare n documentele internationale.
n cadrul Organizatiei Natiunilor Unite nc n a. 1980 Congresul al VI al ONU cu privire
la prevenirea criminalittii si comportamentul cu delincventii a adoptat Rezolutia nr. 8, n care
recomanda trilor membre ale ONU s lrgeasc aplicarea sanctiunilor alternative detentiunii si
s intensifice cutarea noilor tipuri de pedepse de substitutie.
Consiliul Europei si ONU au nceput s elaboreze si s adopte documente ndreptate spre
implementarea acestei practici n ntreaga lume. Astfel, n 1981 Asamblea Parlamentar a
Consiliului Europei a recomandat statelor "de-a nlocui... pedepsele n forma detentiunii pe
termene scurte cu alte msuri, care ar fi mai efective si n-ar contrazice principiilor pedepsei".
37
n
33
Diaconu Gh. Op. cit., p. 145.
34
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. , p. 570.
35
Kpnmnnonornx. Ho peaxnne xose]a u. Benn. Hep. c anrn. CH.: nsarentcrno Hnrep. 2003, c. 592.
36
Iononxo H.B. Antrepnarnnt yrononnomy npecneonannm n conpemennom yrononnom npane. C.-H. 2002, c.
14.
37
United Nations Secretariat: " Alternatives to Imprisonment". International Review of Criminal Policy, No. 36,
1980, p.9
14
1986 Comitetul ministrilor Consiliului Europei a adoptat Rezolutia Unele msuri alternative
detentiunii penitenciare
38
. n aceast Rezolutie Comitetul a recomandat statelor membre de-a
elabora diferite pedepse alternative si de-a cerceta posibilitatea introducerii lor n legislatiile
penale nationale.
La al saptelea Congres al ONU consacrat prevenirii criminalittii si comportamentului cu
delincventii, care a avut loc la Milan n 1985, statele membre au adoptat Rezolutia nr.16, care
accentua problema diminurii numrului detinutilor, acordrii priorittii msurilor alternative de
pedepsire ti reintegrrii sociale ale delincventilor.
Actul international de baz, care reglementa executarea pedepselor alternative detentiunii
au devenit asa numitele Reguli de la Tokio, adoptate de Asamblea General a ONU n decembrie
1990. Ele descriu cerintele minimale necesare pentru asigurarea aplicrii alternativelor
detentiunii n limitele legii si fr nclcarea drepturilor persoanelor condamnate la astfel de
msuri. Scopul de baz al acestor reguli constituie asigurarea unei participri mai largi a
comunittii n realizarea justitiei penale, mai ales, n sfera comportamentului cu delincventii
39
.
Importanta acestui act international const n faptul c n el n baza studierii evolutiei
legislatiilor nationale si practicii penitenciare sunt declarate principiile de baz ale utilizrii
msurilor neprivative de libertate, sunt fixate scopurile si sfera aplicrii pedepselor alternative,
evidentiate etapele procedurii penale si enumerate sanctiunile, care pot fi pronuntate n sentinta
judiciar, precum si ordinea realizrii lor, n acelasi rnd supravegherea si comportamentul cu
delincventii.
Un loc important n acest document l ocup problemele asigurrii cu cadre a organelor si
institutiilor, care execut pedepsele alternative. Se evidentiaz aparte participarea organizatiilor
obstesti voluntarilor, care sunt privite ca aport n aprarea intereselor societtii.
Un rol important se acord cercetrilor n domeniul comportamentului cu delincventii.
Se sustine necesitatea planificrii programelor speciale privind perfectionarea institutelor
juridico-penale indicate si aprecierea eficacittii lor.
n rezolutia sa Asambleea General a ONU n rezolutia sa a chemat trile membre s
dezvolte cooperarea stiintific ntre tri n domeniul aplicrii regimului penitenciar, ... s
activizeze investigatiile, pregtirea cadrelor, ajutorul tehnic si schimbul de informatie, ... s
continue aplicarea metodelor comparative de cercetare si s acordeze dispozitiile legislative n
scopul lrgirii diapazonului posibilelor msuri penitenciare si asistenta aplicrii lor....
38
Rezolutia CE ( 76), martie 1986.
39
Vrononno-ncnonnnrentnoe npano Poccnn. Vuenoe nocone no peaxnne Hepmnnona O. I. Mocxna:
nsarentcrno Rpn. Hnr. 2001, c. 384.
15
Pentru statele europene un analog al acestor reguli a devenit Recomandatia nr. R (92)
16 a Comitetului Ministrilor statelor membre relativ la Regulile Europene cu privire la msurile
si sanctiunile aplicate n comunitate
40
. Aceast Recomandatie a fost adoptat de ctre Consiliul
Europei n 1992 si contine 90 de reguli, care completeaz Regulile penitenciare europene.
Recomandatia roag insistent statele membre s stabileasc un balans ntre aprarea societtii si
interesele victimei, resocializarea infractorului si respectarea standardelor internationale.
Activitatea ONU si a Consiliului Europei, care recomand si propag aplicarea larg ale
alternativelor detentiunii, a ajutat la diminuarea treptat a cotei detinutilor n multe tri ale lumii.
Astfel, de exemplu, n Belgia spre mijlocul anilor 90 doar 26% dintre sentinte prevd
nchisoarea, iar n Finlanda 90% de sentinte contineau una sau alta sanctiune alternativ. n
acelasi timp n Portugalia detentiunea penitenciar era pronuntat n 45% de cazuri, ceea ce
vorbeste despre faptul, c procesul dat nu decurge omogen.
Astfel, recurgerea la sanctiunile substitutive este unul din punctele forte ale politicii
penale n cele mai multe din trile europene ca si n cele din America de Nord. Promovarea
sanctiunilor substitutive coincide, totodat, cu vointa larg exprimat de a asocia societatea civil
la executarea sanctiunilor penale
41
.
2. Notiunea alternativelor detentiunii.
Criza conceptiei traditionale a pedepsei concomitent a dat nastere n stiint si ca urmare
n dreptul pozitiv unor noi idei legate de reactia societtii si statului la infractiuni, n general, la
acele de o gravitate redus
42
.
Stiinta penal modern nu putea s rmn indiferent la aceast situatie, aprnd
necesitatea de a rspunde unui fenomen att de complex cum este infractiunea, nu numai cu un
singur mijloc represiv, nchisoarea, ci cu noi si variate forme care s completeze pedeapsa
privativ de libertate sau s i se substituie acesteia
43
.
Problema substitutivelor la pedeapsa nchisorii a devenit o chestiune deosebit de
important n politicile penale europene ncepnd cu a doua jumtate a sec. XX
44
. J. Pradel chiar
sustine c anul 1975 marcheaz nceputul pasiunii pentru aceste pedepse noi.
45
40
Recomandatia nr. R (92) 16 a fost acceptat de Comitetul Ministrilor la 19 octombrie 1992 la sedinta 482 a
Loctiitorilor Ministrilor.
41
42
Iononxo H.B. Op. cit., p. 13.
43
44
Ibidem, p. 145.
45
16
Aici trebuie s concretizm c stiinta contemporan, att n Europa ct si n Republica
Moldova, nu a elaborat nc o notiune unic care ar cuprinde fenomenele studiate si care ar fi
putut fi cercetat n calitate de institut juridic cu un continut determinat si clar oricrui specialist.
Altfel spus, dac nu exist notiunea, nu exist nici institutul, ca urmare aplicarea practic si chiar
acceptarea legislativ a unor mecanisme ale justitiei penale este n afara unei organizri
institutionale
46
.
Aceasta, binenteles, nu nseamn c la nivel de sisteme juridice nationale nu s-a petrecut
o oarecare institutionalizare. De exemplu, liberarea de pedeapsa penal existent n Republica
Moldova reprezint un institut bine conturat, desi nu e lipsit de anumite neajunsuri. ns acest
institut este ntr-o oarecare msur mai larg, cci prevede liberarea nu numai de pedeapsa
nchisorii, dar si de alte pedepse, iar din alt punct de vedere este mai ngust deoarece nu include
alternativele detentiunii care au statut de pedepse (ca de exemplu munca neremunerat n folosul
comunittii).
Problemele teoretice ale aplicrii alternativelor detentiunii au exceptional o multitudine
de aspecte. Este imposibil de a le prezenta n ntregime, iar rezultatele cunoasterii lor depline
imposibil de utilizat practic, dac nu se vor cerceta si studia aspectele juridico-penale,
criminologice, sociologice, statistice, psihologice, pedagogice, teoretico-metodologice si, n
sfrsit, logico-formale.
Unele aspecte mentionate deja ntr-o msur sau alta au fost cercetate. Totusi trebuie s
mentionm, c cea mai mare atentie necesit aspectele penal si executional-penal al aplicrii
alternativelor. Faptul dat este lesne de nteles, cci fr aceasta, practica lrgirii aplicrii
alternativelor detentiunii n lumina politicii penale si executional-penale autohtone si a actelor
juridice internationale pare a fi problematic.
Cu toate acestea, evidentiind importanta practic primordial anume a aspectelor penale
si executional-penale, nu diminum nici valoarea celorlalte. n acest context este inevitabil
adresarea la aspectele teoretico-metodologice si logico-formale ale problemei. Considerm c
aceasta va favoriza abordarea si ntelegerea unic a cercetrilor n domeniu.
Definirea teoretic si concretizarea notiunii alternativa detentiunii vor favoriza
realizrii tuturor posibilittilor de solutionare a sarcinilor practice. Determinarea acestei notiuni
va clarifica si va facilita activittii de realizare ct mai deplin a principiilor non-ambiguittii si
obiectivittii n limbajul juridic, ceea ce minimum va simplifica aplicarea legii, iar n general, si
46
17
aceasta este cel mai important, va diminua cantitatea greselilor n aplicarea legii si obiectiv, sau
cel putin, maximal va apropia continutul sentintei judiciare de adevr.
Fiecare notiune este strns legat de cuvinte, adic nu exist notiuni, care nu s-ar exprima
prin cuvinte
47
.
Unicele, dac nu termine, atunci mcar cuvinte care leag mecanismele nationale att de
diferite ale noii politici penale si permit de a petrece studierea lor corect, sunt substantivele
alternativ, substitut si adjectivul alternativ.
Cuvntul alternativa provine de la cuvntul latin alter unul din dou.
DEX-ul defineste notiunea de alternativ ca o posibilitate de a alege ntre dou solutii,
ntre dou situatii, etc. care se exclud
48
.
Expresia a substitui este lmurit ca a schimba ca necorespunztoare (punnd n loc
altceva sau pe altcineva): a nlocui
49
, a se situa n locul altuia, a se nlocui
50
.
Din cte vedem, notiunile date se apropie mult dup sens si, dac facem abstractie de la
gramatic, coincid total din punct de vedere juridic, cnd sunt utilizate ca substitute ale
detentiunii si alternative ale detentiunii.
Vom utiliza n cadrul lucrrii ambele termine, ns vom da preferint alternativei ca
fiind mai des utilizat n literatura de specialitate editat n diferite limbi, deci fiind mai
rspndit nu numai din punct de vedere national, dar si international.
n stiintele de orientare juridico-penale, tot mai des, n ultimul timp anumite institute si
fenomene se caracterizeaz ca alternativele altora
51
. S-a creat chiar ceva ce unii savanti cu o
anumit doz de ironie numesc politic penal alternativ
52
.
La o cercetare atent putem ns concluziona, c merge vorba despre alternative cu
totul diferite: fie ele chiar si se intersecteaz undeva, n general totusi nu coincid. Deci, n
literatura contemporan de specialitate putem evidentia:
- Alternativa urmririi penale;
- Alternativa pedepsei penale;
- Alternativa detentiunii.
47
Hornxa: yuennx nx mpnnuecxnx nyson. Ho pe. Cantnnxona B.H., Hasapenxo A.u., Kapanaena 3.u.
C.H.: nsarentcrno HEKCHKOH. 2001, c. 30.
48
Dictionar explicativ al limbii romne. Bucuresti. 1998, p. 30; Dictionar explicativ uzual al limbii romne.
Chisinu: editura LITERA. 1999, p. 22.
49
Dictionar explicativ uzual al limbii romne. Chisinu: editura LITERA. 1999, p. 537.
50
Dictionar explicativ al limbii romne. Bucuresti. 1998, p. 1035.
51
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 584; La mediation: une mode alternatif de resolution des conflits.
Zurich. 1992; Iononxo H.B. Op. cit.
52
18
Primul termen este utilizat privitor la anumite modalitti traditionale de eliberare de
rspundere penal
53
, dar mai des asa sunt numite noile tipuri de solutionare a conflictelor penale,
precum mediatia
54
.
Al doilea termen se utilizeaz pentru determinarea alternativelor anumitor pedepse
penale.
55
Evident, acest termen este mai larg dect termenul alternativa detentiunii cci vizeaz
modalittile de substituire a tuturor tipurilor de pedeaps, ci nu numai a pedepsei nchisorii.
Deci, avem de a face cu niste notiuni subordonate caracterizate prin aceea c volumul
unei notiuni este parte component a altei notiuni ns nu o epuizeaz
56
.
De aici obtinem un tablou interesant: orisice alternativ a urmririi penale este si o
alternativ a pedepsei si foarte eventual alternativ a detentiunii, dar alternativele pedepsei si
detentiunii nu pot fi la rndul su recunoscute ca alternative ale urmririi penale
57
. Anume prin
inexistenta coincidentei inverse putem delimita aceste mecanisme juridice.
Situatia devine mai clar dac analizm urmtoarele idei ale savantului rus
L.V.Golovco
58
. nainte de a pronunta pedeapsa este necesar de a supune persoana urmririi
penale, iar nainte de a pronunta pedeapsa nchisorii, este la fel de necesar de a stabili c
persoana este vinovat de comiterea infractiunii si merit pedeaps. S-ar putea s ne imaginm
trei etape. La prima dintre ele putem vorbi doar despre alternative ale urmririi penale, cci
aceste msuri se aplic nc atunci cnd juridic nu s-a stabilit c persoana merit pedeapsa, fiind
vinovat de comiterea infractiunii. Dat fiind faptul c pedeapsa nc nu se discut respectiv nu se
discut nici alternativele ei, corespunztor nici alternativele detentiunii. Alternativele pedepsei
apar la a doua etap. Cercetarea penal este petrecut si finalizat pe cale obisnuit fr
recurgerea la alternative, persoana este recunoscut vinovat de svrsirea infractiunii, ns
judectoria n conditiile existentei anumitor circumstante juridice nu aplic o msur real de
pedeaps si nici nu ncearc s o determine considernd c este mai binevenit de a aplica o careva
alternativ a pedepsei penale. n ceea ce priveste alternativele detentiunii, atunci ele apar la etapa
a treia. Aici, deja este nu numai c este precis finalizat cercetarea final si persoana este
recunoscut vinovat, dar si aplicarea si executarea real a pedepsei este recunoscut de ctre
53
Iononxo H.B. Op. cit., p. 8, 231.
54
La mediation: une mode alternatif de resolution des conflits. Zurich, 1992; De Naw A. Les modes alterntifs de
reglement de conflits en droit belge. // Revue de droit penal et de criminologie. 1997, nr. 4, p. 362.
55
Hcmannon F.H. Hponema npnmenennx antrepnarnn yrononnomy naxasannm sa npecrynnennx n c]epe
+xonomnxn n Pecnynnxe Vsexncran// Xypnan poccncxoro npana, 2001, N4, c. 123.
56
Hornxa: yuennx nx mpnnuecxnx nyson. Ho pe. Cantnnxona B.H., Hasapenxo A.u., Kapanaena 3.u.
C.H.: nsarentcrno HEKCHKOH, 2001, c. 37.
57
58
Ibidem, p. 19-20.
19
judecat ad-hoc necesar si binevenit. Dar reiesind din situatia concret aplicarea alternativelor
detentiunii pare a fi mai preferabil dect pedeapsa nchisorii.
Despre alternativ n contextul dat putem vorbi doar atunci, cnd aplicarea acelui institut
la care se refer alternativa este legal si posibil din punct de vedere juridic. Astfel sentinta de
achitare nu poate fi considerat alternativa pedepsei. Invers, dac pedeapsa n cazul concret este
legal, atunci aplicarea institutului ce o nlocuieste va deveni alternativa pedepsei.
Deci, msurile alternative ale politicii penale reprezint substitutivele legale ale
elementelor traditionale de baz ale reactiei statului la infractiune, aplicabile legal n cazurile
corespunztoare de refuz de a utiliza alternativele sau n lipsa lor n sistemul juridic
59
.
Astfel, alternativa detentiunii reprezint un institut penal nou evoluat n sec. XX destinat
s substituie pedeapsa nchisorii element traditional al reactiei statului la infractiune.
Ca urmare, aplicarea practic a diferitor alternative conform unei reguli generale este
dreptul organelor competente de stat, pe care ele l realizeaz la latitudinea sa reiesind din
circumstantele cazului. Legislatorul doar descrie conditiile si temeiurile aplicrii msurilor
alternative, dar nu le impune organelor de aplicare a dreptului n calitate de obligatorii. Cel
putin, aceasta este varianta clasic a alternativelor urmririi penale, pedepsei si, binenteles,
detentiunii.
Clarificnd notiunea de alternativ privitor la un sir de fenomene juridico-penale,
accentum, c n lucrarea dat se va pune accentul exclusiv pe alternativele detentiunii. Tindem
s evidentiem nc o dat, c orisice msur de substituire poate fi considerat o alternativ a
detentiuni doar dac persoana a fost recunoscut vinovat de ctre judecat, meritnd s i se
aplice o pedeaps sever, inclusiv si pedeapsa nchisorii.
Aceast afirmatie ne va permite s delimitm alternativele detentiunii de asa institute si
mecanisme juridico-penale, precum liberarea de rspunderea penal, unele modalitti de liberare
de pedeaps, ca de exemplu: prescriptia executrii sentintei judiciare, amnistia, gratierea,
mpcarea.
Ct nu ar prea de straniu, ns considerm c este necesar de-a precauta problema
delimitrii alternativelor detentiunii de nsesi detentiunea. Nu putem ignora faptul, c nsesi
pedeapsa nchisorii este extrem de diferentiat si n interiorul exist astfel de modalitti, care n
esenta sa nu sunt legate de izolarea condamnatului de societate
60
. Merge vorba despre sistemul
59
Ibidem, p. 21.
60
Komapnnxn C.H.Hpnmenenne naxasann ne cnxsanntx c nnmennem cnoot: nponema n]]epennnannn.//
Hponema npnmenennx naxasann ne cnxsanntx c nnmennem cnoot. Copnnx nayuntx rpyon. Mocxna.
1988, c. 14.
20
arestului la sfrsit de sptmn
61
sau week-ends penal
62
existent n Belgia si Portugalia;
semidetentiunea italian, care l oblig pe condamnat s se afle cel putin 10 ore pe zi n
penitenciar si s se supun unui sir de restrictii
63
, semilibertatea francez cu un continut analogic.
Deci avem de-a face cu un sir de pedepse care mbin penitenciarul cu libertatea. n acest context
ne punem ntrebarea sunt oare aceste pedepse n esenta sa niste modalitti de executare a
detentiuni sau sunt diferite de ea, constituind o alternativ a ei?
Cu prere de ru, suntem nevoiti s constatm, c ntr-un sector att de important al
stiintei dreptului penal, precum teoria pedepsei, o terminologie unanim acceptat este elaborat
insuficient, ceea ce complic mult discutarea acestor probleme
64
. Diferiti savanti, analiznd
categoria evidentiat de pedepse, utilizeaz notiuni diverse, ba, mai mult dect att legislatiile
penale ale diferitor tri, utiliznd aceleasi notiuni, le atribuie un continut diferit. Savantul romn
Diaconu Gh. atribuie, de exemplu, semidetentiunea italian
65
la substitutivele derivate din
pedepsele complementare si o numeste sanctiune cu libertate controlat
66
, savantul rus
Malinovski A. A. clasific astfel de pedepse la grupa reduceri de libertate
67
, francezul Pradel J.
prefer s le plaseze n grupa pedepse vecine cu privatiunea de libertate, subgrupul pedepse
legate de o institutie penitenciar
68
. Referitor la legislatiile penale de peste hotare putem aduce
urmtorul exemplu: legislatia rus prin reducere de libertate ntelege ntretinerea condamnatului
ntr-un centru de corectie cu scopul de a-l atrage la munc si a-l supune unei supravegheri stricte
pe toat durata executrii pedepsei
69
, iar legislatia penal a Lituaniei obligatia de a nu prsi
localitatea si de-a executa alte interdictii impuse de ctre judecat
70
.
Dat fiind asa o diversitate de preri si conceptii, considerm ca cea mai efectiv
posibilitate de-a clarifica ntrebrile sus puse este de-a porni de la careva constante n lumea
stiintific avem n vedere notiunea privatiunii de libertate si trsturile ei de baz, continutul
crora este determinat aproximativ la fel de ctre majoritatea savantilor penalisti. Un suport
61
Bouloc B. Pnologie. xcution des sanctions adultes et mineurs. Paris: edition DALLOZ. 1998, p. 230.
62
63
Ibidem, p. 585-586.
64
Komapnnxn C.H. Op. cit., p. 13.
65
art. 55 al Legii nr. 689/1981 din 24 noiembrie 1981.
66
Diaconu Gh. Op. cit., p. 146-147.
67
Mannnoncxn A.A. Cpannnrentnoe npanoneenne n c]epe yrononnoro npana. Mocxna: nsarentcrno
Mexynaponte ornomennx. 2002, c. 181-186.
68
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p.585-586.
69
Vrononnt Koexc Poccncxo ueepannn. Kommenrapn no pe. Pauenxo B.H., Mnxnnn A.C., Mocxna,
nsarentcrno Cnapx. 2000, c. 103-104; Vrononnoe npano. Omax uacrt. Vuennx nx nyson. Ho pe.
Kosauenxo H.., Hesnamona 3.A. Mocxna: nsarentcrno HOPMA. 2001, c. 357-362.
70
Vrononnt Koexc Hnroncxo Pecnynnxn. C.-H.: nsarentcrno Rpnnuecxn nenrp Hpecc. 2003, c. 163-
166.
21
esential n determinarea continutului notiunii alternativa detentiunii l vom obtine prin
aprecierea acelor neajunsuri ale detentiunii, pe care tindem s le evitm utiliznd substitutivele.
Considerm c este momentul de-a lmuri de ce tema investigatiei sun Alternativele
detentiunii n dreptul penal contemporan, desi n cadrul lucrrii au fost deja citati multi savanti,
care utilizeaz termenul alternativele privaiunii de libertate. mprtsim prerea savantului
rus Foinitki I.I., care consider c libertatea uman se mparte n libertatea interioar sau
spiritual si n libertatea activittii exterioare... Astfel, influentei nemijlocite din partea statului
prin intermediul pedepsei este accesibil doar libertatea exterioar. Ea cuprinde libertatea
deplasrii, muncii, cuvntului, raporturilor si, n general, a ntregii activitti musculare a omului
n manifestrile ei exterioare pozitive si negative, n provocarea a careva schimbri n lumea
exterioar sau n abtinerea de la ele...Sub influenta ideii securittii pedepsele privative de
libertate erau n general ndreptate mpotriva liberttii deplasrii: vinovatii erau nchisi, exilati,
deportati
71
.
Astfel nc la sf. sec. XIX
72
acest savant considera ca pedepse privative de libertate att
detentiunea, ct si deportarea si exilul.
Mai multi savanti contemporani mprtsesc aceast prere, ns ntr-o nou viziune.
Autorii manualului Droit pnal gnral Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. deosebesc n
categoria pedepselor ce ating libertatea de deplasare (libert daller et venir) dou grupuri:
grupul pedepselor privative de libertate, care includ analogii ale nchisorii din R. Moldova si
grupul pedepselor ce restrng libertatea, la care se refer interdictia de a prsi teritoriul si
interdictia de ase afla pe un anumit teritoriu
73
.
Din cele expuse mai sus sesizm c n diferite epoci, n diferite tri si diferiti savanti au
determinat diferit continutul privatiunii de libertate. Cert este c n grupul pedepselor privative de
libertate ntotdeauna era inclus o modalitate de sanctionare ce const n plasarea celui pedepsit
ntr-o institutie de stat artificial construit...
74
.
n prezent astfel de institutii sunt numite penitenciare si anume deten(ia condamnatilor n
ele a trezit att de multe controverse n stiintele dreptului penal si executional-penal.
n R. Moldova si n R. Romnia principala pedeaps, ce nimereste n categoria dat
poart denumirea de nchisoare
75
.
71
uonnnxn H.. Vuenne o naxasannn. Mocxna: nsarentcrno opocner. 2000, c. 177-178.
72
Foinitki I. I. a activat anume n acea perioad.
73
Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Droit pnal gnral. Paris: edtion DALLOZ. 2000, p. 448-453.
74
Foinitki I. I. Op. cit., p. 178.
75
art. 70 C. P. al R. M.
22
Savantii romni definesc pedeapsa nchisorii ca msur de constrngere , ce const n
izolarea de societate a celui condamnat prin ncarcerarea cestuia sub regimul prevzut de Legea
nr. 23/1969 privind executarea pedepselor
76
.
n Republica Moldova legislatorul defineste nchisoarea n art. 70 C. P. al R. M.:
nchisoarea consta in privarea de libertate a persoanei vinovate de svrsirea unei infractiuni
prin izolarea impusa a acesteia de mediul normal de viata si plasarea ei, in baza hotrrii
instantei de judecata, pe un anumit termen, intr-un penitenciar.
n opinia francezilor Stefani G., Levasseur G. si Bouloc B. privatiunea de libertate const
n detentiunea individului ncarcerat fr posibilitatea de a-si organiza viata separat de ai si, de
mediul su profesional, etc.
77
.
Deci printre trsturile principale ale pedepsei date sunt:
1. Izolarea de societate a condamnatului. Pe durata executrii pedepsei
condamnatul nu poate ntretine liber relatii cu ai si, cu mediul su
profesional etc.
2. Plasarea condamnatului ntr-o institutie penitenciar. Detinutul este obligat s
se afle ntr-un loc bine stabilit pe durata executrii pedepsei. Acest loc difer
de domiciliul su permanent sau provizoriu.
3. Condamnatului i este impus un anumit regim, care l mpiedic s-si
organizeze viata dup bunul su plac.
La o cercetare atent vom observa c aceste trsturi sunt proprii si altor pedepse
existente att n Republica Moldova ct si peste hotarele ei: arestul (art. 68 C. P. al R. M.),
trimiterea ntr-o unitate militar (art. 69 C. P. al R. M.), chiar si reducerea de libertate n varianta
rus
78
(art. 53 C. P. al Federatiei Ruse), pe care uni savanti o consider analogie a detentiunii n
colonii-asezri
79
. Din aceste considerente toate pedepsele si msurile juridico-penale, care posed
aceste trsturi nu vor putea fi considerate alternative ale detentiunii si, respectiv, nu vor fi
cercetate n limitele lucrrii date.
Astfel, prin alternative ale detentiunii vom ntelege pedepsele si msurile juridico-penale
aplicate de ctre judectorie persoanelor vinovate de comiterea infractiunilor, pentru care se
prevd pedepse privative de libertate, menite s evite izolarea persoanelor de societate ntr-o
institutie penitenciar si efectele negative legate de aceasta, pstrnd totodat efectele coercitiv si
76
Boroi A. Drept penal. Partea general. Bucuresti: editura ALL BECK. 2002, p. 150.
77
Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 448.
78
Conform legislatiei penale ruse condamnatul pe toat durata executrii pedepsei este obligat s se afle ntr-o
institutie specializat fr izolare de societate.
79
unnnmonon O. Toxncxne npannna n poccncxax npaxrnxa npnmenennx naxasann ne cnxsanntx c
nnmennem cnoot. // Poccncxax mcrnnnx. N2 / 2003. c. 48.
23
educativ. n acest sens nu suntem de acord cu opinia exprimat de O. Pop, precum c institutiile
de drept care izoleaz delincventii de lumea nconjurtoare, chiar si dac aceast izolare ar fi
doar de o zi, nu pot fi interpretate drept alternative n sensul strict al cuvntului
80
.
Examinnd legislatiile diferitor tri Jean Pradel enumer printre trsturile lor de baz si
urmtoarele:
ele deseori au un caracter contractual, necesitnd acordul delincventului;
ele au n general ca scop asigurarea asistentei delincventului si permiterea
controlului comportamentului su;
ele mai nti erau aplicate minorilor, nainte ca s fie prevzute si pentru maturi
(n unele tri pedepsele de tipul probatiunii exist doar pentru minori)
81
.
Momentul, n care am stabilit continutul si trsturile alternativelor detentiunii, impune si
o sistematizare a acestora.
Dat fiind aparitia recent a interesului fat de substitutivele detentiunii putini autori s-au
preocupat serios de clasificarea lor, savantii penalisti fiind interesati mai mult de sistematizarea
tuturor pedepselor n general. Totusi tinem s acceptm ca cea mai corect si mai reusit
sistematizarea efectuat de savantul francez J. Pradel. El a divizat alternativele detentiuni n dou
grupuri mari, pe care la rndul su le-a mprtit n subgrupuri . Vom accepta ca baz ideile sale:
A) Pedepsele vecine cu privatiunea de libertate:
1. Pedepsele legate de o institutie penitenciar. Aici autorul plaseaz acele pedepse si
msuri, care acord condamnatului posibilitatea de a munci, de a ntretine legturi normale cu
familia, petrecnd doar un anumit timp n penitenciar. Merge vorba despre asa pedepse ca
smidetentiunea italian, semilibertatea francez si arestul la sfrsitul sptmnii.
2. Pedepse nelegate de o institutie penitenciar. Avem n vedere acele msuri de
constrngere, care poart elementele privatiunii de libertate. n categoria dat nimeresc arestul la
domiciliu, supravegherea electronic, exilul, deportarea etc.
B) Pedepse diferite de privatiunea de libertate.
1. Suspendarea detentiunii. n acest grup intr att pedepsele care prevd suspendarea
aplicrii detentiunii, ca de exemplu probatiunea pronuntat n trile anglo-saxone cu titlu de
pedeaps, precum si alte msuri cu caracter juridico-penal ca de exemplu condamnarea
conditionat, liberarea conditionat de pedeaps penal, etc.
2. Munca neremunerat n interesul comunittii.
3. Pedepsele pecuniare. Includem aici n primul rnd amenda si confiscarea averii.
80
Pop O. Executarea pedepsei privative de libertate. Chisinu. 2004, p. 77.
81
24
4. Interdictii si obligatii diverse.
a) Interdictii. Vom evidentia dou subgrupuri de interdictii:
interdictii legate de o activitate profesional sau quaziprofesional. Aici se includ:
privarea de dreptul de a exercita o profesie, de a conduce autovehicolul, etc.
Interdictii nelegate de o activitate profesional sau quaziprofesional. Din acest
subgrup face parte, de exemplu, interdictia de a tulbura ordinea public existent
n dreptul penal anglo-american.
Printre obligatii evidentiem repararea prejudiciului existent n unele tri ca pedeaps de
sine stttoare (de exemplu n Anglia ncepnd cu 1972).
5. Sanctiunile morale. n grupul dat nimereste mustrarea public, exclus recent din
legislatia penal a Republicii Moldova, scuza personal fat de victim existent n RF German.
Constatm c clasificarea dat cuprinde practic toate pedepsele neprivative de libertate
existente n legislatiile penale ale diferitor tri. Faptul dat se lmureste prin aceea c fiecare
dintre ele poate substitui detentiunea de diferit termen. Deci, putem diviza alternativele
detentiunii dup capacitatea sa de a substitui anumite termene de detentiune. Aceast problem
este rezolvat diferit n diferite tri, n dependent de traditiile sistemelor nationale de drept si
viziunile privind gradul de represiune al unor sau altor msuri, si de aceia vor fi cercetate mai
detaliat n urmtorul capitol.
3. Dezavantajele pedepsei nchisorii n fata alternativelor detentiunii penitenciare.
Majoritatea legislatiilor penale folosesc pentru combaterea fenomenului infractional un
singur mijloc: pedeapsa, iar pe aceasta au redus-o la cteva modalitti, din care una singur
nchisoarea - a fost ntrebuintat de legiuitor pn la abuz
82
. Pentru anumiti vinovati nchisoarea
este indispensabil: aceast necesitate este recunoscut de ctre toti cei ce se ocup de detinuti
83
.
mprtsim ideile savantului Mamedov A. A., care consider c scopul general si final al
pedepselor penale, inclusiv si ale celor privative de libertate trebuie considerat neutralizarea
tuturor consecintelor negative ale infractiunilor comise
84
. Rmne s adugm, c ele nu ar
trebui s creeze alte urmri negative pentru societate. ns la nceputul mileniului trei pedepsele
privative de libertate se prezint a fi neplcute, duntoare pentru societate din mai multe puncte
de vedere. n opinia noastr laturile negative ale acestei pedepse pot fi divizate n dou grupuri:
82
Pradel J. Droit penal general. Tom I. Cujas. 1987, p. 412.
83
Larguier J. Criminologie et science penitentiaire, Paris: edition DALLOZ. 2001, p. 154.
84
Mameon A. A. Cnpanennnocrt nasnauennx naxasannx. C.-H.: nsarentcrno Rpnnuecxn Henrp. 2003, c.
23.
25
1. Factorii negativi generali, care caracterizeaz detentiunea penitenciar din toate
trile si din toate timpurile. Acestea sunt trsturile legate de esenta acestei
pedepse si nu pot fi reparate altfel, dect prin aplicarea alternativelor nchisorii.
2. Factorii regionali, care sunt conditionati de dezvoltarea unei comunitti umane
precum: nivelul economic, care determin capacitatea statului de a asigura un
regim de detentie corespunztor; nivelul legislativ, care conditioneaz
consacrarea si realizarea drepturilor si obligatiilor tuturor participantilor la
executarea pedepselor penale; nivelul pregtirii profesionale al colaboratorilor
serviciilor penitenciare, etc. Acesti factori difer de la tar la tar: de exemplu n
Franta detentiunea penitenciar practic nu se caracterizeaz prin asemenea
aspecte negative, iar n Republica Moldova ele sunt extrem de pronuntate.
Specificul acestor factori const n faptul, c ei sunt reparabili n limitele
sistemului penitenciar, fr a recurge obligatoriu la o lrgire esential a aplicrii
alternativelor detentiunii, binenteles, n conditiile promovrii unei politici
penitenciare eficiente de ctre stat.
Cu toate acestea aplicarea substitutivelor nchisorii exclude nsesi
posibilitatea aparitiei multora dintre ele si simplific neutralizarea celorlalte, mai
ales n plan economic. De aceea, considerm, c n conditiile n care aceste
aspecte negative ale privatiunii de libertate exist n Republica Moldova, ele pot fi
cercetate n calitate de argumente n favoarea aplicrii alternativelor detentiunii
penitenciare.
Din primul grup evidentiem urmtoarele:
1. n fata detentiunii penitenciare este pus sarcina de a deprinde condamnatul n
perioada executrii pedepsei de a duce un mod de viat social-util, dar ca mijloc de
atingere al ei se alege izolarea de societate, adic de acel mediu, n care ei trebuie
s se nvete s triasc
85
. Rmne neclar cum poate fi deprins persoana s
locuiasc ntr-un mediu, de care ea a fost preliminar izolat. Nu se poate de separat
infractiunea de mediul social, care o genereaz, nici de a separa de el persoana,
care o comite
86
.
2. Din punctul de vedere al corectrii infractorului sarcina principal a nchisorii este
de a-l nvta s aib un comportament licit. Ar fi logic ca n legtur cu aceasta el
85
Vrononno-ncnonnnrentnoe npano Poccnn. Ho pe. Cennnepcrona B. H. Mocxna: nsarentcrno Rpncr. 2000,
c. 512.
86
Ancent Mapx. Honax connantnax samnra (rymanncrnuecxoe nnxenne n yrononno nonnrnxe). Mocxna. 1970,
c. 239.
26
s fie plasat ntr-un mediu de persoane, care prin comportamentul su ar crea un
model demn de urmat si o ambiant necesar pentru corectia condamnatului. ns
n realitate are loc cu totul altceva: condamnatul este plasat printre alti infractori,
comportamentul crora las mult de dorit. Datorit unui contingent specific detinut
n ele, penitenciarele se transform ntr-o scoal a comportamentului criminal, n
ele avnd loc o transmitere intensiv a experientei si deprinderilor infractionale, a
atitudinii negative fat de societate. Cum ntr-un mediu, n care s-a concentrat la
maximum ilegalitatea, mediu cu traditii antisociale poate fi educat un cettean cu
comportament legal, la fel este o enigm.
Istoria dezvoltrii sistemelor penitenciare cunoaste cazuri, cnd influenta
criminogen a mediului dat era exclus n limitele penitenciarului, condamnatii
fiind permanent detinuti separat n celule izolate complet. ns pe lng costul
nalt al acestei metode s-au accentuat problemele legate de starea de izolare a
individului de societate. Un astfel de tratament are ca rezultat dezechilibrarea
psihic, demoralizarea, ducnd de multe ori la sinucideri
87
. Aceste probleme exist
si n cazul detentiunii n comun, dar n situatia izolrii n celul ele au caracter
deosebit de pronuntat.
3. Penitenciarul contribuie att la criminalizarea celor aflati n el, ct si n general la
criminalizarea ntregii societti. n acest context criminologii rusi mentioneaz, c
15% din populatia Rusiei deja au vizitat penitenciarul
88
. Infectati de subcultura
criminal ei influenteaz negativ asupra mediului social, n primul rnd asupra
familiei, rudelor, prietenilor si.
4. Munca detinutilor a fost si rmne s fie o problem complicat a realittii
penitenciare. Diferitele inovatii n domeniul dat nu si-au atins scopul n general
detinutii sunt lipsiti de posibilitatea de-a munci n corespundere cu profesia sa.
Persoanele ce se afl n penitenciare sunt rupte de activitatea normal de producere.
Aceasta influenteaz negativ economia trii
89
.
5. Realizarea pedepsei n forma privatiunii de libertate n conformitate cu criteriile si
standardele contemporane prescrise si de actele internationale n domeniu
constituie o activitate extrem de costisitoare n comparatie cu alternativele
detentiunii.
87
Pop O. Drept penitenciar. Timisoara: editura Mirton. 2001, p. 21.
88
Becraxon A.A. Kpnmnnonornx. Kparxn xypc. C.H. 2001, c. 174; Apamxnn B. u. Honcxn ntxoa.
Hpecrynnocrt, yrononnax nonnrnxa n mecra saxnmuennx n nocrconercxom npocrpancrne. Mocxna. 1996, c. 54.
89
Ibidem.
27
6. Subcultura criminal, care organizeaz viata n penitenciar, mprtind anumite roluri
fiecrui detinut. Persoanele ncarcerate se organizeaz, formeaz o ierarhie social
proprie, care n general nu este deloc orientat spre realizarea sarcinilor justitiei
penale, ci chiar invers opune rezistent nversunat activittii de corijare efectuat
de serviciile penitenciare. n unele penitenciare din spatiul postsovietic liderii
neformali au o mai mare influent asupra comunittii penitenciare dect chiar
administratia institutiei respective
90
. Multi specialisti apreciaz fenomenul dat ca pe
un rezultat al adaptrii individului la noile conditii de viat: detinutul trebuie s se
nscrie n tabloul general al penitenciarului, s-si ocupe unul dintre locurile propuse
de sistemul dat. Savantii americani sunt de prere, c jucnd anumite roluri
detinutii capt posibilitatea de a-si micsora suferintele
91
. nsesi penitenciarul
determin modalittile de comportament comportamentul detinutilor reprezint
un rspuns la conditiile nchisorii.
7. Existenta asa numitei criminalitti penitenciare, cauzele creia majoritatea
criminologilor le vd n nsesi esenta pedepsei date: detinutii mbib normele si
valorile penitenciarului, care direct prescriu un comportament ilicit n calitate de
norm de existent n nchisoare. Majoritatea crimelor comise de condamnati (cu
exceptia evadrilor), le constituie aplicarea sanctiunilor neformale pentru
nclcarea legilor penitenciare (73 %).
92
Indivizii, care posed un nivel de
profesionalism criminal nalt se bucur de o stim mai mare n mediul penitenciar.
Astfel viata n nchisoare i prescrie condamnatului direct s-si ridice nivelul de
miestrie criminal pentru a ocupa o pozitie mai favorabil n societatea detinutilor.
8. Cadrele serviciilor penitenciare reprezint o problem complicat nu doar n tara
noastr. ns dac n republica Moldova se simte mai acut lipsa profesionalilor,
atunci pe plan mondial problema poate fi caracterizat prin cuvintele lui
Dostoevski F. M.: nsesi nchisoarea sterge diferentele ntre cei crora le-a fost
ncredintat sarcina corijrii infractorilor si cei ce urmeaz s fie corectati.
93
Colaboratorii serviciilor penitenciare sunt ei nsesi expusi diferitelor influente
negative ale penitenciarului. n SUA s-a petrecut un experiment, esenta cruia a
90
Iannynnnn B. H. O nexoroptx npanontx n oprannsannonntx nonpocax +xcnepnmenra n VH MB FACCP.
// O xonnennnn V]nmcxo Btcme Bxont MB CCCP no nepecrpoxe exrentnocrn opranon ncnonnxmmnx
naxasannx n nne nnmennx cnoot. Marepnant mexpernonantno nayuno-npaxrnuecxo xon]epennnn MB
FACCP n V]nmcxo Btcme Bxont MB CCCP (19-20 anpenx 1990 r.). V]a. 1990, c. 44.
91
92
Xoxpxxon I.u. Hapaoxct rmptmt. Mocxna. 1991, c. 87.
93
ocroencxn u. M. 3anncxn ns meprnoro oma. Herposanocx: nsarentcrno Kapennx. 1979, c. 84.
28
constat n faptul, c un grup de studenti la colegiu au fost separati n detinuti si
paznici si amplasati ntr-o nchisoare experimental. Preventiv ei au fost
instruiti corespunztor rolurilor sale, mbrcati si echipati respectiv.
Rezultatul a fost dramatic: experimentul plnuit s se desfsoare n decurs de
dou sptmni a fost ntrerupt peste sase zile, cci comportamentul detinutilor si
paznicilor a devenit patologic. Ctiva dintre detinuti se plngeau de istovire
fizic, depresie emotional puternic, ur fr motiv. La paznici s-a constatat un
nalt nivel de agresiune si negativism. Comportamentul unei treimi dintre ei a fost
caracterizat ca tiranic. Ctiva dintre paznici au comunicat, c aplicarea fortei
fizice le crea senzatii deosebite. Paznicii cu un comportament bun cu timpul au
nceput s nu observe comportamentul inuman si crud al colegilor si
94
. Astfel s-
a demonstrat, c comportamentul participantilor la experiment este rezultatul
influentei negative a atmosferei penitenciarului, iar aceasta influenteaz distructiv
nu doar asupra detinutilor, dar si asupra colaboratorilor serviciilor respective.
9. Penitenciarelor din toate trile si din toate timpurile le-au fost proprii un sir de
fenomene negative, dintre care evidentiem nivelul nalt de suiciduri, autornirile,
mortalitate nalt, revoltele sngeroase
95
. n pofida msurilor aplicate creste
numrul de sinucideri printre condamnati
96
.Dac sinuciderile si revoltele se
ntlnesc si n conditii de libertate, atunci autornirile constituie un fenomen
preponderent penitenciar. Cristiana Prip din Directia General a Penitenciarelor a
realizat n decursul primului semestru al anului 2001 un studiu n acest domeniu -
si-au provocat rni 348 de brbati, 65 de minori si 19 femei. n momentele de
disperare si cnd sunt abandonati detinutii si provoac rni pe corp, nghit corpuri
strine cuie, ace, srm, cozi de linguri, termometre, lame sau ingereaz diverse
substante toxice
97
.
Aparte evidentiem, c cu privire la detentiunea penitenciar de scurt durat autorii mai
multor lucrri au remarcat c aceste pedepse scurte cost scump statului, nu resocializeaz
condamnatii, nu exclud recidiva
98
.
n grupa a doua am inclus acei factori, care exist preponderent n Republica Moldova:
94
Haney C., Banks C., Zimbardo P. Interpersonal dinamics in a simulated prison.// International journal of
criminology and penology. N. 1. 1973, p. 90.
95
Cu privire la Republica Moldova vezi diagrama nr. 2.
96
Banapt B. F. Or cymmt n xasnt ne sapexacx. Otuan n ncnxonornx npecrynnoro mnpa. Pocron-na-ony:
nsarentcrno uennxc. 2004, c. 319.
97
Florian Gh. Fenomenologie penitenciar. Bucuresti: editura Oscar Print. 2003, p. 109.
98
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 584; Larguier J. Op. cit., p. 154.
29
1. Astzi penitenciarele Republicii Moldova se afl ntr-o stare deplorabil (din punct
de vedere ale conditiilor sanitare si de trai), ceea ce atrage dup sine cauzarea unor
suferinte deosebite condamnatilor. Finantarea sistemului penitenciar n tara noastr
nu satisface nevoile cotidiene de ntretinere a edificiilor, asigurarea material si
medical a detinutilor
99
. De exemplu, Conform prevederilor legislatiei n vigoare,
alimentarea zilnic a unui detinut n anul 2001 urma s fie efectuat n suma de 5
lei 60 bani, ns reiesind din Planul de finantare al D.I.P., ratia alimentar zilnic a
unui condamnat a constituit 2 lei 05 bani sau 41% din necesitti. n consecint n
ratia alimentar a condamnatilor si detinutilor au lipsit pastele finoase, grsimile
de origine animal, carnea, pestele, produsele lactate. La acest compartiment
deficitul de pturi constituie 70%, de saltele 50%, de plapume 40% si de
cearsafuri 30%.
100
2. Majoritatea penitenciarelor din tara noastr sunt supraaglomerate, desi statisticile
oficiale si nu reflect aceast situatie ca fiind critic
101
. Se lmureste aceasta prin
faptul, c normele spatiului locativ pentru condamnati n tara noastr (de la 2 la 4
m
2
), din care se reiese la determinarea supraaglomerrii, sunt mai mici dect n
mediu n Europa (6 m
2
)
102
. Specialistii deosebesc mai multe grupuri de tri dup
acest criteriu: prima grup o constituie trile, n care proportia detinutilor n
conditii de supraaglomerare este mai mic de 30% - Austria, Croatia, Danemarca,
Finlanda, Macedonia, Norvegia, Olanda, Slovenia, Suedia; a doua grup cuprinde
statele n care cel putin 2/3 dintre detinuti exist n conditii de supraaglomerare
Estonia 100%, Bulgaria 95%, Romnia 93%, Portugalia 90%, Ungaria
89%, Italia 85%, Elvetia 57 %
103
. Din punct de vedere psihologic
supraaglomerarea este trit ca un sentiment nbusitor de ngrmdire cu efecte
devastatoare: pierderea liberttii de miscare, cresterea stimulrii prin mirosuri, voci,
priviri care incomodeaz, imposibilitatea de a controla propriul spatiu de viat si de
a prevedea desfsurarea evenimentelor, sentimentul de incomodare reciproc,
anularea relatiilor ierarhice n grupul de detinuti (nimeni nu respect pe nimeni),
abund sentimentele negative (mnie, team, depresie), diminueaz toleranta n
99
Vezi diagrama nr. 1.
100
Cunoasteti drepturile. Buletin informativ. nr. 1/2002, p. 20.
101
Vezi tabelul nr. 3.
102
Pop O. Drept penitenciar. Timisoara, 2001, p. 198.
103
Florian Gh. Fenomenologie penitenciar. Bucuresti: ed. Oscar Print. 2003, p. 97.
30
relatiile interpersonale, conduitele celorlalti sunt etichetate cu severitate
104
. Din
cauza cresterii numrului condamnatilor n colonii a sczut brusc eficacitatea
lucrului educativ. Coloniile nu mai reeduc si corecteaz condamnatii ele pur ti
simplu execut sentintele judiciare
105
. Din cte vedem fenomenul dat este unul de
proportii, iar n conditiile cresterii permanente a criminalittii se va accentua si mai
tare, realizarea justitiei prin intermediul penitenciarului devenind inuman si
extrem de costisitoare.
3. URSS reusea s utilizeze munca condamnatilor fie chiar si nu n conformitate cu
profesia detinutilor. Republica Moldova cu greu se isprveste cu somajul n
rndurile populatiei de bun credint si, binenteles, nu este n stare s includ n
procesul de munc contingentul dat de persoane. n anul 2002, drept rezultat al
msurilor ntreprinse n vederea sporirii volumului productiei industriale si agricole
indicele condamnatilor antrenati n cmpul muncii a atins numrul de 1929
persoane, ceea ce constituie 26,3% de la numrul total al detinutilor un procent
extrem de mic pentru a asigura mersul normal al procesului de reeducare prin
munc
106
. Situatia nu s-a schimbat considerabil nici mai trziu n 2004 acest
numr atinge doar 2444 de detinuti.
4. Problema cadrelor calificate a serviciilor penitenciare este extrem de acut n
Republica Moldova. Munca dat nu se bucur de o mare popularitate att din cauza
nocivittii sale, ct si din motivul remunerrii nesemnificative n comparatie cu
riscurile profesiei date. n sistemul penitenciar la situatia din 01.01.2003
incompletul constituia 780 unitti, din ele: 515 functii atestate (ofiteri 76,
subofiteri - 439) si 265 angajati civili. Profesia dat nu este prestigioas, dar
guvernul nu este stare s le acorde colaboratorilor sistemului penitenciar garantii
sociale. Anterior ele erau compensate printr-un salariu mare. Astfel n Rusia
prerevolutionar colaboratorii penitenciarelor primeau un salariu triplu fat de un
ofiter de armat
107
. Coruptia a ptruns si n sistemul penitenciar. Luri de mit,
operatii ilegale cu substante narcotice, trafic de cartuse reprezint doar o parte din
crimele fptuite de ei.
Acestea nu sunt toate problemele cu care se confrunt sistemul penitenciar al Republicii
Moldova si, n general, penitenciarele din ntreaga lume, ns argumentele enumerate vorbesc
104
Ibidem, p. 100.
105
Sapari V. B. Op. cit., p. 319.
106
107
Sapari V. B. Op. cit., p. 320.
31
clar n favoarea unor msuri neprivative de libertate de realizare a rspunderii penale.
Alternativele detentiuni penitenciare, binenteles, nu sunt lipsite si ele de anumite neajunsuri,
neajunsuri pe care le vom analiza mai jos, ns n ansamblu acestea nu sunt asa de multe si nu au
un caracter att de amplu si duntor pentru realizarea scopurilor justitiei penale.
32
Cap. II. Alternativele detentiunii penitenciare n legislatia trilor de peste hotare.
1. Probatiunea anglo-american si condamnarea cu suspendarea conditionat a
executrii pedepsei verigile principale a sistemelor alternativelor detentiunii
penitenciare proprii legislatiilor penale de peste hotare.
n dreptul penal al trilor de peste hotare exist institute juridico-penale, care permit de a
nu aplica real att pedepsele privative de libertate, ct si alte pedepse prevzute pentru svrsirea
infractiunii, iar n prezenta unor anumite conditii de a le nlocui cu msuri cu caracter juridico-
penal. La asa institute putem atribui institutul probatiunii, institutele condamnrii si liberrii
conditionate (nonconditionate) de pedeaps.
Ordinele de proba(iune. Institutia probatiunii la moment exist n multe tri de peste
hotare, inclusiv n Anglia, SUA, Franta si, n opinia unor savanti, dintre msurile comunitare ea
este cea mai larg utilizat institutie din lume
108
. ns, dac n Anglia si SUA acest institut
functioneaz n decursul mai multor decenii, atunci pentru trile sistemului juridic continental el
este relativ nou.
Dup cum s-a mentionat deja ea se datoreaz actiunii lui John Augustus din Boston, care
ncepnd cu 1841 si-a asumat obiceiul de a fi garantul bunei conduite a anumitor delincventi,
mai ales vagabonzi si betivi
109
. Oficial probatiunea a fost introdus n statul Massachusetts n
1869. Ctre anul 1925, cnd congresul SUA a prevzut n mod legislativ probatiunea pentru
maturi, aproape toate statele deja aveau un sistem oficial al probatiunii att pentru maturi, cr si
pentru minori. n 1956 Mississipi a fost ultimul dintre state, care a introdus n legislatie sistemul
probational pentru minori
110
.
Probatiunea reprezint sentinta penal, care prevede c condamnatul supunndu-se
conditiilor impuse este lsat n comunitate n loc s fie ncarcerat sau trimis n penitenciar
111
.
Astfel, ea const n neexecutarea conditionat a pedepsei pronuntate sau nepronuntarea
conditionat a pedepsei cu plasarea vinovatului pe un anumit termen sub supravegherea
individual a unui functionar public special (agent de probatiune). n sistemul de common law
(unde a aprut pentru prima dat), probatiunea defineste un ansamblu de msuri de supraveghere
si asistent a unei persoane care a svrsit o infractiune si care este de acord ca prin hotrrea
instantei s fie supus supravegherii agentilor de probatiune pe o perioad cuprins ntre 6 luni si
108
109
110
111
Blacks Law Dictionary. Bryan A. Garner - editor in Chief. Copyright 1999 by West Group, St. Paul, p. 1220.
33
3 ani, spre a se verifica dac acest interval de timp va avea o bun comportare
112
. Ultimul
execut controlul asupra comportamentului celui supravegheat, respectrii de ctre el a anumitor
obligatii si conditii ale probatiunii si asigur realizarea muncii corectionale. De regul,
probatiunea presupune respectarea urmtoarelor conditii: nesvrsirea de noi infractiuni si
executarea obligatiilor special formulate de ctre judecat n sentint. Din lista ultimelor pot face
parte: urmarea unui curs de tratament respectiv, abtinerea de la frecventarea localurilor interzise
de ctre judecat (cazino, localuri de divertisment, etc. ), continuarea instruirii profesionale,
neposedarea armelor de foc si (sau) armelor albe, repararea daunelor cauzate, comunicarea
judectoriei despre orisice schimbare a locului de trai si de munc, prezentarea n judecat la
prima chemare a agentului de probatiune, etc
113
. n caz de respectare a acestor conditii,
consecinta juridic a probatiunii constituie deplina liberare de pedeapsa pentru svrsirea
infractiunii si lipsa antecedentelor penale. Astfel, de exemplu, n SUA, dac un individ este
condamnat la sase luni, el poate fi supus probatiunii pe o durat de doi ani, n decursul crora el
nu trebuie s comit nici un delict si nici o crim
114
.
n SUA posibilitatea aplicrii probatiunii este prevzut n calitate de alternativ a
detentiunii penitenciare de ctre legislatia federal si legislatia statelor. Ea a cptat o larg
rspndire. Numai n 1985 aproape 1,9 milioane de adulti au fost supusi probatiunii,
reprezentnd 1 la 95 de adulti n ntreaga tar
115
. Deseori probatiunea este inclus n sistemul
pedepselor, deoarece dup severitatea sa aceast msur nu se deosebeste cu nimic de un sir
dintre ele. Ea nu se aplic fat de persoanele condamnate pentru infractiuni pedepsite cu moarte,
cu detentiune pe viat sau cu privatiune de libertate pe un termen ndelungat. n unele state exist
si conditii adugtoare: lipsa antecedentelor penale, achitarea tuturor cheltuielilor judiciare,
pedeapsa prevzut pentru infractiunea comis s nu depseasc 10 ani de detentie penitenciar.
Cu toate acestea, de exemplu, n statul New York probatiunea poate fi aplicat pentru
orisice infractiune cu exceptia feloniei de clasa A-I. Ea poate fi pronuntat chiar si n cazul, cnd
sanctiunea prevede o detentiune penitenciar pe termen de pn la 25 de ani (pentru felonia de
clasa B). Durata probatiunii constituie 5 ani pentru cei vinovati de felonie si trei sau un an
pentru ceilalti.
112
113
Kypc yrononnoro npana. Tom 2. Omax uacrt. Vuenne o naxasannn. Ho pe. oxropa mpnnuecxnx nayx,
npo]eccopa H.u.Kysnenono, xannara mpnnuecxnx nayx, onenra H.M.Txxxono. Mocxna: HK 3epnano-
M. 2002, c. 414.
114
Hage A. Le systeme judiciaire americain et ses problemes. Paris: edition Ellipses. 2000, p. 153.
115
Cole George. F. The american system of criminal justice. Brooks/Cole Publishing Company. Pacific Grove.
California. 1989, p. 599.
34
Durata probatiunii se determin diferit n diferite state. n unele state aceast ntrebare
este de competenta judectorilor, n altele se consider c termenul probatiunii nu poate fi mai
mare dect termenul detentiunii penitenciare la care ar fi putut fi condamnat vinovatul, n
urmtoarele termenul maximal este stabilit de 5 ani, etc. De obicei pentru felonii (iar conform
legislatiei federale si pentru misdiminor) termenul probatiunii nu trebuie s depseasc cinci ani.
Pentru misdiminor - mai putin, de exemplu conform Codului Penal al statului New York pn
la trei ani, iar conform Codului Penal al statului Kentucky - pn la doi ani
116
. Conform codurilor
penale ale unor state este admis si probatiunea pe viat
117
.
Pronuntnd probatiunea judectoria ia n consideratie caracterul infractiunii,
circumstantele svrsirii ei, biografia celui nvinuit. Este interzis de a aplica probatiunea n cazul
cnd judectoria pronunt pedeapsa pentru dou sau mai multe infractiuni si stabileste mcar
pentru una dintre ele pedeapsa nchisorii. n alte cazuri probatiunea nu poate fi aplicat, dac
aceasta este incompatibil cu scopurile justitiei (de exemplu, n cazul cnd condamnatul a fost
anterior liberat conditionat nainte de termen si a comis o nou infractiune)
118
.
n ultimii ani s-a conturat tendinta de aplicare a probatiunii n ansamblu cu detentiunea
penitenciar. n conformitate cu prevederile codurilor penale ale unor state, n particular Codul
Penal al statului Hawaii, nchisoarea pe termen scurt de pn la 6 luni, poate servi temei pentru
realizarea probatiunii. Astfel se ntreprind ncercri de a mbina msuri juridico-penale absolut
diferite dup continutul si scopurile lor
119
.
Probatiunea conform dreptului american presupune supravegherea de ctre un agent
special (20-30 de contacte lunar cu serviciile speciale ), obligatia de a repara paguba cauzat de
infractiune si de a achita cheltuielile pentru controlul comportamentului su, efectuarea anumitor
lucrri social-utile, testarea periodic cu privire la consumul narcoticilor, continuarea studiilor
sau activittii de munc permanente. Persoana condamnat la probatiune este obligat sub
amenintarea anulrii ei s respecte n libertate conditiile prescrise de ctre judectorie, care, de
exemplu conform legislatiei federale se submpart n obligatorii si discrete (adugtoare), lista
crora nu este limitat. ( 3563 cap. 18 Ansamblul de legi ale SUA)
120
. Cu alte cuvinte judecata
116
Vrononnoe npano sapyexntx rocyapcrn. Omax uacrt: Vuenoe nocone. Ho pe. n c npencn. H..
Kosouxnna. Mocxna: nsarentcrno Omera-H, Hncrnryr mexynaponoro npana n +xonomnxn nm. A.C.
Ipnoeona. 2003, c. 236.
117
Kypc yrononnoro npana. Tom 2. Omax uacrt. Op. cit., p. 371-372.
118
Vrononnoe saxonoarentcrno sapyexntx crpan (Anrnnn, CBA, upannnn, Iepmannn, nonnn). C.
saxono. Marepnanon. Ho pe. H..Kosouxnna. Mocxna: nsarentcrno 3epnano. 1998, c. 135-136.
119
Kypc yrononnoro npana. Tom 2. Omax uacrt. Vuenne o naxasannn . Op. cit., 2002, c. 372.
120
Vrononnoe saxonoarentcrno sapyexntx crpan (Anrnnn, CBA, upannnn, Iepmannn. nonnn ). Copnnx
saxonoarentntx marepnanon. Ho. pe. H. . Kosouxnna. Mocxna: nsarentcrno 3epnano. 1999, c. 81-83.
35
este n drept s prescrie conditiile, pe care le consider necesare, precum si s le modifice pn la
expirarea termenului de probatiune.
Dup expirarea termenului de ncercare condamnatul, care nu a comis o nou infractiune
si a respectat toate cerintele, se consider c a executat toate cerintele sentintei si este eliberat de
realizarea acestor obligatii. n cazul neexecutrii de ctre condamnat fr motive ntemeiate a
obligatiilor, care i-au fost impuse, sau comiterii unei noi infractiuni, judectoria dup efectuarea
sedintei poate emite una dintre urmtoarele hotrri:
S prescrie continuarea aflrii n regim de probatiune cu prelungirea sau fr
prelungirea termenului ei, cu modificarea sau lrgirea conditiilor probatiunii,
S anuleze sentinta de probatiune si s emit o nou sentint de condamnare la
detentiune penitenciar ( 3565 cap. 18 Ansamblul de legi ale SUA)
121
.
n caz de comitere a unei noi infractiuni judectoria anuleaz probatiunea si pronunt
sentinta si pentru infractiunea anterioar.
Astfel de consecinte ale neexecutrii de ctre condamnat a conditiilor probatiunii survin
si conform legislatiei statelor nord-americane. n anii 80-90 ai sec. XX ntr-un sir de state ale
SUA serviciul de probatiune, serviciul parole (eliberare nainte de termen) si departamentul
penitenciar au fost unite ntr-un singur sistem, n care serviciul de probatiune era reprezentat de
ctre Sectia acordrii asistentei executrii pedepselor n societate.
ntr-un sir de state ale SUA serviciul de probatiune constituie un departament
independent, care execut alternativele detentiunii si se afl ntr-o dubl subordonare a
judectoriilor si a organelor de autoadministrare local.
n statul Texas (SUA) din mijlocul anilor 80 pn n mijlocul anilor 90 ai secolului
trecut cantitatea investigatiilor personalittii a crescut de la 4635 pn la 103405 (2131%)
ntruct necesitatea efecturii acestei activitti n cazul majorittii infractiunilor a fost consfintit
legislativ. Aici trebuie de mentionat c statul Texas se deosebeste de majoritatea statelor SUA
prin severitatea sistemului su de aplicare si executare ale pedepselor penale acesta este unul
dintre cele 23 de state n care pedeapsa nu numai c se pronunt, dar si se execut. Cu toate
acestea chiar si n Texas se evidentiaz o crestere considerabil a numrului clientilor
serviciului de probatiune, adic a condamnatilor la pedepse alternative. Numai n anul 1992
cantitatea celor supravegheati a crescut cu 20%, iar n general pe parcurs de 10 ani ( din mijlocul
anilor 80 pn n mijlocul anilor 90) cu 64%.
121
Ibidem, p. 83-84.
36
Se utilizeaz larg posibilittile diferitor organizatii obstesti. n unele state ale SUA astfel
de organizatii iau asupra sa de la 73 pn la 98% ale sarcinii colaboratorilor de acordare a
asistentei n resocializarea condamnatilor.
Totusi aplicarea probatiunii este criticat din mai multe motive:
1. Aceasta nu reprezint nici treatment si nici pedeaps, aceasta este un mijloc de
autocalmare a judectorilor.
2. Ea este foarte fragmentat, nu reprezint un sistem unic: n tar exist peste 885 de
servicii de probatiune si tot attea pentru minori si nu n toate statele activitatea lor este
coordonat.
3. Multi functionari ai serviciilor de probatiune sunt suprancrcati, din care cauz lor le
rmne putin timp pentru comunicare nemijlocit cu cel supravegheat; de aceia nu rareori
supravegherea este nominal sau chiar formal
122
.
ntruct organizarea probatiunii n SUA reprezint un adevrat amestec din diferite
msuri, sistemul probational ntotdeauna se modifica lent si constituia cea mai slab verig a
procesului de corectare. n perioadele, cnd este greu de gsit mijloace fiscale, departamentele de
probatiune, fiind ru organizate, nu erau n stare s concureze reusit pentru finantare cu allte
departamente de stat. n ultimii 20 de ani sarcina serviciului de probatiune creste mult mai
repede dect cheltuielile pentru ea. n afar de aceasta serviciul a fost nevoit s reactioneze la
cresterea numrului infractiunilor grave
123
.
Conform investigatiilor sociologice petrecute n statul California aproximativ 65% dintre
persoanele supuse probatiunii n decurs de 40 de luni dup condamnare sunt atrasi din nou la
rspundere pentru svrsire de infractiune
124
.
O astfel de statistic nefavorabil a conditionat faptul, c majoritatea juristilor americani
au ajuns la concluzia, c aplicarea larg a probatiunii contravine intereselor securittii sociale.
ns rentabilitatea economic pentru stat a probatiunii comparativ cu pedeapsa nchisorii a
determinat introducerea unor noi metode, mai efective de realizare a probatiunii, care mbin
severitatea pedepselor cu eficacitatea economic a probatiunii. Astfel ncepnd cu anul 1982 n
SUA a nceput s se practice larg probaiunea cu supraveghere intensiv
125
.
122
Vrononnoe npano sapyexntx rocyapcrn. Omax uacrt: Vuenoe nocone. Op. cit., p. 236-237.
123
Kpnmnnonornx. Ho peaxnne xose]a u. Benn. Hep. c anrn. CH.: nsarentcrno Hnrep. 2003, c. 584-
585.
124
Normandeau A. Bilan criminologique de quatre poiitiques et pratiques penales americaines contemporaines//Rev.
Sc. Crim. (2), avr.-juin 1996. P. 333-334.
125
Vrononnoe npano sapyexntx rocyapcrn. Omax uacrt: Vuenoe nocone. Ho pe. n c npencn. H..
Kosouxnna. Mocxna: nsarentcrno Omera-H, Hncrnryr mexynaponoro npana n +xonomnxn nm. A.C.
Ipnoeona, 2003, c. 237; Mannnoncxn A.A. Cpannnrentnoe npanoneenne n c]epe yrononnoro npana.
Mocxna: nsarentcrno Mexynaponte ornomennx. 2002, c. 254.
37
Pentru prima oar supravegherea intensiv ca modalitate a probatiunii a aprut si a
nceput s fie aplicat la nceputul anilor 80 n statele New Jersey si Georgia
126
. Supravegherea
intensiv este posibil nu doar n calitate de alternativ a detentiunii penitenciare, dar si ca
msur ce nsoteste liberarea conditionat nainte de termen. n perioada din 1983 pn n 1995
majoritatea statelor nord-americane si jurisdictia federal au acceptat supravegherea intensiv,
aplicabil att n cazul probatiunii, ct si n cazul liberrii conditionate nainte de termen. n
prezent fiecare al zecelea condamnat este supus supravegherii intensive.
De probatiunea simpl programa supravegherii intensive se deosebeste prin trei criterii de
baz: contingent, volumul de munc al unui colaborator si un contact mai strns cu clientul
127
.
n cazul probatiunii obisnuite agentul lucreaz concomitent cu 100-250 de persoane, iar
n cazul supravegherii intensive - cu 20-50. De aceea n al doilea caz agentul este capabil s
realizeze o supraveghere mult mai efectiv dup comportamentul condamnatilor si s le acorde
un ajutor mai calificat. El are posibilitatea de a-l vizita pe supravegheat la domiciliul su, chiar si
n timpul noptii. n obligatiile lui intr vizitarea locurilor unde condamnatul munceste sau si
petrece timpul liber. n acest context cerintele naintate fat de condamnat sunt mai dure si sunt
mai limitative. n unele state la cerintele traditionale, care se nainteaz fat de condamnat n
cadrul probatiunii, este adugat si obligatia de a executa munca neremunerat n folosul
comunittii. n alte state condamnatul este obligat s-si gseasc singur un serviciu. Programul
de activitate cu condamnatul presupune si solutionarea unui sir de probleme, legate de starea lui
psihic, starea familial, financiar, dependenta alcoolic sau narcotic, etc.
Probatiunea cu supraveghere intensiv, dup prerea juristilor americani, are un efect
punitiv si represiv mai pronuntat dect probatiunea obisnuit. n realitate neutralizarea temporar
a infractorului, n opinia lor, este mai putin accesibil dect n cadrul detentiei penitenciare, ns
totusi este mai mare dect n cadrul probatiunii simple. Ceea ce priveste resocializarea, atunci ea
trebuie s fie cercetat, dup prerea americanilor, ca fiind scopul de baz att al supravegherii
simple, ct si al supravegherii intensive. n afar de aceste scopuri, aplicarea supravegherii
intensive este menit s asigure scderea nivelului recidivei, diminuarea suprapopulrii
institutiilor penitenciare si micsorarea cheltuielilor de ntretinere a serviciilor de corectie.
Sunt oare atinse scopurile propuse n realitate? Anchetarea, petrecut de ctre cercettorii
americani n rndul condamnatilor supusi supravegherii intensive, a demonstrat, c majoritatea
delincventilor apreciaz aceast msur ca destul de sever, chiar chinuitoare n comparatie cu
supravegherea simpl. n acelasi timp opinia public si legislatorii majorittii statelor au o
126
Kypc yrononnoro npana. Tom 2. Omax uacrt. Op. cit., p. 373.
127
Kpnmnnonornx. Ho peaxnne xose]a u. Benn. Op. cit., p. 593.
38
atitudine binevoitoare fat de msura dat, cci ea, n opinia lor, asigur o protectie mai mare a
societtii de infractori, permitnd, totodat, realizarea resocializrii lor
128
.
Investigatia sociologic, petrecut de ctre juristii americani, a artat c supravegherea
intensiv, ntr-adevr, este mai efectiv dect cea obisnuit att n cadrul probatiunii, ct si n
cadrul liberrii conditionate nainte de termen. Condamnatii supusi supravegherii intensive mai
mult si mai intensiv particip n realizarea programelor psiho-sociale si ale altor programe
propuse. n legtur cu aceasta recidiva n rndurile lor este destul de joas: de la 15 pn la 20%
dintre condamnatii aflati sub supraveghere intensiv svrsesc infractiuni noi n perioada dat.
ns aceasta a nscut o alt problem. Condamnatii nu svrsesc infractiuni, ns lor le vine mult
mai greu s respecte conditiile impuse prin programul supravegherii intensive
129
. Ca rezultat n
mediu de la 30 pn la 35 % dintre condamnatii grupei date sunt ndreptati n penitenciare n
legtur cu nerespectarea conditiilor supravegherii intensive
130
. Cerintele tipice ale programei
includ n sine contactul cu agentii serviciului de dou ori pe sptmn (unul dintre ele
vizitarea neasteptat a condamnatului la domiciliu), investigarea periodic a analizei urinei
privitor la continerea narcoticelor si alcoolului, munca neremunerat n folosul comunittii,
achitarea amenzilor si achitarea cheltuielilor programului, trecerea cursului de lecuire, precum si
deplina angajare la serviciu, etc.
131
Persoanelor condamnate la supraveghere intensiv le este
foarte greu s triasc sase sau nou luni fr a nclca mcar o dat cerintele severe ale
programului
132
.
Privitor la cheltuielile economice pentru supravegherea intensiv cercettorii americani
afirm, c ele sunt aproximativ de 2-4 ori mai mari dect n cazul supravegherii simple, dar de 5-
10 ori mai mici dect pentru detentiune penitenciar
133
.
n SUA a primit rspndire si o astfel de msur precum supravegherea electronic sau
monitorizarea electronic, conditiile creia vor fi analizate n paragraful urmtor, cci dup
calittile sale ea se apropie mult de pedepsele, care mbin elemente ale detentiunii penitenciare.
n Anglia institutul probatiunii a aprut n 1887 n legtur cu adoptarea Legii Cu privire
la probatiunea infractorilor primari (First Offenders Act). Datorit actelor normative emise
mai trziu (Legea Cu privire la la probatiunea infractorilor (Probation of First Offenders
Act) 1907, Regulile probatiunii 1965, Legea Cu privire la atributiile judectoriilor penale
128
Kypc yrononnoro npana. Tom 2. Omax uacrt. Op. cit., p.374.
129
Kpnmnnonornx. Ho peaxnne xose]a u. Benn. Op. cit., p.594..
130
131
Kpnmnnonornuecxne nccneonannx n mnpe. Mocxna. 1995, c. 141-142.
132
Kpnmnnonornx. Ho peaxnne xose]a u. Benn. Op. cit., p.594.
133
Normandeau A. Op. cit. P. 333-334.
39
1973, Legea Cu privire la justitia penal 1991)
134
acest institut a fost conturat n legislatia
penal englez destul de clar.
Conform Legii Cu privire la justitia penal din a. 1991
135
judectoria, care precaut
dosarul persoanei n vrsta de la 16 ani, nvinuite de svrsirea unei infractiuni, pedeapsa pentru
care nu este stabilit strict n lege, poate emite o sentint de condamnare la probatiune. Timp de
84 de ani, ordinul de probatiune nu a fost considerat o pedeaps, ci un substitut al pedepsei.
Legea cercetat l-a transformat n sentint, si, deci n pedeaps
136
. n cadrul acestei sentinte
trebuiesc luate n consideratie circumstantele svrsirii infractiunii, personalitatea infractorului,
oportunitatea aplicrii probatiunii. Astfel, conform legii din 1991 emiterea ordonantei cu privire
la probatiune este posibil n cazul n care judecata va ajunge la concluzia, c supravegherea
condamnatului de ctre agentul de probatiune este binevenit pentru resocializarea vinovatului
sau pentru aprarea societtii, sau pentru prevenirea comiterii de noi infractiuni de ctre el.
Termenul de ncercare n decursul cruia condamnatul trebuie s se afle sub regimul de
probatiune constituie de la sase luni pn la trei ani
137
. n ordonanta cu privire la probatiune se
pot indica anumite cerinte privitor la comportamentul celui condamnat n scopul asigurrii
bunului lui comportament si prevenirii unei noi infractiuni (cu privire la locul de trai, alte cerinte
la latitudinea judectoriei).
Ordonanta cu privire la probatiune poate fi emis doar n acel caz n care condamnatul si
va manifesta acordul de a se supune acestor cerinte. Judectoria este obligat s-i lmureasc
consecintele nerespectrii cerintelor stabilite n sentint si comiterii unei noi infractiuni. Dac
condamnatul si exprim dezacordul, el poate fi supus unor pedepse mai dure (inclusiv
detentiunea penitenciar)
138
.
n orisice perioad a probatiunii judectorul, care a primit informatia despre nclcarea
de ctre condamnat a cerintelor naintate fat de el, poate s-l citeze n judecat sau chiar s
ordone arestarea sa. Nerespectarea conditiilor probatiunii n cazul dat poate atrage urmtoarele
consecinte: amenda; obligatia de a acorda servicii neremunerate n folosul comunittii; obligatia
de a frecventa un centru de educatie; aplicarea pedepsei n legtur cu care a fost pronuntat
probatiunea
139
. Serviciul de probatiune din Sheffield (Anglia) a organizat un program de
influent de grup asupra femeilor condamnate la diferite alternative ale detentiunii. ntlnirile se
134
Blan A., Stnisor E., Marinela M. Penologie. Op. cit., p. 36, 54-55.
135
saxonoarentntx marepnanon. Ho. pe. H. . Kosouxnna. Mocxna: nsarentcrno 3epnano. 1999, c. 42-46.
136
Reintegrarea social si supravegherea infractorilor n opt tri europene. Sub redactia lui Anton M. Van
Kalmthout. Craiova. 2004. p. 16.
137
Malinovski A. A., Op. cit., p. 255.
138
139
40
petrec o dat pe sptmn de la orele 10 pn la orele 15 cu ntrerupere la prnz, care este
organizat din mijloacele bugetare ale departamentului. Cheltuilile pentru transport la fel se
compenseaz. Femeile care au copii n vrst pn la 5 ani pot s-i ia cu sine si s-i lese sub
supravegherea colaboratorilor serviciului social local, astfel crendu-se posibilitatea ca toate
femeile s frecventeze orele.
Programul include lectii, convorbiri, discutii consacrate unor astfel de probleme precum:
criminalitatea si, n particular, criminalitatea feminin, alcoolismul, fumatul, ocrotirea snttii,
mentinerea unei forme fizice si exterioare bune, conflictele familiale, violenta n familie, violenta
fat de copii, discriminarea rasial, munca si instruirea, sentimentul de autorespect si ncrederea
n sine. O dat n dou sptmni se organizeaz un program cultural vizitarea teatrelor si
cinematografelor , muzeelor si expozitiilor etc.
Programa este prevzut pe 10 luni, absenta de la ore este admis doar pe motive
serioase. n caz de boal este necesar de prezentat certificatul medical.
La ore se interzice de a consuma buturi alcoolice si substante narcotice, de a fuma, de a
aduce arme, de a juca n jocuri de hazard, de a se comporta violent sau fr respect unul fat de
altul.
Toate cazurile de nclcare a regulilor stabilite conductorul programului le comunic
colaboratorului, care nemijlocit efectueaz supravegherea condamnatului. nclcrile repetate cu
rea voint pot deveni temei pentru a adresa n judecat o prezentare cu propunerea despre
necesitatea schimbrii sentintei si aplicarea detentiunii.
n cazul comiterii unei noi infractiuni judectoria este n drept s-i aplice pedeapsa si
pentru infractiunea nou si pentru cea veche
140
.
Conform dreptului englez este posibil de a nlocui probatiunea cu liberare conditionat.
Dac judectorul va hotr, c probatiunea nu mai este oportun, el poate emite ordonant despre
liberarea condamnatului cu conditia nesvrsirii unei noi infractiuni pn la expirarea
termenului probatiunii. n Anglia sunt permise ordinele combinate. Un ordin combinat cere ca un
infractor cu vrsta minim de 16 ani s se afle sub supravegherea ofiterului de probatiune timp
de 1-3 ani si s efectueze un numr de la 40 pn la 100 de ore n serviciul comunittii. Aceste
dou elemente trebuie supravegheate cu prisosint n acord cu standardele probatiunii si
serviciilor comunitare; standardul ordinului combinat se concentreaz asupra cerintelor pentru
coordonarea eficient a acestor munci, incluznd desemnarea unui singur ofiter de supraveghere
140
41
rspunznd total de ordin si dnd orientri privitoare la evaluarea gradului de adecvare a
ordinului pentru respectivul infractor
141
.
La momentul aparitiei sale sistemul anglo-saxon al probatiunii, desi apreciat c profit
inculpatului, care era absolvit nu numai de pedeaps, dar si de condamnare, a fost criticat ca fiind
dezavantajos deoarece infractorul se afl sub o strict supraveghere, chiar si pentru svrsirea
unei infractiuni, care prezenta un pericol social-redus, iar pe de alt parte acest sistem
presupunea un aparat politienesc bine organizat, inclusiv, n ceia ce priveste cazierul judiciar, iar
la vremea respectiv nu toate statele dispuneau de o asemenea institutie
142
. Ulterior ns, acest
institut a cucerit mult spatiu n trile sistemului romano-german: uneori aproape fr
schimbri
143
.
n dreptul englez institutului probatiunii i sunt apropiate dou institute independente:
amnarea conditionat a executrii pedepsei si liberarea conditionat de aplicarea pedepsei.
n cazul condamnrii persoanei la detentiune penitenciar pe un termen de pn la doi ani
judectoria este n drept s amne executarea ei cu conditia bunei conduite si nesvrsirii unei
noi infractiuni n decursul unui anumit termen. Durata acestui termen poate constitui de la un an
pn la doi ani. Spre deosebire de probatiune activitatea colaboratorului serviciului de probatiune
n cazul dat este facultativ. Condamnatul este transmis sub supravegherea functionarului numai
n caz de pronuntare a unei sentinte mai superioare dect 6 luni. Svrsirea de ctre persoan a
unei noi infractiuni conditioneaz executarea sentintei. nc o deosebire de probatiune constituie
acea circumstant, c judectorul doar amn executarea pedepsei, pronuntate n sentint, pe o
anumit perioad.
Liberarea conditionat de aplicarea pedepsei const n aceea, c persoana este eliberat de
pedeaps cu conditia nesvrsirii de ctre ea a unei noi infractiuni n decursul termenului stabilit
de judecat si care nu poate depsi trei ani. n acest caz supravegherea persoanei nu se
efectueaz. Temeiuri ale aplicrii acestei msuri servesc: 1) svrsirea de ctre persoan a unei
infractiuni, pedeapsa pentru care nu se stabileste exact n lege; 2) circumstantele svrsirii
infractiunii si personalitatea celui vinovat mrturisesc despre irationalitatea aplicrii pedepsei; 3)
ordonanta cu privire la probatiune nu se potriveste , deoarece n cazul dat constituie o msur
prea sever. Fiind prezente temeiurile date este permis si liberarea total si neconditionat de
pedeaps. Solutionarea acestei probleme este lsat la latitudinea judectoriei.
141
Administratia justitiei n comunitate. Standarde si reglementri internationale. Selectia si organizarea textelor
Graham W. Giles. Bucuresti: editura Exped. 2001, p. 218.
142
Morar I.-C. Suspendarea conditionat a executrii pedepsei. Sans sau capcan. Bucuresti: editura Lumina Lex.
2002, p. 9.
143
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit. p. 590-595.
42
Institutul probatiunii este cunoscut si dreptului penal al Suediei. El are particularittile
sale specifice si este destul de minutios reglementat n Codul Penal (cap. 28 al CP al Suediei).
Probatiunea poate fi aplicat n calitate de msur independent juridico-penal n cazul, n care
judectoria va ajunge la concluzia, c pedeapsa n forma amenzii este prea blnd (art. 1 al cap.
28 al CP). La fel probatiunea n calitate de complex de msuri specifice poate nsoti liberarea
conditionat nainte de termen (art. 10 al cap. 28 al CP).
Specificul variantei suedeze a probatiunii ca msur de sine stttoare const n faptul, c
ea poate fi mbinat cu un sir ntreg de msuri juridico-penale: amenda, munca neremunerat n
folosul comunittii, detentiunea penitenciar scurt n timp ce, de exemplu, n SUA aplicarea
concomitent a probatiunii si a altor pedepse (amenda, nchisoarea) este, mai degrab, o exceptie
dect o regul
144
.
n cazul aplicrii concomitente a amenzii si probatiunii, prima se calculeaz n taxe
zilnice, numrul crora nu poate depsi dou sute. Totodat, legislatia suedez permite aplicarea
concomitent a amenzii si probatiunii chiar si atunci, cnd amenda nu este prevzut n
sanctiunea articolului, ce prevede rspunderea penal pentru infractiunea dat. Aplicnd
probatiunea n ansamblu cu amenda judecata trebuie s ia n consideratie valoarea penal si
natura infractiunii sau activitatea infractional precedent a nvinuitului (art. 10 al cap. 30 al CP
al Suediei).
O conditie a probatiunii poate fi munca neremunerat n folosul comunittii (art. 2a al
cap. 28 al CP al Suediei). Obligatia de a executa munca neremunerat n folosul comunittii i
poate fi impus condamnatului numai cu acordul lui. Termenul efecturii acestor lucrri
alctuieste de la 40 pn la 240 de ore. Concomitent mentionm, c aceast msur juridico-
penal nu este prevzut n sistemul sanctiunilor stabilit de Partea General a CP ( art. 3 al cap.
1).
Probatiunea poate fi mbinat cu detentiunea penitenciar, durata creia nu poate fi mai
mic de 14 zile si mai mare de trei luni. n asemenea cazuri nu se admite aplicarea amenzii si
muncii neremunerate n folosul comunittii. Pronuntarea concomitent a probatiunii si
detentiunii penitenciare este permis doar n cazurile, cnd aceasta este absolut necesar lund
n consideratie valoarea penal a infractiunii sau activitatea infractional precedent a
nvinuitului (art. 11 al cap. 30 al CP al Suediei). n ultimul timp ntr-un sir de tri (Suedia,
Anglia si Tara Galilor) serviciul de probatiune a nceput s exercite o a treia functie lucrul cu
persoanele, care se detin n izolatoarele de anchet si care execut pedeapsa nchisorii nemijlocit
144
Kypc yrononnoro npana. Tom 2. Omax uacrt. Op. cit., p. 421-422.
43
n aceste institutii. Cu privire la bnuiti si nvinuiti se petrec investigatii speciale ale
personalittii, desi detinerea lor sub arest este legat de comiterea unor infractiuni grave
pedepsite de obicei cu pedeapsa nchisorii. ns serviciul de probatiune cerceteaz persoanele
date n calitate de potentiali supravegheati ncercnd s gseasc argumente n favoarea lsrii
lor n libertate
Ceea ce priveste activitatea n nchisori, atunci serviciul de probatiune suedez reiese din
ratiunea, c majoritatea detinutilor (n afara celor, care ncalc cu rea voint regimul de detentie
sau comit infractiuni noi) sunt eliberati conditionat dup executarea a dou treimi din pedeapsa
nchisorii. n asa mod colaboratorii serviciilor de probatiune de facto ncep munca cu viitorul su
supravegheat nc n penitenciar. Prin aceasta se atinge continuitatea procesului educativ, care
ncepe n penitenciar ti continu n afara lui n conditiile de supraveghere.
Executarea probatiunii presupune supraveghere, realizarea creia poate ncepe deja din
ziua pronuntrii pedepsei. Supravegherea se ntrerupe fr dispozitie special, de regul, peste un
an, dac nu s-a prevzut alt termen. Termenul maxim al probatiunii poate alctui trei ani(art. 4 al
cap. 28 al CP al Suediei). n cazurile n care condamnatul trece un curs de tratament pentru
finalizarea cruia este necesar mai mult timp, perioada supravegherii poate fi mai mare dect un
an, dar nu poate depsi termenul general al probatiunii de trei ani.
n Suedia administratia penitenciar si serviciul de probatiune constituie un departament
unic - administratia national. Dirijarea executrii conditiilor probatiunii conform legislatiei
penale este n competenta administratiei locale a penitenciarelor si probatiunii. Aceste organe
stabilesc un supraveghetor, care nemijlocit efectueaz controlul condamnatului supus
probatiunii. n afar de aceasta, aceste organe sunt n drept s numeasc unul sau doi ajutori ai
supraveghetorului.
Continutul probatiunii este determinat de un sir de obligatii, impuse condamnatului:
informarea supraveghetorului despre locul de trai, de munc, mentinerea unor contacte
permanente cu el, repararea daunei cauzate prin infractiune si, n general, ducerea unui mod
destoinic de viat (art. 14 al cap. 26 al CP al Suediei). n caz de nerespectare a acestor obligatii
comitetul de supraveghere este n drept s-l previn pe cel supus supravegherii; s prelungeasc
perioada supravegherii unei astfel de persoane mai mult de un an, inclusiv pn la finalizarea
termenului de probatiune. n calitate de msur exceptional n cazurile, cnd condamnatul ntr-
o msur considerabil si neglijeaz obligatiile (art. 8 al cap 28 al CP al Suediei), iar msurile,
pe care este n drept s le ntreprind comitetul de supraveghere cu putin probabilitate si vor
atinge efectul, este prevzut anularea probatiunii. Problema anulrii probatiunii este pus n fata
judectoriei de ctre procuror la propunerea comitetului de supraveghere.
44
n caz de anulare a probatiunii n legtur cu nerespectarea conditiilor ei, judectoria
alege o alt sanctiune, lund n consideratie acele msuri de constrngere, crora condamnatul a
fost deja supus n perioada probatiunii. Astfel, judectoria trebuie s ia n vedere achitarea
amenzii de ctre condamnat, executarea de ctre el a muncii neremunerate n folosul comunittii,
etc. n acest cazuri se permite aplicarea unui termen de detentiune penitenciar mai mic, dect
cel prevzut n articol pentru fapta dat (art. 9 al cap. 28 al CP al Suediei).
n caz de comitere, de ctre persoana supus probatiunii, a unei noi infractiuni,
judectoria este n dependent de gravitatea faptei si de alte circumstante, ia una dintre
urmtoarele hotrri: decide, c probatiunea, pronuntat anterior se refer si la aceast
infractiune, ns cu aplicarea adugtoare a amenzii calculate n taxe zilnice, sau a muncii
neremunerate n folosul comunittii, sau a detentiunii penitenciare de scurt durat; stabileste o
msur juridico-penal independent pentru infractiunea nou, care se va executa mpreun cu
sanctiunea precedent; anuleaz pedeapsa pentru infractiunea precedent si aplic sanctiuni noi
att pentru prima infractiune, ct si pentru a doua (art. 1 al cap. 34 al CP al Suediei). n primul si
n al doilea caz se permite prelungirea termenului probatiunii pn la 5 ani.
Valoare independent posed n Suedia institutul condamnrii conditionate sau sentintei
conditionate. Acest institut are multe trsturi comune cu probatiunea: posibilitatea de a fi
aplicat, cnd amenda este recunoscut ca sanctiune prea blnd pentru infractiunea svrsit;
posibilitatea mbinrii cu amenda si munca neremunerat n folosul comunittii; stabilirea unui
termen de ncercare; naintarea unor anumite cerinte fat de comportamentul condamnatului; etc.
Cu toate acestea exist si un sir de deosebiri, care permit de a considera condamnarea
conditionat msur autonom. Astfel, condamnarea conditionat nu poate fi mbinat cu
detentiunea penitenciar de orisice durat. n afara de aceasta, termenul de ncercare n cazul dat
este mai mic dect cel prevzut pentru probatiune si alctuieste doi ani. Scurgerea acestui
termen ncepe din momentul rmnerii sentintei definitive, pe cnd la probatiune, deja, din
momentul pronuntrii ei. ns principala deosebire const n faptul, c condamnarea conditionat
nu presupune activitatea unui functionar special al serviciului de probatiune
supraveghetorul
145
.
n Frana exist dou institute independente: amnarea executrii pedepsei si amnarea
pronuntrii pedepsei, reglementate de codul penal n vigoare al Frantei. Primul tip de amnare se
caracterizeaz prin aceea, c judectoria, recunoscndu-l pe inculpat vinovat si stabilindu-i
pedeapsa, emite concomitent decizia de a amna executarea acesteia. Al doilea tip de amnare se
145
45
caracterizeaz prin aceea, c judectoria, recunoscndu-l pe inculpat vinovat, nu-i stabileste
pedeaps, ci emite o hotrre, n care indic, c ea se va rentoarce la rezolvarea problemei
pedepsei peste o anumit perioad.
Amnarea executrii pedepsei este reprezentat prin trei modalitti: a) simpl; b) cu
regim de punere la ncercare; c) cu obligatia de a executa munca neremunerat n folosul
comunittii. Amnarea pronuntrii sentintei la fel este prezentat prin trei modalitti: a) simpl;
b) cu regim de punere la ncercare; c) prescriptiv.
O particularitate a dreptului penal francez const n faptul, c amnarea executrii
pedepsei se poate rsfrnge doar asupra unei prti a detentiunii penitenciare. n decursul unei
lungi perioade de timp amnarea executrii pedepsei nu putea fi dect total. ncepnd cu legea
din 17 iulie 1970 judectorul poate pronunta si o amnare partial
146
. Noul Cod Penal a
conservat aceast institutie pentru pedeapsa nchisorii (art.132-31 CP) si implicit pentru amend
(art.132-39 CP).
n ceea ce priveste amnarea partial a executrii unei pedepse cu nchisoarea se expun si
contrargumente, cci ea nu evit contactul coruptor cu nchisoarea si naste anumite dificultti n
aplicare, inclusiv n materia de cumul de pedepse.
Dup cum deja s-a mentionat amnarea executrii pedepsei a fost introdus n legislatia
francez prin Legea din 26 martie 1891, ns ea prevedea doar amnarea simpl a pedepsei, fr
nici un regim de punere la ncercare. Ea a fost mai apoi profund lrgit, modificat, privitor la
conditiile sale de acordare prin diverse reforme (1958, 1970, 1975), si foarte recent prin CP din
1992.
147
Dar mecanismul su rmase acelasi. Ea const n decizia judiciar de a suspenda
executarea pedepsei cu conditia c delicventul nu va comite o nou infractiune. Dac n decursul
acestei perioade el totusi comite o infractiune, prima pedeaps pronuntat va fi executat, la ea
adugndu-se a doua pedeaps agravat prin faptul recidivei. Conditiile acordrii acestui tip de
amnare sunt clare din tabelul de mai jos:
Trecutul infractorului. Genul infractiunii. Pedeapsa pentru infractiune.
Nu a fost condamnat Crim sau delict. nchisoare _ 5 ani.
Amenda, amenda n taxe
zilnice.
Privare / restrngere de
drepturi.
146
Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 552-553.
147
Soyer J.-G. Droit penal et procedure penale. Paris: editura L.G.D.J.1995, p. 210.
46
Pedepse complementare.
Nu a fost condamnat la
pedeapsa nchisorii.
Crim sau delict. nchisoare _ 5 ani.
Nu a fost condamnat la
pedeapsa nchisorii.
Contraventie de clasa 5.
Toate contraventiile.
Amenda.
Privare / restrngere de
drepturi.
Interdictia de a emite cecuri.
Acestui regim al amnrii executrii pedepsei i s-au adus anumite critici, inclusiv din
partea scolii aprrii sociale, care-i reprosa, c ea este prea absolut si nu face toate eforturile
pentru delicventii, posibil recuperabili, dar care au nevoie pentru aceasta de un ajutor mai
individualizat.
148
Msura dat posed inconvenienta de a lsa condamnatul singur, fr
supraveghere si nici asistent legal organizat, n timp ce el se rentoarce n mediul su de
origine, unde, influenta, creia el este supus, nu este posibil excelent, cci el deja a comis o
infractiune
149
.
n opinia unor savanti ncercarea este unul dintre elementele probatiunii anglo-
americane, care o deosebeste de institutul analogic propriu sistemelor juridico-penale din familia
romano-german
150
. Pe parcursul secolului XX asistm ns la o apropiere ntre probatiune si
suspendarea conditionat a executrii pedepsei
151
. Un proiect de lege, care prevedea regim de
ncercare pentru anumite categorii de condamnati cu amnarea executrii pedepsei, a fost depus
n parlamentul francez n 1952, fiind votat de ctre consiliul Republicii n 1957. ncepnd cu
1958 amnarea executrii pedepsei cu punere la ncercare si-a gsit expresia legislativ (art. 738
si urm. ale CPP) si a fost pus n aplicare.
ncercarea ca trstur specific a probatiunii este prevzut n cazul amnrii executrii
pedepsei cu regim de punere la ncercare si cu obligatia de a executa munca neremunerat n
folosul comunittii, precum si n cazul amnrii pronuntrii pedepsei cu regim de punere la
ncercare. n toate cazurile date legea prevede activitatea unui agent special de probatiune.
148
Rassat M.-L. Op.cit., p. 613.
149
Soyer J.-G., Op. cit., p. 211.
150
Bouloc B. Pnologie. xcution des sanctions adultes et mineurs. Paris: edition DALLOZ. 1998, p. 233.
151
47
Conditiile acordrii amnrii executrii pedepsei cu regim de punere la ncercare constau
n urmtoarele: 1) ea este aplicabil doar persoanelor fizice; 2) ea se aplic doar pentru
infractiuni cu caracter penal general (pentru infractiuni politice poate fi aplicat amnarea simpl
a executrii pedepsei); 3) Pedeapsa pronuntat nu depseste 5 ani de detentiune penitenciar; 4)
fixarea unui termen de ncercare cuprins ntre 18 luni si trei ani; 5) executarea anumitor obligatii;
6) posibilitatea de a apela la msuri de asistent.
Genul
infractiunii.
Pedeapsa. Trecutul
condamnatului
Termenul de
ncercare.
Conditiile de revocare.
Crim sau delict
de drept comun.
nchisoare _
5 ani.
Nu import. Minimum 18
luni, maximum
3 ani.
Condamnarea la
pedeapsa nchisorii fr
amnarea executrii
pedepsei.
Crime si delicte de
drept comun.
Regimul de ncercare n Franta include urmtoarele msuri obligatorii: de a rspunde la
chemrile agentului de probatiune, de a-i prezenta informatii si documente necesare pentru a
permite controlul mijloacelor sale de existent si executarea obligatiilor sale, de a preveni
agentul despre schimbarea locului de munc sau de trai. n afar de aceasta, n fiecare caz
concret judectorul este n drept lund n consideratie personalitatea infractorului si
circumstantele cazului s-i impun condamnatului si alte obligatii, care sunt facultative. La
acestea se refer urmtoarele: exercitarea unei activitti profesionale sau urmarea unui curs de
instruire, trecerea unei investigatii medicale sau a unui tratament medical, repararea pagubei
chiar si n lipsa unei actiuni civile, abtinerea de la conducerea anumitor mijloace de transport,
nefrecventarea locurilor de vnzare a buturilor alcoolice, nevizitarea altor condamnati, n
particular, coparticipatilor la infractiune, refuzul de la pstrarea si purtarea armei, etc.
Msurile de asistent se pot exprima n forma ajutorului cu caracter social, iar n caz de
necesitate si n forma unui ajutor material cu atragerea organizatiilor obstesti si particulare.
Aceste msuri sunt menite s asigure resocializarea condamnatului.
Judectoria este n drept s anuleze amnarea executrii pedepsei total sau partial (n
ultimul caz condamnatul va executa doar o parte a detentiunii penitenciare) dac: 1) condamnatul
n decursul termenului de ncercare a comis o crim sau un delict, care nu sunt infractiuni
politice si pentru care i este pronuntat pedeapsa nchisorii fr amnare; 2)condamnatul nu
48
execut obligatiile impuse de ctre judecat. Amnarea partial a executrii pedepsei poate fi
acordat o singur dat. Dup expirarea termenului de ncercare, n caz c amnarea nu a fost
anulat, persoana se consider fr antecedente penale.
n opinia savantului francez Jean Pradel amnarea executrii pedepsei cu punere la
ncercare se deosebeste de probatiunea anglo-american, cci prevede pronuntarea unei
condamnri la privatiune de libertate si nu cere acordul vinovatului, dar ele se aseamn prin
faptul, c executarea pedepsei este nlocuit cu respectarea anumitor obligatii
152
.
Amnarea executrii pedepsei nsotit de obligatia executrii muncii neremunerate n
folosul comunittii a fost creat prin Legea de la 10 iunie 1983
153
. Ea presupune munca
neremunerat a condamnatului de la 40 pn la 240 ore. Temeiurile de acordare si conditiile,
crora este supus condamnatul, sunt aceleasi ca si la amnarea executrii pedepsei cu regim de
punere la ncercare. ns acest tip de amnare poate fi pronuntat doar cu acordul inculpatului
(munca fortat este interzis n Franta). n cazul dat termenul de ncercare este egal cu durata
executrii muncii neremunerate n folosul comunittii, adic conform legii nu mai mult de un an
si jumtate. n afar de aceasta, condamnatul trebuie s execute aceleasi obligatii, care sunt
prevzute si pentru modalitatea precedent de amnare. Acest tip de amnare la fel presupune
activitatea unui agent special de probatiune.
Amnarea pronuntrii pedepsei cu regim de ncercare poate fi acordat n cazul existentei
concomitente a urmtoarelor conditii: 1) svrsirea de ctre o persoan fizic a unei fapte
infractionale, care nimereste n categoria delict sau contraventie; 2) aceast persoan trebuie s
fie prezent la sedinta judectii; 3) resocializarea condamnatului este pe cale s fie atins, dauna
cauzat este n curs de reparare, iar tulburarea produs prin infractiune n scurt timp va nceta
(art. 132-60 al CP al Frantei). Judectoria stabileste un termen de ncercare, care nu poate depsi
un an. Obligatiile, pe care trebuie s le execute condamnatul sunt analogice celor cercetate mai
sus.
Dup expirarea termenului indicat judectoria poate libera complet persoana de pedeaps,
sau s-i pronunte pedeapsa prevzut de lege, sau s amne din nou pronuntarea pedepsei.
Decizia cu privire la pedeaps trebuie s fie luat nu mai trziu de un an dup pronuntarea primei
amnri (art. 132-62 al CP al Frantei).
Conform dreptului penal francez alte tipuri de amnare a executrii sau pronuntrii
pedepsei nu includ ncercarea condamnatului. Astfel, conditiile acordrii amnrii simple a
executrii pedepsei constau n urmtoarele: 1) se aplic att persoanelor fizice, ct si juridice; 2)
152
153
Soyer J.-G. Op. cit., p. 211.
49
se aplic pentru svrsirea crimei, delictului sau contraventiei; 3) persoana fizic n decurs de
cinci ani pn la comiterea faptei nu a fost condamnat pentru o crim sau delict cu caracter
penal general la pedeapsa nchisorii, 4) termenul de ncercare n cazul comiterii crimei sau
delictului nu poate depsi 5 ani, iar n cazul contraventiei 2 ani.
Germania. Specificul CP al RFG din 1975 const n aceia, c dou treimi dintre normele
sale sunt consacrate reglementrii consecintelor juridice ale faptei penale
154
. Este prevzut n el
si notiunea de amnare conditionat a executrii pedepsei, care poate fi acordat de ctre
judecat n urmtoarele mprejurri: 1) pedeapsa nchisorii aplicat pentru infractiune nu
depseste 1 an; 2) judecata a constatat capacitatea condamnatului de a lua n consideratie sentinta
si n viitor de a nu comite infractiuni, ceea ce face inutil executarea real a pedepsei. n
Germania amnarea conditionat se refer la toat pedeapsa si nu poate s se aplice doar la o
parte a ei. n cazul circumstantelor exceptionale cu privire la fapta antisocial si personalitatea
infractorului, judectoria poate aplica acest institut si persoanelor condamnate la o pedeaps de
pn la doi ani de nchisoare (56 al CP al RFG).
Acordnd amnarea, judectoria stabileste un termen de ncercare, care poate fi cuprins
ntre doi si cinci ani. Aceast perioad pn la expirarea sa poate fi micsorat pn la minimum
(doi ani) sau mrit pn la maximum (cinci ani) de ctre judectorie.
Primul si principalul criteriu de acordare a amnri conditionate a executrii pedepsei si
liberrii conditionate nainte de termen este pronosticul favorabil al infractorului (gnstige
Tterprognose). Fundamentul acestei prognoze l constituie datele cu privire la personalitatea si
comportamentul persoanei n trecut, motivele si scopurile infractiunii, comportamentul dup
condamnare, n particular intentia de a repara paguba
155
. n teorie si n practic sunt acceptate trei
tipuri ale prognozei juridico-penale statistic, individual sau clinic si tipologic
156
. Prima
este considerat ca fiind cea mai sigur. Ea const n determinarea probabilittii recidivei din
partea celui condamnat n baza tabelelor lui Mayer, Clapdorf, Gluk. Dac persoana nimereste n
grupul condamnatilor, ce se caracterizeaz printr-un nivel al recidivei mai mare de 51%
pronosticul nu este favorabil.
Pronosticul individual sau clinic este subiectiv si depinde de experienta si intuitia
persoanei, care l efectueaz. Cel mai des el se efectueaz n baza comportamentului vinovatului
154
Kysnenona H., Bentnent H. Vrononnoe npano uPI. Mocxna: nsarentcrno Mocxoncxoro Vnnnepcnrera.
1980, c. 109.
155
Schich. Prognose, Aussetzung des Strafrester zur Bewhrung. // Jong H. Flle zum Wahlfachen Kriminologie,
Jugendstrafrecht, Strafvollzug. Mnchen. 1975, s. 82.
156
Kysnenona H., Bentnent H. Vrononnoe npano uPI. Mocxna: nsarentcrno Mocxoncxoro Vnnnepcnrera.
1980, c. 124.
50
pn la comiterea infractiunii pe calea extrapolrii lineare a modului su de viat preinfractional
pe viitor
157
.
Judectoria este n drept s-i impun condamnatului executarea anumitor obligatii, dar,
conform CP al Germaniei, acestuia nu-i pot fi naintate cerinte inexecutabile. Este semnificativ
faptul, c condamnatul, pentru a-si demonstra tendinta spre repararea daunei cauzate prin
infractiune, poate singur s-i propun judectoriei s-i impun executarea unei obligatii
concrete
158
. Legislatia penal a RFG prevede asa obligatii ca repararea pagubei cauzate prin
infractiune, executarea muncii neremunerate n folosul comunittii, etc. n afar de impunerea
obligatiilor, judectoria n caz de necesitate i poate prescrie condamnatului conditii privitor la
locul de munc, de trai, de petrecere a timpului liber; s-l oblige s se prezinte la o anumit
perioad de timp n judectorie sau alt institutie, s-i interzic s comunice cu anumite
persoane, s pstreze obiecte care ar fi putut fi utilizate la comiterea infractiunilor, etc. Astfel de
indicatii, precum lecuirea sau plasarea ntr-o institutie specializat, pot fi pronuntate doar cu
acordul condamnatului.
n perioada de ncercare judectoria l plaseaz pe condamnat sub supravegherea unui
asistent special
159
, care supravegheaz executarea de ctre vinovat a obligatiilor si prescriptiilor,
comunic regulat judectoriei despre modul lui de viat, nclcrile grave sau sistematice ale
conditiilor amnrii. Asistentul este numit de ctre judecat si si exercit activitatea fie n
virtutea ndatoririlor de serviciu, fie a celor obstesti
160
.
n caz de svrsire a unei noi infractiuni n perioada de ncercare sau nclcrii grave si
sistematice a obligatiilor, eschivrii de supravegherea asistentului amnarea poate fi anulat de
ctre judecat. Dac ns nu s-au constat temeiurile date, persoana este liberat de pedeaps.
n Austria exist institutul liberrii conditionate de pedeaps. Conform codului penal al
Austriei o astfel de liberare de pedeaps poate fi de dou tipuri: liberarea de toat pedeapsa si
liberarea de o parte a pedepsei. Liberarea conditionat de pedeaps se poate aplica n cazurile
condamnrii la o pedeaps n forma nchisorii pe un termen de pn la doi ani sau amend
penal. Liberarea conditionat de o parte a pedepsei se utilizeaz, de regul, doar n cazul
pronuntrii pedepsei amenzii.
Temei obligatoriu pentru aplicarea liberrii conditionate de pedeaps (att de toat
pedeapsa, ct si de o parte a ei) serveste existenta convingerii judectoriei, c este de ajuns
simpla amenintare a executrii reale a pedepsei de sine stttor sau nsotit de alte msuri, pentru
157
Kuznetova N., Veltel L. Op. cit., p. 124-125.
158
Malinovski A. A., Op. cit., p.246.
159
Kuznetova N., Veltel L. Op. cit., p. 123.
160
Kypc yrononnoro npana. Tom 2. Omax uacrt. Op. cit., p. 438; Malinovski A. A., Op. cit., p. 247.
51
a preveni pe viitor svrsirea de ctre persoan a actelor infractionale, si nu este necesar
executarea pedepsei pentru a preveni comiterea faptelor infractionale de ctre alte persoane. La
aplicarea liberrii conditionate de pedeaps judectoria ia n consideratie gravitatea faptei,
personalitatea infractorului, gradul vinovtiei lui, activitatea lui ce a precedat infractiunea si
comportamentul dup svrsirea faptei si stabileste un termen de ncercare de la un an pn la
trei ani. Judectoria poate s-i impun celui liberat conditionat de pedeaps un sir de obligatii, ca
de exemplu: s locuiasc ntr-o anumit localitate, ntr-o anumit cas sau cu o anumit familie,
s nu ntrebuinteze buturi alcoolice, s nsuseasc o profesie, care ar corespunde capacittilor,
cunostintelor si deprinderilor sale sau s lucreze conform specialittii sale, s comunice despre
schimbarea locului de trai sau de munc, s se prezinte regulat n judecat sau alt organ
competent, etc. n perioada de ncercare indicatiile date de ctre judecat pot fi anulate,
modificate sau completate cu noi obligatii. Persoanei liberate conditionat de pedeaps i este
numit un asistent, care realizeaz controlul comportamentului su.
Dac n decursul curgerii termenului de ncercare liberarea conditionat de pedeaps nu
este anulat, de exemplu, n virtutea svrsirii unei noi infractiuni, atunci cel condamnat se
elibereaz definitiv de pedeaps.
Conform dreptului penal al Elve(iei institutul analizat terminologic este desemnat ca
condamnare conditionat.
161
Codul penal al Elvetiei prevede posibilitatea aplicrii
condamnrii conditionate n cazul detentiei penitenciare, dac termenul pedepsei nu depseste 18
luni, precum si fat de pedeapsa complementar. Temei pentru pronuntarea condamnrii
conditionate constituie existenta convingerii judectoriei n faptul, c pe viitor condamnatul nu
va comite infractiuni si delicte si va repara paguba conform hotrrii judectoriei sau ntelegerii
prtilor
162
. Conditie obligatorie pentru condamnarea conditionat este repararea pagubei,
pricinuite prin infractiune
163
. Lund decizia dat judectoria ia n consideratie activitatea
precedent si caracterul condamnatului. Condamnarea conditionat nu se aplic fat de
persoanele, care n decurs de cinci ani pn la comiterea faptei infractionale date deja au mai
executat pedeapsa n forma detentiei penitenciare pe termen nu mai mic de trei luni pentru
svrsirea unei infractiuni intentionate, indiferent dac ea a fost aplicat de judectoria elvetian
sau a unui alt stat. Termenul de ncercare n cazul condamnrii conditionate poate constitui de la
doi pn la cinci ani. Judectoria poate ordona stabilirea unei supravegheri, esenta creia const
n impunerea condamnatului unor anumite indicatii privitor la comportamentul lui n decursul
161
162
163
52
termenului de ncercare, instruirea sa profesional, locul de trai, supravegherea medical, etc. La
fel ea poate s-i interzic consumul buturilor alcoolice si s-l oblige s repare dauna cauzat
prin fapta infractional n decursul unei anumite perioade. Indicatiile sale judectoria poate
anterior n decursul termenului de ncercare s le anuleze sau s le modifice.
n cazul n care condamnatul n decursul termenului de ncercare svrseste o infractiune
sau un delict, ncalc mcar una dintre indicatiile primite, fr a lua n consideratie prevenirile
oficiale ale organelor competente, se eschiveaz insistent de supraveghere sau n alt mod corupe
ncrederea ce i s-a manifestat
164
, judectoria poate lua decizia despre anularea condamnrii
conditionate si s ordone executarea pedepsei. Dac ns condamnarea conditionat totusi nu se
anuleaz, judectoria n cazurile mai putin grave poate s-l previn pe condamnat, s-i impun
indicatii adugtoare si s-i prelungeasc termenul de ncercare specificat n sentint cu mai mult
dect cu o jumtate
165
.
Dac pn la expirarea termenului de ncercare condamnarea conditionat nu este anulat
pedeapsa se consider executat.
n Japonia exist institutul amnrii executrii pedepsei. La conditiile de baz ale
acordrii acesteia se refer: 1) aplicarea detentiunii penitenciare cu sau fr munc silnic pe un
termen nu mai mare de trei ani sau a amenzii, mrimea creia nu depseste cinci mii de iene, 2)
condamnatul anterior nu a fost condamnat la detentiune penitenciar fr munc silnic sau la o
pedeaps mai aspr, ori condamnatul desi si fost condamnat anterior la detentiune penitenciar
Ir munc silnic sau la o pedeaps mai aspr, dar deja n decurs de cinci ani dup executarea ei
nu a mai fost condamnat la detentiune penitenciar fr munc silnic sau la o pedeaps mai
aspr
166
.
Termenul de ncercare, conform codului penal al Japoniei, constituie de la un an pn la
cinci ani din ziua intrrii sentintei n vigoare
167
. Pe toat perioada aceasta condamnatul este
supus unei supravegheri, care presupune executarea de ctre persoana, creia i-a fost acordat
amnarea, a unui sir de obligatii. n Japonia serviciul de probatiune se afl n subordinea
Ministerului Justitiei.
Amnarea se anuleaz n caz de comitere de ctre persoana, creia ea i-a fost acordat, n
perioada de ncercare a unei noi infractiuni, pentru care el este condamnat la detentiune
penitenciar fr munc silnic sau la o pedeaps mai aspr fr amnare, precum si n alte
164
Vrononnt Koexc Bnenapnn. Hayunoe peaxrnponanne n nepeno c nemenxoro xan. mpn. nayx A. B.
Cepepennnxona. C. H.: nsarentcrno Rpn. Henrp Hpecc. 2002, Cr. 41.
165
166
167
Vrononnoe npano sapyexntx rocyapcrn. Omax uacrt: Vuenoe nocone. Op. cit., p. 501.
53
cazuri prevzute de art. 26 al CP al Japoniei. Dac ns perioada de ncercare se scurge fr
anularea sentintei de amnare a executrii pedepsei, se consider, c condamnatul si-a ispsit
pedeapsa.
Conform codului penal al Chinei condamnarea conditionat poate fi pronuntat doar
privitor la arestul de scurt durat si detentiunea penitenciar pe termen nu mai mare de trei ani.
La aplicarea condamnrii conditionate se iau n consideratie circumstantele svrsirii infractiunii
si cinta sincer a vinovatului. nc o conditie a pronuntri condamnrii conditionate constituie
lipsa pericolului pentru societate din partea celui condamnat conditionat. Condamnarea
conditionat nu poate fi aplicat fat de o persoan, recunoscut anterior recidivist
168
. n cazul
condamnrii conditionate se stabileste un termen de ncercare. Durata lui depinde de pedeapsa
pronuntat conditionat. Dac persoana este condamnat la arest de scurt durat, atunci termenul
de ncercare oscileaz ntre dou luni si un an n plus la termenul pedepsei pronuntate. n cazul
pronuntrii pedepsei nchisorii, termenul se stabileste n limitele de la un an pn la cinci ani,
ns n orisice caz el trebuie s fie mai mare dect termenul pedepsei pronuntate. Termenul de
ncercare ncepe s curg din momentul pronuntrii sentintei. Aplicnd condamnarea
conditionat, judectoria impune condamnatului executarea anumitor obligatii, lista crora este
stabilit n art. 75 al CP al Chinei. La ele se refer, n particular, obligatia de a respecta legile,
regulile administrative, de a se supune supravegherii, de a comunica despre activitatea sa n
corespundere cu regulile organului de control, etc. Condamnarea conditionat se anuleaz, dac
condamnatul comite n decursul termenului de ncercare o nou infractiune sau, dac se va
stabili, c el a svrsit si alte infractiuni pn la emiterea sentintei de condamnare. n aceste
situatii pedeapsa se stabileste dup regulile aplicrii pedepsei n cazul cumulului de infractiuni.
Condamnarea conditionat poate fi anulat si n cazul, n care condamnatul n perioada
termenului de ncercare ncalc legile, regulile administrative sau regulile stabilite de organul
securittii publice a Sovietului de Stat al Republicii Populare Chineze privitor la supravegherea
condamnatilor, dac circumstantele cazului mrturisesc despre seriozitatea acestor nclcri.
Astfel, dreptul penal al trilor de peste hotare destul de detaliat reglementeaz diferite
tipuri de amnri ale executrii si pronuntrii pedepsei. O reglementare larg a primit att n
trile sistemului juridic al dreptului comun, ct si n cele ale dreptului continental institutul
probatiunii, esenta cruia const n ncercarea condamnatului n scopul atingerii scopurilor
resocializrii si corectrii vinovatului prin metode nelegate de executarea real a pedepsei, n
primul rnd, a detentiunii penitenciare
169
.
168
169
54
n final evidentiem urmtoarele:
1. Institutele probatiunii si suspendrii conditionate a executrii pedepsei au evoluat si
s-au apropiat mul ntre ele, constituind n prezent modalitti aparte de executare ale
pedepsei.
2. n dependent de nivelul de supraveghere inclus n cadrul acestui institut se
deosebesc mai multe categorii ale msurii date (probatiunea simpl si cu
supraveghere intensiv, suspendarea executrii pedepsei simpl, cu punere la
ncercare, cu executarea muncii neremunerate n folosul comunittii), ceia ce permite
de a individualiza mai bine pedeapsa si de a lrgi aplicarea msurilor.
3. Evidentiem tendinta spre mbinarea acestui institut cu munca neremunerat n folosul
comunittii, amenda, detentiunea penitenciar de scurt durat n scopul sporirii
efectului si lrgirii aplicrii ei.
4. Msura dat include de regul un sir de cerinte naintate fat de condamnat n
dependent de circumstantele cazului pentru asigurarea: securittii sociale,
intereselor victimei, resocializrii infractorului.
Astfel msura dat n trile dezvoltate ale lumii constituie pilonul de baz al sistemului
alternativelor detentiunii penitenciare, reprezentnd un institut flexibil, eficient att din punct de
vedere economic, ct si de pe pozitia corectrii condamnatilor, cu mari capacitti de
individualizare a pedepsei.
2. Arestul la domiciliu, monitorizarea electronic yi semideten(iunea.
Tendinta spre realizarea justitiei penale prin intermediul utilizrii minimale a mijloacelor
represiunii penale a dus la aceia, c teoria si practica aplicrii dreptului penal n anumite tri de
peste hotare au elaborat si au acceptat spre utilizare un sistem de pedepse restrictive de libertate
opozitie sistemelor penitenciare traditionale.
Acest institut s-a exprimat legislativ n diferite forme. Uneori el se manifesta ca
condamnare cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei nsotit de anumite limitri de
drept: probatiunea intensiv n SUA, amnarea executrii pedepsei cu regim de punere la
ncercare n Franta, suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere n Romnia, etc.
Majoritatea dintre acestea au fost deja analizate n paragraful precedent. Printre neajunsurile
modalittii date de reducere de libertate dorim s evidentiem neclaritatea caracterului juridic al
acestor msuri chiar si n prezent se poart discutii nversunate reprezint ele pedepse penale,
55
msuri educative, forme de individualizare ale pedepsei sau tipuri de liberare de pedeaps. Din
aceast cauz este problematic si solutionarea cazurilor de nlocuire a acestora cu detentiune
penitenciar, dac condamnatii nu respect conditiile impuse trebuie oare de luat n
consideratie perioada executrii acestor msuri sau nu?
Cu mult mai reusit este pozitia acelor tri, care recunoscnd un anumit grad de
represiune propriu reducerii de libertate, au consacrat-o n legislatiile sale penale n calitate de
pedepse de sine stttoare. O astfel de practic este proprie, de exemplu Letoniei.
n SUA a primit rspndire o astfel de msur precum supravegherea electronic sau
monitorizarea electronic. Aceast msur presupune obligatia condamnatului de a nu prsi
domiciliul su n decursul unei anumite perioade de timp, n anumite ore ziua sau noaptea, cu
exceptia timpului de lucru, dac condamnatul lucreaz sau si caut un serviciu. Executarea
obligatiei date deseori constituie una dintre conditiile probatiunii sau liberrii conditionate
nainte de termen, ceea ce ofer posibilitate de a utiliza mai larg aceast msur (de exemplu, p.
4 al 65.10 al CP al statului New York
170
).
n corespundere cu 9000 al CP al statului California monitorizarea electronic
permanent se poate aplica mai nti de toate fat de cei condamnati conditionat, precum si fat
de cei liberati din penitenciare, inclusiv si nainte de termen. Orisice program de monitorizare
electronic, la fel se mentioneaz acolo, trebuie s aib ca scop de baz sporirea securittii
sociale prin intermediul micsorrii numrului de persoane, care pot deveni victime ale
infractiunilor
171
. Exist date si despre eficacitatea practic a acestei msuri. De exemplu, n
conformitate cu semnalul unuia dintre centrele de supraveghere din New York politistii l-au
neutralizat pe un sot gelos, care se apropia narmat de casa fostei sale sotii
172
.
Supravegherea electronic n calitate de msur juridico-penal a fost propus nc n anul
1971 de ctre americanul Ralif Switghebel si pentru prima dat a nceput s fie aplicat n anul
1984 n dou state americane - Florida si New Mexico
173
. Pn atunci supravegherea deseori se
efectua sub forma arestului la domiciliu fr control electronic. O astfel de detentiune n afara
penitenciarului se aplica, de exemplu, fat de delincventii politici. Din acest punct de vedere
aceast msur nu este absolut nou. ns n prezent ea se utilizeaz nu numai fat de infractorii
politici, dar si fat de alti infractori. Pentru prima dat s-a ncercat realizarea supravegherii
electronice nc n 1979 n statul New Mexico. ns n acea perioad aceast inovatie nu si-a
170
Vrononnoe saxonoarentcrno sapyexntx crpan (Anrnnn, CBA, upannnn, Iepmannn, nonnn). C.
saxono. marepnanon/Ho pe. H..Kosouxnna. Mocxna: nsarentcrno 3epnano. 1998, c. 140.
171
172
Tpy. 1997. 21 oxrxpx.
173
56
gsit aplicare, deoarece a fost apreciat ca fiind prea costisitoare si neefectiv. Cinci ani mai
trziu, ns, n statul Florida datorit noii constructii a brtrii si computerizrii centrului de
supraveghere, inventia, n sfrsit a fost acceptat. Peste ctiva ani deja n cinci state sute dintre
fostii detinuti purtau astfel de brtri
174
.
Condamnatii care se afl la domiciliu sub control electronic pot s plece la serviciu, la
magazin, s viziteze institutiile medicale, s svrseasc si alte actiuni, ns sunt obligati s se
ntoarc la locul de trai la o or anumit. Pe piciorul si pe mna condamnatului se mbrac brtri
electrice. Semnalele emise de ctre ele sunt transmise prin intermediul telefonului de la
domiciliul condamnatului n computerul central si, astfel, permit s fie verificat locul de aflare al
supravegheatului, precum si de a-i depista pe acei, care ncalc conditiile tehnice de aflare n
libertate (asa, ca de exemplu, limitarea prsirii anumitor teritorii). Se aplic si alte tipuri de
aparate fr relee telefonice cu unde radio. Pe viitor se planific de utilizat aparate n
miniatur, care se vor implanta sub pielea supravegheatilor. Electronica contemporan este n
stare s urmreasc obiectul pe o distant de pn la trei mii de kilometri
175
.
ncepnd cu anul 1990 toate statele americane si jurisdictia federal au nceput s apeleze
la supravegherea electronic. Zilnic acestei msuri sunt supusi n jur de 100 mii de americani. 27
de state n egal msur practic arestul la domiciliu fr control electronic. Supravegherea
electronic se aplic, de regul, doar acelor infractori care nu au comis crime de violent sau n
cazurile, n care utilizarea violentei la comiterea infractiunii a fost ntmpltoare. R. Rogers
mentioneaz, c reprezentantii tipici al acestei categorii sunt: persoana de sex masculin mai
tnr de 30 de ani, care a comis crim nonviolent; femeia gravid; persoana cronic bolnav;
minorul sau persoana de vrst naintat
176
.
Aplicarea supravegherii electronice permite, n opinia juristilor americani, atingerea
urmtoarelor scopuri:
n primul rnd n cadrul utilizrii unei astfel de msuri controlul din partea statului
este mai sever, de aceea aprarea societtii este mai efectiv.
n al doilea rnd, aceast msur este menit s reduc recidiva.
n al treilea rnd, aplicarea ei trebuie s reduc suprapopularea penitenciarelor si
s micsoreze cheltuielile financiare, cu att mai mult, c n unele state
condamnatul trebuie s achite singur costul aparatelor electronice. n statul
California, de exemplu, cheltuielile zilnice pentru monitorizarea electronic a unei
174
175
176
Kpnmnnonornuecxne nccneonannx n mnpe. Mocxna. 1995, c. 143.
57
persoane alctuiesc 16$
177
. Sanctiunile pentru neachitare sunt simple detentiunea
penitenciar.
Avantajele msurii date fat de altele constau n faptul, c ea permite de a-l lsa pe
infractor n societate, astfel nct el s poat s munceasc, sa-si continue studiile, s treac un
curs de lecuire. Toate acestea n ansamblu permit, dup prerea juristilor americani, s se ating
resocializarea condamnatului. Cu toate acestea msura dat este apreciat de ctre opinia
public ca destul de sever si dup prerea populatiei infractorul este ntr-adevr pedepsit.
Observrile si anchetrile persoanelor, supuse acestei msuri, le permit cercettorilor
americani de a concluziona, c pentru condamnati supravegherea electronic este o msur
destul de aspr, ns totusi mai preferabil dect penitenciarul. Recidiva printre persoanele
condamnate la aceast msur constituie n mediu de la 3 pn la 16% n perioada supravegherii.
Privitor la cheltuielile financiare, atunci ele sunt de 4 ori mai mici dect pentru detentiune
penitenciar, dar de 2 ori mai mari dect pentru supravegherea intensiv si de 4 ori mai mari
dect pentru supravegherea obisnuit.
n ultimul timp n literatura juridic american au aprut opinii critice cu privire la
aceast msur, ntruct ea atinge drepturile persoanei, viata privat a cetteanului. Dup prerea
acestor autori, ntr-un stat democratic notiunile de resedint particular, domiciliu sunt
simboluri ale sferei particulare. Aprtorii drepturilor si liberttilor cettenilor consider c
supravegherea electronic reprezint o grav nclcare a dreptului individului la privacy n
propriul su domiciliu. n general, adversarii acestei msuri sunt de prere, c ea nu este n stare
s-l fac pe condamnat s se abtin de la svrsirea de noi infractiuni chiar si n propria cas
(jocuri de noroc, comercializare de narcotice, prostitutia etc.). Conform unor investigatii
petrecute ale eficacittii monitorizrii electronice, nu s-a demonstrat c el contribuie real la
scderea recidivei
178
. Supravegherea electronic poate ascunde n sine pericolul lrgirii ei
posterioare asupra tuturor cettenilor, inclusiv acelor, care respect legea. Se pare, c aceste idei
nu sunt lipsite de ratiune. n afar de aceasta, tehnologia supravegherii electronice este nc
tnr si, nu rareori, au loc greseli. Apar asa numitele greseli pozitive (cnd conform datelor
aparaturii persoana se afl acas, iar n realitate nu este asa) si greseli negative (cnd conform
datelor aparaturii persoana nu se afl acas, pe cnd n realitate ea nu a prsit-o).
n Europa, Anglia si Tara Galilor au fost primele care au nceput utilizarea acestei
tehnologii ncepnd cu 1989, mai apoi Suedia ncepnd cu 1994, Olanda 1995 si Belgia
1998.
177
178
Kpnmnnonornuecxne nccneonannx n mnpe. Mocxna. 1995, c. 143.
58
n contextul penologic n Anglia si Tara Galilor, sunt prevzute dou situatii n care se
recurge al monitorizarea electronic. Prima situatie este arestarea la domiciliu sub monitorizare
electronic care a fost introdus n ianuarie 1999 pentru detinutii selectati s fie liberati din
penitenciar nainte cu 60 de zile de sfrsitul pedepsei. A doua situatie de aplicare a monitorizrii
electronice const n aplicarea acesteia ca sentint comunitar ordinul de monitorizare
electronic introdus n decembrie 1999. Aceast prevedere a existat si n Legea penal din
1991 (art. 12 ind. 1) ns a fost nevoie de 8 ani de experimente riguroase pentru ca msura s fie
pus pe deplin la dispozitia instantei. Durata maxim a unui astfel de ordin este de 6 luni. n
aceast perioad, ordinul se poate referi le 1-7 zile pe sptmn, timp de 2-12 ore pe zi. nainte
de a dispune un astfel de ordin, instanta are nevoie de informatii (oferite de obicei prin
intermediul referatului pre-sentential) cu privire la locul n care urmeaz ca ordinul s fie
executat. Ordinul trebuie, de asemenea, s tin seama de convingerile religioase, nivelul de
educatie sau alte obligatii instituite n sarcina infractorului prin alte ordine comunitare
179
.
Dup exemplul altor legislatii dreptul francez a prevzut prin legea din 19 decembrie
1997, c executarea pedepselor privative de libertate, ale cror durat total nu depseste 1 an
sau ale cror termen rmas de executat nu depseste 1 an, poate fi efectuat n regim de plasare
sub supraveghere electronic
180
. Acestea pot rezulta dintr-o condamnare sau din mai multe.
Aceste dispozitii rezult dintr-o propunere de lege depus de ctre senatorul Guy Cabanel, care
n prealabil a pregtit un raport pe acest sujet, anume asupra legislatiilor si practicilor de aplicare
uneori de natur experimental existente n anumite tri de peste hotare (astfel precum SUA,
Canada, Marea Britanie si Suedia)
181
.
n opinia specialistilor francezi n domeniu plasarea sub supraveghere electronic
reprezint un mod de executare a unei pedepse privative de libertate n afara institutiei
penitenciare, ntr-un loc fixat de ctre judectorul de aplicare a pedepselor, sub controlul su si al
agentilor administratiei penitenciare
182
.
Decizia este luat de ctre judectorul de aplicare a pedepselor, din oficiu, sau la cererea
procurorului Republicii sau condamnatului, dup ce a fost obtinut acordul ultimului n prezenta
avocatului su ori avocatului desemnat din oficiu. Judectorul ia hotrrea, lund n consideratie
avizul reprezentantului administratiei penitenciare, n decursul unor dezbateri contradictorii
tinute n camera de consiliu, n cadrul crora sunt audiate pozitiile ministerului public si ale
179
Reinegrarea social si supravegherea infractorilor n opt tri europene. Op. cit., 2004. p. 54.
180
Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Op. cit., p. 591; Reintegrarea social si supravegherea infractorilor n opt tri
europene. Op. cit., p. 97.
181
Desportes F., Le Gunehec F. Le nouveau droit penal. Tome I. Paris: edition Economica. 1999, p. 807.
182
Faucher P., Lavielle B. Memento de làpplication des peines. Bordeaux. 2001, p. 99.
59
condamnatului si avocatului su. Pot fi plasati sub supraveghere si minorii. n acest caz este
necesar de obtinut si acordul printilor sau a tutorilor. Stabilind orarul si locurile permise pentru
vizitare, judectorul de aplicare a pedepselor tine cont de activitatea profesional, studiile,
tratamentul medical, contextul familial al condamnatului.
Astfel, plasarea sub supraveghere electronic const n impunerea condamnatului a
interdictiei de a lipsi de la domiciliul su sau din toate celelalte locuri desemnate de ctre
judector n afara perioadelor fixate
183
. Conform Legii din 15 iunie 2000, dac locul ales de ctre
judectorul aplicrii pedepselor nu coincide cu domiciliul condamnatului, atunci, cu exceptia
locurilor publice, n prealabil este necesar de obtinut acordul stpnului acestui loc. ntr-un sir de
cazuri se cere o expertiz psihiatric (alin. 5 al art. 722 al CPP al Frantei).
Condamnatul este plasat sub controlul judectorului de aplicare a pedepselor, de
competenta cruia el tine. Respectarea obligatiei de a se afla n locurile indicate este asigurat de
ctre functionarii administratiei penitenciare. n conformitate cu art. 723-9 al CPP al Frantei
aceasta se efectueaz de la distant prin intermediul unui dispozitiv electronic. Astfel,
condamnatul poate fi constrns s poarte un emittor (art. 723-8 al CPP al Frantei), ce permite de
a verifica prezenta sa n locurile si n orele indicate. Aceast procedur este oficializat si nu
trebuie s aduc atingere demnittii, integrittii si vietii private a persoanei. n cazurile necesare
poate fi desemnat un medic pentru a verifica, c procedura nu prezint inconveniente pentru
sntatea condamnatului. Cererea condamnatului implic desemnarea medicului din oficiu (art.
723-12 al CPP al Frantei).
Agentii administratiei penitenciare pot n decursul derulrii msurii date s-l viziteze pe
condamnat la locul de aflare conform orarului prestabilit pentru a verifica prezenta sa. De cele
mai dese ori aceasta se efectueaz la domiciliul su. Agentii ns nu pot intra ntr-un domiciliu
Ir acordul rezidentilor, dar absenta condamnatului este prezumat, dac ultimul nu se prezint
n asemenea caz functionarilor
184
. Serviciile de politie si jandarmerie pot n egal msur s
constate absenta neregulamentar a condamnatului si s raporteze faptul dat judectorului de
aplicarea a pedepselor (art. 723-9 al CPP al Frantei). Ultimul este n drept, n asa situatie, s
modifice conditiile plasrii sub supraveghere electronic (art. 723-11 al CPP al Frantei) sau s
cerceteze posibilitatea revocrii acestei msuri.
n caz de nerespectare, anume a conditiilor executrii acestei msuri sau chiar n cazul
unei noi condamnri, judectorul de aplicare a pedepselor poate, dup discutarea n camera de
consiliu a judectorilor, tinut n prezenta unui avocat, s revoce msura de plasare sub
183
184
Faucher P., Lavielle B. Op. cit., p. 101.
60
supraveghere electronic, decizie susceptibil de apel n zece zile. Acelasi lucru poate surveni si
atunci, cnd condamnatul nu este de acord s accepte modificarea regimului executrii pedepsei
sau, pur si simplu, la cererea acestuia. Alarma electronic nu poate de la sine s autorizeze
aceast revocare. Legislatorul a considerat pe bun dreptate, c o disfunctiune a sistemului de
supraveghere electronic este ntotdeauna posibil. Pentru a justifica revocarea msurii, absenta
neregulamentar a condamnatului de la domiciliul su trebuie, deci, constatat, fie de ctre
agentii de supraveghere, fie de ctre serviciul de politie sau jandarmerie, care practic sunt
obligate s se deplaseze n caz de alarm
185
.
n caz de retragere a plasrii sub supraveghere electronic, condamnatul si ispseste
partea restant a pedepsei. Perioada de timp n decursul creia condamnatul s-a aflat sub
supraveghere electronic se ia n calcul n calitate de parte executat a pedepsei
186
.
ns nu trebuie s considerm aceast msur drept o solutie miraculoas a problemelor
legate de detentie, anume din cauza costului su. Este necesar de a reflecta asupra publicului
susceptibil de a beneficia de aceast msur, care trebuie numaidect limitat n timp, cci
condamnatii nu suport o astfel de supraveghere mai mult de trei-patru luni. Totusi
experimentele petrecute peste hotare demonstreaz, c personalul organelor de executare a
pedepselor este satisfcut de aceast msur, care diversific sarcinile lor. Tot aici trebuie s
subliniem necesitatea crerii unor cursuri de pregtire a personalului n vederea realizrii n
practic a acestei noi modalitti de executare a pedepsei.
n timp ce n America de Nord se inventau noi forme de supraveghere ale condamnatilor
aflati n libertate, n unele tri din Europa de Vest s-au elaborat noi metode de executare a
detentiunii penitenciare, care n esent constituie deja pedepse de sine stttoare, care mbin
elemente ale penitenciarului cu libertatea. Merge vorba despre: semilibertatea modalitate de
executare a pedepsei nchisorii n Franta; semidetentiunea alternativ a detentiunii penitenciare
n Italia si Portugalia; arestul la sfrsit de sptmn (wek-enduri penale) existent n Spania,
Portugalia, Belgia.
Codul Penal al Spaniei plaseaz arestul la sfrsit de sptmn n categoria pedepselor n
forma privatiunii de libertate. Art. 37 al Cp al Spaniei indic, c arestul la sfrsit de sptmn se
aplic pe 36 de ore, ceia ce este egal cu dou zile (se are n vedere partea luminoas a zilei).
185
Desportes F., Le Gunehec F. Op. cit., p. 808.
186
61
Perioada maximal a acestei pedepse este de 24 de sptmni, cu exceptia cazurilor, cnd arestul
este aplicat n locul pedepsei n forma nchisorii
187
.
n conformitate cu articolul 88 al CP al Spaniei judectoria sau tribunalul dup
anchetarea prtilor n aceeasi sentint sau printr-o decizie motivat ulterioar pn la nceperea
executrii pedepsei poate nlocui detentia penitenciar, termenul creia nu depseste 1 an cu
arest la sfrsit de sptmn sau cu amend, chiar dac legea nu prevede aceste tipuri de pedepse
pentru o astfel de infractiune. Ca conditie legea nainteaz cerinta, c circumstantele personale
ale vinovatului, natura faptei, comportamentul lui si mai ales strduinta de a repara paguba
servesc temei pentru o astfel de decizie, iar persoana nu este un infractor nrit. n cazuri
exceptionale judectoria sau tribunalul pot nlocui detentiunea penitenciar, termenul creia nu
depseste doi ani unei persoane, care nu este infractor nrit si dac circumstantele cazului si ale
personalittii vinovatului mrturisesc despre faptul, c executarea acesteia nu va duce la
atingerea scopurilor preventiei si resocializrii. Fiecare sptmn de detentiune penitenciar se
nlocuieste cu c dou aresturi la sfrsit de sptmn. Adugtor, judectoria sau tribunalul i pot
impune condamnatului respectarea anumitor obligatii, care se aplic de obicei n cadrul
suspendrii executrii pedepsei (prevzute n art. 83 al CP al Spaniei). Conform legislatiei
spaniole este interzis de a nlocui o msur juridico-penal, care ea nsesi s-a aplicat n calitate de
alternativ a unei pedepse penale.
Arestul la sfrsit de sptmn se execut n institutia penitenciar, care are locuri libere
smbta si duminica, maximal apropiat de locul de trai al condamnatului. ns judectoria,
reiesind din circumstantele cazului, poate decide, c arestul trebuie executat, dac aceasta este
posibil si exist acordul prealabil al inculpatului si procuraturii, n institutiile municipale sau
centrele politienesti.
Dac arestantul, fat de care aceast msur s-a aplicat n calitate de pedeaps de baz,
de dou ori fr motive ntemeiate nu se prezint pentru executarea pedepsei, judectoria de
supraveghere poate decide, c arestul se va executa continuu. Adic merge vorba despre
transformarea msurii date ntr-o detentiune penitenciar obisnuit.
n privinta persoanelor, fat de care aceast msur s-a pronuntat n calitate de alternativ
a detentiunii penitenciare, regulile sunt mai aspre: este de ajuns s se stabileasc mcar o
nclcare a executrii pedepsei de substitutie ca s renceap executarea pedepsei nchisorii, din
termenul creia se exclude partea de pedeaps ispsit corect n forma msurii date alternative.
187
Vrononnt Koexc Hcnannn. Ho. pe. oxropa mp. nayx., npo]eccopa H. u. Kysnenono n oxropa mp.
nayx., npo]eccopa u. M. Pemernnxona. Mocxna: nsarentcrno 3epnano. 1998, c. 23.
62
Aici tindem numaidect s mentionm, c Codul Penal al Spaniei contine un capitol
aparte, care reglementeaz probleme, ce tin de alternativele detentiunii penitenciare: Msurile,
care substituie executarea pedepselor privative de libertate (cap. III al CP al Spaniei). n afar
de reglementarea arestului la sfrsit de sptmn ca alternativ a detentiunii penitenciare, ea
contine reguli cu privire la suspendarea pedepsei nchisorii, nlocuirii ei cu amenda sau cu
expulzarea din tar (ultima doar n privinta cettenilor strini aflati ilegal pe teritoriul national al
Spaniei). Suspendarea pedepsei nchisorii n Spania este posibil doar dac termenul ei nu
depseste doi ani, ceea ce probabil a determinat si faptul, c arestul la sfrsit de sptmn se
aplic doar n calitate de alternativ a detentiunii penitenciare de maximum doi ani, desi
considerm, c potentialul acestei msuri juridico-penale este mult mai mare.
Analogic Spaniei Italia a adoptat norme juridico-penale aparte, care reglementeaz
modalitatea de substituire a detentiunii penitenciare, dar spre deosebire de prima nu le-a inclus n
Codul Penal al Italiei, ci n legi speciale, principala dintre care este Legea nr. 689 din 24
noiembrie 1981, numit si lege de depenelizare
188
. Acest fapt se lmureste probabil prin acea, c
primul act normativ adoptat n domeniul dat Legea nr. 354 din 26 iulie i-a acordat posibilitate
Tribunalului de supraveghere de a modifica conditiile de executare a detentiunii penitenciare,
atunci cnd s-a stabilit un oarecare progres n corectarea detinutului. Deci, initial sanctiunile de
substitutie au aprut n Italia ca o modalitate alternativ de executare a pedepsei nchisorii.
Reformele ulterioare, inclusiv schimbrile efectuate si prin Legea nr. 689 din 1981 au lrgit sfera
aplicrii si numrul acestor msuri, au perfectionat procedura acordrii si executrii lor.
Teoria penal italian n prezent deosebeste trei categorii de alternative ale detentiunii
penitenciare: msurile alternative, sanctiunile de substitutie si libertatea supravegheat
189
.
Semidetentiunea face parte din categoria sanctiunilor de substitutie. Ea a fost introdus
prin Legea nr. 689 din 24 noiembrie 1981 n calitate de alternativ a pedepselor privative de
libertate de scurt durat
190
. Conform art. 55 al acestei legi semidetentiunea reprezint obligatia
condamnatului de a petrece minimum 10 ore pe zi n Institutiile de executare a pedepselor
abilitate s execute semilibertatea sau n sectiile autonome ale institutiilor ordinare destinate
executrii acestei msuri amplasate n comuna n care locuieste condamnatul sau n comuna
apropiat. Determinarea orelor si indicarea institutiei de executare sunt efectuate n conformitate
cu exigentele serviciului sau studiilor condamnatului.
188
189
www.giustizia..it/pcarcere/misure_alternative/misure_alternative.htm
190
Art. 53 al Legii nr. 689/81.
63
Judectoria este n drept s nlocuiasc detentiunea penitenciar cu semidetentiune n
cazul, n care termenul ei nu depseste un an. n afar de aceasta, exist nc un sir de conditii
subiective
191
recidiva, etc. si obiective anumite tipuri de infractiuni enumerate n art. 60 al
acestei legi (acte de coruptie, falsificarea dovezilor, comercializarea mrfurilor periculoase
pentru sntatea consumatorilor, etc.), care nu permit utilizarea acestei alternative.
Continutul semidetentiunii nu se limiteaz doar la obligatia de ase afla minimum 10 ore
pe zi n institutia indicat. Legea impune si respectarea obligatorie a unui sir de cerinte:
Interdictia de a detine orisice tip de arme, munitii si explozive, chiar dac si exist
permisiunea corespunztoare a organelor de politie;
Suspendarea permisului de conducere (dac acesta i este necesar condamnatului
pentru desfsurarea activittii de serviciu, magistratura de supraveghere poate
amna executarea acestei reguli n baza p. 2 al art. 62 al Legii nr. 689/81);
Retragerea pasaportului, n acelasi rnd suspendarea validittii vizei, precum si a
altor documente echivalente;
Obligatia de a pstra si de a prezenta la orisice cerere a politiei n termenii fixati a
copiei ordonantei magistraturii de supraveghere, care determin sau modific
prescriptiile.
Organele competente s controleze respectarea prescriptiilor date de ctre condamnati sunt
Oficiul securittii publice din comuna, n care se desfsoar msura, sau organele de carabineri.
Persoanele condamnate la semidetentiune pot beneficia de o suspendare a pedepsei pe o
perioad nu mai mare de sapte zile pe motiv de rezolvare a anumitor probleme legate de familie,
de serviciul condamnatului, de studiile, ce el le urmeaz. Se suspend executarea acestei msuri
si n cazul survenirii unui ordin de ncarcerare sau de aplicare a msurilor de sigurant, n caz de
svrsire a unei noi crime (de exemplu, arestul).
n caz de cumul de pedepse semidetentiunea se aplic dup executarea detentiunii
penitenciare. Pedeapsa dat de substitutie nu poate fi nlocuit cu o msur alternativ
detentiunii.
n cazul nclcrii prescriptiilor pedepsei judectoria de supraveghere la propunerea
organelor de executare poate transforma pedeapsa de substitutie n pedeapsa nchisorii
substituit.
191
Art. 59 al Legii nr. 689/81.
64
n Franta exist un institut analogic semidetentiunii italiene, ns spre deosebire de aceasta
este prevzut doar ca o modalitate de executare a privatiunii de libertate. Semilibertatea, a crei
existent a fost oficializat n codul de procedur penal a Frantei n 1958
192
, reprezint un regim
de executare a pedepselor privative de libertate, care permite condamnatului n afara
penitenciarului si fr supraveghere fie s exercite o activitate profesional, fie s fac studii, s
urmeze un curs de pregtire profesional, un stagiu sau s practice o activitate de munc
temporar n vederea integrrii sale sociale ulterioare, fie de a contribui esential la viata familiei
sale, fie de a urma un tratament medical (art. 132-25 al CP al Frantei). Ca efect condamnatul
admis la un astfel de regim rmne n evidenta si n responsabilitatea administratiei penitenciare
ca si condamnatii plasati ntr-un penitenciar de tip deschis
193
.
Semilibertatea corespunde a dou conceptii diferite care sunt si una si alta consacrate n
dreptul penitenciar francez.
Ea poate fi aplicat ca o etap intermediar ntre viata n detentie si viata n libertate dup
executarea pedepselor lungi. Astfel ea este o etap necesar a regimului progresiv, precednd
liberarea conditionat.
Totodat semilibertatea mai poate fi acordat si n calitate de modalitate de executare
direct a condamnrilor la pedepse de scurt durat, n cadrul crora ncarcerarea pare a fi mai
mult duntoare dect util. Legea din 17 iulie 1970 a consacrat n dreptul penal francez
semilibertatea ca o modalitate normal de executare a pedepselor privative de libertate de scurt
durat.
Bernard Bouloc enumera printre avantajele acestei msuri:
1. Ea permite de a trece individul de la un mod de viat n grup la un mod de viata
individual, mentinnd totodat un contact strns cu educatorul su.
2. Ea acord condamnatului posibilitatea de a munci ntr-un mediu normal si mai bine
remunerat dect n penitenciar, mai mult dect att, ea face posibil ca el s-si
pstreze locul de munc de pn la svrsirea infractiunii n cazul, n care el este
supus acestei msuri ndat dup condamnare.
192
193
Bouloc B. Op. cit., p. 223.
65
3. Acest regim, care nu izoleaz individul complet de mediul social, permite de a
evita dezadaptarea, care rezult dintr-o detentiune penitenciar ndelungat, si
faciliteaz readaptarea printr-o includere prudent si controlat n viata social
194
.
n pofida acestor avantaje acestui mod de executare a pedepsei nchisorii i sunt proprii un
sir de inconveniente:
1. Este dificil de gsit un angajator gata s utilizeze cu discretia si ncrederea necesar
forta de munc a detinutului.
2. Aceast msur nu poate fi aplicat tuturor detinutilor, mai ales celor, care vd n
ea doar o posibilitate de evadare. Preliminar este necesar de petrecut o munc
educativ serioas cu persoanele, care pretind s beneficieze de facilitatea dat.
3. Acest regim permite detinutilor obisnuiti s comunice cu exteriorul prin
intermediul persoanelor fat de care se aplic semilibertatea. Acest fapt poate fi
mpiedicat doar plasnd detinutii, care sunt supusi acestui regim, n cartiere
izolate
195
.
n prezent aceast msur este nc putin utilizat ca si toate pedepsele alternative
nchisorii: la 1 ianuarie 1999 centrele de semilibertate nu erau pline dect la 11% din capacitatea
sa, n timp ce unele erau suprapopulate (160% la Gagny)
196
.
n general trebuie de apreciat pozitiv practica aplicrii regimului de semilibertate, deoarece
ea reprezint o modalitate uman a pedepsi si n acelasi timp destul de efectiv din punctul de
vedere al resocializrii infractorului.
197
3. Serviciile comunitare.
Serviciile comunitare n folosul comunittii reprezint una dintre cele mai noi inventii
printre pedepse, pe care si-au imaginat-o legislatorii n ultimele decenii ale sec. XX
198
. Pentru
prima oar aceast pedeaps a fost introdus n Codul Penal al Elvetiei n 1971 si se aplica doar
fat de delincventii minori n vrst de la 7 la 18 ani. Mai trziu munca neremunerat n folosul
comunittii n aceast tar a nceput s fie pronuntat n calitate de pedeaps principal
194
Bouloc B. Op. cit., p. 229.
195
Ibidem.
196
Cligman O., Gratiot L., Hanotean J.-C. Le dorit en prison. Paris: edition Dalloz. 2001, p. 282.
197
198
66
minorilor, iar ca pedeaps complementar maturilor n unele cantoane ale trii. Astfel Elvetia a
devenit primul stat din Europa de Vest care a recunoscut serviciile comunitare n folosul
comunittii n calitate de pedeaps principal.
n forma sa actual ea a fost pentru prima oar aplicat n Anglia si Tara Galilor n 1971.
Primele reglementri exacte cu privire la pedeapsa muncii neremunerate n folosul comunittii
dateaz cu anul 1972 si sunt engleze (Legea justitiei penale (Criminal Justice Act) din 1972 a
creat ordinele de servicii n comunitate). Legea englez s-a nscut n urma unui raport al
Consiliului consultativ asupra sistemului penal, denumit raportul Wootton
199
.
n ultimele dou decenii ale sec. XX munca neremunerat n folosul comunittii a
cunoscut o larg rspndire si, tindem s mentionm, c ntririi legislative si aplicrii practice
le-au precedat serioase experimente, n particular n Finlanda, Suedia, Belgia, Zimbabwe,
Ungaria, etc.
Dup cum mentionau participantii la experimente, acest tip de pedeaps este de
convenabil pentru experimentare: el poate fi aplicat si controlat chiar si fr reglementare
legislativ ntruct n majoritatea statelor lumii exist institutii juridice, capabile s asigure
petrecerea experimentului.
La nivel european recomandatiile de lrgire a aplicrii muncii neremunerate n folosul
comunittii au fost formulate n rezolutia (76) 10 a Comitetului Ministrilor al Consiliului
Europei, iar la nivel international n Regulile de la Tokio, unde ele sunt incluse n lista
pedepselor recomandate pentru aplicare judectoriilor.
n prezent munca neremunerat n folosul comunittii se aplic n Elvetia, Anglia si Tara
Galilor, Dania, RFG, Franta, Israel, Italia, Luxemburg, Olanda, Irlanda de Nord, Finlanda,
Portugalia, Scotia, Cehia, Canada, SUA, etc.
Specialistii din Europa de Est evidentiaz a anumit asemnare ntre munca neremunerat
n folosul comunittii si munca corectional existent n URSS si pstrat pn n prezent n
unele tri din spatiul ex-sovietic, desi, n opinia noastr, ntre institutele date exist deosebiri
principiale n plan juridic si social-economic. Savantul francez Pradel J. chiar consider, c
originea muncii neremunerate n folosul comunittii poate fi gsit n pedeapsa muncii
corectionale creat de puterea sovietic n 1920
200
. n corespundere cu legislatia majorittii
trilor lumii munca neremunerat n folosul comunittii reprezint alternativa detentiunii, care
poate fi aplicat att ca pedeaps principal, ct si ca complementar.
199
200
67
n corespundere cu sentinta judectoriei condamnatul n decursul unui anumit numr de
ore n timpul indicat si sub supravegherea unui organ competent execut lucrri social-utile,
pentru achitarea crora nu se elibereaz mijloace si pentru care nu sunt prevzute functii n state,
astfel evitndu-se crearea concurentei n conditiile existentei somajului n majoritatea trilor
lumii. n asa mod, munca neremunerat n folosul comunittii n Europa de Vest nu reprezint o
surs de completare a bugetului si este menit doar s exercite o influent educativ asupra
condamnatilor, care muncind gratis n favoarea societtii trebuie s restituie dauna moral
cauzat prin infractiune si s demonstreze, c ei si recunosc vinovtia si sunt gata s
ndreptteasc ncrederea societtii.
ns munca neremunerat n folosul comunittii doar la prima vedere pare a fi o pedeaps
blnd. Ca si orice pedeaps munca neremunerat n folosul comunittii este legat de anumite
limitri n drepturi pentru condamnat, n particular, el este obligat s aib un loc permanent de
munc sau s tind activ s se angajeze, s-si continue studiile, s respecte strict planul executrii
pedepsei, compus n prealabil, s nu comit actiuni ilegale, ntruct aceasta poate avea
consecinte juridice concrete privarea de libertate. n afar de aceasta, timpul liber al
condamnatului este limitat. El este obligat s mentin un contact permanent cu colaboratorul,
care exercit controlul comportamentului su si executrii muncii neremunerate n folosul
comunittii prescrise.
Acest tip de pedeaps se aplic de ctre judectori persoanelor, care au mplinit vrsta de
16 ani, recunoscute vinovate de svrsirea infractiunilor mai putin grave, cnd n calitate de
pedeaps poate fi pronuntat detentiunea penitenciar n prezenta consimtmntului si dorintei
lui de a executa toate cerintele prescrise, dac judecata va considera util de a alege aceast
msur de constrngere n corespundere cu particularittile personalittii infractorului si
posibilitatea corectrii lui n societate.
Pentru determinarea unei pedepse echitabile, corespunztoare gravittii si
particularittilor individuale ale personalittii infractorului, judectoria are nevoie de informatie
obiectiv ti multilateral, culegerea creia i este ncredintat serviciului de probatiune.
Cea ce priveste durata lucrrilor, atunci legislatiile diferitor tri o reglementeaz diferit:
de la 40 pn la 240 de ore
201
( pentru minori maximal 120 de ore) n Anglia si Tara Galilor, de
la 40 pn la 200 de ore n Suedia, 180 de ore n Portugalia, n statul australian Soutern Wales
500 de ore (dac munca neremunerat n folosul comunittii este aplicat n calitate de
201
Graham W. Giles. Bucuresti: edition Exped. 2001, p. 268.
68
alternativ detentiunii penitenciare mai mari de 12 luni) si 100 de ore ca substitut al nchisorii pe
termen nu mai mare de 6 luni.
Caracterul lucrrilor prescrise este determinat de ctre judectorie sau de ctre organul,
care execut pedeapsa n coordonare cu organele locale de autoadministrare sau organele, care
necesit ajutor. De obicei aceasta reprezint diferite tipuri de activitti social-utile n favoarea
organizatiilor, asociatiilor noncomerciale, bisericilor, etc.
Delincventii execut diferite lucrri sociale: ngrijirea si oformarea parcurilor, strzilor,
sdirea copacilor, vopsirea si repararea gardurilor, oformarea cldirilor obstesti, producerea n
atelierele serviciului de probatiune a mrfurilor de larg consum pentru vnzare, cresterea
legumelor pentru oameni n vrst si conservare lor, acordarea de ajutor oamenilor bolnavi si
celor de vrst naintat, activitatea n cluburile pentru pensionari, participarea la realizarea
programelor sociale ale municipiilor.
Este semnificativ faptul, c dup expirarea termenului executrii pedepsei unii
condamnati continu s se ocupe de astfel de activitti obstesti, ceea ce mrturiseste despre
corectitudinea alegerii msurii de pedeaps si eficacitatea influentei educative exercitate asupra
lor.
n dependent de traditiile juridice si n corespundere cu legislatia national, executarea
muncii neremunerate n folosul comunittii este ncredintat sau judectoriei, care rspunde de
executarea sentintei si efectueaz supravegherea executrii ei (de exemplu n Franta), sau
serviciului de probatiune, functiile diverse ale cruia includ si executarea tuturor pedepselor
alternative.
n Olanda n cadrul serviciului de probatiune s-a creat o subdiviziune special, care
execut supravegherea condamnatilor la munca neremunerat n folosul comunittii.
Eficacitatea organizrii executrii muncii neremunerate n folosul comunittii depinde
mult de organele locale de autoadministrare, care compun lista lucrrilor, ce trebuiesc efectuate,
precum si de societtile bisericesti, serviciile sociale, organizatiile nonguvernamentale, scopul
crora const n acordarea ajutorului n resocializarea delincventilor si profilaxia infractiunilor,
la fel si de voluntari persoane, care se implic binevol n aceste procese. Ultimii sunt supusi
unei selectii serioase n dependent de capacitti si interesul manifestat fat de munca cu
delincventii. Toti ei trec un curs de pregtire pentru executarea obligatiilor concrete, sunt
asigurati contra accidentelor si leziunilor corporale. Acestor persoane li se compenseaz
cheltuielile legate de executarea obligatiilor, pe care ei le efectueaz gratis.
69
4. Pedepsele pecuniare traditionalele alternative ale detentiunii penitenciare.
Amenda penal este una dintre cele mai rspndite pedepse n statele de peste hotare si nu
rareori poate fi aplicat n calitate de msur de sine stttoare nu doar pentru svrsirea
infractiunilor cu o gravitate redus, dar si pentru comiterea unor fapte destul de serioase.
n ultimii ani n trile de peste hotare capt rspndire noi forme ale amenzii: amenda n
taxe zilnice n Suedia, Franta, Austria si amenda patrimonial n Germania. Noua legislatie a
trilor de peste hotare merge pe calea introducerii anumitor nlesniri referitoare la achitarea
amenzii: n rate, posibilitatea liberrii de o parte a amenzii n cazul atitudinii constiincioase, etc.
ns practic n toate trile se admite nlocuirea amenzii cu detentiune penitenciar n caz de
neachitare.
Anglia. Trebuie de mentionat, c acest tip de pedeaps este cel mai rspndit si
majoritatea faptelor penale n Anglia sunt pedepsite cu amenzi. Conform prerii juristilor
englezi, amenda este msura cea mai optimal att pentru societate n general, ct si pentru
infractori, ntruct ultimii real repar paguba cauzat
202
. n Anglia amenda se aplic n mediu
pentru fiecare a treia infractiune. Pentru infractiunile, dosarele cu privire la care sunt cercetate
ntr-o form simplificat (sumare), ea se aplic aproape n 90 % de cazuri
203
. Se consider ns,
c amenda nu poate fi utilizat n cazurile svrsirii infractiunilor deosebit de grave, desi ea
poate fi aplicat infractorului, care posed mijloace financiare considerabile. Amenda nu poate fi
aplicat pentru fapte pedepsite cu sanctiuni absolut determinate n forma pedepsei capitale sau
detentiuni penitenciare pe viat.
Amenda poate fi aplicat persoanei urmrite conform actului de nvinuire, pentru care se
prevede o pedeaps absolut determinat n lege. n acest caz judectoria este n drept s aplice
amenda n locul altei pedepse (inclusiv detentiunii penitenciare) si complementar la alt
pedeaps, adic mpreun cu ea. Aceasta se refer si la cazurile, cnd pentru svrsirea faptei
date amenda n calitate de pedeaps nu se prevede.
Conform dreptului comun amenda (n ansamblu cu privatiunea de libertate sau fr ea) se
aplic la latitudinea judectoriei. Conform dreptului statutar judecata poate pronunta amenda fat
de persoana, condamnat pentru o infractiune, pentru comiterea creia statutul prevede pedeaps
n form de amend, mrimea ei le fel fiind determinat de lege.
Conform Legii cu privire la mputernicirile judectoriilor penale din a. 1973, la aplicarea
pedepsei n forma amenzii, judectoria poate determina n ordinul, care stabileste termenul
202
203
70
executrii ei, c achitarea se va efectua n rate (n acele mrimi si la acele date, pe care le va fixa
judectoria).
Judectoria este limitat n pronuntarea amenzii prin mrimile stabilite n careva acte
legislative. n normele dreptului statutar mrimea maximal a amenzii este determinat privitor
la fapta infractional concret. Astfel, pentru tentativa de svrsire a infractiunii persoana nu
poate fi supus unei amenzi mai mari dect cea, care-i poate fi aplicat n cazul infractiunii
consumate. Prin Legea cu privire la justitia penal din 1991 n comparatie cu legile anterioare,
n special cu cea din 1982, mrimea amenzilor aplicate conform unei scri standard n cazul
svrsirii unei infractiuni sumare a fost considerabil mrit si a alctuit
204
:
Nivelul conform scrii
standard a amenzilor a.1982 a.1991
1 50 200
2 100 500
3 400 1000
4 1000 2500
5 2000 5000
n afar de aceasta, prin aceiasi lege au fost sporite mrimile amenzilor pentru tipuri aparte
de infractiuni, iar referitor la un sir de infractiuni mrimea amenzii a fost adus n corespundere
cu scara standard a amenzilor.
Legea din a. 1991 a introdus un nou sistem bazat pe calcularea prin intermediul unittilor
de amend, modificnd si regulile de aplicare si de achitare a amenzii.
Elabornd o nou abordare a aplicrii pedepselor cu caracter financiar, legislatorul a pus
accentul pe faptul, ca n primul rnd pedeapsa s reflecte gravitatea infractiunii. Cu toate
acestea, ntruct la aplicarea pedepsei trebuie de luat n consideratie posibila insolvabilitate a
persoanei, fat de care se aplic acest tip de pedeaps, judectoriile tin cont de si de starea
material a persoanei , sursele sale financiare, precum si obligatiile lui fat de familie.
nc pn la emiterea legii din a. 1991 practica judiciar a mers pe calea lurii n
consideratie a strii materiale a delincventului si micsorarea sumei amenzii n unele cazuri, cnd
el nu dispune de surse financiare destule. n acelasi timp problema posibilittii aplicrii
amenzilor mrite fat de persoanele, care au un venit mult prea nalt, nu era reglementat la nivel
de lege. Noul sistem elaborat de ctre legislator permite de a tine cont att de gravitatea
infractiunii, ct si de starea material a delincventului.
204
Conform: Vrononnoe npano sapyexntx rocyapcrn. Omax uacrt: Vuenoe nocone. Op. cit., p. 93.
71
Procedura stabilit n lege se refer la toate amenzile aplicate de ctre magistraturi
persoanelor fizice, cnd pedeapsa pentru infractiune este amenda, ce nu depseste nivelul
prevzut de scara standard a amenzilor sau nivelul statutar
205
. Aceiasi procedur se utilizeaz si
fat de printii, care achit amenda pentru copii si, care nu au atins vrsta de 18 ani.
n corespundere cu art. 18 (2) al Legii din a. 1991 suma amenzii se determin pe calea
nmultirii a dou elemente. Primul element numrul unittilor de amend, determinat n
dependent de gravitatea infractiunii, al doilea suma venitului sptmnal net al infractorului.
De exemplu, dac infractiunea este pedepsit cu 5 unitti de amend, iar venitul sptmnal al
delincventului alctuieste 200 , atunci suma general a amenzii va alctui 1000 .
Legea din a. 1991 a stabilit care numr de unitti ale amenzii corespunde fiecruia dintre
nivelurile scrii standard a amenzilor si nivelul statutar. Aceasta poate fi reprezentat n felul
urmtor:
La aplicarea amenzii judectoria trebuie s reias din schema de mai sus. De exemplu, n
cazul comiterii infractiunii pentru care pedeapsa este prevzut de ctre primul nivel al scrii
standard a amenzilor, amenda poate alctui o unitate sau dou. n cazul comiterii unei crime de
nivelul 5, judecata n dependent de gravitatea infractiunii poate aplica pedeapsa de la o unitate
pn la 50 de unitti de amend.
La aplicarea amenzii judectoria este n drept s cear de la inculpat informatia cu privire
la veniturile sale, care trebuie s fie prezentat de ctre acesta ntr-o form prescris de ctre
lege. Refuzul de a prezenta astfel de date sau comunicarea unor date denaturate alctuiesc o
infractiune aparte.
Desi suma amenzii se numr reiesind din venitul sptmnal net al infractorului, aceasta
nu nseamn, c amenda trebuie s fie achitat n decurs de o sptmn. Dac situatia material
a condamnatului permite, atunci amenda se plteste imediat. n alte cazuri condamnatului
205
Mrimea amenzii Nivelul infractiunii conform scrii
standard a amenzilor
2 unitti 1 nivel
5 unitti 2 nivel
10 unitti 3 nivel
25 unitti 4 nivel
50 unitti 5 nivel
72
judectoria poate prescrie achitarea amenzii n rate si pe datele stabilite n sentint. Legea
permite n anumite cazuri particulare liberarea total sau partial de datoria de amend, dac
situatia material a condamnatului este ntr-att de complicat, nct achitarea amenzii reprezint
pentru el o sarcin irealizabil.
n caz de neachitare amenda poate fi nlocuit cu detentiune penitenciar. La calcularea
termenului de detentie n acest caz nu se ia n consideratie starea material a condamnatului, ci se
reiese doar din suma unittilor de amend, care reflect gravitatea infractiunii date. Se efectueaz
aceasta n urmtoarea modalitate:
Suma amenzii Termenul maximal al detentiunii
penitenciare
Pn la 2 unitti 7 zile
3-5 unitti 14 zile
6-10 unitti 28 zile
11-25 unitti 45 zile
Mai mult de 25 unitti 3 luni
Dac condamnatul a achitat o parte a amenzii, atunci termenul maximal al amenzii se
micsoreaz proportional sumei pltite , dar nu poate fi mai mic de 7 zile
206
.
Pentru amenzile, care nu se calculeaz n unitti, este prevzut o alt regul de nlocuire
cu privatiune de libertate corespunztor cu tabelul de mai jos:
Suma amenzii Termenul maximal al detentiunii
penitenciare
Pn la 200 7 zile
De la 200 pn la 500 14 zile
De la 500 pn la 1000 28 zile
De la 1000 Pn la 45 zile
De la 2500 pn la 5000 3 luni
n SUA amenda la fel face parte din numrul celor mai rspndite pedepse att n
legislatie, ct si n practica aplicrii ei. n majoritatea cazurilor ea se prevede alturi de
206
73
detentiunea penitenciar si poate fi aplicat n calitate de pedeaps de baz n combinatie cu alt
tip de pedeaps principal privativ de libertate, iar uneori si cu probatiunea
207
.
Legislatia nu limiteaz posibilitatea aplicrii amenzii, legnd pronuntarea acesteia de
anumite conditii ce tin de caracterul si gravitatea faptei infractionale. Pedeapsa amenzii este
prevzut si pentru infractiuni svrsite din interes acaparator si de distrugere a averii, si pentru
atentate asupra personalittii, ordinii de administrare etc. Legislatia ofer un spectru larg de
posibilitti ale aplicrii acestei sanctiuni si nu rareori, chiar, ntr-un fel mpinge judectorii spre
aplicarea mai nti de toate a amenzii
208
. De exemplu, conform CP al statului Hawaii amenda
poate fi unica pedeaps pentru orisice infractiune, dac judectoria va considera, c aplicarea
acestei msuri este ndestultoare. CP al statului Ohio prevede posibilitatea aplicrii ei chiar si
pentru omor cu circumstante agravante: persoana vinovat n svrsirea acestei infractiuni se
pedepseste cu pedeapsa capital sau detentiune penitenciar pe viat; adugtor el poate fi supus
amenzii n mrime de pn la 25 de mii de dolari( 2929.02 p. A). Se observ aceast tendint si
n constructia sanctiunilor articolelor legislatiei federale (sectiunea 18 a Ansamblului de legi) a
SUA: vinovatul este pedepsit cu amend si (sau) detentiune penitenciar.
Legislatiile diferitor state prevd deseori diferite mrimi ale amenzii pentru svrsirea
infractiunilor de aceiasi categorie. Astfel conform CP al statului Ohio maximumul ei pentru
felonie (n afar de omorul cu circumstante agravante) constituie 20 de mii de dolari (p. A (3)
2929.18);conform CP al statului New York 5 mii de dolari ( 80.00), iar CP al statului
Kentucky 10 mii de dolari (art. 534.030) sau nu mai mare dect mrimea dubl a venitului
obtinut din comiterea infractiunii
209
.
Conform legislatiei federale maximumul amenzii pentru persoanele fizice alctuieste 250
de mii de dolari pentru svrsirea oricrei felonii sau a unui misdiminor, care a provocat moartea
unui om, iar pentru persoanele juridice n cazul comiterii aceleiasi categorii de crime 500 de
mii de dolari ( 3571 sectiunea 18 A Ansamblului de legi
210
).
Legislatia mai multor state la fel, de regul, prevede, c amenda pentru persoanele juridice
este de dou ori mai mare dect pentru persoanele fizice: n statul New York si Kentucky -
corespunztor 10 mii si 20 mii de dolari. ns sanctiunile concrete pentru un sir de infractiuni
pot depsi esential aceste limite, atingnd, de exemplu, conform legislatiei federale pentru
207
208
209
210
saxonoarentntx marepnanon. Ho. pe. H. . Kosouxnna. Mocxna: nsarentcrno 3epnano. 1999, c. 84.
74
infractiuni legate de narcotice sume astronomice 8 si 20 milioane de dolari respectiv (( 841 al
sectiunii 21 al Ansamblului de legi).
Legislatia federal stabileste, c la pronuntarea pedepsei amenzii judectoria trebuie s ia
n consideratie personalitatea infractorului, circumstantele svrsirii infractiunii, ns cel mai
important posibilittile condamnatului de a achita amenda, reiesind din veniturile lui,
capacitatea sa de a cstiga bani si mijloacele sale financiare, precum si greutatea, care va apsa
asupra sa si asupra persoanelor, care se afl n dependent material de el n legtur cu obligatia
de a plti amenda. Achitarea trebuie efectuat imediat, dac sentinta nu prevede, c ea trebuie
pltit la o anumit dat sau stabileste un anumit grafic de achitare a amenzii n rate.
Persoana, fat de care s-a pronuntat pedeapsa amenzii si care are o atitudine constiincioas
fat de achitarea ei, respect termenele de plat, poate n orisice moment s depun o cerere la
judectorie privitor la prelungirea termenului de achitarea a amenzii n rate, dar nu mai mult de
doi ani. Condamnatul poate cere si anularea sumei rmase sau a unei prti din ea. Dac persoana
de bun voie a reparat daunele materiale cauzate de infractiune, judectoria este n drept s
micsoreze suma rmas de achitat n mrimea sumei restitutiei.
Aproximativ 45% dintre cei condamnati la pedeapsa amenzii mai trziu ajung n
penitenciare pentru neachitare. Dac condamnatul conform legislatiei federale constient nu
plteste amenda, atunci el poate fi condamnat la orisice pedeaps, care putea fi pronuntat de
prima dat( 3614 (a) sectiunea 18 a Ansamblului de legi), iar dac el nu o face neintentionat,
atunci el poate fi condamnat la achitarea amenzii n sum de 10 mii de dolari sau n suma
mrimii duble a amenzii neachitate si (sau) la detentiune penitenciar pe un termen de pn la 1
an (3615). nlocuirea cu privatiune de libertate se face reiesind din raportul: 1 dolar nepltit
este egal cu 1 zi de detentie penitenciar (conform CP al statului Illinois 5 dolari sunt egali cu o
zi de detentiune penitenciar). ns dac condamnatul nu a achitat amenda doar din cauza
srciei, el nu poate fi supus detentiuni penitenciare.
Germania. n Germania amenda pecuniar este a doua modalitate de baz a pedepsei
penale. Novelele CP din 1975 legate de amend, si anume lrgirea brusc a aplicrii lor (sunt
incluse n mai mult de 200 de paragrafe ale Prtii Speciale a CP), precum si acceptarea
sistemului scandinav al calculrii lor n taxe zilnice, juristii germani le consider drept cele mai
principale reusite ale CP. Acestea, n opinia lor, simbolizeaz liberalizarea si democratizarea
dreptului penal al RFG n directia unei mai mari echitti si egalitti n fata legii penale
211
.
211
75
Amenda, deci, se calculeaz n taxe zilnice. Cantitatea minimal de taxe zilnice constituie
cinci taxe, iar maximal 360 de taxe, dac legea nu prevede altceva. Mrimea unei taxe zilnice
este individual n fiecare caz concret, cci judectoria o determin, lund n consideratie starea
material si personal a persoanei. Judectoria , de regul, reiese din venitul zilnic net, pe care l
are sau l poate avea n mediu persoana ( 40, alin. 2). Se iau n consideratie si veniturile
persoanei, si patrimoniul su si alte surse de existent.
ntr-un sir de cazuri este posibil de pronuntat amenda bneasc mpreun cu privatiunea de
libertate, ceea ce constituie mai degrab o exceptie de la regula si schimb natura juridic a
amenzii ca pedeaps de baz. n conformitate 41 al CP al RFG dac persoana n rezultatul
svrsirii infractiunii s-a mbogtit sau a ncercat s se mbogteasc, atunci alturi de privatiune
de libertate poate fi aplicat si amenda bneasc, care de obicei nu se pronunt n asemenea
cazuri sau se pronunt alternativ, dac aceasta este binevenit reiesind din specificul personalittii
delincventului si starea lui material.
Norma juridic cuprins n 41 al CP al RFG este caracterizat de ctre un sir de autori
germani ca un obiect strin n sistemul sanctiunilor juridico-penale
212
. n prezent ea nu joac un
rol important n practica de aplicare a dreptului n RFG.
Achitarea amenzii bnesti poate fi amnat sau efectuat n rate. n caz de neachitare
amenda bneasc poate fi nlocuit cu privatiune de libertate din considerentul: o tax zilnic
corespunde unei zile de detentiune penitenciar ( 42). Fiecare sentint de condamnare la
amend asa si se compune: judectorul apriori calculeaz si fixeaz termenul detentiunii
penitenciare, care urmeaz s fie aplicat n caz de neachitare a amnezii. De exemplu: nvinuitul
conform ... al CP se condamn la amend de 30 de taxe zilnice n sum de ..., iar n caz de
neachitare la 30 de zile de privatiune de libertate si achitarea cheltuielilor
judiciare
213
.Pedeapsa nchisorii, care nlocuieste amenda nu poate fi aplicat conditionat, ceea
ce, conform opiniei unor juristi ai RFG, contravine direct interzicerii privatiunii de libertate pe
termene scurte si normei despre amnarea conditionat a executrii pedepsei
214
.
Cu toate acestea nu toti savantii germani au apreciat noul sistem al calculrii amenzilor
drept o umanizare si liberalizare a CP
215
. n practic aplicarea noii sisteme a amenzilor a trezit
mari greutti din cauza relativittii criteriului veniturile infractorului
216
. Cu problema dat s-au
ntlnit toate trile, care au acceptat sistemul scandinav al amenzilor. Apreciindu-l ca fiind la
212
Koehler M., Beck W. Gerechte Geldstrafestattkon fiskatorischer Vermoegenssanktion.// Juristenzeitung, 1991. S.
797.
213
Horn. Die strafrechtliche sanktionen. Mnchen. 1975, s. 13.
214
Lackner K., Strafgesetzbuch mit Erluterungen. Munchen. 1977, s. 160.
215
Naucke W. Tendenzen in Strafrechtsentwicklung. Karsbruhe. 1975, s. 9.
216
76
moment cel mai progresiv, vom schita solutiile principale de depsire a neajunsurilor sale n
capitolul urmtor.
Amenda patrimonial (Vermocgensstrafe) a fost creat prin Legea cu privire la lupta cu
comercializarea ilegal a substantelor narcotice si alte forme de manifestare a criminalittii
organizate din 15.07.1992.
Scopul de baz al legislatorului, care a introdus norma despre amenda patrimonial n C.
P. al Germaniei, era de a acorda o posibilitate mai mare de a ridica venitul ilegal obtinut n
rezultatul activittii infractionale a criminalittii organizate, n acelasi rnd legate si de
comercializarea substantelor narcotice si de a evita reinvestirea mijloacelor bnesti n sfera
criminalittii organizate. Legislatorul Germaniei a urmrit si scopul de a lipsi persoana de
mijloacele materiale necesare pentru continuarea activittii criminale dup ispsirea detentiunii
penitenciare.
Dup introducerea acestei novatii n CP al Germaniei, a fost expus punctul de vedere
precum c la baza amenzii patrimoniale se afl o conceptie dubl. Pe de o parte amenda trebuie
s reprezinte o modalitate specific a pedepsei complementare si s corespund principiului
vinovtiei. Pe de alt parte, amenda patrimonial trebuie s urmreasc un scop independent de
vinovtie, care const n lipsirea persoanei de mijloacele necesare pentru crearea sau conservarea
organizatiei bazate pe activitate criminal
217
.
n pofida unei astfel de naturi juridice duble a amenzii patrimoniale, scopul mentionat mai
sus poate fi considerat un motiv important, de care s-a condus legislatorul introducnd 43 a n
CP al Germaniei.
n prezent n doctrina penal a Germaniei tot mai des se expune prerea c amenda
patrimonial reprezint doar o nou modalitate a amenzii bnesti
218
.
Amenda patrimonial se aplic alturi de detentiunea penitenciar pe viat sau cu
pedeapsa nchisorii nu mai mic de doi ani.
Conform CP al Germaniei amenda patrimonial se aplic doar pentru svrsirea faptelor
determinate de ctre normele Prtii Speciale a Codului Penal si pentru infractiunile grave comise
de ctre band n domeniul criminalittii organizate, n acelasi rnd legate de substantele
narcotice. De aceia la cererea legislatorului german amenda patrimonial se pronunt, dac
autorul actiona, fiind membru al unei bande, care s-a organizat pentru svrsirea mai multor
infractiuni de genul: falsificarea banilor; falsificarea cardurilor de plat; cazuri calificate de trafic
217
Lackner K., Strafgesetzbuch. 20. Auflage, Muenchen, 1993, 43 a.
218
Strafgesetzbuch. 33.Auflage.Muenchen, 1999.
77
de persoane; furt, comis de band; tinuirea averii cptate pe cale infractional, comis de
band n form de ndeletnicire; splarea banilor; organizarea jocurilor de hazard interzise; etc.
Dispunerea normei date ntre amenda bneasc si interzicerea conducerii mijlocului de
transport mrturiseste despre aceia, c dup prerea legislatorului german, amenda patrimonial
trebuie s devin al treilea tip de pedeaps penal de baz alturi de amenda bneasc si
detentiunea penitenciar. ns n prezent dup cum s-a mentionat legislatorul i atribuie caracter
de pedeaps deosebit.
Deosebirea de baz ntre amenda patrimonial si amenda bneasc const n aceea, c
amenda patrimonial nu se calculeaz n taxe zilnice. Ea const n achitarea n favoarea statului
unei anumite sume bnesti stabilite de ctre judectorie. Determinnd mrimea amenzii
patrimoniale judectoria reiese n primul rnd din costul averii vinovatului. De aceia mrimea
superioar a amenzii patrimoniale este limitat doar de costul averii persoanei, care a comis
infractiunea. Prin notiunea de avere n contextul dat se ntelege suma tuturor veniturilor
economice ale persoanei minus obligatiile vinovatului
219
. Anume n relevarea averii si stabilirea
apartenentei ei const una dintre cele mai grele de dovedit sarcini. De aceea aplicarea pedepsei n
forma amenzii patrimoniale n prezent practic nu se efectueaz de ctre judectoriile din
Germania.
Limita de jos a amenzii patrimoniale nu este determinat n genere, ns la aplicarea
acestei pedpse judectoria poate s nu ia n consideratie averea, care are o valoare nensemnat.
n legtur cu faptul, c amenda patrimonial n raport cu detentiunea penitenciar este o
pedeaps complementar, ea la fel se aplic n strict corespundere cu principiul vinovtiei si nu
nseamn lrgirea limitelor pedepsei penale. Privatiunea de libertate si amenda patrimonial
trebuiesc aplicate n strict corespundere a limitelor pedepselor corespunztoare, completndu-se
una pe alta. Iar termenul detentiunii penitenciare, obtinut n rezultatul nlocuirii amenzii
patrimoniale, ce nu poate fi ridicat( 43 a, alin. 3), nu poate depsi limita superioar a pedepsei
corespunztoare.
Alin. 3 43 a al CP al RFG prevede aplicarea privatiunii de libertate la nlocuirea amenzii
patrimoniale n caz de imposibilitate a achitrii ei. n acest caz pedeapsa nchisorii se pronunt
pe o perioad de la o lun pn la doi ani.
Norma cu privire la amenda patrimonial este o norm dispozitiv si nu este un supliment
obligatoriu n raport cu privatiunea de libertate. De a aplica sau de a nu aplica amenda
219
H. Troendle/T. Fischer. Strafgesetzbuch und Nebengesetze . 49. Auflage. Muenchen. 1999, 43 a.
78
patrimonial judectoria hotrste singur la latitudinea sa n fiecare caz concret, conducndu-se
de prevederile 43 a.
Dac n corespundere cu principiul oportunittii pedepsei se ia decizia de a aplica amenda
bneasc, atunci nu se admite pronuntarea concomitent a pedepsei n forma amenzii
patrimoniale. Astfel de cumul este imposibil.
La prima privire poate s par, c norma despre amenda patrimonial se intersecteaz cu
prevederile CP al RFG cu privire la confiscare. n cap. 7 al sectiunii 3 a Prtii Generale a CP al
RFG este prevzut confiscarea averii si ridicarea obiectelor activittii infractionale. Legea cu
privire la lupta cu comercializarea ilegal a substantelor narcotice si alte forme de manifestare a
criminalittii organizate din 15.07.1992 a lrgit considerabil prevederile despre confiscarea
averii. n timpul prezent asa numita simpla confiscare ( 73) se pronunt pentru svrsirea
faptei infractionale, dac autorul sau alt participant (instigatorul si complicele) au obtinut un
oarecare venit de la fapt sau din fapt. Spre deosebire de aceasta, norma despre confiscarea
lrgit ( 73 d) stabileste, c obiectele autorului sau altui participant (instigatorul si complicele)
se confisc si atunci, cnd circumstantele mrturisesc despre aceea, c aceste obiecte au fost
obtinute pentru svrsirea faptei ilegale sau n rezultatul ei. Confiscarea lrgit se aplic chiar si
atunci, cnd obiectul nu apartinea si nu se afla n dispozitia autorului sau altui participant
(instigatorul si complicele) doar de aceia, c el obtinut de ctre persoan pentru svrsirea unei
fapte ilegale sau n rezultatul ei.
79
Cap. III. Alternativele detentiunii penitenciare conform legislatiei Republicii Moldova si
problemele elaborrii si realizrii normelor si standardelor n domeniul dat.
1. Alternativele detentiunii penitenciare n politica penal a Republicii Moldova.
Orice societate democratic trebuie s reconsidere n mod constant principiile sale de
aplicare a justitiei, managementul resurselor penale si eficacitatea metodelor n ceea ce priveste
protejarea publicului si resocializarea infractorilor
220
. n cadrul investigatiilor consacrate politicii
penale atentia de obicei se centra nu asupra elaborrii unor msuri neprivative de libertate de
influent asupra condamnatilor ci asupra problemelor criminalizrii si decriminalizrii anumitor
fapte. Ca rezultat, chiar dac si exist anumit diversitate de opinii ale autorilor, care au cercetat
aceast ntrebare, n general n stiint s-a format, dac nu un sistem, atunci o totalitate de
principii si criterii ale criminalizrii (decriminalizrii)
221
. ns continutul politicii penale nu se
reduce doar la sfera criminalizrii si decriminalizrii.
Expresia politic penal a fost folosit pentru prima oar la nc. sec. 19 n manualul su
de drept penal, de ctre penalistul german A. Feuerbach
222
. Prima lucrare despre politica penal a
fost scris de juristul german Henke si s-a numit Handbuch des Kriminalsrechts and des
Kriminal politik (Manual de drept penal si politic penal). Cartea a fost editat n 1923 la
Berlin
223
. n stiinta dreptului penal politica penal este de obicei determinat ca una dintre
directiile de baz ale politicii de stat, n cadrul creia se elaboreaz sarcinile de baz, principiile,
directiile si scopul influentei juridico-penale asupra criminalittii, precum si mijloacele de
realizare ale lor
224
.
220
Graham W. Giles. Bucuresti: edition Exped. 2001, p. 7.
221
Vezi de exemplu: Kopoeen A.H. Conercxax yrononno-npanonax nonnrnxa. Bnannocrox. 1987, c. 66;
ue]enon H. A. O npenoctnxax xpnmnnannsannn. // Conercxoe rocyapcrno n npano. 1970. N 11. c. 101-103;
arent H. C. Vcnonnx ycranonnennx yrononno naxasyemocrn. // Hpanoneenne. 1975. N4. c. 67- 74;
Iantnepnn H. M. Vrononnax nonnrnxa n yrononnoe saxonoarentcrno. // Ocnonnte nanpannennx optt c
npecrynnocrtm. M., 1975. C. 47-76; Kysnenona H. u., 3nonn I. A. Connantnax oycnonnennocrt yrononnoro
saxona n nayunoe oecneuenne nopmornopuecrna. // Conercxoe rocyapcrno n npano. 1976. N 6. c. 76-83;
Kpnrep I. A., Kysnenona H. u. Hponemt connantno oycnonnennocrn yrononnoro saxona. // XXV ces
KHCC n antnemee yxpennenne connanncrnuecxo saxonnocrn. Mocxna. 1977, c. 113; 3aroponnxon H. H.
Conercxax yrononnax nonnrnxa exrentnocrt opranon nnyrpennnx en. Mocxna. 1979, c. 48; 3nonn I. A.
Ocnonannx n npnnnnnt yrononnoro sanpera. // Conercxoe rocyapcrno n npano. 1980. N 1. c. 70-76.
222
Merle R. Vitu A. Traite de doit criminal. Paris. 1967, p. 7.
223
Pop Tr. Curs de criminologie. Cluj. 1928, p. 118.
224
Vezi de exemplu: Crpyuxon H. A. Hcnpannrentno-rpyonax nonnrnxa n ee pont n opte c npecrynnocrtm.
Caparon. 197,. c. 4-5; Foponn C. B. Teopernuecxne nponemt conercxo yrononno nonnrnxn. // XXV ces
KHCC n antnemee yxpennenne connanncrnuecxo saxonnocrn. Mocxna.1977, c. 27; arent H. C. Vrononnax
nonnrnxa n c]epe optt c npecrynno neocropoxnocrtm. // Hponemt optt c npecrynno
neocropoxnocrtm. Bnannocrox. 1981, c. 3; Honomapen H. I. O ]opmnponannn yrononno nonnrnxn Poccnn.
80
Definitia dat se refer la asa numita ntelegere n sens ngust a politicii penale, care
limiteaz continutul ei cu aplicarea msurilor juridice speciale de influent asupra criminalittii
n temeiul dreptului penal, procesual-penal si executional-penal, lund n consideratie si
elaborrile criminologiei si criminalisticii.
Exist, ns, si determinarea politicii penale n sens larg. De exemplu, savantii Kovalev
M. I. si Voronin I. A. nteleg prin politic penal directia activittii de stat privind realizarea
msurilor social-politice, economice si elaborarea mijloacelor juridico-penale optimale n scopul
lichidrii criminalittii n tar
225
. n corespundere cu o astfel de ntelegere a politicii penale n
continutul ei se include aplicarea msurilor cu caracter economic, ideologic si cultural, precum si
msurile de constrngere statal n scopul influentrii asupra criminalittii. Definirea politicii
penale n sens larg ca o activitate a organelor puterii de stat, ce include msuri juridice si sociale,
este expus n lucrrile lui Galiperin I. M., Gzertenzon A. A., Kurleandski V. I., Pancenko P.
N.
226
Dup cum corect mentioneaz unii savanti, politica juridico-penal determin continutul
legislatiei penale, deoarece anume principiile si tendintele politicii juridico-penale determin
cercul faptelor considerate infractiuni, cercul mijloacelor de constrngere statal admisibile n
lupta cu criminalitatea si principiile de aplicare ale lor
227
.
Acest tip al politicii determin directiile, scopurile si mijloacele luptei cu criminalitatea si
se exprim n legislatia penal si practica aplicrii ei.
228
Reiesind din cele expuse, putem scoate
concluzia, c orisice proces de dezvoltare a legislatiei penale reprezint totodat si procesul de
realizare si transpunere n viat a politicii juridico-penale
229
.Continutul politicii juridico-penale
include urmtoarele directii de baz: determinarea principiilor influentei juridico-penale asupra
criminalittii, stabilirea cercului faptelor social-periculoase recunoscute drept infractiuni
(criminalizarea) si excluderea unor sau altor fapte din fapte din numrul infractiunilor
(decriminalizarea), stabilirea caracterului de pedepsire ale faptelor social-periculoase
(penalizarea) si a conditiilor de liberare de rspundere penal si pedeaps (depenalizarea) si
// Hponemt ]opmnponannx yrononno nonnrnxn Poccncxo ueepannn n ee peannsannn opranamn
nnyrpennnx en. Mocxna. 1995, c. 15; Korobeev A. I. Op. cit., p. 48; Zagorodnikov N. I. Op. cit., p. 7, 10.
225
Konanen M. H., Boponnn R. A. Kpnmnnonornx n yrononnax nonnrnxa. Cnepnoncx. 1980, c. 8, 15.
226
Vezi de exemplu: Iantnepnn H. M., Kypnxncn B. H. Hpemer yrononno nonnrnxn n ocnonnte
nanpannennx ero nsyuennx. // Ocnonnte nanpannennx optt c npecrynnocrtm. Mocxna.1975, c. 12. 27;
Iepnenson A. A. Vrononnoe npano n connonornx. Mocxna.1970, c. 179; Hanuenxo H. H. Conercxax yrononnax
nonnrnxa: Omereopernuecxax xonnennnx optt c npecrynnocrtm, ee cranonnenne n npemer. Tomcx. 1988.
227
Hnernnonnu A. H. Vrononno-nonnrnuecxne ocnonannx nopmornopuecrna. // Vrononnax nonnrnxa n
conepmencrnonanne saxonoarentcrna. Kemepono. 1992, c. 3-4.
228
arent H. C. Hponemt conercxo yrononno nonnrnxn. Bnannocrox. 1982, c. 53.
229
Mapnen A. H. 3axont nanexrnxn n nonpoct conercxo yrononno-npanono nonnrnxn. // Hponemt
yrononno nonnrnxn. Conercxn n sapyexnt ontr. Copnnx nayuntx crare. Kpacnoxpcx. 1989, c. 7
81
altele legate de reglementarea practicii legislatiei cu privire la lupta cu criminalitatea si
activitatea statului de prevenire a infractiunilor
230
.
Evident c politica juridico-penal se realizeaz att n activitatea organelor de stat de
creare a normelor de drept, ct si n activitatea lor de aplicare a normelor de drept. Elaborat, pe
plan normativ, de Parlamentul trii, politica penal se nfptuieste, n practic, de numeroase
organisme organe de stat, organizatii politice si nonguvernamentale precum instantele
judectoresti, organele de urmrire penal (procurorul si organele de cercetare ale politiei),
organe ale administratiei locale, organizatii de tineret si de femei, unittile n care cei
condamnati la nchisoare, fr privare de libertate, execut pedeapsa aplicat
231
. Considerm c
rolul principal revine aici activittii de creare a normelor de drept, fiindc legislatorul creeaz
baza juridic de lupt cu criminalitatea. Anume n sfera crerii normelor de drept este
determinat criminalitatea si pasibilitatea de pedeaps, se stabileste si se diferentiaz rspunderea
penal.
Elaborarea si lrgirea aplicrii alternativelor detentiunii penitenciare se petrece
preponderent n procesul realizrii politicii juridico-penale de ctre legislator. Anume aceast
sfer a politicii penale reprezint pentru noi un interes deosebit.
Politica penal a legislatorului ar putea fi caracterizat ca arta de a crea si perfectiona
legile penale. ns n asa caz dispare granita ntre activitatea de creare a normelor n sfera
dreptului penal si politica juridico-penal. Probabil, c anume politica juridico-penal
accentueaz atentia asupra dinamicii legislatiei, orientrii ei spre anumite scopuri si evidentiaz
priorittile n procesul legislativ.
La diferite etape ale dezvoltrii societtii politica penal a legislatorului era caracterizat
de anumite tendinte si prioritti. Astfel, legislatiei penale autohtone din perioada sovietic i erau
proprii urmtoarele orientri de baz: prioritatea intereselor statului n fata intereselor
personalittii (de exemplu, conform Codului Penal al RSSM din 1961 omorul premeditat era
pedepsit mai blnd dect sustragerea averii de stat n proportii mari), exces de represiune
(aplicarea larg a pedepsei capitale, privatiunii de libertate, etc.), precum si tendinta de a
solutiona problemele sociale prin metodele dreptului penal. Savantul Tvetinovici A. L.
caracteriza politica juridico-penal a acelei perioade ca fiind o politic bazat strict pe ideologie,
avnd ca izvor anume ideologia violentei, caracterizat prin ideea nspririi represiunii penale
232
.
230
Korobeev A. I. Op. cit., p. 50.
231
Danes St., Papadopol V. Individualizarea judiciar a pedepselor. Bucuresti: editura Juridic. 2004, p. 8.
232
Hnernnonnu A. H. Tenennnn yrononno nonnrnxn: nuepa, ceronx, sanrpa. // Conpemennte renennnn
pasnnrnx yrononno nonnrnxn n yrononnoro saxonoarentcrna. Mocxna. 1994, c. 11-12; Hnernnonnu A. H.
Vrononno-nonnrnuecxne ocnonannx nopmornopuecrna. Op. cit., p. 4-5, 7, 8.
82
n ea se manifest inumanismul sistemului comunist, care era predispus spre nfricosarea
persoanei si, n esent, transformarea delincventului n dusmanul societtii
233
.
Abuzul utilizrii pedepsei nchisorii, desi si nu n acea msur, ca n timpurile staliniste,
era totusi conditionat si de ratiuni cu caracter economic: detinutii reprezentau o fort ieftin de
munc, aplicabil pe directiile principale ale constructiei socialiste.
n anii 90 ai secolului trecut a nceput s se formeze noua politic juridico-penal a
Republicii Moldova. Ea era n general conditionat de schimbarea cursului politic al statului n
alte domenii. Catalizator al crerii unui sistem mai mult sau mai putin clar al priorittilor noii
politici penale a devenit cresterea brusc a criminalittii si necesitatea unei reforme cardinale a
legislatiei penale.
n politica juridico-penal contemporan nu se pune problema lichidrii criminalittii
idee, care astzi este clar utopic. Politica penal deja nu tinde spre o lupt fr compromisuri cu
criminalitatea, prioritar fiind influenta asupra criminalittii n scopul micsorrii ei
234
. Trebuie
de mentionat, c fundamentarea stiintific adecvat a scopurilor politicii de reactionare la
criminalitate este deosebit de important
235
. Prevenirea si controlul criminalittii pot fi privite ca
scopuri ale politicii penale contemporane a Republicii Moldova. O perspectiv real n acest sens
pentru Republica Moldova este construirea unui stat de drept n conditiile coexistentei cu
criminalitatea ca cu un ru inevitabil, ce presupune construirea unui proces de reactionare la
criminalitate bazat pe principii civilizate.
n epoca reformelor de la politica penal se cer recomandri practice pentru crearea noii
legislatii penale. n special, constatm, c n prezent dreptul penal trebuie bazat pe noi principii
ideologice si, n primul rnd, pe recunoasterea priorittii valorilor umane cu caracter general n
fata valorilor de grup, n acelasi rnd n fata celor de clas; legislatia penal trebuie s fie adus
n corespundere cu realitatea criminologic din tar. Aparte evidentiem necesitatea reducerii
represiunii penale, att pe calea revizuirii cuantumului sanctiunilor penale, ct si pe calea
asigurrii unui spectru larg de msuri neprivative de libertate de realizare a rspunderii penale.
Astfel, lrgirea aplicrii alternativelor detentiunii penitenciare este recunoscut principiu
si directie prioritar a reformei legislatiei penale autohtone. Elaborarea unei noi legislatii penale
233
Sestakov D. A. Op. cit., p. 146.
234
Mnntxoncxn I. M. Hpanonax nonnrnxa n c]epe optt c npecrynnocrtm n nponemt saxonoarentnoro
perynnponannx +ro optt. // Hponemt ]opmnponannx yrononno nonnrnxn Poccncxo ueepannn n ee
peannsannx opranamn nnyrpennnx en. Mocxna.1995, c. 25-26.
235
83
trebuie conceput si realizat, n mod integral, n acord cu noile principii si exigente ale statului
de drept, n general, si ale administrrii actului de justitie penal, n special
236
.
S cercetm locul, sfera lrgirii aplicrii alternativelor detentiunii penitenciare n politica
juridico-penal. Dup cum am mentionat continutul politicii penale legislative nu se reduce doar
la criminalizare si decriminalizare. Sfer important a acestei politici o constituie penalizarea
(adic, stabilirea n lege a pedepsei) si depenalizarea (adic, stabilirea n lege a temeiurilor, n
prezenta crora este posibil refuzul de la aplicarea pedepsei si chiar liberarea de rspundere
penal pentru svrsirea faptelor, care continu s fie prevzute ca infractiuni). Dintre institutiile
penale, pedeapsa de drept penal ocup locul cel mai important n cadrul politicii penale, deoarece
aplicarea corect a acestora de instantele de judecat contribuie la realizarea unei eficiente
politici penale a statului ntr-un interval de timp
237
. ns penalizarea (depenalizarea) nu sunt
prerogative exclusiv ale legislatorului si n aceasta const deosebirea ei de procesul criminalizrii
(decriminalizrii), care se realizeaz exclusiv de ctre legislator. Penalizarea cuprinde sfera
aplicrii dreptului: ea reprezint procesul determinrii msurii concrete de rspundere pentru
svrsirea infractiunii concrete, iar depenalizarea - constituie procesul liberrii persoanei
concrete de pedeaps sau rspundere penal pentru comiterea infractiunii concrete.
Evident, c principiul lrgirii aplicrii alternativelor detentiunii penitenciare actioneaz
att n sfera penalizrii si depenalizrii efectuate de ctre legislator, ct si n sfera aplicrii
dreptului de ctre organele respective de stat. ns este absolut incontestabil, c, asa precum
legea este puterea suprem ntr-un stat de drept, asa si politica penal a legislatorului este net
superioar practicii aplicrii dreptului, ba, mai mult dect att, o conditioneaz si o dirijeaz pe
ultima. Astfel exist necesitatea unei studieri minutioase a lrgirii aplicrii alternativelor
detentiunii penitenciare anume ca element component al politicii juridico-penale a legislatorului.
Expresia de baz a activittii legislatorului n sfera dat constituie legislatia penal.
Baza legislativ a luptei cu criminalitatea format n Republica Moldova n ultimul
deceniu cu greu poate fi caracterizat ca stabil si adecvat cerintelor timpului. Pn la intrarea
n vigoare a Codului Penal al Republicii Moldova din 2002, organele de aplicare a dreptului erau
legate n activitatea sa de Codul Penal din 1961, n care n plus permanent se introduceau
modificri si completri menite mcar temporar s adapteze legea veche la noile relatii sociale. O
astfel de instabilitate, necesitatea unor schimbri dese ale legislatiei penale, binenteles c nu
contribuiau unei practici consecutive de aplicare a dreptului. Reformele dese ale Codului Penal
236
Poenaru Iu. Problemele legislatiei penale. Reglementri. Critica legii: pentru o nou conceptie. Bucuresti: editura
Lumina Lex. 1999, p. 37.
237
Danes St., Papadopol V. Op. cit., p. 9.
84
al Republicii Moldova ncepnd cu anii 90 ai sec. trecut si pn n 2002, desi si corespundeau
necesittilor sociale (astfel, de exemplu, a fost esential modificat sistemul infractiunilor contra
propriettii, complet prelucrate infractiunile economice), cu toate acestea obiectiv contribuia la
dezacordarea continu a normelor legii penale. Noile norme introduse nu rareori contraziceau
altor dispozitii ale codului att dup continut, ct si dup form.
Se prea c odat cu adoptarea noului cod va fi asigurat stabilirea reglementrii juridice.
ns soarta Noului Cod Penal al republicii Moldova a fost imprevizibil. Deja n 2002, de odat
dup adoptarea lui, s-a creat o situatie fr precedent. nc pn la intrarea Codului n vigoare se
pregtea un proiect de lege cu privire la modificri si completri, care au schimbat esential att
forma, ct si continutul lui.
Una dintre cauzele unei astfel de situatii poate fi necorespunderea principial initial a
Codului realittii din Republica Moldova, strii social-politice si economice din tar.
Considerm c aceast afirmatie nu poate fi acceptat ca absolut corect.
Noua legislatie penal n mare msur destul de reusit a lichidat lacunele penale, care s-
au creat datorit schimbrii obiectului regulrii juridice si aparitiei noilor tipuri si forme ale
criminalittii. La fel din lege au fost excluse multe norme nentemeiate criminologic. n noua
lege au fost fcuti pasi hotrti n directia deideologizrii legislatiei, recunoasterii priorittii
valorilor general umane. S-au rezolvat si multiplele contradictii n interiorul Codului penal.
Precum si dintre legea penal si constitutia Republicii Moldova, dintre legea national si
obligatiile internationale ale Moldovei.
Binenteles nu toate dispozitiile conceptuale au fost realizate n Codul Penal al Republicii
Moldova ntr-o form optimal. Aici tindem s evidentiem c n conditiile unei ntemeieri
criminologice mai ferme a legislatiei se observ un surplus al represiunii penale. Aceasta se
refer att la Partea General, n care sunt extrem de mrite limitele pedepsei cu nchisoarea si
este prevzut o nou modalitate de privativ de libertate arestul, ct si la Partea Special, n
care nentemeiat de multe sanctiuni prevd pedeapsa nchisorii.
Dorim s ne exprimm nedumerirea cu privire la introducerea pedepsei arestului si
stabilirii unui regim de executare al ei analogic detentiunii ntr-un penitenciar de tip nchis.
Astfel sase luni de arest(limita maxim a acestei pedepse) ncasate pentru o infractiune usoar
constituie o pedeaps mai aspr dect nchisoarea pe o perioad de sase luni(limita minim a
acestei pedepse), aplicat pentru o infractiune grav care conform alin. 3 al art. 72 al CP al RM
se execut n penitenciare de tip seminchis. Acest fapt a fost observat si de ctre unii savanti din
85
Rusia, care consider, c n asa circumstante pedeapsa dintr-o msur de corectie se poate usor
transforma n ceva diametral opus
238
.
n Noul Cod Penal se evidentiaz clar tendinta de a rezolva prin mijloacele dreptului
penal anumite probleme sociale sau economice, cu care se confrunt Republica Moldova. n
acest context legislatorul nu rareori urmeaz constiinta social-juridic cotidian, fr a o aprecia
critic, de pe pozitii teoretico-stiintifice si practice.
n straturile largi ale societtii contemporane a republicii Moldova se evidentiaz clar
nostalgia dup o mn puternic, dup sorirea represiunii penale. n mare parte aceasta este
manifestarea unei nspriri generale a societtii, si legislatorul deseori se las influentat de ea.
Astfel, noile norme penale prevd sanctiuni mult mai aspre pentru trafic de arme, infractiuni
economice.
Sigur, cu unele propuneri de nsprire a sanctiunilor putem fi de acord (de exemplu,
pentru trafic de arme). ns n orisice caz este necesar de a evita dezacordarea sistemului de
sanctiuni si nentemeierea criminologic si practic a lor.
n acest context nsprirea majorittii sanctiunilor nu poate fi considerat motivat. Ea nu
corespunde nici orientrilor stiintei penale mondiale contemporane, nici posibilittilor
economice ale trii de a nfrunta o astfel de avalans a detinutilor
239
. Sanctiunile de drept penal
nu pot actiona eficient dect dac corespund principiilor fundamentale ale politicii penale si ale
dreptului penal si dac sunt guvernate de aceste principii.
Dreptul penal nu este o panacee a bolilor sociale si economice ale societtii. El poate fi
utilizat doar ca mijloc facultativ
240
. Practica judiciar real, n care predomin o astfel de
modalitate aspr a pedepsei, precum privatiunea de libertate nu se acord nici cu scopurile
pedepsei declarate n lege: corectarea, reeducarea, prevenirea.
Savantul D. A. Sestacov mentioneaz, c severitatea excesiv a sistemului represiv se
pstreaz si n perioada postsovietic, nu numai fat de maturi, dar si fat de minori
241
.
Concluziile savantului se bazeaz pe situatia n Rusia, legislatia penal a creia este mai blnd
n privinta pedepsei nchisorii: maximumul acestei pedepse n Rusia alctuieste 20 de ani, iar n
Moldova 25 de ani.
Paradoxal, dar legislatia penal a Republicii Moldova cu privire la aceast pedeaps este
mai aspr si dect legislatia penal a Uniuni Sovietice, n care se prevedea maximum 15 ani de
238
unnnmonon O. Toxncxne npannna n poccncxax npaxrnxa npnmenennx naxasann ne cnxsanntx c
nnmennem cnoot. // Poccncxax mcrnnnx. N2 / 2003. c. 48.
239
n cap. I s-au adus cifre concrete privitor la scumpetea pedepsei nchisorii n comparatie cu alternativele sale.
240
Hecnnencxn-Kocrapena T. A. n]]epennnannx yrononno ornercrnennocrn. Teopnx n saxonoarentnax
npaxrnxa. Mocxna: nsarentcrno Hopma. 2000, c. 6.
241
86
privatiune de libertate. n plus la aceasta, fr a lua n consideratie experienta negativ acumulat
deja pe parcurs de dou secole cu privire la detentiunea penitenciar de scurt durat, legislatorul
a introdus o nou modalitate a pedepsei de acest tip - arestul, astfel mrind posibilittile aplicrii
mai largi a pedepselor privative de libertate chiar si pentru infractiunile ce nu prezint un pericol
social sporit sfera traditional de aplicare a modalittilor neprivative de libertate ale pedepsei.
n rezultat Republica Moldova se afl pe locul 12 dup numrul de detinuti la 100000 de
locuitori
242
. Aparent acest indice a nceput s scad ncepnd cu anul 2004
243
, pe parcursul cruia
a actionat doar Noul Cod Penal. ns dac analizm dinamica aplicrii amnistiilor
244
vom
observa, c aceast descrestere se datoreaz eliberrii n conformitate cu actul de amnistie din
anul 2004 a 1160 de detinuti aproximativ 11% din cei care se aflau la moment n penitenciare.
Nu putem aprecia ca corect aceast pozitie pe fonul, c n prezent exist o intens
preocupare pentru ca pedepsele de baz nchisoarea si amenda s fie dublate de sanctiuni
alternative, iar mijloacele de individualizare si de executare a pedepselor s fie diversificate,
deoarece toate acestea, nsotite de efectuarea unei juste individualizri a sanctiunilor penale
constituie singurul mijloc eficient pentru combaterea criminalittii obiectiv important al
politicii penale
245
.
Sporirea calittii oricrei legislatii, n acelasi rnd si a celei penale, presupune o
prelucrare normativ optimal si ntrirea n ea a dispozitiilor, care ar asigura o autodirijare,
autodeservire reusit a ei
246
. Referitor la legislatia penal una dintre problemele de genul
acesta constituie realizarea corect a pedepsei stabilite prin sentinta judectii conditie
important a asigurrii lucrului efectiv al mecanismului de aprare a dreptului. Tinem s
mentionm, c considerm ca incorect politica executional-penal n cadrul creia nclcrile
regimului de executare a pedepsei n penitenciar au ca rezultat aplicarea unor anumite msuri de
sanctionare n cadrul acestei pedepse, iar nclcrile regimului de executare a altor pedepse au ca
urmare nlocuirea lor cu o alt pedeaps. Avem n vedere prevederile al. 7 art. 64 si al. 3 art.
67 ale C.P. al R.M. conform crora amenda poate fi transformat n munc neremunerat n
folosul comunittii, iar ultima la rndul su n arest. Apreciind pozitiv faptul, c legislatorul a
prevzut posibilitatea unei nspriri treptate a pedepsei, totusi evidentiem necesitatea elaborrii
unor msuri de sanctionare si respectiv de stimulare n cadrul regimului de executare a fiecrui
242
Vezi tabelul nr. 1.
243
244
245
Danes St., Papadopol V. Op. cit., p. 9.
246
Fyxrontn 3., 3entnon C. H. Conepmencrnonanne connanncrnuecxoro yrononnoro saxonoarentcrna (na
npnmepe IP n CCCP) // Hponemt yrononno nonnrnxn. Conercxn n sapyexnt ontr. Copnnx nayuntx
crare. Kpacnoxpcx 1989, c. 7
87
tip de pedeaps, nu doar a pedepsei nchisorii. Un al doilea moment, ce trebuie mentionat aici,
este faptul c cazul eschivrii cu rea voint de la executarea detentiunii penitenciare (evadarea)
legislatorul l-a considerat o infractiune aparte, care este cercetat dup toate normele respective
procesual-penale si penale, iar n cazurile iar n cazurile eschivrii de la executarea pedepselor
neprivative de libertate, acestea se nlocuiesc automat cu o pedeaps mai aspr conform
proportiilor stabilite n articolele legii penale mentionate mai sus. Considerm, c eschivarea cu
rea voint de la executarea acestor pedepse constituie si ea o fapt infractional de sine stttoare
si este pasibil de o pedeaps penal aparte. n acest context propunem formularea n Partea
Special a Codului Penal al Republicii Moldova unui nou articol, care s reglementeze acest gen
de fapte. O astfel de pozitie ar exclude cu sigurant si cazurile, cnd instantele de judecat gresit
substituie pedeapsa amenzii sau muncii neremunerate n folosul comunittii cu detentiune
penitenciar.
Astfel, prin ncheierea Judectoriei mun. Blti din 5 august 2002 lui T. V. msura de
pedeaps stabilit prin sentinta aceleiasi judectorii din 04. 03. 2002 n baza alin. 1 art. 225.5 al
CP n mrime de 25 salarii minime (450 de lei) pe marginea demersului executorului
judectoresc al Directiei Blti al Departamentului de executare a deciziilor judiciare din 31 mai
2002 i-a fost substituit cu privatiune de libertate pe un termen de 8 luni si 10 zile. Prin decizia
Colegiului penal al Tribunalului Blti din 25.09.2002 a fost respins ca nefondat recursul declarat
de condamnatul T. V. cu mentinerea ncheierii instantei de fond din 05.08.2002, ns prin decizia
Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova acesta a fost admis,
deoarece executorul judiciar nu prezentat probe care ar confirma, c T. s-a eschivat cu re voint
de la achitarea amenzii
247
. Analogic a fost pozitia decizia Colegiului penal al Curtii Supreme de
Justitie a Republicii Moldova si n cazul lui L. A., care nu dispunea de surse bnesti si nu era
angajat n cmpul muncii, deoarece executorul judiciar nu a prezentat probe despre aceia, c
condamnatul nu are avere pentru a fi sechestrat
248
.
Studierea problemelor legate de infractiune si pedeaps, iar mai precis stabilirea
cercului actelor infractionale si determinarea caracterului pedepselor, pn nu de mult se realiza
n general pe ci paralele, practic fr a se intersecta
249
. La etapa contemporan de dezvoltarea a
politicii n sfera luptei cu criminalitatea a aprut necesitatea stringent de a uni aceste dou
curente de investigare, de a gsi puncte comune ntre ele, de a crea o conceptie unic a
criminalizrii si penalizrii faptelor ca component al politicii penale a Republicii Moldova.
247
Decizia Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-26/2003 din 11.02.2003
248
Decizia Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-168/2002 din 22.10.2002.
249
Kopoeen A. H. Conercxax yrononno-npanonax nonnrnxa. Tenennnn n nepcnexrnnt pasnnrnx. // Hponemt
yrononno nonnrnxn. Conercxn n sapyexnt ontr. Copnnx nayuntx crare. Kpacnoxpcx. 1989, c. 51
88
Temelia acestui proces o constituie legtura dialectic ntre infactiune si pedeaps. Precum este
imposibil s ne nchipuim existenta notiunii de infractiune lipsit de trstura sa esential -
pasibilitatea de pedeaps, asa si pedeapsa este de neconceput fr infractiune, cci deriv din
ea
250
.
Stabilirea pasibilittii de pedeaps a faptelor social periculoase (criminalizarea) si
determinarea pedepselor pentru ele (penalizarea) sunt legate ntre ele precum dou laturi ale
unuia si aceluiasi proces. Volumul, caracterul, metodele si criteriile criminalizrii influenteaz
asupra proceselor de penalizare n aceiasi msur, n care particularittile penalizrii au o
influent invers asupra proceselor stabilirii interdictiei juridico-penale
251
. Interdictiile si
sanctiunile trebuie s nu fie doar echilibrate ntre ele, dar si s fie acordate cu principiile politicii
juridico-penale penale, cu ntreg sistemul dreptului pozitiv.
n lumina celor expuse considerm ca neadecvat clasificarea infractiunilor n art. 16 al
Noului Cod Penal al Republicii Moldova. Legislatorul, punndu-si n al 1 al art. 16 al CP al RM
ca scop s efectueze o clasificare a infractiunilor n functie de caracterul si gradul lor
prejudiciabil, n urmtoarele aliniate ale aceluiasi articol le submparte reiesind din cuantumul
maxim al pedepsei, pe care tot el a stabilit-o deja n Partea Special a legii penale. n baza la ce
criterii au fost determinate mrimile si tipurile sanctiunilor pentru infractiuni? Reiese oare din
dispozitiile analizate, c legislatorul s-a condus n acest proces complicat procesul penalizrii
faptelor infractionale - doar de criteriul gradului prejudiciabil fr a lua n consideratie si alte
criterii, precum de exemplu pericolul social al crimei si infractorului? Prin efectuarea clasificrii
date scrii gradelor de prejudiciu al infractiunii i s-a potrivit scara gravittii pedepselor.
Scopurile legii penale sunt enumerate n art. 2 al CP al RM: Legea penal apr,
mpotriva infractiunilor, persoana, drepturile si liberttile acesteia, proprietatea, mediul
nconjurtor, ornduirea constitutionala, suveranitatea, independenta si integritatea teritorial a
Republicii Moldova, pacea si securitatea omenirii, precum si ntreaga ordine de drept. Legea
penal are, de asemenea, drept scop prevenirea svrsirii de noi infractiuni.. Astfel, aprarea
societtii de noi infractiuni este si un scop al legii penale, si un scop al pedepsei penale (al. 2 al
art. 61 al CP al RM). Evidentiem, c acesta este scopul esential, principal, asigurarea cruia
justific existenta a nsesi sistemului penal. Stabilirea pedepsei n conformitate cu caracterul
prejudiciabil al infractiunii este absolut corect, ns n limitele ct aceasta nu contravine
umanismului legii penale. mprtsim ideile savantului Ismailov I. A., care consider c
umanismul n sfera luptei cu criminalitatea n acelasi rnd si n cadrul aplicrii si executrii
250
Ibidem.
251
Ibidem, p. 52.
89
pedepselor de loc nu presupune tendinta nelimitat spre micsorarea represiunii, ci nlturarea
surplusului ei, asigurarea utilittii ei sociale, diferentiatia
252
. Principiul umanismului se exprim
prin acel minimum al represiunii, care este compatibil cu sarcina aprrii societtii si membrilor
ei de criminalitate si infractori si, dac se stabileste, c minimumul fixat nu corespunde situatiei,
c sarcina aprrii societtii cere o anumit lrgire sau intensificare a influentei juridico-penale
sau executional-penale, o astfel de pozitie trebuie realizat nentrziat.
Gradul prejudiciabil al infractiunii, reiesind din prevederile art. 15 al CP al RM, se
determina conform semnelor ce caracterizeaz elementele infractiunii: obiectul, latura
obiectiva, subiectul si latura subiectiva. Adic, legislatorul la stabilirea asprimii pedepsei pentru
una sau alta fapt infractional, nu ia n consideratie trsturile criminologice specifice categoriei
date de crime si infractori, si n primul rnd potentialul lor de recidiv n urma aplicrii unei sau
altei msuri de influent juridico-penal. Mai mult dect att, o astfel de pozitie nu tine cont nici
de datele stiintei executional-penale cu privire la eficacitatea aplicrii anumitor tipuri de pedepse
categoriilor concrete de infractori. Deci, ntr-o astfel de sfer a politicii juridico-penale a
Republicii Moldova precum penalizarea faptelor infractionale se constat o insuficient
argumentare criminologic si practic a sistemului de pedepse, ceia ce are ca efect preponderent
sporirea represiunii penale prin intermediul aplicrii abuzive a detentiunii penitenciare.
Nu putem s nu invocm aici exemplul multor state de peste hotare, care stabilesc ca
criteriu de justificare ale aplicrii pedepsei nchisorii anume aspectele criminologice ale
infractiunii si capacitatea practic a msurii date de a preveni recidiva. Astfel, art. 1 Limitarea
aplicrii pedepselor privative de libertate al Legii Justitiei Penale a Angliei din a. 1991 permite
de a aplica detentiunea penitenciar doar dac:
a) Infractiunea sau cumulul de infractiuni au fost ntr-att de serioase, nct doar
aceast pedeaps va fi echitabil;
b) Infractiunea este violent sau poart un caracter sexual si numai o astfel de
pedeaps va fi adecvat pentru aprarea societtii de dauna serioas, pe care ea o
pricinuieste
253
.
O astfel de pozitie, fiind coordonat obligatoriu cu temeiurile de acordare a alternativelor
detentiunii penitenciare, ar exclude si greselile judiciare n domeniul pronuntrii sentintelor de
condamnare, care cu prere de ru se mai ntlnesc. Astfel, Judectoria Botanica prin sentinta din
19 martie 2004 a condamnat cettenii A. C. Si P. C. n baza lit. a), b) alin. (2) art. 290 al CP
252
Hcmannon H. A. Hpecrynnocrt n yrononnax nonnrnxa. Axryantnte nponemt oprannsannn optt c
npecrynnocrtm. Faxy. 1990, c. 284-285.
253
saxonoarentntx marepnanon. Ho. pe. H. . Kosouxnna. Mocxna: nsarentcrno 3epnano. 1999, c. 42.
90
pentru procurarea, purtarea si pstrarea repetat a armelor de foc de ctre un grup de persoane
la cte 5 ani nchisoare si, n baza art. 90 CP, executarea pedepsei a fost suspendat pe termen de
prob de 3 ani. Mergea vorba despre dou pistoale, un pistol-mitralier, un arunctor de grenade,
o grenad, cartuse. Evident decizia Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie a Republicii
Moldova a prescris executarea real a pedepsei privative de libertate, lund n consideratie
pericolul social al faptei date
254
.
Privitor la victime sistema avea doar grij de satisfacerea sentimentelor lor josnice de
rzbunare
255
. Nici n prezent rolul victimei n procesul penal nu a fost semnificativ mrit n ce
priveste de a influenta consecintele, ce survin pentru infractor ca rezultat al comiterii infractiunii.
A aprut doar posibilitatea de a se mpca cu delincventul n cazul, n care el a svrsit o crim
prevzut n capitolele II-VI ale Prtii Speciale, pe care legislatorul a considerat-o drept
infractiune usoar sau mai putin grav. Aceast inovatie este revolutionar pentru dreptul penal
autohton si permite infractorilor, ce au comis delicte din categoria dat de a evita nu numai
pedeapsa penal, dar si procesul penal. Victimei aici i apartine rolul hotrtor. Cu totul alta este
situatia n cazul n care crima nu nimereste n grupul dat sau victima nu doreste s se mpace: ea
nu mai are nici o posibilitate s influenteze decizia judiciar. Cele expuse nu nseamn, c
considerm corect ca victima s determine msura de pedeaps aceasta este sarcina
profesionalilor, ns n cazul, n care judectoria de ultima instant consider ca adecvat
aplicarea unei msuri neprivative de libertate infractorului, legea nu-i acord victimei nici o
posibilitate de a-si asigura securitatea prin intermediul mijloacelor juridico-penale.
n conformitate cu Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la msurile nelegate de
detentie penitenciar organul judiciar, avnd la dispozitia sa posibilitatea de a alege dintr-un
anumit numr de msuri neprivative de libertate, trebuie s ia n consideratie la emiterea deciziei
necesittile delincventului, din punct de vedere al rentoarcerii sale la o viat normal n
societate, interesele aprrii societtii si interesele victimei, cu care n cazurile necesare trebuie
s se consulte
256
. Cu totul alte este situatia n Franta si Finlanda, n care statul achit serviciile
avocatului pentru victim, dac acesta nu dispune de mijloace financiare. Astfel n proces
particip att avocatii nvinuitilor, ct si ai victimelor.
257
254
Decizia Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova din 26.10.2004
255
256
Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la msurile nelegate de detentie penitenciar. P. 8.1
257
Vonnep Hpnnn. Xeprnt npecrynnenn: npanocyne nx nx noepxxn n samnrt. Helsinki. 2003, c. 47.
91
2. Condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei.
Condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei reprezint o problem
destul de complicat a dreptului penal. Problemele aplicrii ei au fost nu o singur dat n atentia
cercettorilor autohtoni si de peste hotare
258
. ns multiple ntrebri legate de condamnarea cu
suspendarea conditionat a executrii pedepsei nu sunt solutionate definitiv pn n prezent.
Aceasta este cu att mai complicat, cu ct acest institut este permanent perfectionat, iar practica
aplicrii lui relev noi si noi probleme, care necesit solutionare la nivel teoretic si practic. n
literatura de specialitate nu exist prere unic privitor la natura juridic a condamnrii cu
suspendarea conditionat a executrii pedepsei, exist necesitatea perfectionrii legislatiei n
domeniul temeiurilor acordrii ei, limitelor de aplicare, posibilittii mbinrii cu alte pedepse,
inclusiv cu detentiunea penitenciar, continutului si volumului obligatiilor, impuse
condamnatului n cadrul executrii condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii
pedepsei, procedurii n cazurile de eschivare de la executarea acestor obligatii, intensittii
supravegherii n decursul termenului de prob.
Putem afirma cu sigurant, c n dreptul penal se vor gsi putine institute cu privire la
natura juridic a crora s-a expus atta diversitate de opinii, uneori chiar absolut contradictorii,
ca referitor la esenta condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei
259
. nssi
diversitatea punctelor de vedere, deja mrturiseste despre utilizarea nereusit a constructiilor
juridice si ne permite s concluzionm despre necesitatea perfectionrii lor
260
.
n decurs de multi ani n legislatia penal a Republicii Moldova se utiliza mbinarea de
cuvinte condamnarea conditionat. n legislatia trilor de peste hotare acest fenomen este
numit diferit: probatiunea (art. 66.00 al CP al statului New York), suspendarea conditionat a
pedepsei (art. 56 al CP al RFG), ncetarea conditionat a urmririi penale (art. 66 al CP al
Poloniei), neaplicarea conditionat a pedepsei penale (art. 69 al CP al Tadjikistanului), etc.
258
Kpnrep I. A. Vcnonnoe ocyxenne n pont omecrnennocrn n ero npnmenennn. Mocxna: nsarentcrno
Mocxoncxoro ynnnepcnrera. 1963; Capxncona 3. A. Bocnnrarentnax pont ycnonnoro ocyxennx. Mnncx:
nsarentcrno Hayxa n rexnnxa. 1971; Cxnnnxn B. B. Vmonne sacyxennx sa saxonoancrnom VPCP. Knn:
nsarentcrno Hayxona ymxa. 1971; Txauencxn R. M. Ocnooxenne or ortnannx naxasannx. Mocxna:
nsarentcrno Rpn. nnr. 1970.
259
Diversitatea de opinii n lucrrile: Homaxo B.A. Hpnmenenne ycnonnoro ocyxennx. Xaptxon. 1976, c. 7-27;
Permncxnx H.C. Vcnonnoe ocyxenne x nnmennm cnoot c oxsarentntm npnnneuennem ocyxennoro x
rpyy. Boponex. 1977, c. 6-33; Famxaron H.H. Teopernuecxne nonpoct orcpouxn ncnonnennx npnronopa
neconepmennonernemy: Kan. nc. Mocxna.1981, c. 24-36.
260
Komapnnxn C.H. Hcnonnenne yrononno npanontx mep n nne ycnonnoro ocyxennx n orcpouxn
ncnonnennx npnronopa. // Conepmencrnonanne saxonoarentntx ocnon ncnonnennx yrononntx naxasann.
Copnnx nayuntx rpyon. Mocxna. 1988, c. 52
92
Termenul condamnarea conditionat, n opinia unor savanti
261
, pe care o sustinem, nu
red corect esenta fenomenului. Condamnarea faptei infractionale si a infractorului nu poate fi
conditionat conditionat nu se pune n executare doar pedeapsa. De aceea apreciam ca mai
adecvat noua denumire a acestui institut n legislatie penal autohton: Condamnarea cu
suspendarea conditionata a executrii pedepsei (art. 90 al CP al RM).
Condamnarea conditionat se aplica larg n perioada existentei Uniunii Sovietice. n
ultimii ani nainte de destrmarea acestei tri condamnarea conditionat se pronunta fat de 13-
14% de condamnati la privatiune de libertate. n Republica Moldova aceast msur se aplic
mult mai larg si tendinta dat este n crestere de la 30% n 1999 la 49.4 n 2004
262
.
Eficacitatea condamnrii conditionate si modalittii sale amnrii executrii sentintei,
prevzute n Codul Penal al RSSM din 1961 este evident. Astfel, dup datele savantului
V.N.Balandin, anularea condamnrii conditionate si amnrii executrii sentintei a alctuit 2,3%
si 2,6% respectiv, iar la minori 6% si 7,3%
263
.
n corespundere cu art. 90 CP al R. M. condamnarea cu suspendarea conditionat a
executrii pedepsei const n faptul, c daca, la stabilirea pedepsei cu nchisoare pe un termen
de cel mult 5 ani pentru infractiunile svrsite cu intentie si de cel mult 7 ani pentru
infractiunile svrsite din imprudenta sau la stabilirea pedepsei de trimitere intr-o unitate
militar disciplinara, instanta de judecat, tinnd cont de circumstantele cauzei si de
persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia c nu este rational ca acesta s execute pedeapsa
stabilit, ea poate dispune suspendarea conditionat a executrii pedepsei aplicate
vinovatului, indicnd numaidect in hotrre motivele condamnrii cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei si termenul de prob.
n art. 90 al CP al RM, institutele existente mai nainte ale condamnrii conditionate (art.
43 si 44 ale CP al RSSM) si modalittii sale amnrii executrii sentintei (art. 44.1 al CP al
RSSM), au fost reunite n unul singur - condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii
pedepsei.
Cu privire la natura juridic a acestui institut n literatura de specialitate nu exist o prere
unic. ns rezolvarea corect a acestei probleme are o enorm important practic si teoretic.
n dependent de faptul cum este formulat natura juridic a condamnrii cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei sunt solutionate un sir de ntrebri legate de aplicarea pedepsei
n cazul unui cumul de sentinte, includerea acestui institut n sistemul pedepselor sau refuzul de
261
262
Vezi tabelul nr. 2.
263
Fanannn B.H. 3]]exrnnnocrt ocnooxennx or ortnannx naxasannx npn ycnonnom ocyxennn n
orcpouxe ncnonnennx npnronopa. Cnepnoncx. 1998. c. 13
93
la aceasta, determinarea locului condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei
n sistemul Prtii Generale a Codului Penal, etc.
n literatura de specialitate cele mai rspndite determinri ale naturii juridice a
condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei sunt urmtoarele: pedeaps
aparte
264
, msur deosebit de educare (corectare) a condamnatului, msur deosebit a
influentei obstesti, liberare conditionat de executarea(ispsirea) pedepsei
265
, o form de
individualizare a executrii pedepsei nchisorii
266
.
Condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei a fost uitat de legea
executional-penal, ceia ce la prerea savantului rus Komaritki S. I. la fel a influentat asupra
indeterminrii naturii juridice a ei
267
.
Cele expuse ne permit s afirmm, c executarea acestei msuri juridico-penale necesit o
reglementare la nivel de lege.
n legtur cu aceasta amintim, c n teoria dreptului penal prin sanctiune se ntelege
totalitatea consecintelor negative, pe care le atrage dup sine neexecutarea cerintelor dispozitiei
normei
268
. Norma dreptului penal si, n acelasi rnd, o astfel de parte component a ei precum
sanctiunea, n opinia mai multor savanti
269
, se compune din prescriptiile Prtii generale si Prtii
Speciale ale legii penale. Dac la stabilirea pedepsei rolul principal l joac sanctiunea articolului
concret al Prtii Speciale, atunci la aplicarea condamnrii cu suspendarea conditionat a
executrii pedepsei norma corespunztoare a Prtii Generale.
Dispozitia art. 90 CP al RM alturi de sanctiunile articolelor concrete ale Prtii Speciale
ale legii penale exprim imperativul juridic privitor la acele consecinte, care pot surveni pentru
persoana vinovat de svrsirea infractiunii.
264
Hecr O. 3. Canxnnx n conercxom npane. Mocxna: nsarentcrno Iocmpnsar. 1962, c. 217; Ho H. C.
Bonpoct reopnn naxasannx n conercxom yrononnom npane. Caparon: nsarentcrno Caparoncxoro ynnnepcnrera.
1962, c. 53; Pnnman . B. O mpnnuecxo npnpoe ycnonnoro ocyxennx n yuacrnn omecrnennocrn n
nepenocnnrannn ycnonno ocyxenntx. // Becrn Hennnrpacxoro ynnnepcnrera. N 23. Btn. 4. Hennnrpa.
1965. c. 143; Conercxoe yrononnoe npano. uacrt omax. Mocxna: nsarentcrno Rpnnuecxax nnreparypa. 1929,
c. 452.
265
Ianepon I. C. O mpnnuecxo npnpoe ycnonnoro ocyxennx. // Bonpoct rocyapcrna n npana n cnere
Hporpammt KHCC. Tpyt Hpxyrcxoro ynnnepcnrera. 1963. r. 32. Btn. 6. c. 194; ypmanon H. .
Ocnooxenne or naxasannx no conercxomy yrononnomy npany. Mocxna: nsarentcrno Rpnsar. 1957, c. 4;
Capxncona 3. A. Bocnnrarentnax pont ycnonnoro ocyxennx. Op. cit., p. 10; Tpy]anon B. B. Vcnonnoe
ocyxenne. Ocnooxenne or naxasannx. Horamenne n cnxrne cynmocrn. Mocxna: nsarentcrno
Bcecomsnoro mpnnuecxoro saounoro nncrnryra. 1960, c. 6; Txauencxn R. M. Ocnooxenne or ortnannx
naxasannx. Op. cit., p. 19.
266
Lomako V. A. Op. cit., p. 27.
267
Copnnx nayuntx rpyon. Mocxna. 1988, c. 52.
268
Kypc conercxoro yrononnoro npana. T. 1. Mocxna. 1980, c. 180.
269
ypmanon H. . Conercxn yrononnt saxon. M., MIV, 1967, c. 115.
94
Acest institut, constituind o sanctiune a normei juridico-penale, formuleaz o oarecare
alternativ tipurilor existente de pedeaps penal.
Astfel, sanctiunea normei juridico-penale se exprim sau n forma pedepsei penale,
msurii de sigurant sau n forma altei msuri juridico-penale (condamnarea cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei). O a patra variant a aplicrii sanctiunilor normelor juridico-
penale nu exist.
Aceast afirmatie are o mare important pentru interesele construirii unei legislatii penale
si executional-penale noncontradictorii dup esenta sa precum si libere de constructii complicate
si neclare.
Din acest punct de vedere, sustinem prerea acelor savanti
270
, care consider, c este
binevenit nlturarea din legislatia penal a nsesi posibilittii existentei sanctiunii normei
juridico-penale n alt form dect pedeapsa penal (cu exceptia cazurilor aplicrii msurilor de
sigurant).
Sarcina transformrii condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei ntr-
un nou tip de pedeaps, n opinia noastr, nu este complicat si const preponderent n revizuirea
formei juridice, care nu va necesita introducerea unor corective principiale n practica de aplicare
a dreptului. Aceasta este conditionat de faptul, c, dup cum s-a mentionat, dup natura sa
condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei este omogen pedepsei.
n acest sens, I. M. Galiperin mentioneaz, c aprecierea corect a institutului
corespunztor n sistemul msurilor juridico-penale este legat de volumul si gradul influentei
represive asupra vinovatului, de aceia o important principial capt problema includerii unei
sau altei msuri n numrul tipurilor de pedeaps
271
.
Sustinem prerea acelor savanti, care consider c condamnarea cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei contine volumul su de represiune, care este mai nti de toate
determinat prin obligatia condamnatului de a se afla n decursul unei anumite perioade de timp
sub controlul organelor de stat care execut sentinta. De aici decurg un sir de obligatii ale
condamnatului si ale altor subiecti: obligatia condamnatului de a-si da darea de seam cu privire
la comportamentul su, dreptul organelor, ce execut sentinta, de a obtine informatii despre
comportamentul condamnatului de la diferite organizatii de stat sau obstesti, si corespunztor,
obligatia subiectilor de furniza o astfel de informatie etc.
270
271
Iantnepnn H. M.Haxasanne, connantnte ]ynxnnn npaxrnxa npnmenennx. Mocxna.1983, c. 59.
95
De aceia considerm, c transformarea condamnrii cu suspendarea conditionat a
executrii pedepsei ntr-o modalitate a pedepsei are un sir de temeiuri convingtoare.
Aceast transformare ar permite:
Simplificarea normelor corespunztoare cu caracter executional;
Crearea unui sistem logic de nlocuire a unei pedepse prin altele n
dependent de comportamentul vinovatului.
Apreciem ca corect pozitia acelor savanti, care consider c condamnarea cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei dup natura sa juridic reprezint nu altceva dect o ordine
deosebit de aplicare (realizare) de ctre judecat a pedepsei pronuntate anterior
272
. Acest punct
de vedere reprezint o varietate a abordrii condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii
pedepsei n calitate de pedeaps penal
273
. Aceast pozitie este mprtsit nu numai de ctre
savantii mai multor state de peste hotare, dar este chir si pozitia legislatorului multor tri
europene.
Aceast opinie, totusi, pare a fi cea mai apropiat de realitate din urmtoarele
considerente. Pedeapsa nchisorii nu presupune un continut egal al represiunii pentru toate
categoriile de infractori. Conform art. 72 al CP al RM se prevd trei categorii de penitenciare (de
tip deschis; de tip seminchis; de tip nchis) cu diferit regim de detentie, n care condamnatii sunt
repartizati n dependent de gravitatea infractiunii comise si de pericolul social al personalittii
lor. Executarea pedepsei nchisorii este bazat pe regimul de detinere progresiv, esenta cruia
const n detinerea la nceput n regim celular si, n msura ndreptrii si a comportrii bune a
condamnatului, trecerea la detinerea n comun, apoi la o faz intermediar, un fel de
semilibertate, iar la urm trecerea la liberarea conditionat
274
. Astfel liberarea conditionata de
pedeapsa nainte de termen, n cadrul creia condamnatului conform al. 2 al art. 91 al CP al RM
i pot fi impuse conditiile specifice condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii
pedepsei, constituie ultima etap a regimului de detentie forma cea mai usoar a pedepsei
nchisorii. Din prevederile legii penale reiese si faptul, c dup continutul su condamnarea cu
suspendarea conditionat a executrii pedepsei si liberarea conditionata de pedeapsa nainte de
termen sunt identice, deosebirea constnd n faptul, c condamnarea cu suspendarea conditionat
a executrii pedepsei se aplic individului ndat dup pronuntarea pedepsei, judectorul fiind
ncrezut, c este posibil corijarea lui fr izolare de societate, iar n cazul liberrii conditionate
272
Lomako V. A. Op. cit., p. 27; E]nmon M. A. Vcnonnoe ocyxenne n ycnonno-ocpounoe ocnooxenne or
naxasannx. Mocxna. 1963, c. 6.
273
274
Oancea I. Drept executional penal. Bucuresti: editura ALL. 1997, p. 91.
96
de pedeapsa nainte de termen aceast ncredere lipseste la momentul aplicrii pedepsei, dar
apare dup executarea unei prti a detentiunii penale reale.
Un alt argument n favoarea acestei pozitii constituie faptul, c ct si n cadrul condamnrii
cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei, att si n cadrul pedepsei nchisori
nesupunerea cerintelor regimului de executare a pedepsei (neexecutarea obligatiilor impuse)
duce la nsprirea formei de executare conform al. 4. al art. 265 C. exec. al RM nu este posibil
transferarea detinutului din regimul initial de detinere n regimul comun sau de resocializare.
Criticii pozitiei date invoc argumentul, c recunoasterea condamnrii cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei drept pedeaps este complicat de faptul, c n cazurile
nlocuirii condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei cu pedeapsa nchisorii,
executat ar trebui doar partea neexpirat a termenului de prob al condamnrii cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei
275
.
O astfel de afirmatie nu pare a fi corect, deoarece condamnarea cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei are un nivel de represiune redus. Aceast ordine de realizare a
pedepsei, avnd o influent adugtoare asupra condamnatului, contribuie atingerii scopurilor
concrete ale pedepsei cu implicarea minimal a represiunii penal
276
. Unii savanti chiar neag
prezenta acesteia, reducnd condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei la o
msur de influent educativ
277
. n esent aceeasi pozitie o ocup si savantul rus Balandin V. N.
El consider, c esenta pedepsei este represiunea, iar esenta condamnrii cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei este educarea, care si gseste expresia ntr-o influent psiho-
pedagogic deosebit asupra condamnatului n scopul corectrii lui
278
.
Amintim n acest context, c pedeapsa, ca sanctiune juridic, este o msur cu un dublu
caracter unul coercitiv si altul corectiv
279
. Astfel aplicnd condamnarea cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei judecata reduce la maximum caracterul coercitiv, pstrnd
caracterul corectiv. n cazul n care condamnatul ncalc regimul de executare al acestei msuri,
este normal ca judecata s poat restabili nivelul coercitiv n deplin volum specific pedepsei date.
Dup cum s-a mentionat n capitolul precedent, n ultimul timp multe state au ntreprins
msuri n vederea sporirii efectului coercitiv al analogiilor condamnrii cu suspendarea
275
276
277
Kaapn X. Vcnonnoe ocyxenne n conercxom yrononnom npane. Vuente sanncxn Taprycxoro ynnnepcnrera.
Btn. 44. Tannnn. 1966, c. 193; Cannnn u.C. Vcnonnoe ocyxenne xax mepa nocnnrannx ocyxenntx n
conpemennt nepno//XXII ces KHCC n nonpoct rocyapcrna. Cnepnoncx. 1962, c. 351; Capxncona 3. O
nocnnrarentno paore c ycnonno ocyxenntmn//Connanncrnuecxax saxonnocrt. 1963. N 12. c. 48; Capxncona
3. A. Bocnnrarentnax pont ycnonnoro ocyxennx Op. cit., p. 10;
278
Balandin V. N. Op. cit., p. 7.
279
Basarab M. Drept penal. Partea general. Iasi: editura Fundatiei Chemarea. 1992, p. 134.
97
conditionat a executrii pedepsei prevzute de legislatiile penale ale acestor tri. Aceasta se
efectueaz pe urmtoarele ci:
Asigurnd o supraveghere mai riguroas asupra condamnatului, inclusiv prin
mijloace electronice (supravegherea intensiv, arestul la domiciliu, monitorizarea
electronic);
Sporind numrul si asprimea obligatiilor impuse condamnatului la aceast msur,
inclusiv combinnd aceste msuri n esent nerepresive cu altele represive, precum
amenda, munca neremunerat n folosul comunittii si chiar detentiunea
penitenciar pe o perioad scurt (de exemplu, ordinele combinate n Anglia).
Astfel de solutii lrgesc sfera faptelor social-periculoase, pentru care s-ar putea pronunta
probatiunea sau condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei si permit unui
numr mai mare de infractori s evite penitenciarele fr a leza scopul pedepsei penale de
restabilire a echittii sociale, cci condamnatii sunt totusi supusi unor suferinte ca rsplat pentru
infractiunile comise.
Reiesind din temeiurile de baz ale aplicrii pedepsei si unii savanti din spatiul ex-sovietic
accept ideea aplicrii reale a multor pedepse complementare n cazul condamnrii cu
suspendarea conditionat a executrii pedepsei
280
. Vechea legislatie penal permitea doar
aplicarea amenzii penale. n asa conditii multi specialisti au propus modificarea situatiei create si
acordarea judectorilor a posibilittii de a aplica n cazul condamnrii cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei n afar de amend si alte pedepse complementare
281
. ns
existau si preri contrare. n opinia unor savanti aceast pozitie a legislatorului nu este corect,
deoarece aplicarea altor pedepse n cazul condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii
pedepsei contravine naturii juridice a acestui institut si nici chiar amenda nu este admisibil. n
caz contrar pedeapsa complementar va sustrage atentia condamnatului de la necesitatea
respectrii stricte a conditiilor condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei
282
.
Reiesind din experienta pozitiv acumulat de trile europene dezvoltate si cele ale
Americi de Nord n aceast sfer, apreciem ca corect pozitia legislatorului Republicii Moldova,
280
281
Txauencxn R. M. K nonpocy o yconepmencrnonannn saxonoarentcrna o ycnonnom ocyxennn. //
Conercxoe rocyapcrno n npano. 1664. N 6. c. 100; Hacxont B. Ocoennocrn nasnauennx ycnonnoro
ocyxennx. // Conercxax mcrnnnx. 1967. N 9. c. 100; Lomaco V. A. Op. cit., p. 61.
282
Iaxnen H. K. Vcnonnoe ocyxenne no conercxomy yrononnomy npany. Anrope]epar ncceprannn na
concxanne yueno crenenn xannara mpnnuecxnx nayx. Faxy. 1966. c. 18; Cononten A. . Bonpoct
npnmenennx naxasannx no conercxomy npany. Mocxna: nsarentcrno Iocmpnsar. 1958, c. 152; xyonnu M. H.
O nexoroptx nonpocax npnmenennx cyamn ycnonnoro ocyxennx. // Conercxoe rocyapcrno n npano. 1660. N
10. c. 104.
98
care n al. 5 al art. 90 CP al RM a permis judectoriilor de a stabili n cazul condamnrii cu
suspendarea conditionat a executrii pedepsei pedepse complementare.
Totusi, dorim s remarcm ar fi mai util, dac aceste pedepse nu s-ar pronunta ca
complementare, ci ca elemente ale condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii
pedepsei, menite s sporeasc eficacitatea acestei msuri, s insufle un respect mai mare fat de
ea condamnatilor si membrilor societtii. Adic, propunem includerea n continutul condamnrii
cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei a elementelor institutului nlocuirii partiale a
pedepsei penale cu o pedeaps mai blnd. Aceast idee pare a fi cu att mai logic n conditiile,
n care legislatorul a prevzut deja, alturi de liberarea conditionat de pedeapsa nainte de
termen, si nlocuirea prtii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsa mai blnda pentru aceeasi
categorie de fapte social-periculoase (art. 92 al CP al RM). Un alt argument, care confirm
ratiunea unor astfel de propuneri ar constitui faptul, c aceste pedepse deja contin n sine
elemente ale condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei n forma amenintrii
cu nlocuirea acestora, n caz de eschivare cu rea voint de la executarea lor, printr-o pedeaps
mai aspr.
O asemenea aplicare a pedepselor n cadrul condamnrii cu suspendarea conditionat a
executrii pedepsei ar permite si solutionarea corect a problemei nlocuirii acestei msuri cu
pedeapsa nchisorii, excluzndu-se din termenul total al executrii acesteia partea
corespunztoare realizat sub forma altor pedepse de nlocuire.
Astfel caracterul corectiv, propriu condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii
pedepsei, ar fi completat cu caracterul represiv al altor pedepse, ceea ce ar lrgi sfera de aplicare
a alternativelor detentiunii, ar contribui mai efectiv realizrii scopurilor pedepsei penale si ar
exclude efectele negative, pe care le posed detentiunea penitenciar.
O pozitie analogic ar trebui adoptat si fat de utilizarea acestui institut n ansamblu cu
supravegherea intensiv, arestul la domiciliu si monitorizarea electronic problem, care va fi
analizat mai detaliat n urmtoarele paragrafe.
Continutul condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei include n sine
respectarea de ctre condamnat a anumitor obligatii. Legislatia penal veche nu prevedea
obligatii n cazul condamnrii conditionate, ceia ce reducea rolul educativ al msurii si micsora
considerabil posibilittile de control a comportamentului condamnatului. Legea penal nou a
Republicii Moldova prevede urmtoarele obligatii:
a) s nu-si schimbe domiciliul fr consimtmntul organului competent;
b) s nu frecventeze anumite locuri;
99
c) s urmeze un tratament in caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boal
veneric;
d) s acorde o sustinere material familiei victimei;
e) s repare daunele cauzate in termenul stabilit de instant.
Cu prere de ru prin Legea N 211-XV din 29.05.2003 legislatorul a exclus lit. (f), care
acorda judectoriei dreptul de a impune condamnatului si alte obligatii. Faptul dat reduce
posibilittile de individualizare a msurii date. Accentum c n practica aplicrii dreptului penal
apar deseori situatii cnd lista dat de obligatii nu este de ajuns pentru:
Asigurarea protectiei societtii si prevenirii de noi infractiuni din partea
condamnatului;
Resocializarea infractorului;
Realizarea scopurilor educative ale pedepsei;
Asigurarea intereselor victimei;
Sporirea, n cazurile n care judecata consider necesar, a represiunii penale.
Aceast situatie contravine Regulilor de la Tokio, care stabilesc n p. 12.1, c dac organul
competent determin conditiile, care trebuiesc respectate de ctre delincvent, el este obligat s ia
n consideratie att interesele societtii, ct si interesele si drepturile delincventului si victimei.
Punctul 12.2 ale aceluiasi document international specific, c aceste conditii trebuie s fie
practice , precise si, pe ct este posibil, putine la numr si s fie ndreptate spre micsorarea
probabilittii rentoarcerii delincventului spre activitate penal si sporirea probabilittii
ntoarcerii individului la o viat normal n societate, lundu-se n consideratie si interesele
victimei
283
.
Astfel actul dat cu caracter normativ prescrie c lista obligatiilor n cazul aplicrii
condamnatului a unei masuri neprivative de libertate trebuie s fie necesar si destul pentru
solutionarea tuturor problemelor enumerate mai sus, cu exceptia sporirii represiunii penale. Am
accentuat deja necesitatea reorientrii politicii penale a Republicii Moldova spre o mai ferm
asigurare a intereselor victimei si protejare a societtii de posibilitatea comiterii unor noi crime
de ctre condamnatii aflati n libertate. Acestor sarcini ar trebui s corespund toate alternativele
detentiunii penitenciare.
Dorim s amintim, c legislatiile penale ale unor state divizeaz aceste obligatii n
obligatorii si n optionale, adic judecata este obligat s nainteze oarecare cerinte fat de
condamnati din lista celor obligatorii. O asemenea practic ne pare extrem de binevenit si
283
Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la msurile nelegate de detentie penitenciar. P. 12.1, 12.2.
100
pentru Republica Moldova. Lista conditiilor obligatorii ar trebui s includ n primul rnd
obligatii cu privire la asigurarea securittii societtii si aprarea intereselor victimei, indiferent de
faptul care ar fi gradul represiv al acestor msuri (de exemplu, o supraveghere intensiv n
scopul evitrii svrsirii de ctre condamnat a unor noi infractiuni posed totodat si un nivel
considerabil de represiune). n acest context, conditiile cu privire la reeducarea si corectarea
persoanei nu trebuiesc subestimate
n art. 90 al CP al RM nu este solutionat ntrebarea din ce moment se ncepe curgerea
termenului de prob: din momentul pronuntrii sentintei de condamnare sau din momentul
rmnerii ei definitive. n legislatia majorittii statelor de peste hotare este specificat c curgerea
termenului de ncercare ncepe din momentul rmnerii sentintei definitive (de exemplu al. 3 al
art. 71 al CP al Republicii Tadjikistan, art. 56 al CP al RFG, art 67 al CP al Poloniei).
Constatm, c si n Moldova calcularea termenului de ncercare ar trebui s nceap din
momentul rmnerii sentintei definitive.
Mentionm, c nu n toate trile este acceptat o astfel de procedur. n corespundere cu p.
a al art. 3564 al Ansamblului de legi ale SUA termenul de ncercare ncepe s curg din ziua
pronuntrii sentintei.
3. Perspectiva mbinrii condamnrii cu suspendarea conditionat a executrii
pedepsei cu msuri restrictive de libertate, inclusiv cu detentiunea penitenciar.
Analiza legislatiilor trilor de peste hotare, efectuat n capitolul precedent, mrturiseste
mai nti de toate despre aceea, c n prezent n aceste tri se manifest tendinta spre o mai larg
aplicare a pedepselor neprivative de libertate, inclusiv a celor, care doar reduc libertatea ntr-o
anumit msur. n acest context pe primul plan sunt naintate cerintele fat de persoanele
condamnate la pedepsele alternative detentiunii penitenciare, n acelasi rnd, nsprirea
regimului, lrgirea cercului de limitri de drept impuse lor. Eficacitatea aplicrii acestor limitri
de drept se atinge pe calea supravegherii corespunztoare a comportamentului condamnatilor.
Un anumit interes pentru perfectionarea sistemului de sanctionare al republicii Moldova
reprezint pedepsele restrictive de libertate, care-si gsesc tot mai mult spatiu n practica de
aplicare a dreptului penal n multe tri de peste hotare. Specificul acestor sanctiuni const n
faptul, c ele mbin elemente ale condamnrii cu suspendarea conditionat a pedepsei si ale
privatiunii de libertate. Am mentionat n capitolul precedent, c, n general, astfel de pedepse se
exprim ori n forma condamnrii conditionate cu suspendarea conditionat a pedepsei, ori n
forma unei pedepse aparte. Deja ne-am exprimat opinia privitor la natura juridic a condamnrii
101
cu suspendarea conditionat a pedepsei, pe care o vedem mai degrab pedeaps, dect alt
msur juridico-penal, de aceia considerm, c formularea n forma pedepsei a msurilor, care
prevd o supraveghere intensiv a comportamentului condamnatului este cea mai reusit.
Ideea mbinrii condamnrii cu suspendarea conditionat a pedepsei cu alte pedepse,
precum amenda sau munca neremunerat n folosul comunittii, n scopul sporirii represiunii
acesteia si respectiv a lrgirii sferei de aplicare a ei, necesit o dezvoltare logic n directia
atingerii acelorasi scopuri prin intermediul trsturilor represive proprii msurii date. Mai multi
savanti consider, c condamnarea cu suspendarea conditionat a pedepsei posed un grad
propriu al represiunii
284
. Evident sporind aceste limitri de drept prin metodele pe care deja le-au
utilizat multe state europene si nordamericane, vom obtine noi forme neprivative de libertate ale
pedepsei, aplicabile n calitate de alternativ termenelor destul de ndelungate ale detentiunii
penitenciare. Practica principal n acest domeniu const n urmtoarele:
1. limitarea dreptului de deplasare a condamnatului, ns fr a-l plasa ntr-o institutie
penitenciar;
2. impunerea altor obligatii cu caracter represiv;
3. stabilirea unei supravegheri intensive dup condamnat nu doar n vederea asigurrii
realizrii obligatiilor impuse, dar n general n scopul neadmiterii unui comportament amoral sau
infractional;
4. mbinarea regimului condamnrii cu suspendarea conditionat a pedepsei sau celui
exprimat prin precedentele trei puncte cu perioade scurte de detentiune penitenciar (n timpul
noptii sau pe perioada zilelor de odihn si de srbtoare).
De regul condamnatului i se restrnge dreptul de deplasare n afara domiciliului n
anumite ore si i se interzice frecventarea anumitor localuri, asigurndu-se executarea acestora
printr-o supraveghere de un anumit grad. Variind gradul de limitare al liberttii persoanei si
strictetea controlului exercitat obtinem diferite regimuri de executare a acestei pedepse.
Reiesind din cele expuse mai sus considerm, c cel mai reusit ar fi de clasificat pedepsele
alternative detentiunii penitenciare obtinute prin utilizarea metodelor enumerate n dependent
de gradul de limitare al liberttii:
1. Condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei simpl.
284
102
2. Condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei simpl mbinat
cu pedepse si obligatii pecuniare amenda simpl, amenda n taxe zilnice,
cautiunea.
3. Condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei sub supraveghere
(cu regim de ncercare).
4. Condamnarea cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei cu executarea
muncii neremunerate n folosul comunittii.
5. Arestul la domiciliu.
6. Arestul la domiciliu cu supraveghere electronic.
7. Arestul penitenciar la sfrsit de sptmn.
8. Semidetentiunea penitenciar.
Reiesind din faptul suprapopulrii penitenciarelor Republicii Moldova, arestul al domiciliu
are mari perspective n calitate de alternativ a pedepsei nchisorii. Introducerea acestei msuri n
lista pedepselor penale este favorizat si de faptul, c organele de aplicare a dreptului ale trii
noastre deja au o anumit experient de aplicare a e i n calitate de msur preventiv n cadrul
cercetrii penale. Alin. 1 al art. 188 al CPP al RM defineste arestarea la domiciliu ca fiind
izolarea bnuitului, nvinuitului, inculpatului de societate in locuinta acestuia, cu stabilirea
anumitor restrictii. Savantii belorusi Mtnik P. si Skripko T. reiesind din definitia dat
285
evidentiaz urmtoarele trsturi specifica msurii date.
n primul rnd, ea reprezint o msur preventiv, si corespunztor posed
toate trsturile proprii msurilor preventive, constrngerii procesuale si de
stat.
n al doilea rnd, arestul la domiciliu este legat de reducerea liberttii
bnuitului sau nvinuitului, ceea ce se exprim prin impunerea limitrilor de
drept corespunztoare, care l mpiedic:
1. s se ascund de organele de urmrire penal si de judecat;
2. s mpiedice mersul cercetrii penale si judiciare;
3. s comit o fapt antisocial prevzut de legea penal;
4. s mpiedice executrii sentintei.
n al treilea rnd, arestul la domiciliu presupune izolarea bnuitului sau
nvinuitului de societate
286
.
285
Art. 125 al CPP al Republicii Belorusia defineste arestul la domiciliu exact la fel ca si art. 188 al CPP al
Republicii Moldova.
286
Mtrnnx H. Cxpnnxo T. omamnn apecr. // Cyont necrnnx. 2001. N 4. c. 36.
103
Astfel, este evident analogia acestei msuri cu arestul, care n caz de condamnare se ia n
consideratie n calitate de o parte a pedepsei. Suntem convinsi, c crearea n baza acestei msuri
preventive a unei nou msuri de pedeaps nu va trezi mari dificultti n practica de aplicare a
dreptului.
Al. 2 al art. 188 prescrie, c msura dat poate fi aplicat persoanelor care se nvinuiesc de
comiterea unei infractiuni usoare, mai putin grave sau grave, precum si de comiterea unei
infractiuni din imprudenta. Fata de persoanele care au depsit vrsta de 60 ani, de persoanele
invalide de gradul I, de femeile gravide, femeile care au la ntretinere copii in vrsta de pn la
8 ani, arestarea la domiciliu poate fi aplicata si in cazul nvinuirii de comitere a unei
infractiuni deosebit de grave. Considerm, c temeiurile date de pronuntare a arestului la
domiciliu n calitate de msur preventiv pot fi pstrate ca criterii de acordare a acestei msuri
n calitate de pedeaps, dac legislatorul va considera necesar s o instituie. Totusi, reamintim c
criteriile de clasificare a infractiunilor n Codul Penal al Republicii Moldova ar trebui s fie
revizuite n conformitate cu pericolul social real, pe care l prezint infractiunea si infractorul,
fapt despre care deja am vorbit n paragrafele precedente.
Legea prevede c arestarea la domiciliu este nsotit de una sau mai multe din
urmtoarele restrictii:
1) interzicerea de a iesi din locuinta;
2) limitarea convorbirilor telefonice, receptionrii si expedierii corespondentei si
utilizrii altor mijloace de comunicare;
3) interzicerea comunicrii cu anumite persoane si primirea pe cineva in locuinta sa.
Persoana arestat la domiciliu poate fi supusa obligatiilor:
1) de a mentine in stare de functionare mijloacele electronice de control si de a le
purta permanent;
2) de a rspunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de
control, de a se prezenta personal la organul de urmrire penala sau la instanta de judecata la
timpul fixat.
Binenteles cercul dat de limitri de drept este determinat de faptul, c msura dat n
prezent se aplic doar ca msur preventiv si este mult prea ngust pentru o pedeaps penal. De
exemplu, sunt necesare astfel de obligatii, care se pronunt n cazul condamnrii cu suspendarea
conditionat a executrii pedepsei: sa urmeze un tratament in caz de alcoolism, narcomanie,
toxicomanie sau de boala venerica; sa acorde o sustinere materiala familiei victimei; sa repare
daunele cauzate in termenul stabilit de instanta etc. Sugerm, c deoarece toate msuri juridico-
penale cercetate n paragraful dat sunt n esent msuri restrictive de libertate, n continutul lor ar
104
putea fi incluse toate cerintele, care se pot aplica condamnatului cu suspendarea conditionat a
executrii pedepsei. Astfel, formulnd norma penal cu privire la arestul la domiciliul,
legislatorul poate s se reduc doar la formularea obligatiilor, care reflect esenta pedepsei date.
S le cercetm mai atent.
Interzicerea de a ieyi din locuin(a. Aceast msur are att momente pozitive, ct si
negative. Pozitiv este faptul, c, aflndu-se permanent acas, persoana (de regul) nu poate
continua activitatea infractional, precum si s se opun nfptuirii justitiei. Interzicerea de a
prsi locuinta l lipseste pe condamnat de posibilittile date. ns, aflndu-se permanent acas,
persoana nu este n stare s-si satisfac necesittile: nu poate munci, procura produse alimentare,
alte lucruri necesare (persoana aflat sub arest la domiciliu nu este asigurat de ctre stat si
trebuie s se ngrijeasc singur)
287
. Pare a fi mai corect de formulat aceast obligatie ca
interzicerea total sau n anumite perioade de a iesi din locuint. Judectorul n comun acord vor
stabili regimul de executare al acestei pedepse, inclusiv orele, n care condamnatului i se va
permite s plece la serviciu sau la studii, precum si procedura de obtinere a permisiuni de iesi n
cazuri exceptionale. Regulile, care vor reglementa aceste si alte momente de executare, este
rezonabil de a le include n legea de executare a sanctiunilor penale.
Limitarea convorbirilor telefonice, recep(ionrii si expedierii coresponden(ei si
utilizrii altor mijloace de comunicare. Utilizarea acestei msuri este rezonabil doar n cazul
cnd este necesar de a ntrerupe legturile cu alti infractori (de exemplu, fosti complici), de aceia
ea ar trebui s aib un caracter optional si, pe ct este posibil, s se indice concret cu care
persoane nu se permite de comunicat.
Interzicerea comunicrii cu anumite persoane si primirea pe cineva in locuin(a sa.
Msura dat o completeaz pe cea precedent n vederea limitrii contactelor nedorite ale
condamnatului.
Obliga(ia de a men(ine in stare de func(ionare mijloacele electronice de control si
de a le purta permanent. Evident, prin introducerea obligatiei date n art. 188 al CPP al RM,
legislatorul a intuit introducerea monitorizarii electronice n practica de aplicare a dreptului din
tara noastr. Suntem de prerea, c n calitate de pedeaps supravegherea electronic ar trebui s
fie prevzut ntr-un articol aparte ca fiind forma cea mai aspr a arestului la domiciliu.
Procedura executrii acestei pedepse, de regul, se deosebeste doar prin portul unor dispozitive
speciale, de aceia, adugtor la conditiile ispsire a restului la domiciliu, este necesar de inclus
obligatia condamnatului de a achita plata pentru procurarea acestor mijloace tehnice.
287
Mtrnnx H. Cxpnnxo T. omamnn apecr. // Cyont necrnnx. 2001. N 4. c. 37.
105
Obliga(iile de a rspunde la semnalele de control sau de a emite semnale
telefonice de control, de a se prezenta personal la organul de urmrire penala sau la
instan(a de judecata la timpul fixat. Obligatiile date reies direct din esenta pedepsei date si
reprezint un mijloc de control a respectrii de ctre condamnat a regimului de executare al
acesteia.
Astfel introducerea acestei pedepse n legislatia penal prezint cele mai putine dificultti.
Cu totul alta este situatia n cazul arestului la sfrsit de sptmn si semidetentiunii. Dup cum
am mentionat n capitolul precedent, esenta acestor pedepse const n petrecerea doar a unei
anumite perioade n penitenciar, restul timpului urmnd s se afle n mediul su obisnuit.
Realizarea acestora, deci, necesit spatii penitenciare n preajma domiciliului condamnatului,
fapt imposibil de realizat n toate localittile Republicii Moldova. Situatia se complic si mai
mult, dac tinem cont si de faptul, c condamnatii la msura dat trebuiesc cazatii separat de
detinutii obisnuiti.
n acest sens, cea mai mare perspectiv o are pedeapsa arestului la sfrsit de sptmn.
Lund n consideratie teritoriul mic pe care l ocup Republica Moldova, existenta izolatoarelor
de anchet si anumitor organe de executare a pedepselor n toate centrele raionale si orasele mari
ale trii nu va fi greu de organizat executarea acesteia, iar condamnatii vor reusi s ajung
sptmnal la timp la locul de ispsire al pedepsei date.
4. Munca neremunerat n folosul comunittii.
Codul penal nou intrat n vigoare la 01.06.2004 a introdus n legislatia penal a R.
Moldova o nou pedeaps Munca neremunerat n folosul comunittii. Introducerea ei pare a
fi o directie de perspectiv n sensul lrgirii cercului de pedepse alternative detentiunii
penitenciare.
Privit mai aproape, executarea muncii neremunerate se caracterizeaz mai nti prin
faptul c condamnatul n loc s execute pedeapsa n penitenciar este pus s munceasc pe durata
executrii pedepsei; n al doilea rnd executarea acestei pedepse este nsotit de o serie de
restrictii si limitri ale unor drepturi ale condamnatului, cum este dreptul la retribuirea muncii,
regimul muncii, libertatea alegerii locului de munc etc.; n al treilea rnd dac condamnatul
munceste disciplinat si si ndeplineste obligatiile ce-i revin, la terminarea duratei pedepsei
aplicate se socoteste c si-a executat pedeapsa n caz contrar i poate fi stabilit executarea
pedepsei ntr-un loc de detinere (conform prevederilor alin. 3 art. 67 CP RM).
106
Ideea cluzitoare pentru introducerea acestei modalitti de pedeaps a fost nlocuirea
executrii pedepsei nchisorii n penitenciar cu munca util n stare de libertate. n felul acesta,
pe de o parte, se ajut la realizarea scopului executrii pedepsei, acela al educrii prin munc si
al respectului fat de drept, iar pe de alt parte condamnatul este ferit de regimul penitenciar,
care este mai dificil si de multe ori d rezultate ndoielnice n privinta reeducrii si corijrii lui.
n fata savantilor care au elaborat Noul Cod Penal si Noul Cod de Executare a fost pus
sarcina la maximum s asigure largi alternative pedepselor privative de libertate, introducnd ct
mai multe pedepse nelegate de izolarea condamnatului de societate. Era recomandabil de a
utiliza pe larg, experienta naintat a trilor de peste hotare, n special asa pedepse ca munca
neremunerat n folosul comunittii, reducerea liberttii si arestul. O astfel de pozitie nu era
perceput cu optimism de ctre toti specialistii n materia dreptului penal si executional-penal
288
.
ndoieli existau nu cu privire la pozitionarea problemei ea era recunoscut ca corect,
ci n privinta directiilor de realizare a acestor idei, n tendinta de a copia orbeste experienta
strin n realitatea R. Moldova.
De exemplu, munca neremunerat n folosul comunittii pe larg aplicat n trile de
peste hotare exista de mult n R. Moldova n modalitatea muncii corectionale si la prerea unor
autori eficacitatea aplicrii ei era destul de joas
289
. De aceea, n opinia, lor evidentierea acestor
categorii n tipuri independente (desi si modernizate) de pedeaps nu va spori cu mult
rezultativitatea aplicrii lor. Dup cum arat experienta trilor de peste hotare eficacitatea ei
necesit cheltuieli financiare esentiale n scopul crerii locurilor de munc special destinate
categoriilor date de condamnati. n calitate de exemplu putem aduce Finlanda, n care guvernul a
eliberat mijloace pentru crearea a 100 mii de locuri de munc, ceea ce nemijlocit si-a fcut
efectul asupra diminurii numrului celor condamnati la privatiune de libertate. Ca rezultat
aceast tar care ocupa mai nainte unul dintre primele locuri dup indicele celor condamnati la
privatiune de libertate la 100 mii de locuitori, a trecut n grupa trilor cu cel mai favorabil indice
dup criteriul dat, n timp ce noi asa si rmnem n fruntea celor mai nefavorabile tri
290
.
n afar de aceasta este necesar de creat un serviciu destul de ramificat care ar pune
n executare acest tip de pedeaps. Astzi, legea prescrie c pedeapsa dat trebuie s fie
executat de ctre Serviciile de Executare ale Ministerului Justitiei al R. Moldova.
288
Vrononno-ncnonnnrentnoe npano Poccnn. Vuennx no. pe. 3yxona A.H. Mocxna. 2002, c. 52.
289
Ibidem.
290
Vezi tabelul nr. 1.
107
Din punct de vedere al naturii juridice pedeapsa muncii neremunerat n folosul
comunittii const n antrenarea condamnatului n afara timpului serviciului de baza sau de studii
la munca determinat de autorittile publice locale (alin.1 art.67 C.P.R.M.).
Aceast pedeaps prezint o serie de avantaje si anume:
Condamnatul nu este rupt de familie si de mediul su profesional;
Munca n libertate este mai usoar din punct de vedere fizic si moral;
Procesul de reeducare este mai eficient ntr-un loc de munc n liberate, dect
ntr-un loc de detinere.
Este adevrat munca aceasta atrage o seam de restrictii, dar si acestea sunt mai usor de
suportat dect executarea pedepsei ntr-un penitenciar.
Alin. 2 al art. 67 C.P. R.M. determin c munca neremunerat se stabileste pe un termen
de la 60 la 240 ore si se execut de la 2 la 4 ore pe zi.
Una dintre problemele de baz, care trebuie s fie solutionat nainte de a admite n
aplicare pedeapsa muncii neremunerate n folosul comunittii, constituie determinarea
continutului pedepsei date: modalitatea de realizare, durata ei, intensitatea si greutatea muncii, la
care va fi supus condamnatul.
Dup cum se stie, continutul oricrei pedepse constituie un complex de limitri n
drepturi impuse condamnatului. n continutul pedepsei pot fi evidentiate laturile calitativ si
cantitativ.
n cadrul unei astfel de abordri continutul calitativ as pedepsei muncii neremunerate n
folosul comunittii constituie:
limitarea dreptului la odihn;
limitarea dreptului la remunerarea muncii;
limitarea alegerii libere a tipului de munc.
Aceast latur a problemei corespunde cerintelor legislatiei Republicii Moldova,
standardelor internationale n domeniu si scopurilor pedepsei penale (sigur, cu conditia
respectrii unui sir de conditii, prevzute de actele ce interzic munca silnic).
Latura cantitativ a continutului pedepsei muncii neremunerate n folosul comunittii
poate fi analizat prin prisma volumului si gradului de limitare a drepturilor condamnatului.
Volumul limitrilor de drept al pedepsei n forma muncii neremunerate n folosul
comunittii depinde de durata ei. Legea stabileste un termen de la 60 la 240 de ore.
n ultimul timp se pune problema majorrii duratei pedepsei muncii neremunerate n
folosul comunittii. ntrebarea capt o actualitate deosebit mai nti de toate n legtur cu
utilizarea msurii date n calitate de alternativ nchisorii. n opinia unor savanti, pe care o
108
sustinem, reiesind din cuantumul indicat n lege, aceast pedeaps cu greu poate fi recunoscut
ca alternativ chiar si a pedepsei nchisorii de scurt durat, de aceia ea este calculat pentru
aplicare unei alte categorii de condamnati, dar nu fat de persoanele n privinta crora astzi se
pronunt detentiunea penitenciar. ntruct la aprecierea si aplicarea oricrui tip de pedeaps
ntotdeauna se tine cont de existenta altor modalitti de pedeaps, este necesar de a apropia
felurile date de pedeaps dup asprimea sa. Numai n acest caz putem spera, c munca
neremunerat n folosul comunittii, dup nceperea aplicrii sale, va influenta asupra practicii
utilizrii detentiunii penitenciare n directia micsorrii acesteia.
Gradul de limitare n drepturi prin intermediul pedepsei muncii neremunerate n folosul
comunittii l exprim, n primul rnd, intensitatea ei, adic implicarea zilnic a condamnatului
n munc. n corespundere cu legea ea se execut de la 2 la 4 ore pe zi. Aici poate aprea
situatia, cnd condamnatul, fiind ocupat n cadrul serviciul de baz sau institutiei de nvtmnt,
va avea mai putin timp liber pentru ispsirea pedepsei date. Prin urmare termenul general al
efecturii ei va creste n raport cu perioada de executare a pedepsei de ctre un condamnat, care
nu este implicat ntr-o activitate de munc sau de studiu, adic fat de prima persoan pedeapsa
va fi mai aspr. Considerm, c n legea penal este necesar o regul care ar reglementa aceast
situatie.
Reiesind din faptul, c implicarea ntr-o activitate de munc sau de studiu constituie un
factor anticriminogen si contribuie la reeducarea persoanei, propunem ntrirea legislativ a
regulii, conform creia n cazul pronuntrii pedepsei muncii neremunerate n folosul comunittii,
un astfel de condamnat s se bucure de o reducere a pedepsei de la o ptrime pn la o treime din
maximul pedepsei date prevzut n cadrul sanctiunii articolului, ce prevede infractiunea dat,
precum si n cazurile cnd ea vine s nlocuiasc amenda conform regulii prevzute n al. 7 al art.
64 CP al R. M.
n al doilea rnd, gradul de limitare n drepturi prin intermediul pedepsei muncii
neremunerate n folosul comunittii se exprim prin munca concret, la care sunt implicati
condamnatii si depinde de tipul si greutatea ei. Sfera dat legislatorul a lsat-o practic intact,
indicnd doar c aceasta trebuie s fie o activitate n folosul activittii, tipul creia este
determinat de ctre autorittile administratiei publice locale. Dorim s mentionm aici, c,
evident, administratia public local nu poate fi recunoscut ca principalul organ de executare al
acestei pedepse. Autorii Codului de Executare al R. M. au preconizat, c aceast sarcin va fi
ndeplinit de ctre Serviciul de executare al Ministerului Justitiei. Considerm necesar de a
completa textul alin. 1 art. 67 CP al RM cu cuvintele: n comun acord cu serviciul de
executare, astfel incluznd principalul organ de executare al sanctiunii n determinarea muncii,
109
respectiv a asprimii acestei pedepse. Ratiunea acestei propuneri este confirmat si de normele
dreptului executional-penal: alin. 2 art. 189 specific, c oficiul de executare, de comun acord
cu autorittile administratiei publice locale, determin volumul de munc pentru condamnat, cu
ajutorul organizatiilor si asociatiilor identific obiectele la care poate fi folosit munca
neremunerat n folosul comunittii.
Legea n vigoare permite implicarea condamnatului la orisice munci alese de organele
respective, greutatea si utilitatea social a crora pot s se deosebeasc esential. ns, ntruct
drepturile constitutionale ale omului pot fi limitate doar n temeiul legii, acest moment necesit o
reglementare penal sau executional-penal prevederea anumitor criterii n domeniul dat.
Astfel de criterii ale determinrii tipului de munc n cadrul executrii muncii
neremunerate n folosul comunittii pot fi:
1. Posibilitatea supravegherii muncii. Organele de executare trebuie s poat liber si n
orice moment verifica ndeplinirea de ctre condamnati a obligatiilor lor de munc. Adic
condamnatul trebuie s lucreze sub supravegherea nemijlocit a patronului sau roadele muncii
sale s fie posibil de a fi apreciate cantitativ. n ultimul caz este necesar de elaborat anumite
norme, care la fel s fie concordate cu Serviciul de executare.
2. Utilitatea social. Desi criteriul dat deja este indicat n lege, n opinia noastr, el
necesit o determinare strict. n realitate n sens larg orisice munc prestat este util pentru
societate. Din aceast cauz aceast notiune trebuie cercetat n sens ngust.
n sens ngust prin munc folositoare societtii trebuie de nteles o activitate, rezultatul
creia, mai nti de toate, este necesar comunittii concrete, adic totalittii persoanelor, ce
locuiesc pe teritoriul, unde lucreaz cel condamnat. Dup cum deja s-a mentionat aceast
pedeaps a aprut anume ca o msur comunitar. De aceea legea a lsat problema dat n
competenta autorittilor administratiei publice locale. Patronul nu poate s conteze s obtin in
venit direct din aceast activitate.
3. Pentru a nu ngusta sfera aplicrii muncii neremunerate n folosul comunittii, munca
trebuie s fie necalificat. Cerinta prezentei sau obtinerii unei anumite pregtiri profesionale a
condamnatilor ar avea ca consecint aparitia concurentei n sfera dat a relatiilor sociale, ceea ce
este incompatibil cu principiul egalittii persoanelor n fata legii si echittii pedepsei penale.
4. Evitarea concurentei pe piata de munc. Somajul ia amploare n viata social a trii si
pentru a nu nrutti situatia somerilor este necesar de a stabili reguli speciale n domeniul dat.
Trebuie de evitat ca munca neremunerat n folosul comunittii s aib un impact negativ asupra
slujbelor pe plan local. Este binevenit n acest sens experienta englez n domeniu interzicerea
pronuntrii unor ordine de servicii n comunitate(denumirea englez a acestui tip de pedeaps)
110
care prevd munc, ce este n mod normal executat de angajati si, unde este cazul, sindicatele
trebuie consultate despre planurile specifice de servicii n comunitate. O norm analogic
introdus n legislatia penal a Republicii Moldova ar permite evitarea unor astfel de conflicte n
practica aplicrii acestei msuri juridico-penale.
Autorii Codului de Executare preconizau initial, dup exemplul Federatiei Ruse, c
administratia ntreprinderii, institutiei sau organizatiei cu orice tip de proprietate si form juridic
de organizare, n care condamnatii si execut pedeapsa, va vira lunar n bugetul respectiv
mijloacele bnesti pentru munca prestat de ctre condamnati. Din sensul formulrii date ar
reiesi, c se planific antrenarea condamnatilor n munc contra plat, iar venitul provenit din
aceasta se va ncasa de ctre organele de stat. Tindem s mentionm c o astfel de ntelegere a
acestei pedepse nu va contribui unei politici ferme si coerente n acest domeniu.
De aici putem determina cercul aproximativ al organizatiilor, care pot s utilizeze
munca acestor condamnati si tipul acestor munci. Acestea pot fi:
A. Institutiile si organizatiile municipale si de stat n sfera deservirii logistice a acestora
si deservirii sociale a populatiei( de exemplu, efectuare curteniei pe teritoriile si n ncperile
organelor locale municipale si de stat, activitatea de deservire a pacientilor n institutiile
medicale de stat si municipale, activitti de nverzire a teritoriului raionului, etc.)
B. Organizatiile nestatale si noncomerciale n sfera activittilor analogice ndreptate
spre satisfacerea gratuit a necesittilor unui cerc nedeterminat de persoane, care locuiesc pe un
anumit teritoriu, n partea, care nu contrazice regulamentelor lor interne (de exemplu, organizare
ajutorului unor categorii aparte ale populatiei: azilurile de btrni, institutiile de reabilitare ale
narcomanilor, etc.)
C. Organizatiile comerciale doar n sfera activittii lor, rezultatul creia este important
anume pentru un cerc nedeterminat de persoane sau este necesar n corespundere cu diferite
prescriptii normative (de exemplu, mentinerea ntr-o stare sanitar, antiincendiar
corespunztoare a cldirilor si teritoriilor adiacente ale organizatiilor, splarea ferestrelor,
evacuarea gunoiului, etc).
Doar tinnd cont de aceasta, munca neremunerat n favoarea comunittii va fi
echitabil si va corespunde scopurilor pedepsei.
Pentru a avea destule temeiuri pentru repartizarea muncilor dup categorii, este necesar
de a releva greutatea acestei munci n calitate de element indispensabil al potentialului represiv
specific tipului dat de pedeaps. Pentru aceasta munca diferit dup caracterul su trebuie s fie
comensurabil. Criteriile de determinare a greuttii muncii neremunerate n folosul comunittii:
111
1. Continuitatea muncii. Considerm c este necesar de organizat munca astfel ca
persoana (organul) ce pune n executare pedeapsa s fie ncrezut n faptul c condamnatul nu se
va odihni n rezultatul aparitiei neasteptate a unei pauze, de exemplu, din cauza lipsei frontului
de munc. Este inadmisibil de a aborda formal problema alegerii tipului concret de munc sau de
a ndrepta condamnatul la munc, presupunnd anticipat c eforturile lui nu sunt necesare la
moment n cadrul organizatiei date, c condamnatul se va afla n asteptarea muncii si aceast
perioad va fi inclus n termenul de executare a pedepsei. Sensul acestei cerinte const n aceia,
c:
astfel se afirm esenta represiv a pedepsei;
se asigur eficacitatea, obtinerea unui folos maximal din roadele acestei munci;
se atinge comensurabilitatea ntre greutatea si intensitatea muncii;
se simplific controlul condamnatilor n timpul muncii.
2. Securitatea muncii si corespunderea ei capacittilor persoanei. Normele muncii
trebuie s fie obiectiv realizabile, iar munca s nu fie periculoas pentru viata i sntatea
persoanei. Munca stabilit trebuie s corespund cerintelor legislatiei cu privire la protectia
muncii.
Conform alin. 1 art. 67 C.P. R.M. locul si caracterul muncii sunt determinate de
autorittile administratiei publice locale. Legea penal nu indic, dar presupunem c n mod
normal merge vorba despre organele publice locale de la locul de trai al condamnatului
permanent sau provizoriu (de exemplu n cazul cnd condamnatul studiaz n alt localitate,
dect n cea n care si are locul de trai de baz).
Din moment ce condamnatul prin pedeaps si ispseste rul adus prin fapta
infractional, munca dat nu poate fi o munc usoar de form. Tot din aceste motive
condamnatii aflati n situatia mentionat nu pot supraveghea munca altor condamnati si nici
ndeplini munca de portar, magazioner etc., adic munci auxiliare ori de control. n timpul
prestrii muncii condamnatul nu poate ocupa functii de conducere, functii administrative, functii
instructiv-educative ori functii de gestiune n cadrul sau n legtur cu activitatea prestat.
Asemenea functii ar implica o munc de ncredere, de rspundere, incompatibil cu situatia de
condamnat. n acest sens sugerm aprobarea unei norme, care ar interzice includerea
condamnatului la munc neremunerat n activitti legate de locul de munc de baz (de
exemplu, seful serviciului comunal s mture strzile) si interzicerea pronuntrii acestei pedepse
fat de reprezentantii autorittilor administrative publice locale si ai oficiilor de executare.
Munca desfsurat de omul liber are n general ca temei juridic un contract de munc.
Un asemenea temei juridic creeaz ntre angajat un raport juridic de munc, cu anumite drepturi
112
si obligatii. Pe aceast baz, cel, ce presteaz munca, are dreptul la un anumit program de munc,
la o anumit retributie si asa mai departe.
n cazul condamnatului la munc neremunerat n folosul comunittii nu poate exista un
asemenea temei juridic. De aceea potrivit legii, temeiul juridic al executrii pedepsei date este
sentinta de condamnare. Deci pedeapsa se va executa n temeiul acestui document fr a se
ncheia un contract de munc.
Executarea pedepsei muncii neremunerate n folosul comunittii este o munc n
conditii de constrngere si cu un regim special, ceea ce o deosebeste att de munca depus de
condamnat la locul de detinere (penitenciar), ct si de munca desfsurat n conditii de libertate.
Specificul acestei munci izvorste din continutul ei, de locul unde se presteaz, din conditiile
impuse prin restrngerea unor drepturi etc.
Legea penal limiteaz cercul persoanelor crora le poate fi aplicat munca
neremunerat n folosul comunittii. Conform alin.4 art. 67 C.P. R.M. munca neremunerat n
folosul comunittii nu se aplic persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II, militarilor,
femeilor gravide, femeilor care au copii n vrst de pn la 8 ani, persoanelor care nu au atins
vrsta de 16 ani si persoanelor care au atins vrsta de pensionare.
Neajunsul reglementrii juridico-penale prevzute de alin. 4 art. 67 CP RM const n
faptul, c ea ferind categoriile date de persoane, de greuttile muncii neremunerat n folosul
comunittii, i expune greuttilor executrii nchisorii, care poate fi aplicat tuturor categoriilor
de condamnati fr exceptii.
Pare a fi mai reusit pozitia legislatorului rus care permite aplicarea acestei pedepse fat
de minori, astfel ferind aceast categorie de influenta negativ a penitenciarului. Mai mult ca att
Codul Penal Rus prevede un cuantum deosebit pentru munca prestat de ei de la 60 la 160 de
ore
291
.
Apreciem ca corect si concluzia Conferintei Nationale de Evaluare a muncii
neremunerate n folosul comunittii din 10 decembrie 2004 n privinta revederii interdictiei
muncii comunitare fat de persoanele ce au atins vrsta de pensionare, si a lua drept baz vrsta
si starea fizic a persoanei.
n cadrul celor expuse mai sus lipsa unei reguli cu privire la aplicarea acestei pedepse
fat de recidivisti constituie si ea o lacun legislativ.
Plenul Curtii Supreme de Justitie n punctul 5 al Hotrrii despre aplicarea de ctre
instantele judectoresti a unor prevederi ale legislatiei nationale si internationale privind
291
Vrononno-ncnonnnrentnoe npano Poccnn. Vuennx no. pe. 3yxona A.H. Mocxna. 2002, c. 52.
Vrononnoe npano. Omax uacrt. Vuennx no. pe. Kosauenxo H.. n Hesnamona 3.M., Mocxna.1999, c. 334.
113
aplicarea pedepsei sub form de munc neremunerat n folosul comunittii si executarea acestei
pedepse specific: neconstatarea acceptului inculpatului la executarea unei asemenea pedepse a
priori poate duce la stabilirea unei pedepse care nu va fi executat, deci va fi aplicat o pedeaps
care nu va influenta asupra corectrii si reeducrii inculpatului, criteriu obligatoriu prevzut de
art. 75 Cod penal pentru individualizarea pedepsei si o atare pedeaps ulterior va fi nlocuit cu o
alt pedeaps mai grav. Astfel, este necesar de a stabili acordul condamnatului, altfel
judectoria va alege o pedeaps mai aspr.
Conform aln.5 al art.67 C.P.R.M. munca neremunerat n folosul comunittii va fi
prestat timp de cel mult 18 luni, timp care se calculeaz de la data rmnerii definitive a
hotrrii judectoresti.
Executarea ei este pus n sarcina serviciilor de executare de la domiciliul
condamnatului. Obiectele concrete ale prestrii muncii neremunerate n folosul comunittii se
determin de ctre autorittile administratiei publice locale. n dependent de forma propriettii
trebuie s fie stabilit cota locurilor de munc pentru condamnati pe o anumit perioad. n
aceast activitate poate fi inclus si bursa de munc.
Tipul concret al activittii de munc la fel este determinat de ctre oficiile de executare
reiesind din prezenta obiectelor de munc si cerintele comunittii din localitatea dat. Munca
obligatoriu trebuie s fie posibil de a fi normat si verificat.
n acest sens este interesant experienta Frantei. Organismele utilizatoare a muncii
neremunerate n folosul comunittii sunt cu necesitate colectivittile publice, administratiile,
institutiile publice si asociatiile abilitate.
Toate organizatiile care pot s acorde locuri de munc pentru condamnati depun cereri
la judectorie, care hotrste introducerea lor n lista muncii neremunerat n folosul comunittii.
Aceast abilitate este valabil n Franta timp de 3 ani
292
.
Acceptarea unor astfel de reguli ar fi binevenit si pentru R. Moldova.
Nu mai trziu de 5 zile de la data rmnerii sentintei definitive de condamnare
condamnatul este obligat s se prezinte n oficiul de executare, unde este pus la evident, lui i se
lmuresc ordinea si conditiile de executare a pedepsei. Concomitent i se nmn dispozitia de
ndreptare ntr-o organizatie concret unde el va trebui s lucreze. n momentul alegerii tipului
activittii de munc pot fi luate n consideratie dorintele condamnatului privitor la locul si
caracterul muncii. n dispozitie n afar de datele condamnatului se vor indica si timpul muncii
neremunerat n folosul comunittii, ordinea de calculare a lui, precum si obligatiile
292
Faucher P., Lavielle B. Memento de làpplication des peines. Bordeaux. 2001, p. 147.
114
administratiei institutiei n care se ndreapt condamnatul pentru executarea muncii
neremunerate n folosul comunittii. Nu este exclus si amnarea nceperii executrii ei, de
exemplu n cazul pierderii temporare a capacittii de munc de ctre condamnat. Regulamentul
cu privire la munca neremunerat n folosul comunittii n p. 10 specific: dac n perioada
executrii pedepsei sub form de munc neremunerat n folosul comunittii condamnatul se
mbolnveste de o boal grav, serviciul de executare nainteaz n instanta de judecat de la
locul de trai al condamnatului prezentare privind eliberarea de executare a pedepsei, iar n cazul
gravidittii unei condamnate - privind amnarea executrii pedepsei. n cazul unei boli grave,
pierderii de ctre condamnat a capacittii de munc (recunoasterea persoanei drept invalid de
gradul I sau II) sau gravidittii judecata poate aplica prevederile art. 95 si 96 CP RM, ns n alte
situatii lipseste o baz juridico-penal pentru amnarea executrii pedepsei. Considerm c
necesit reglementare adugtoare doar situatia n care condamnatul a atins vrsta pensionrii. n
acest sens sugerm completarea alin. 2 art. 96 C P RM cu cuvintele Persoana care n timpul
executrii pedepse muncii neremunearate n folosul comunittii a atins vrsta de pensionare
poate fi liberat de executarea pedepsei de ctre instanta de judecat. Alte motive dect cele
prevzute n legea penal nu pot fi recunoscute drept temeiuri motivate de ntrerupere a
executrii pedepsei date. Reluarea executrii pedepsei n cazul disparitiei circumstantelor care au
servit drept motiv pentru eliberare de pedeaps are loc n baza ncheierii judectoriei respective.
Oficiul de executare duce evidenta sumar lunar a timpului lucrat de ctre fiecare
condamnat.
n timpul executrii muncii neremunerate n folosul comunittii, condamnatul trebuie s
respecte regulile regimului interior al institutiei, n care ei lucreaz, la fel el este obligat s
manifeste o atitudine srguincioas fat de munc, s lucreze toat perioada la obiectele stabilite.
Concediul ordinar, concediul de sustinere a examenelor, vacanta nu suspend
executarea muncii neremunerate n folosul comunittii, ns reiesind din situatia concret
serviciul de executare ar putea pune la dispozitia condamnatului o amnare (de exemplu pentru a
sustine examenele de stat). ns legea executional-penal nu reglementeaz o astfel de situatie,
ceea ce constituie o lacun legislativ. n general, regimul executrii msurii date este slab
reglementat n Codul de executare si n Regulamentul cu privire la munca neremunerat n
folosul comunittii:
1. nu este prevzut posibilitatea acordrii de ctre oficiul de executare a unei
liberri de scurt durat de executarea pedepsei date (concediu) n caz de
deces, boal grav a sotului sau a unei rude apropiate, de calamitate natural
care a cauzat pagube materiale considerabile condamnatului sau familieilui.
115
2. nu sunt prevzute msurile de sanctionare si de stimulare, desi p. 13 al
Regulamentului ca o conditie a liberrii persoanei nainte de termen cere ca
persoana s fie mentionat. Respectiv necesit elaborare si procedura
aplicrii acestora, precum si procedura contestrii aplicrii sanctiunilor.
n scopul mentinerii ordinii oficiul de executare poate doar s previn condamnatul
despre rspunderea prevzut de lege, iar n cazul eschivrii cu rea voint de la executarea
muncii neremunerate n folosul comunittii s expedieze n judecata propunerea de a nlocui
aceast pedeaps cu arest.
Alin. 3 al art. 67 C.P. al R.M. prescrie c n caz de eschivare cu rea voint a
condamnatului de la munca neremunerat in folosul comunittii, ea se nlocuieste cu arest,
calculndu-se o zi de arest pentru 2 ore de munc neremunerat in folosul comunittii.
Conform p. 33 al Regulamentului cu privire la munca neremunerat n folosul comunittii,
eschivare cu rea voint a condamnatului de la munca neremunerata in folosul comunittii se
consider:
- neprezentarea, la citarea serviciului de executare, a condamnatului de dou sau mai multe
ori timp de o jumtate din termenul stabilit al pedepsei;
- nclcarea de ctre condamnat a disciplinei muncii de dou sau mai multe ori timp de o
jumtate din termenul stabilit al pedepsei (sosirea la locul de munc cu ntrziere sau prsirea
acestuia nainte de termen, neexecutarea sau executarea intentionat eronat a dispozitiilor si
indicatiilor persoanei responsabile de executarea lucrrilor etc.);
- neprezentarea condamnatului la munc fr motive ntemeiate de dou sau mai multe ori
timp de o jumtate din termenul stabilit al pedepsei.
Termenul executrii muncii neremunerate n folosul comunittii se calculeaz n ore, n
decursul crora condamnatul a muncit de facto. Legea stabileste durata muncii neremunerate n
folosul comunittii zilnice n limita de 4 ore
293
. Considerm reusit pozitia legislatorului, care a
stabilit durata muncii neremunerate n folosul comunittii nu mai mare de 2 ore n zilele
obisnuite si 4 ore n zilele de odihn, si doar cu acordul condamnatului el poate fi impus s
munceasc 4 ore si n zilele obisnuite. Aceast regul permite condamnatului s practice complet
activitatea profesional la locul de munc de baz. Timpul muncii neremunerate n folosul
comunittii n decursul sptmnii de regul nu poate fi mai mic de 12 ore, desi n prezenta unor
cauze obiective serviciul de executare, i poate permite condamnatului s lucreze n cadrul
sptmnii un numr mai mic de ore.
293
Aln.2 art. 67 C.P. al R.M.
116
Graficul de munc al fiecrui condamnat se stabileste individual lundu-se n
consideratie toate circumstantele inclusiv si limitrile stabilite de legislatia muncii cu privire la
diferite categorii de lucrtori si modalitti de munc (de exemplu fat de femei si minori).
Timpul de deplasare al condamnatului la locul executrii muncii neremunerate n folosul
comunittii si napoi nu se include n durata ei.
Administratia organizatiei, unde lucreaz condamnatii este obligat s controleze
executarea lucrtorilor, s duc evidenta muncii efectuate, s nstiinteze serviciul de executare
despre cantitatea orelor lucrate sau despre cazurile de eschivare de la munc.
Condamnatilor la munca neremunerat n folosul comunittii nu li se ntocmeste
crticic de munc, iar timpul muncii neremunerate n folosul comunittii nu li se include n
stagiul de munc. n cazul pricinuirii daunei snttii condamnatului n cazul executrii muncii
neremunerate n folosul comunittii repararea daunei se efectueaz pe baze generale n
corespundere cu legislatia muncii n vigoare.
Dup executarea numrului de ore ale muncii neremunerate n folosul comunittii
stabilit de judecat, serviciul de executare reflect n documentele sale faptul executrii pedepsei,
scoate condamnatul de la evident si nstiinteaz judecata, ce a emis sentinta despre executarea
pedepsei.
5. Amenda penal.
Amenda reprezint o pedeaps la fel de veche ca si privatiunea de libertate. Respectiv ea
reprezint prima si cel mai des utilizat alternativ a detentiunii penitenciare.
n prezent Codul penal al Republicii Moldova prevede amenda alternativ arestului sau
pedepsei nchisorii n 226 de sanctiuni ale Prtii speciale, ceea ce constituie mai mult de 2/3 din
numrul total al faptelor social periculoase recunoscute de legislator drept infractiune. Iar dac
analizm ponderea acestor articole fr a lua n consideratie capitolul consacrat infractiunilor
militare (n care din considerente destul de clare nu se prevede nici o sanctiune cu amend)
atunci ea va creste si mai mult. Deci mai mult pentru 2/3 de infractiuni pedepsite de prezentul
Cod penal poate fi fixat pedeapsa amenzii. Anual n mediu 20% dintre infractori sunt
condamnati la ceast pedeaps
294
.
Aplicarea pedepsei bazat pe principiul legalittii, democratismului si umanismului trebuie
realizat astfel nct ea s-si ating scopurile prin intermediul economiei maximale a mijloacelor
294
Vezi tabelul nr. 2.
117
represiunii penale. Prin aceasta si se lmureste lrgirea sferei de aplicare a amenzii. Dar
contribuie oare amenda n acea form n care ea este prevzut n Codul penal n vigoare la
realizarea scopurilor pedepsei? Este ea oare o alternativ destoinic a privatiunii de liberate?
Corespunde ea oare principiului echittii aplicrii pedepsei?
Legea penal defineste amenda penal n alin. 1 al art. 64 al CP al RM ca fiind o sanctiune
pecuniara ce se aplica de instanta de judecata in cazurile si in limitele prevzute de prezentul
cod.
Savantul francez Rassat M.-L. apreciaz amenda ca o form privilegiat a sanctiunii
penale, cci ea prezint enorme avantaje n timp, n timp ce inconvenientele sale sunt minore:
Amenda nu este duntoare precum sunt pedepsele privative de libertate, mai ales
cele de scurt durat, n locul crora se sugereaz s fie utilizat.
Ea este intimidatoare pentru toti, usor de ales si de fixat.
Ea este indicat n cazurile criminalittii cu scop de profit.
Ea este intimidatoare chiar si atunci, cnd efectul intimidator al penitenciarului
slbeste n privinta anumitor categorii de delincventi obisnuiti cu penitenciarul.
Ea poate fi usor modificat, tinnd cont de caracteristicile fiecrui infractor.
Ea este economic pentru stat, cruia ea i aduce venit si nu-l cost nimic
295
.
Majoritatea savantilor sunt de prere c n cazul aplicrii fat de condamnati a unei
pedepse ca alternativ a privatiunii de libertate pe primul plan trebuiesc naintate cerintele legate
de nsprirea limitrii de regim, eficacitatea crora se atinge printr-o supraveghere
corespunztoare a condamnatului
296
.
n fosta URSS si pn nu demult n Republica Moldova principala alternativ a privatiunii
de libertate era munca corectional, care prevedea o oarecare supraveghere a condamnatului. n
prezent ns locul ei a fost ocupat de pedeapsa amenzii si muncii neremunerate n folosul
comunittii .
Cel mai aproape de privatiunea de libertate se situeaz pedepsele, care reduc libertatea,
existente n multiple forme, pe care deja le-am analizat n paragrafele precedente. Aici doar
trebuie mentionat c anume astfel de pedepse trebuie s constituie alternativa principal a
privatiunii de libertate, iar amenda trebuie s fie aplicat doar n cazurile cnd pericolul social al
infractiunii este cu mult mai redus. Ca de exemplu: n Austria se permite nlocuirea privatiunii
295
Rassat M.-L. Droit penal general. PUF. Paris. 1987, p. 539-540.
296
uncrnn A.H., Honomapen H.I.Hcnonnenne naxasann n nne orpannuennx cnoot, nonncxoro apecra,
nanpannennx n nonncxne ncnpannrentnte uacrn no saxonoarentcrny nexoroptx connanncrnuecxnx crpan //
Conepmencrnonanne saxonoarentntx ocnon ncnonnennx yrononntx naxasann, Mocxna. 1988, c. 98.
118
de libertate cu amend doar n cazul n care pedeapsa prevzut de lege pentru fapta dat nu
depseste 5 ani, iar judecata a stabilit pentru ea o pedeaps nu mai mare de 6 luni
297
.
n lumina celor expuse, considerm, c amenda ca pedeaps penal este incapabil s
nlocuiasc privatiunea de libertate pe termen mai mare de un an, de aceea pare stranie pozitia
legislatorului conform creia asa infractiuni precum furtul repetat, furtul prin ptrundere (al. 2
articolul 186 CP al RM), care prezint un pericol destul de nalt pentru societate, pot fi pedepsite
cu amend.
A doua problem iscat n aplicarea amenzii este foarte bine redat de cuvintele lui F.
Enghels: n timp ce toate infractiunile serioase sunt sanctionate cu pedepse aspre, egale pentru
bogati si sraci, aproape toate celelalte infractiuni sunt pedepsite cu amend, egal pentru bogati
si sraci, dar celui bogat ea i creeaz doar mici dificultti sau nu i le creeaz ndeobste, pe cnd
cel srac n nou cazuri din zece este condamnat la munc corectional
298
. n Republica
Moldova cel srac este condamnat la privatiune de libertate.
n fosta URSS pedeapsa amenzii era stabilit egal pentru toate pturile sociale, dat fiind
faptul c veniturile populatiei erau strict controlate de ctre stat si nu se deosebeau esential. n
conditiile unui stat capitalist o asa situatie nu este binevenit, fiind existent diferenta material
serioas dintre diferite categorii de cetteni. De trimis la criminologie. De aceea aceast stare a
lucrurilor ncalc esential principiul echittii n aplicarea pedepsei penale amenda. Tot aici
trebuie mentionat prerea savantului rus I. I. Gorelik, care consider c amenda nceteaz de a
mai fi pedeaps, dac achitarea ei nu-i va crea vinovatului anumite lipsuri
299
.
Istoria legislativ mrturiseste despre grija autorilor codurilor de a adapta, ct de fin
posibil, cuantumul amenzii la posibilittile economice ale infractorului, lund n vedere si
mbogtirea lui de pe urma infractiunii
300
. Factorul dat a determinat elaborarea mai multor
tehnici de stabilire a amenzii. Francezul Pradel J. deosebeste doar trei: amenda n form ordinar,
amenda n taxe zilnice si amenda proportional
301
. Analiza alternativelor detentiunii, existente n
trile de peste hotare, efectuat n capitolul precedent, ne permite s-i sustinem pe acei savanti,
care afirm, c amenda patrimonial creat de ctre legislatorul RFG reprezint o nou form a
acestei pedepse. n plus la acestea nu este clar natura juridic a muncii corectionale, care o
perioad ndelungat de timp a servit drept una dintre principalele alternative ale detentiunii
297
Hnanon H.I. enexnt mrpa] n yrononnom saxonoarentcrne Ancrpnn. // Hponemt nontmennx
+]]exrnnnocrn yrononno ornercrnennocrn n ncnonnennx naxasannx. Copnnx. Mocxna.1984, c. 44.
298
Mapxc K., 3nrentc u. Cou., r. 1, c. 640.
299
Iopennx H.H., Tnmxennu H.C. Bonpoct yrononnoro npana (Omax uacrt) n npaxrnxe Bepxonnoro Cya
FCCP. Mnncx-1973.
300
301
Pradel J. Droit penal compare. Op. cit., p. 580-583.
119
penitenciare n Moldova si n general n URSS si pe care unii savanti o consider drept o form
complicat a amenzii.
Evident n Republica Moldova se aplica tehnica amenzii n form ordinar. Acesta este cel
mai vechi sistem de fixare a amenzii. n cadrul acestuia totusi exist diferite abordri ale stabilirii
cuantumului pedepsei date.
Prima const n faptul c legislatorul indic minimumul si maximumul amenzii. Acesta
exist n numeroase tri, inclusiv si n tara noastr.
A doua metod se exprim prin aceia, c este determinat doar maximumul, deseori
corespunztor categoriilor de infractiuni. Asa sistem se aplic de exemplu n Anglia
302
. Uneori
aceast modalitate este utilizat si de ctre legislatorul republicii Moldova.
n sfrsit, foarte rar legislatia penal nu prevede nici o limit. Astfel este prevzut n Codul
penal al Sudanului: art. 68 al acestui cod indic: dac maximumul amenzii nu este determinat,
amenda care va fi aplicat vinovatului este de o mrime nelimitat, dar nu trebuie s fie prea
excesiv
303
.
Aceast problem a fost cu succes rezolvat de ctre asa tri europene precum: Finlanda,
Suedia, Dania, Portugalia, Austria. Amenda aici se stabileste n baza unui sistem cunoscut sub
denumirea de taxe zilnice sau cote zilnice.
Taxa zilnic se calculeaz n dependent de venitul mediu zilnic al condamnatului. ns
determinarea venitului mediu zilnic uneori creeaz mari dificultti n practic. Se au n vedere
acelea cazuri cnd, de exemplu, la amend este condamnat o gospodin sau un minor, care nu
au venituri proprii si-si satisfac necesittile din bugetul familiei, cnd vinovatul ascunde sursele
suplimentare de venit, pentru a-si micsora venitul zilnic, cnd vinovatul nu are un serviciu oficial
si este imposibil de a-i stabili veniturile. Astfel cu privire la problema, care venituri trebuie luate
n consideratie la determinarea mrimii taxelor zilnic, exist n practic cel putin trei pozitii: de
reiesit din veniturile la momentul comiterii infractiunii, la momentul executrii sentintei, de luat
n consideratie viitoarele venituri
304
.
ntr-o tara cu economie de piat supus crizelor economice si financiare este destul de
greu de prevzut viitoarele venituri ale persoanei.
Pare a fi mai reusit practic de aplicare a pedepsi date cnd drept msur a taxei zilnice
servesc cheltuielile medii zilnice ale vinovatului, adic n baza aprecierilor expertilor se
302
Vezi capitolul precedent.
303
Mostafa M. Principes de droit penal des pays arabes. Paris. 1973, p. 127
304
Monatschrift fur deutsches Recht. 1977. N 1. s. 64-65.
120
stabileste, lundu-se n consideratie conditiile reale de viat, ct cheltuieste sau ct poate s
cheltuiasc subiectul pentru sine.
Pentru stabilirea taxei o important esential o are productivitatea economic a vinovatului.
Ea este determinat n baza cstigului lui de facto. Aici intr nu numai salariile dar si banii pe
care infractorul i obtine altfel dect pentru munc (arenda, procente din credite, etc.). La
determinarea cheltuielilor zilnice ale vinovatului n scopul stabilirii taxei zilnice nu intereseaz
caracterul juridic al veniturilor infractorului. Dar necorespunderea acestora cu veniturile oficial
declarate binenteles sunt luate n consideratie de ctre organele fiscale si de drept.
La determinarea taxei zilnice se ia n consideratie si averea ce-i aduce proprietarului venit.
Dar totodat, ca cum de exemplu o face legislatorul din Austria, se respect principiul conform
cruia amenda nu trebuie s poarte un caracter de confiscare. Aceasta nseamn c o mic livad,
casa familial, temelia economic a ntreprinderii, ce are important vital pentru productie nu
sunt luate n consideratie la determinarea taxei zilnice. n cazul acceptrii acestui sistem ar fi
binevenit crearea unei liste, n care ar fi incluse bunurile ce nu se vor lua n consideratie la
stabilirea mrimii taxei zilnice.
Productivitatea economic a vinovatului se determin la momentul pronuntrii sentintei de
ctre judecata primei instante. n prezent n Republica Moldova datorit situatiei dezastruoase
create n privinta sentintelor judectoresti se prevede formarea n cadrul Ministerului Justitiei a
Departamentului de Executare, care ar putea s se ocupe si de stabilirea mrimii taxei zilnice.
n Austria n cazul n care infractorul intentionat si-a micsorat veniturile, taxa zilnic poate
fi mrit, iar dac amenda nu poate fi perceput ea este nlocuit cu privatiune de libertate.
Articolul 64 al Codului penal al RM n aliniatul 5 la fel prevede posibilitatea nlocuirii amenzii
cu privatiune de libertate. Modificri ar necesita doar raportul dintre mrimea amenzii si
privatiunii de libertate. Codul penal al Austriei, de exemplu, stabileste dou taxe zilnice pentru o
zi de privatiune de libertate. Conform aceluiasi cod limita minim a pedepsei penale amenda
constituie 2 taxe zilnice, iar maxim 360. La fel se stabileste posibilitatea micsorrii mrimii
amenzii, n caz c starea material a vinovatului s-a nruttit din cauze independente de vointa
lui. n acest caz se micsoreaz limita superioar a unei cote zilnice, ceea ce duce la micsorarea
amenzii n general.
Codul penal al Austriei reglementeaz n bani doar limita minim si maxim a unei taxe
zilnice. Trebuie de mentionat c taxa maxim este stabilit din considerentul c nimeni nu
cstig pe zi mai mult dect suma indicat. Lund n consideratie conditiile economice reale
existente n Republica Moldova, anume limitele taxei zilnice ar putea fi stabilite n unitti
conventionale.
121
La determinarea amenzii conform sistemului descris mai nti se fixeaz numrul taxelor
zilnice, care depinde de gravitatea infractiunii si vinovtia infractorului, lundu-se n consideratie
toate circumstantele agravante si atenuante. Dup calcularea numrului de taxe zilnice se
calculeaz mrimea unei taxe. Suma amenzii se compune prin nmultirea numrului de taxe
zilnice cu mrimea unei taxe.
Aplicarea sistemului dat n Republica Moldova va cere modificri si n Codul de executare
n directia acordrii organului ce va stabili mrimea taxei zilnice a mputernicirilor adugtoare
n vederea petrecerii diferitor msuri, precum: perchezitia, interogarea martorilor s. a. menite s
argumenteze mrimea unei taxe zilnice.
Aparte mentionm lipsa oricrei sisteme n fixarea amenzii ca sanctiune alternativ
pedepsei nchisorii aceiasi sum a amenzii poate nlocui detentiunea penitenciar de termene
absolut diferite. De exemplu amenda n sum de la 500 la 1000 u. c. poate fi pronuntat n cazul
propagandei rzboiului de ctre o persoan cu functie de rspundere ca o alternativ a nchisorii
pe termen de la 8 la 12 ani (alin. 2 art. 140 al CP al RM), iar n cazul falsificrii probelor de ctre
aceiasi persoan doar ca alternativ a nchisorii de pn la trei ani (alin. 2 al art. 310 CP al
RM). Exemplul adus nu este unicul. Nu putem fi de acord cu astfel de situatii si considerm c
este necesar o investigatie minutioas a sanctiunilor n vederea lichidrii unor astfel de lacune.
n concluzie trebuie de spus, c perfectionarea prevederilor legislatiei n vigoare referitor la
aplicarea amenzii cere rezolvarea urmtoarelor probleme:
1. Introducerea unei noi pedepse penale (reducerea de libertate) n calitate de principal
alternativ a privatiunii de libertate si stabilirea amenzii ca alternativ a ei doar n cazurile
condamnrii infractorului pe termen mic.
2. Introducerea sistemului taxelor zilnice de calculare a amenzii n scopul asigurrii
principiului echittii aplicrii ei.
3. Modificarea Codului de executare al RM n vederea asigurrii functionrii sistemului
taxelor zilnice.
122
Sinteza rezultatelor obtinute.
Asa numitele alternative ale detentiunii penitenciare, existente n forma celor mai diverse
mecanisme nationale (att dup denumire, ct si dup continut), reprezint una dintre noile forme
ale politicii penale si executional-penale. Avem de a face cu o tendint obiectiv mondial n
sfera dat legislatorii caut noi variante de reactie la infractiune, tinznd spre depsirea
neajunsurilor traditionalelor modalitti de reactie, mai ales a pedepsei nchisorii.
Tendinta lrgirii aplicrii alternativelor detentiunii penitenciare, nc poart un caracter
haotic. Din punct de vedere al tehnicii juridice aceasta se lmureste prin noutatea mecanismelor
si abordrilor corespunztoare nc slab prelucrate de stiinta juridic.
Una dintre sarcinile de baz a stiintei dreptului penal este determinarea limitelor precise si
corecte ale aplicrii alternativelor detentiuni penitenciare. Ele pot fi stabilite, doar pe calea
diferentierii politicii penale si executional-penale, adic acceptarea unei politici diferite privitor
la criminalitatea periculoas si criminalitatea cu pericol redus pentru societate. n fiecare sistem
juridic national exist nchipuiri proptii despre aceea, care infractiuni sunt periculoase, si care
nimeresc n categoria infractiunilor cu pericol redus. ns n general putem conchide, c aplicarea
alternativelor detentiunii penitenciare trebuie s fie admis doar fat de criminalitatea si
criminalii, care prezint un pericol redus si comportamentul crora poate fi usor controlat.
Republica Moldova nu a rmas n afara noilor tendinte ale politicii penale si executional-
penale legate de lrgirea volumului si sferei de aplicare a alternativelor detentiunii penitenciare.
Totusi, locul pe care l ocup institutele corespunztoare n dreptul penal national difer n unele
privinte de locul, pe care l detin institutele analogice n dreptul penal al trilor Europei de Vest
si Americii de Nord. n primul rnd, condamnarea cu suspendarea conditionat a pedepsei
necesit profunde modificri att n privinta formei sale, att si n continut n vederea sporirii
eficacittii sale. n al doilea rnd, numrul pedepselor alternative detentiuni penitenciare n
Republica Moldova este relativ mic si necesit de a fi lrgit prin introducerea n sistemul de
sanctiuni a unor noi pedepse: arestul la domiciliu, supravegherea electronic, arestul la sfrsit de
sptmn si semidetentiunea. n al treilea rnd, munca neremunerat n folosul societti,
introdus recent n legislatia penal a Republicii Moldova, dup gravitatea si continutul
restrictiilor impuse condamnatului nu corespunde statutului de pedeaps principal si merit s
se aplice ca alternativ a detentiunii doar n cumul cu alte msuri juridico-penale, precum
condamnarea cu suspendarea conditionat a pedepsei, arestul la domiciliu, monitorizarea
electronic. n al patrulea rnd, amenda poate gsi o aplicare mai larg ca alternativ a pedepsei
nchisorii, dac se va calcula n taxe zilnice.
123
Concluzii si recomandri.
Principalele propuneri n domeniu ar fi:
2. Reorientarea politicii penale n vederea reducerii aplicrii pedepselor privative de
libertate. n sensul dat sugerm:
adoptarea unei norme penale, care ar interzice aplicarea pedepsei nchisorii,
cu exceptia cazurilor cnd caracterul infractiunii comise si personalitatea
infractorul mrturisesc despre aceea, c el prezint un pericol pentru
securitatea social, care nu poate fi lichidat prin aplicarea msurilor
comunitare sau n situatia, n care el se eschiveaz de la executarea unei
pedepse neprivative de libertate.
Revizuirea sanctiunilor articolelor Prtii Speciale ale CP al RM pentru ca,
bazndu-se pe datele stiintei criminologice, a le aduce n corespundere cu
norma propus mai sus si a lichida disproportiile ntre diferite sanctiuni
alternative.
Excluderea pedepsei arestului penal si introducerea n locul ei a unei noi
sanctiuni de tipul arestului la sfrsit de sptmn.
Micsorarea termenului maxim al detentiunii penitenciare pn la 15 ani.
Crearea unui nou articol n partea special a CP, care ar sanctiona cazurile
de eschivare de la executarea pedepselor neprivative de libertate.
Adoptarea unor norme penale si procesual-penale, care ar obliga
judectoria n cazul pronuntrii oricrei pedepse neprivative de libertate s-i
prescrie condamnatului si respectarea anumitor obligatii, care exprim
interesele victimei infractiunii, conditionate de aflarea condamnatului n
libertate.
Elaborarea unor regimuri proprii de executare a pedepselor neprivative de
libertate, care s includ reguli precise cu privire la msurile de stimulare si
de sanctionare ale condamnatilor.
2. Conturarea continutului institutiei condamnrii cu suspendarea conditionat a
pedepsei n vederea accenturii caracterului ei de alternativ a detentiunii penitenciare:
Recunoasterea condamnrii cu suspendarea conditionat a pedepsei drept o
modalitate de executare a pedepsei penale si includerea ei n capitolul VII
Pedeapsa penala.
124
Stabilirea unei liste mai largi de obligatii, care pot fi impuse condamnatului n
cazul condamnrii cu suspendarea conditionat a pedepsei cu divizarea acestora
n:
a) Obligatorii prescrieri necesare pentru asigurarea intereselor victimei si
securittii comunittii.
b) Optionale prescrieri necesare pentru asigurarea unui grad corespunztor
de represiune a acestei msuri si corectrii persoanei.
Acordarea judectoriei dreptului de a pronunta si alte obligatii necesare pentru
nfptuirea intereselor justitiei.
Permiterea aplicrii regimului specific condamnrii cu suspendarea conditionat a
pedepsei n cazul aplicrii oricrei dintre pedepsele neprivative de libertate, dac
judectoria l apreciaz ca necesar pentru asigurarea intereselor victimei, aprarea
societtii si corectarea infractorului.
3. Introducerea n legislatia penal a Republicii Moldova a unor noi alternative ale
detentiunii penitenciare bazate pe o supraveghere strict a condamnatilor si o mbinare
atent cu elemente ale pedepsei nchisorii:
Arestul la domiciliu sanctiune penal supus regimului general al condamnrii
cu suspendarea conditionat a pedepsei esenta creia const prescrierea
permanent de a nu prsi domiciliul su cu exceptia anumitor cazuri (necesitti
de serviciu, de studiu, circumstante exceptionale de ordin familial) reglementate
precis privitor la timpul si locul de aflare al acestuia n afara locuintei sale. Odat
ce progresul stiintific si economic va permite de utilizat supravegherea electronic
a acestei msuri de prescris celor mai periculosi condamnati la aceast msur s
achite plata pentru utilizarea aparaturii speciale de supraveghere.
Semidetentiunea pedeaps penal constnd n regim de detentiune penitenciar
n asezmintele penitenciare din preajma locului de trai al condamnatului, cu
exceptia timpului de studii sau de munc, pe c are vinovatul le practica pn la
svrsirea infractiunii.
4. Munca neremunerat n folosul comunittii trebuie transformat ntr-o pedeaps:
care poate fi aplicat att n calitate de principal, ct si n calitate de
complementar, ceea ce va face posibil aplicarea ei n cumul cu condamnarea cu
suspendarea conditionat a pedepsei.
De revizuit continutul art. 67 al CP al RM n vederea includerii n el a unei
reguli, care s permit utilizarea muncii condamnatului doar n acele activitti,
125
care n general nu sunt pltite (organizatii de caritate, bisericesti etc.) sau cu
privire la care exist acordul sindicatelor de munc respective.
Stabilirea unor reguli care ar permite reducerea termenului pedepsei date
persoanelor care sunt angajate n cmpul muncii de studiaz dup executarea cel
putin a unei treimi de pedeaps.
Completarea alin. 2 art. 96 C P RM cu cuvintele Persoana care n timpul
executrii pedepse muncii neremunearate n folosul comunittii a atins vrsta de
pensionare poate fi liberat de executarea pedepsei de ctre instanta de judecat.
Regndirea regimului pedepsei date fat de persoanele, care n general nu
muncesc si nu studiaz, ns au totusi surse de existent, n directia permiterii lor
de a munci n carul acestei pedepse ziua deplin de munc n conformitate cu
legislatia muncii n vigoare.
5. Amenda n forma ei contemporan nu este n stare s serveasc drept o alternativ
reusit a pedepsei nchisorii, de aceia este necesar:
De introdus sistemul amenzilor n taxe zilnice.
Deoarece realizarea sentintelor judiciare de aplicare a amenzilor se realizeaz
greu, de introdus o nou regul n art. 64 CP al RM, care ar specifica, c
persoanele, care achit amenda n termen se bucur de o reducere de o treime din
mrimea amenzii pronuntate initial.
126
BIBLIOGRAFIE
ACTE NORMATIVE
1. Constitutia Republicii Moldova.
2. Noul Cod Penal al R. Moldova.
3. Codul Penal al R. Moldova din 1961.
4. Noul Cod Procesual Penal al R. Moldova.
5. Codul de executare.
6. Regulamentul cu privire la la modul de executare a pedepsei penale sub form de munc
neremunerat n folosul comunittii.
7. Codul de executare a sanctiunilor de drept penal (cu modificri si completri pn la
2005) al R. Moldova din 1994.
8. Recomandatia nr. R (92) 16 al CE.
9. Regulile Minime Standard ale ONU cu privire la msurile nelegate de detentie
penitenciar.
10. Rezolutia CE ( 76), martie 1986.
11. C. P. al R. Romnia.
12. C. P. al Spaniei.
13. C . P. al Frantei.
14. C. P. al statului New York.
15. Legea nr. 689/1981 a Italiei din 24 noiembrie 1981.
16. Vrononnt Koexc Hnroncxo Pecnynnxn. C.-H.: nsarentcrno Rpnnuecxn
nenrp Hpecc. 2003.
17. Rezolutia (92) 16 a Comitetului Ministrilor statelor membre a CE relativ la Regulile
Europene cu privire la msurile si sanctiunile aplicate n comunitate.
18. Rezolutia CE Unele msuri alternative detentiunii penitenciare.
19. Ansamblului de legi ale SUA.
MANUALE, MONOGRAFII, CURSURI, TRATATE
1. Administratia justitiei n comunitate. Standarde si reglementri internationale. Selectia si
organizarea textelor Graham W. Giles. Bucuresti: editura Exped. 2001.
2. Amza Tudor. Criminologie teoretic. Teorii reprezentative si politic criminologic.
Bucuresti: editura LUMINA LEX. 2000.
127
3. Basarab M. Drept penal. Partea general. Iasi: editura Fundatiei Chemarea. 1992.
4. Blan A., Stnisor E., Marinela M. Penologie. Bucuresti: editura OSCAR PRINT. 2003.
5. Blacks Law Dictionary. Bryan A. Garner - editor in Chief. Copyright 1999 by West Group,
St. Paul.
6. Boroi A. Drept penal. Partea general. Bucuresti: editura All Beck. 2002.
7. Bouloc B. Pnologie. xcution des sanctions adultes et mineurs. Paris: edition DALLOZ.
1998.
8. Codul Penal Carol al II-lea adnotat de Rtescu C., Ionescu-Dolj I., Perieteanu I.-Gr.,
Dongoroz V., Azvorian H., Pop Tr., Papadopolu M., Pavelescu N. Vol. I. Bucuresti: editura
Librriei Socec&Co S. A. 1937.
9. Danes St., Papadopol V. Individualizarea judiciar a pedepselor. Bucuresti: editura Juridic.
2004.
10. Desportes F., Le Gunehec F. Le nouveau droit penal. Tome I. Paris: editura Economica.
1999.
11. Diaconu Gh. Pedeapsa n dreptul penal. Bucuresti: editura LUMINA LEX. 2001.
12. Dictionar explicativ al limbii romne. Bucuresti. 1998.
13. Dictionar explicativ uzual al limbii romne. Chisinu: editura LITERA. 1999.
14. Faucher P., Lavielle B. Memento de làpplication des peines. Bordeaux. 2001.
15. Foucault. Surveiller et punir. Naissance de la prison. Paris: editura Gallimard. 1975.
16. Hage A. Le systeme judiciaire americain et ses problemes. Paris: editura Ellipses. 2000.
17. Horn. Die strafrechtliche sanktionen. Mnchen. 1975.
18. Iacobit Ioan Al. Criminologie. Iasi: editura JUNIMEA. 2002.
19. Ionit Gh.-I., Sandu I.E., Sandu F. Criminologie. Bucuresti: editura SYLVI. 2001.
20. La mediation: une mode alternatif de resolution des conflits. Zurich. 1992.
21. Lackner K., Strafgesetzbuch mit Erluterungen. Munchen. 1977.
22. Lackner K., Strafgesetzbuch. 20. Auflage, Muenchen. 1993.
23. Larguier J. Criminologie et science penitentiaire, Paris: edition Dalloz. 2001.
24. Merle R. Vitu A. Traite de doit criminal. Paris. 1967.
25. Morar Ioana-Cristina. Suspendarea conditionat a executrii pedepsei. Sans sau capcan.
Bucuresti: editura LUMINA LEX. 2002.
26. Mostafa M. Principes de droit penal des pays arabes. Paris. 1973
128
27. Naucke W. Tendenzen in Strafrechtsentwicklung. Karsbruhe. 1975.
28. Oancea I. Drept executional penal. Bucuresti: editura ALL BECK. 1997.
29. Papadopol V. n Studiul introductiv la Cesare Beccaria. Despre infractiuni si despre
pedepse. Bucuresti: editura Stiintific. 1965.
30. Pasca V. Proligomene n studiul dreptului penal. Bucuresti: editura LUMINA LEX. 2000.
31. Pascu V. Msurile de sigurant. Sanctiuni penale. Bucuresti: editura LUMINA LEX. 1998.
32. Poenaru Iu. Problemele legislatiei penale. Reglementri. Critica legii: pentru o nou
conceptie. Bucuresti: editura Lumina Lex. 1999.
33. Pop O. Executarea pedepsei privative de libertate. Chisinu. 2004.
34. Pop Tr. Curs de criminologie. Cluj. 1928.
35. Pradel J. Droit penal compare. Paris: edition Dalloz. 1995.
36. Pradel J. Droit penal general. Tom I. Cujas. 1987.
37. Rassat M.-L. Droit penal general. Paris: edition PUF. 1987.
38. Reintegrarea social si supravegherea infractorilor n opt tri europene. Sub redactia lui
Anton M. Van Kalmthout. Craiova. 2004.
39. Sima C. Msurile de sigurant n dreptul penal contemporan. Bucuresti: editura ALL BECK.
1999.
40. Stefani G., Levasseur G., Bouloc B. Droit pnal gnral. Paris: edtion Dalloz. 2000.
41. Strafgesetzbuch. 33. Auflage. Muenchen. 1999 .
42. Tanoviceanu I. Tratat de drept si procedur penal. Vol. III. Bucuresti. 1924.
43. Troendle H. T. Fischer. Strafgesetzbuch und Nebengesetze. 49. Auflage. Muenchen. 1999.
44. Apamxnn B. u. Honcxn ntxoa. Hpecrynnocrt, yrononnax nonnrnxa n mecra
saxnmuennx n nocrconercxom npocrpancrne. Mocxna. 1996.
45. Fanannn B.H. 3]]exrnnnocrt ocnooxennx or ortnannx naxasannx npn ycnonnom
ocyxennn n orcpouxe ncnonnennx npnronopa. Cnepnoncx. 1998.
46. Iepnenson A. A. Vrononnoe npano n connonornx. Mocxna. 1970.
47. Iononxo H.B. Antrepnarnnt yrononnomy npecneonannm n conpemennom yrononnom
npane. C.-H. 2002.
48. Iopennx H.H., Tnmxennu H.C. Bonpoct yrononnoro npana (Omax uacrt) n npaxrnxe
Bepxonnoro Cya FCCP. Mnncx. 1973.
49. arent H. C. Hponemt conercxo yrononno nonnrnxn. Bnannocrox. 1982.
129
50. ypmanon H. . Ocnooxenne or naxasannx no conercxomy yrononnomy npany.
Mocxna: nsarentcrno Rpnsar. 1957.
51. ypmanon H. . Conercxn yrononnt saxon. Mocxna: nsarentcrno MIV. 1967.
52. E]nmon M. A. Vcnonnoe ocyxenne n ycnonno-ocpounoe ocnooxenne or naxasannx.
Mocxna. 1963.
53. 3aroponnxon H. H. Conercxax yrononnax nonnrnxa exrentnocrt opranon nnyrpennnx
en. Mocxna. 1979.
54. Hcmannon H. A. Hpecrynnocrt n yrononnax nonnrnxa. Axryantnte nponemt
oprannsannn optt c npecrynnocrtm. Faxy. 1990.
55. Konanen M. H., Boponnn R. A. Kpnmnnonornx n yrononnax nonnrnxa. Cnepnoncx.
1980.
56. Kopoeen A.H. Conercxax yrononno-npanonax nonnrnxa. Bnannocrox. 1987.
57. Kpnrep I. A. Vcnonnoe ocyxenne n pont omecrnennocrn n ero npnmenennn. Mocxna:
nsarentcrno Mocxoncxoro ynnnepcnrera. 1963.
58. Kpnmnnonornuecxne nccneonannx n mnpe. Mocxna. 1995.
59. Kpnmnnonornx. Ho peaxnne xose]a u. Benn. Hep. c anrn. CH.: nsarentcrno
Hnrep. 2003.
60. Kysnenona H., Bentnent H. Vrononnoe npano uPI. Mocxna: nsarentcrno Mocxoncxoro
Vnnnepcnrera. 1980.
61. Kypc yrononnoro npana. Tom 2. Omax uacrt. Vuenne o naxasannn. Ho pe. oxropa
mpnnuecxnx nayx, npo]eccopa H.u.Kysnenono, xannara mpnnuecxnx nayx, onenra
H.M.Txxxono. Mocxna: HK 3epnano-M. 2002.
62. Hecr O. 3. Canxnnx n conercxom npane. Mocxna: nsarentcrno Iocmpnsar. 1962.
63. Hecnnencxn-Kocrapena T. A. n]]epennnannx yrononno ornercrnennocrn. Teopnx n
saxonoarentnax npaxrnxa. Mocxna: nsarentcrno Hopma. 2000.
64. Hornxa: yuennx nx mpnnuecxnx nyson. Ho pe. Cantnnxona B.H., Hasapenxo A.u.,
Kapanaena 3.u. C.H.: nsarentcrno HEKCHKOH. 2001.
65. Homaxo B.A. Hpnmenenne ycnonnoro ocyxennx. Xaptxon. 1976.
66. Mannnoncxn A.A. Cpannnrentnoe npanoneenne n c]epe yrononnoro npana. Mocxna:
nsarentcrno Mexynaponte ornomennx. 2002.
67. Mameon A. A. Cnpanennnocrt nasnauennx naxasannx. C.-H.: nsarentcrno
Rpnnuecxn Henrp. 2003.
130
68. Mapxc K., 3nrentc u. Cou., r. 1.
69. Ho H. C. Bonpoct reopnn naxasannx n conercxom yrononnom npane. Caparon:
nsarentcrno Caparoncxoro ynnnepcnrera. 1962.
70. Hanuenxo H. H. Conercxax yrononnax nonnrnxa: Omereopernuecxax xonnennnx
optt c npecrynnocrtm, ee cranonnenne n npemer. Tomcx. 1988.
71. Permncxnx H.C. Vcnonnoe ocyxenne x nnmennm cnoot c oxsarentntm
npnnneuennem ocyxennoro x rpyy. Boponex. 1977.
72. Capxncona 3. A. Bocnnrarentnax pont ycnonnoro ocyxennx. Mnncx: nsarentcrno
Hayxa n rexnnxa. 1971.
73. Cxnnnxn B. B. Vmonne sacyxennx sa saxonoancrnom VPCP. Knn: nsarentcrno
Hayxona ymxa. 1971.
74. Conercxoe yrononnoe npano. uacrt omax. Mocxna: nsarentcrno Rpnnuecxax
nnreparypa. 1929.
75. Cononten A. . Bonpoct npnmenennx naxasannx no conercxomy npany. Mocxna:
nsarentcrno Iocmpnsar. 1958.
76. Crpyuxon H. A. Hcnpannrentno-rpyonax nonnrnxa n ee pont n opte c
npecrynnocrtm. Caparon. 1970.
77. Txauencxn R. M. Ocnooxenne or ortnannx naxasannx. Mocxna: nsarentcrno
Rpn. nnr. 1970.
78. Tpy]anon B. B. Vcnonnoe ocyxenne. Ocnooxenne or naxasannx. Horamenne n
cnxrne cynmocrn. Mocxna: nsarentcrno Bcecomsnoro mpnnuecxoro saounoro
nncrnryra. 1960.
79. Vrononnoe saxonoarentcrno sapyexntx crpan (Anrnnn, CBA, upannnn, Iepmannn.
nonnn ). Copnnx saxonoarentntx marepnanon. Ho. pe. H. . Kosouxnna. Mocxna:
nsarentcrno 3epnano. 1999.
80. Vrononnoe npano sapyexntx rocyapcrn. Omax uacrt: Vuenoe nocone / Ho pe. n
c npencn. H.. Kosouxnna. Mocxna: nsarentcrno Omera-H, Hncrnryr mexynaponoro
npana n +xonomnxn nm. A.C. Ipnoeona. 2003.
81. Vrononnoe npano. Omax uacrt. Vuennx nx nyson. Ho pe. Kosauenxo H..,
Hesnamona 3.A. Mocxna: nsarentcrno HOPMA. 2001.
82. Vrononnoe npano. Omax uacrt. Vuennx no. pe. Kosauenxo H.. n Hesnamona 3.M.,
Mocxna. 1999.
131
83. Vrononno-ncnonnnrentnoe npano Poccnn. Ho pe. Cennnepcrona B. H. Mocxna:
nsarentcrno Rpncr. 2000.
84. Vrononno-ncnonnnrentnoe npano Poccnn. Vuennx no. pe. 3yxona A.H. Mocxna.
2002.
85. Vrononno-ncnonnnrentnoe npano Poccnn. Vuenoe nocone no peaxnne Hepmnnona
O. I. Mocxna: nsarentcrno Rpn. Hnr. 2001.
86. Vrononnt Koexc Poccncxo ueepannn. Kommenrapn no pe. Pauenxo B.H.,
Mnxnnn A.C. Mocxna: nsarentcrno Cnapx. 2000.
87. ueruep x., Haymon A. B. Ocnonnte xonnennnn conpemennoro yrononnoro npana.
Mocxna: nsarentcrno Rpncr. 1998.
88. uonnnxn H.. Vuenne o naxasannn. Mocxna: nsarentcrno opocner. 2000.
89. Banapt B. F. Or cymmt n xasnt ne sapexacx. Otuan n ncnxonornx npecrynnoro
mnpa. Pocron-na-ony: nsarentcrno uennxc. 2004.
90. Becraxon A.A. Kpnmnnonornx. Kparxn xypc. C.-H. 2001.
EDITII PERIODICE, CULEGERI, ARTICOLE
1. Cole George. F. The american system of criminal justice. Brooks/Cole Publishing Company.
Pacific Grove. California. 1989.
2. De Naw A. Les modes alterntifs de reglement de conflits en droit belge. // Revue de droit
penal et de criminologie. 1997, nr. 4.
3. http://index.org.ru/turma/st/040212.htm
4. Koehler M., Beck W.. Gerechte Geldstrafestattkon fiskatorischer Vermoegenssanktion.//
Juristenzeitung, 1991.
5. Merle R. Le fonctionnement du sursis avec mise a lepreuve. Travaux des IX-es Journees de
defence sociale. Rapport de synthese. Toulouse: edition Dalloz, 1961.
6. Normandeau A. Bilan criminologique de quatre poiitiques et pratiques penales americaines
contemporaines//Rev. Sc. Crim. (2), avr.-juin 1996.
7. Petersilia Joan. Probation and Parple. // The handbook of crime and Punishement. Edited by
Michael Tonry. New York: Oxford University Press. 1998.
132
8. Schich. Prognose, Aussetzung des Strafrester zur Bewhrung. // Jong H. Flle zum
Wahlfachen Kriminologie, Jugendstrafrecht, Strafvollzug. Mnchen. 1975.
9. United Nations Secretariat: " Alternatives to Imprisonment". International Review of Criminal
Policy, No. 36, 1980.
10. www.giustizia.it/pcarcere/misure_alternative/misure_alternative.htm
11. Foponn C. B. Teopernuecxne nponemt conercxo yrononno nonnrnxn. // XXV ces
KHCC n antnemee yxpennenne connanncrnuecxo saxonnocrn. Mocxna. 1977.
12. Fyxrontn 3., 3entnon C. H. Conepmencrnonanne connanncrnuecxoro yrononnoro
saxonoarentcrna (na npnmepe IP n CCCP) // Hponemt yrononno nonnrnxn.
Conercxn n sapyexnt ontr. Copnnx nayuntx crare. Kpacnoxpcx. 1989.
13. Ianepon I. C. O mpnnuecxo npnpoe ycnonnoro ocyxennx. // Bonpoct rocyapcrna n
npana n cnere Hporpammt KHCC. Tpyt Hpxyrcxoro ynnnepcnrera. 1963. r. 32. ntn. 6.
14. Iaxnen H. K. Vcnonnoe ocyxenne no conercxomy yrononnomy npany. Anrope]epar
ncceprannn na concxanne yueno crenenn xannara mpnnuecxnx nayx. Faxy. 1966.
15. Iantnepnn H. M. Vrononnax nonnrnxa n yrononnoe saxonoarentcrno. // Ocnonnte
nanpannennx optt c npecrynnocrtm. Mocxna. 1975.
16. Iantnepnn H. M., Kypnxncn B. H. Hpemer yrononno nonnrnxn n ocnonnte
nanpannennx ero nsyuennx. // Ocnonnte nanpannennx optt c npecrynnocrtm. Mocxna.
1975.
17. arent H. C. Vrononnax nonnrnxa n c]epe optt c npecrynno neocropoxnocrtm. //
Hponemt optt c npecrynno neocropoxnocrtm. Bnannocrox. 1981.
18. arent H. C. Vcnonnx ycranonnennx yrononno naxasyemocrn. // Hpanoneenne. 1975.
N4.
19. 3nonn I. A. Ocnonannx n npnnnnnt yrononnoro sanpera. // Conercxoe rocyapcrno n
npano. 1980. N 1.
20. Hnanon H.I. enexnt mrpa] n yrononnom saxonoarentcrne Ancrpnn. // Hponemt
nontmennx +]]exrnnnocrn yrononno ornercrnennocrn n ncnonnennx naxasannx.
Copnnx. Mocxna. 1984.
21. Hcmannon F.H. Hponema npnmenennx antrepnarnn yrononnomy naxasannm sa
npecrynnennx n c]epe +xonomnxn n Pecnynnxe Vsexncran// Xypnan poccncxoro
npana, 2001, N4.
133
22. Kaapn X. Vcnonnoe ocyxenne n conercxom yrononnom npane. Vuente sanncxn
Taprycxoro ynnnepcnrera. Btn. 44. Tannnn. 1966.
23. Komapnnxn C.H. Hcnonnenne yrononno npanontx mep n nne ycnonnoro ocyxennx n
orcpouxn ncnonnennx npnronopa. // Conepmencrnonanne saxonoarentntx ocnon
ncnonnennx yrononntx naxasann. Copnnx nayuntx rpyon. Mocxna. 1988.
24. Komapnnxn C.H.Hpnmenenne naxasann ne cnxsanntx c nnmennem cnoot: nponema
n]]epennnannn.// Hponema npnmenennx naxasann ne cnxsanntx c nnmennem
cnoot. Copnnx nayuntx rpyon. Mocxna. 1988.
25. Kopoeen A. H. Conercxax yrononno-npanonax nonnrnxa. Tenennnn n nepcnexrnnt
pasnnrnx. // Hponemt yrononno nonnrnxn. Conercxn n sapyexnt ontr. Copnnx
nayuntx crare. Kpacnoxpcx. 1989.
26. Kpnrep I. A., Kysnenona H. u. Hponemt connantno oycnonnennocrn yrononnoro
saxona. // XXV ces KHCC n antnemee yxpennenne connanncrnuecxo saxonnocrn.
Mocxna. 1977.
27. Kysnenona H. u., 3nonn I. A. Connantnax oycnonnennocrt yrononnoro saxona n
nayunoe oecneuenne nopmornopuecrna. // Conercxoe rocyapcrno n npano. 1976. N 6.
28. Hacxont B. Ocoennocrn nasnauennx ycnonnoro ocyxennx. // Conercxax mcrnnnx.
1967. N 9.
29. Mapnen A. H. 3axont nanexrnxn n nonpoct conercxo yrononno-npanono nonnrnxn.
// Hponemt yrononno nonnrnxn. Conercxn n sapyexnt ontr. Copnnx nayuntx
crare. Kpacnoxpcx. 1989.
30. Mnntxoncxn I. M. Hpanonax nonnrnxa n c]epe optt c npecrynnocrtm n nponemt
saxonoarentnoro perynnponannx +ro optt. // Hponemt ]opmnponannx yrononno
nonnrnxn Poccncxo ueepannn n ee peannsannx opranamn nnyrpennnx en. Mocxna.
1995.
31. Honomapen H. I. O ]opmnponannn yrononno nonnrnxn Poccnn. // Hponemt
]opmnponannx yrononno nonnrnxn Poccncxo ueepannn n ee peannsannn opranamn
nnyrpennnx en. Mocxna. 1995.
32. Pnnman . B. O mpnnuecxo npnpoe ycnonnoro ocyxennx n yuacrnn
omecrnennocrn n nepenocnnrannn ycnonno ocyxenntx. // Becrn Hennnrpacxoro
ynnnepcnrera. N 23. Btn. 4. Hennnrpa. 1965.
33. Cannnn u.C. Vcnonnoe ocyxenne xax mepa nocnnrannx ocyxenntx n conpemennt
nepno. // XXII ces KHCC n nonpoct rocyapcrna. Cnepnoncx. 1962.
134
34. Capxncona 3. O nocnnrarentno paore c ycnonno ocyxenntmn // Connanncrnuecxax
saxonnocrt. 1963. N 12.
35. Txauencxn R. M. K nonpocy o yconepmencrnonannn saxonoarentcrna o ycnonnom
ocyxennn. // Conercxoe rocyapcrno n npano. 1964. N 6.
36. Tpy. 1997. 21 oxrxpx.
37. ue]enon H. A. O npenoctnxax xpnmnnannsannn. // Conercxoe rocyapcrno n npano.
1970. N 11.
38. uncrnn A.H., Honomapen H.I.Hcnonnenne naxasann n nne orpannuennx cnoot,
nonncxoro apecra, nanpannennx n nonncxne ncnpannrentnte uacrn no saxonoarentcrny
nexoroptx connanncrnuecxnx crpan. // Conepmencrnonanne saxonoarentntx ocnon
ncnonnennx yrononntx naxasann. Mocxna. 1988.
39. Hnernnonnu A. H. Tenennnn yrononno nonnrnxn: nuepa, ceronx, sanrpa. //
Conpemennte renennnn pasnnrnx yrononno nonnrnxn n yrononnoro saxonoarentcrna.
Mocxna. 1994.
40. Hnernnonnu A. H. Vrononno-nonnrnuecxne ocnonannx nopmornopuecrna. // Vrononnax
nonnrnxa n conepmencrnonanne saxonoarentcrna. Kemepono. 1992.
41. xyonnu M. H. O nexoroptx nonpocax npnmenennx cyamn ycnonnoro ocyxennx. //
Conercxoe rocyapcrno n npano. 1660. N 10.
PRACTIC JUDICIAR, STATISTIC
1. Hotrrea Plenului Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova din 4 iulie 2005 despre
aplicarea de ctre instantele judectoresti a unor prevederi ale legislatiei nationale si
internationale privind aplicarea pedepsei sub form de munc neremunerat n folosul
comunittii si executarea acestei pedepse
2. Decizia Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova din 26.10.2004.
3. Decizia Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-26/2003
din 11.02.2003.
4. Decizia Colegiului penal al Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr. 1 r/a-
168/2002 din 22.10.2002.
5. Informatia cu privire la activitatea instantelor judectoresti n anul 2000 (n baza analizei
datelor statistice).// Buletinul Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr. 4/2001.
135
6. Informatia cu privire la activitatea instantelor judectoresti n anul 2001 (n baza analizei
datelor statistice).// Buletinul Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr. 4-5/2002.
7. Informatia privind activitatea instantelor judectoresti n anul 2002 (conform datelor analizei
statistice).// Buletinul Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr. 3/2003.
8. Informatia privind analiza statisticii judiciare pe anul 2004.// Buletinul Curtii Supreme de
Justitie a Republicii Moldova nr. 3/2005.
9. Buletinul informativ al Departamentului Institutiilor Penitenciare Informatii generale privind
activitatea sistemului penitenciar al republicii Moldova (Date statistice) pe anul 2004.
10. Statistica Departamentului Institutiilor Penitenciare.
11. Statistica Ministerului Justitiei al RM.
136
Tabelul nr. 1.
Numrul de(inu(ilor n unele (ri la 100 mii de locuitori n 2004. n conformitate cu datele
Centrului Interna(ional al Investiga(iilor Penitenciare (ICPS)
.
Tara Numrul de(inu(ilor la 100 mii.
1. SUA 701
2. Rusia 606
3. Belorusia 554
4. Kazahstan 522
5. Turkmenistan aproximativ 489
6. Ucraina 415
7. RSA 402
8. Tailand 401
9. Krgzstan 390
10. Letonia 351
11. Estonia 330
12. Moldova 301
13. Kuba aproximativ 297
14. Mongolia 279
15. Lituania 260
16. Tunis 253
17. OEA aproximativ 250
18. Iran 226
19. Azerbadjan 217
20. Polonia 211
21. Uruguai 209
22. Cili 204
23. Romnia 200
24. Georgia 198
25. Uzbekistan 184
26. Maroc 176
27. Cehia 170
28. Ungaria 165
29. Slovacia 164
30. Israel 163
31. Tadgikistan 161
32. Brazilia 160
33. Mexica 156
34. Nicaragua 143
35. Anglia si Tara Galilor 140
36. Spania 138
37. Armenia 135
38. Portugalia 134
39. Bulgaria 127
40. Liban aproximativ 127
41. Columbia 126
42. Scotia 125
43. Egipt aproximativ 121
http://index.org.ru/turma/st/040212.htm
137
44. China 117
45. Canada 116
46. Australia 115
47. Armenia 114
48. Algeria 110
49. Arabia Saudit 110
50. Argentina 107
51. Peru 104
52. Bolivia 102
53. Cuveit 102
54. Austria 100
55. Italia 100
56. Olanda 100
57. Germania 98
58. Filipine 94
59. Franta 93
60. Siria 93
61. Etiopia 92
62. Turcia 92
63. Belgia 88
64. Grecia 83
65. Venezuela 76
66. Dania 72
67. Suedia 72
68. Elvetia 72
69. Vietnam 71
70. Finlanda 69
71. Irlanda de Nord 67
72. Norvegia 64
73. Pakistan 59
74. Senegal 54
75. Japonia 53
76. Banglades 45
77. Cambodja 44
78. Angola 36
79. Sudan aproximativ 36
80. Nigeria 33
81. India 29
82. Indonezia 29
Tabelul nr2.
Numrul condamna(ilor afla(i n deten(ie pe locurile prevzute n institu(iile penitenciare
Anul 2001 2002 2003

Plafonul de detentie 7710 9420 9130
Condamnati 6596 7243 7746
Datele statistice ale Departamentului Institutiilor Penitenciare n perioada 2001-2003.

138
Tabelul nr. 3.
Practica aplicrii pedepselor penale n Republica Moldova n anii 1999-2004.
1999
2000
2001
2002
persoane % persoane % persoane % persoane %

Total
condamnate
15676 17340 17138 18837
La privatiune de
libertate
2977 19.0 3180 18.3 3615 21.1 3770 20
La munc
corectional
15 0.1 - - - - - -
La amend 3237 20.6 4987 28.8 4528 26.4 5799 30.8
Aplicarea art. 43
CP
4711 30.1 6653 38.4 6241 36.4 7482 39.7
Aplicarea art.
24 CP
22 0.1 13 0.1 3 - - -
Aplicarea art.
44 CP
724 4.6 766 4.4 164 1 68 0.4
Alte pedepse 3990 25.5 1741 10.0 2587 15.1 1718 9.1
2003
2004
persoane % persoane %
Condamnati total 17162 12751
La privatiune de libertate 3551 20.7 30.19 23.7
La amend 5027 29.3 2046 16.0
La arest. 13 0.1 20 0.2
Condamnati conditionat 7738 45.1 6303 49.4
Munca neremunerat n
folosul comunittii
4 155 1.2
Suspendarea executrii
pedepsei
35 0.2 28 0.2
Alte msuri 794 4.6 1180 9.3
Informatia cu privire la activitatea instantelor judectoresti n anul 2000 (n baza analizei datelor statistice).//
Buletinul Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr. 4/2001, p. 5.
Ibidem.
Informatia cu privire la activitatea instantelor judectoresti n anul 2001 (n baza analizei datelor statistice).//
Buletinul Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr. 4-5/2002, p. 9.
Informatia privind activitatea instantelor judectoresti n anul 2002 (conform datelor analizei statistice).//
Buletinul Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr. 3/2003, p. 9.
Informatia privind analiza statisticii judiciare pe anul 2004.// Buletinul Curtii Supreme de Justitie a Republicii
Moldova nr. 3/2005, p. 8.
Ibidem.
139
Diagrama nr. 1
.
Bugetul sistemului penitenciar
73,6
79
116,6
125,2 125,45
160,2 161,3
28
31,9
44,4
48,7
67,5
74,1 75,8
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
anul
1998
anul
1999
anul
2000
anul
2001
anul
2002
anul
2003
anul
2004
m
i
l
i
o
a
n
e

l
e
i
RESURSE FINANCIARE NECESARE FINANAT
Diagrama nr. 2
.
Mortalitatea n penitenciare
33
48
41
40
43
2
6
6
7
6
24
31
52
47
43
57
79
93
87
94
anul 2000
anul 2001
anul 2002
anul 2003
anul 2004
cazuri
Mortalitatea general
Mortalitatea prin
tuberculoz
Suicid
Alte cazuri de deces
Datele statistice se aduc n corespundere cu Buletinul informativ al Departamentului Institutiilor Penitenciare

Informatii generale privind activitatea sistemului penitenciar al republicii Moldova (Date statistice) pe anul 2004.
Ibidem.
140
Diagrama nr. 3
.
181
199
213
216
204
160
180
200
220
Persoane
1
Numrul condamnailor care-i ispesc
pedeapsa n instituiile penitenciare la
100.000locuitori ai Republicii Moldova
anul 2000 anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004
Diagrama nr. 4
.
NUMRUL CONDAMNAILOR ELIBERAI
CONFORM AMNISTIEI
9389
10122
10615
10363
9826
10044
9449
10633
9377
114
251
763
0
1047
376
1162
349
1160
8600
8800
9000
9200
9400
9600
9800
10000
10200
10400
10600
10800
anul
1991
anul
1992
anul
1994
anul
1995
anul
1996
anul
1998
anul
1999
anul
2001
anul
2004
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
Din numrul total de deinui Eliberai conform amnistiei

Ibidem.
141
Diagrama nr.5
.
1109
334,5
1553
639,6
1929
1170,7
2222
1555
2444
2120
0
500
1000
1500
2000
2500
anul 2000 anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004
DINAMICA UTILIZRII MUNCII CONDAMNAILOR
Condamnai mii lei

142
Adnotare
Alexandru Zosim
Alternativele deten(iunii n dreptul penal contemporan
Teza de doctorat este consacrat problemelor elaborrii si perfectionrii practicii juridico-
penale a Republicii Moldova n sfera pedepselor neprivative de libertate.
n continutul lucrrii sunt concentrate si comentate materialele de baz cu privire a
complexul problemelor stiintifico-practice n domeniul dat. O atentie deosebit este acordat
perfectionrii politicii juridico-penale a Republicii Moldova n sfera penalizrii faptelor
criminale si lrgirii sferei de aplicare a msurilor alternative detentiunii penitenciare. Stabilirea
unei conceptii unice de aplicare a pedepselor penale si elaborarea propunerilor cu privire la
crearea unui sistem armonios si efectiv al msurilor de substituire a pedepsei cu nchisoarea
constituie scopul principal al investigatiei realizate.
Lucrarea contine analiza minutioas a unor probleme precum: notiunea alternativelor
detentiunii penitenciare, clasificarea alternativelor detentiunii penitenciare, notiunea si natura
juridic a unor asemenea msuri ca: probatiunea, condamnarea cu suspendarea conditionat a
executrii pedepsei, semidetentiunea, semilibertatea, arestul la sfrsit de sptmn,
supravegherea electronic, arestul la domiciliu, munca neremunerat n folosul comunittii,
amenda. Autorul evidentiaz necesitatea studiului mai aprofundat al acestor pedepsei pentru ca,
n final, elabornd criterii unice de aplicare, de a le include n legislatia penal si executional-
penal a Republicii Moldova.
Analiza legislatiei si practici judiciare a trilor de peste hotare (S.U.A., Marea Britanie,
Franta, Germania, Italia etc.), precum si a Republicii Moldova, realizat n procesul investigrii
subiectului vizat, demonstreaz faptul c n tara noastr nu exist o baz juridic efectiv, care a
permite reducerea esential a aplicrii pedepselor privative de libertate. n ipoteza celor
consemnate autorul nainteaz propuneri concrete cu privire la perfectionarea legislatiei penale si
executional-penale autohtone.
Rezultatele investigatiei pot fi utilizate n cadrul procesului legislativ, precum si de
asemenea pot contribui la studierea eficient a problemelor de drept penal si executional-penal la
faculttile de drept ale Republicii Moldova.
143
Pesmue
Anexcanp 3ocnu
Ant1epna1nnm 1mpeunoro saxnmuennn
n conpeuennou yrononnou npane
Paora nocnxmena nponemam paspaorxn n conepmencrnonannx yrononno npanono
npaxrnxn Pecnynnxn Monona n c]ep naxasann necnxsanntx c rmpemntm saxnmuennem.
B ncceprannn copant n npoxommenrnponant ocnonnte marepnant, xacammnecx
xomnnexca nayuno-npaxrnuecxnx nponem, cymecrnymmnx n anno onacrn, Ocooe
nnnmanne yanenno nonpocam conepmencrnonannx yrononno-npanono nonnrnxn
Pecnynnxn Monona n c]epe nenannsannn npecrynntx exnn n pacmnpennx npnmenennx
no ornomennm x ocyxenntm mep antrepnarnnntx nnmennm cnoot. Vcranonnenne
enno xonnennnn npnmenennx yrononntx naxasann n ntpaorxa npenoxenn no
cosannm crpono n +]]exrnnno cncrema mep samemammnx repemnoe saxnmuenne
xnnxercx ocnonnt nentm annoro nccneonannx.
B paore npoanannsnponant raxne ocnonnte nponemt xax: nonxrne antrepnarnn
rmpemnoro saxnmuennx, xnaccn]nxannx antrepnarnn rmpemnoro saxnmuennx, nonxrne n
mpnnuecxax npnpoa raxnx yrononno npanontx mep xax: npoannx, ocyxenne c ycnonno
orcpouxo ncnonnennx naxasannx, nonysaxnmuenne, nonycnooa, apecr na ntxonte nn,
+nexrponnt monnropnnr, omamnn apecr, neonnaunnaemt rpy n nontsy omecrna,
mrpa]. Anrop nouepxnnaer neoxonmocrt onee yrnynennoro nsyuennx +rnx naxasann,
urot n xoneunom nrore, ntpaoran ennte xpnrepnn nx npnmenennx, nxnmunrt nx n
yrononnoe n yrononno-ncnonnnrentnoe saxonoarentcrno Pecnynnxn Monona.
Ananns saxonoarentcrna n mpnnuecxo npaxrnxn sapyexntx crpan CBA,
Bennxopnrannn, upannnn, Iepmannn, Hrannn, a raxxe Pecnynnxn Monona,
nponsneennt n nponecce nccneonannx, cnnerentcrnyer o rom, uro n name crpane noxa
ne cymecrnyer +]]exrnnno mpnnuecxn ast nosnonxmme cymecrnenno cnnsnrt
npnmenenne nnmennx cnoot. Ha +rom ocnonannn anrop ntnnraer xonxpernte
npenoxennx no conepmencrnonannm nannonantnoro yrononnoro n yrononno -
ncnonnnrentnoro saxonoarentcrna.
Hayunte paspaorxn anno ncceprannn moryr trt npnmenent n saxonornopuecxom
nponecce, a raxxe moryr trt ncnontsonant n xauecrne noconx n yuenom nponecce
mpnnuecxnx ]axyntreron no nonpocam yrononnoro n yrononno - ncnonnnrentnoro npana.
144
Abstract
Alexander Zosim
The prison alternatives in the modern criminal law
The work has been dedicated to the problems of development, improving of law practices of
Moldova Republic of punishments application alternative of prison.
In the dissertation are concentrated the basic materials concerning to a the scientifically
practical problems existing in the given area. The author according special attention to the
questions of perfection criminally politic of Moldova Republic in the penalization sphere of
criminal actions and expansion of application of alternative imprisonment of condemned. The
aim of this research is the establishment of uniform concept of application criminal punishments
and elaboration of some creation proposes of harmonious and effective system of measures
which replacing prison punishment.
In this work has been analyzed such basic problems as: concept of prison alternatives,
classification of prison alternatives, concept and the legal nature of such law measures as:
probation, adjourn of punishment, semi-detention, semi-freedom, week-end arrest, electronic
monitoring, house arrest, community services, amend. The author emphasizing necessity of more
profound studying of these punishments which finally must be including in the criminal and the
criminal - executive legislations of Moldova Republic.
The analysis of the legislations and legal practices of foreign countries such as USA, Great
Britain, France, Germany, Italy, and also Moldova Republic, made during research demonstrated
that in our country doesnt exists yet effective legal base for the reducing penitentiary
imprisonment. On this basis the author are marking concrete proposals for national criminal and
criminal-executive legislations.
Scientifically elaborations of the given dissertation can be applied in the legislative process,
and also can be used in the educational process at law faculties at the studies of criminal law and
the criminal-executive law objects.
145
Cuvinte cheie.
Pedeaps penal, politic juridico-penal, penalizare, clasificare a pedepselor,
alternativ a detentiunii penitenciare, msuri comunitare, pedeaps de substitutie,
probatiune, condamnare cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei,
condamnare conditionat, amnare a executrii sentintei, supraveghere intensiv,
supraveghere electronic, arest la domiciliu, arest la sfrsit de sptmn, amenda
penal, amend n taxe zilnice, amend patrimonial, drept penal, drept executional
penal, organ de executare a sanctiunilor de drept penal, munc neremunerat n
folosul comunittii, munc corectional, nchisoare, privatiune de libertate,
reducere de libertate, semidetentiune, semilibertate, liberare de pedeaps penal,
regim de executare al pedepsei, serviciu de probatiune, resocializare, scopul
pedepsei penale, sistemul alternativelor detentiunii.

Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan (PDF)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alternativele Detentiunii in Dreptul Penal Contemporan (PDF)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA TEFAN CEL MARE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

Anul 2001 2002 2003

Datele statistice ale Departamentului Institutiilor Penitenciare n perioada 2001-2003.

persoane % persoane % persoane % persoane %

Datele statistice se aduc n corespundere cu Buletinul informativ al Departamentului Institutiilor Penitenciare

Datele statistice se aduc n corespundere cu Buletinul informativ al Departamentului Institutiilor Penitenciare

Datele statistice se aduc n corespundere cu Buletinul informativ al Departamentului Institutiilor Penitenciare

S-ar putea să vă placă și