RESOCIALIZAREA

PENITENCIARĂ ŞI POSTPENITENCIARĂ
A PERSOANELOR SUPUSE PEDEPSEI CU ÎNCHISOARE

Autor:

Studenta grupei DR32Z,

Ana MOSCALIUC
 INTRODUCERE
•Actualitatea și importanța problemei abordate

Printre multiplele probleme ale societăţii contemporane una din cele mai dificile, care
necesită o atenţie deosebită a cercetătorilor şi practicienilor, este resocializarea
cetăţenilor, care au comis fapte infracţionale.

Pînă în prezent pedeapsa cu închisoare rămîne a fi una din cele mai frecvent applicate măsuri
de pedeapsă penală. Totodată statul nu trebuie să uite că după ispăşirea termenului de pedeapsă
stabilit de instanţa de judecată, iar în unele cazuri şi înainte de termen, condamnatul se va
întoarce în societate, unde va fi nevoit să se adapteze la noile împrejurări şi să-şi asigure
existenţa. Astfel, conform datelor statistice privind liberarea deținuților din penitenicare, la data
de 01.04.2022, au fost total liberați – 343 de condamnați.

Persoanele liberate se reîntorc în societate purtînd cu ei experien ţa c ăp ătat ă în deten ţie. În

cele mai dese cazuri aceasta este negativ ă, de aceea statul este cointeresat ca persoana
anterior condamnată să înceapă cît mai curînd un mod de via ţă social acceptabil şi s ă nu
săvîrşească din nou infracţiuni. Revenind la libertate, fo ştii condamna ţi se ciocnesc cu o
multitudine de probleme, printre care probleme locative, financiare, familiale, cu anturajul
etc.
Evoluția populației penitenciare, în perioada 2009-2021
Clasificarea deținuților după numărul antecedentelor penale,
în perioada 2017-2021
 • Scopul şi obiectivele lucrării.

Scopul lucrării constă în studierea complexă şi multilaterală a procesului de resocializare a persoanelor

supuse pedepsei cu închisoare, analiza normelor şi practicii aplicării lor în domeniul cercetat, elaborarea
propunerilor privind perfecţionarea în continuare a concepţiilor teoretice şi a acţiunilor practice de
influenţare, realizate la diferite etape ale procesului de resocializare.

În ipoteza scopului propus, au fost trasate următoarele obiective:

• elucidarea esenţei socializării individului;

.
• relevarea etapelor şi subetapelor resocializării persoanelor supuse pedepsei cu închisoare şi a caracteristicii
. generale a particularităţilor lor;

• elucidarea particularităţilor legislaţiei Republicii Moldova referitoare la reglementarea procesului de

. resocializare penitenciară a condamnaţilor;

• petrecerea unor cercetări empirice, orientate spre clarificarea întregului complex de probleme, care apar în
. procesul resocializării, cu care se confruntă condamnaţii în condiţiile actuale;

• examinarea prevederilor legislaţiei în vigoare referitoare la statutul juridic al persoanelor liberate;

.

• formularea în temeiul rezultatelor investigaţiei, a unor propuneri şi recomandări ştiinţifice.

.
• Gradul de investigație a temei.

Lucrări ştiinţifice destinate în exclusivitate analizei aspectelor juridico-penale ale

resocializării penitenciare şi postpenitenciare a persoanelor supuse pedepsei cu
închisoare au fost publicate într-un num ăr relativ redus. Astfel, în rândul celor mai
relevante se înscriu lucrările elaborate de urm ătorii autori consacra ţi:

Borodac Vulpescu Баранов Рыбак

Carp S. Popa V. Rusu O.
A. A. Ю.В. М.С.

Gladchi Ulianovsc Литвишко Понамарё

Bulai C., Priţcan V. Oancea I.
Gh. hi X. в В.М. в П.Г.
 • Suportul metodologic și teoretico-științific al lucr ării.

Metoda
logică

Metoda
Metoda
comparativ
istorică
ă
METODELE
ȘTIINȚIFICE
UTILIZATE:
La realizarea studiului, drept punct de reper a servit prevederile
actelor normative internaționale privind tratamentul de ținu ților,
Constituția Republicii Moldova, legisla ția penal ă, executional-
penală a Republicii Moldova și a altor state (SUA, Fran ța, Japonia
etc.).
Metoda Metoda
Baza teoretică a investiga ției o constituie lucr ările știin țifice în sistematică juridică
domeniul dreptului penal, dreptului execu țional-penal, psihologiei,
pedagogiei, criminologiei și altor știin țe cu profil umanitar, care au
importanță pentru studierea și solu ționarea cercului de probleme
abordate.
• Noutatea ştiinţifică a rezultatelor ob ţinute.

1.Analiza accepţiunilor privind definirea procesului de resocializare şi celor asemănătoare cu el cum sînt
socializarea şi adaptarea socială, desăvîrşirea noţiunii de resocializare a persoanelor supuse pedepsei cu
închisoare;

1.Studierea legislaţiei şi experienţei înaintate a altor state privind resocializarea persoanelor supuse
pedepsei cu închisoare şi identificarea căilor de valorificare a tot ce este mai preţios ţinînd cont de
specificul şi condiţiile din Republica Moldova;

1.Argumentarea propunerii de a introduce în mod expres în art. 205 CE al RM, cerinţa privind
deţinerea separată a condamnaţilor care au fost apreciaţi la atestare cu nivelul de corijare
„nesatisfăcător” de condamnaţii care au fost apreciaţi cu nivelul de corijare „satisfăcător” şi „bine”;

1.Demonstrarea necesităţii de a fixa în legislaţia execuţional-penală a noţiunilor de corijare şi celei de

resocializare prin completarea art. 171 CE al RM;

1.Analiza legislaţiei execuţional-penale privind pregătirea condamnaţilor pentru liberare şi identificarea unor
noi căi şi metode de perfecţionare a procesului dat.
• Importanța teoretică şi valoarea aplicativ ă a lucr ării.

Importanţa teoretică a lucrării rezid ă în cercetarea complex ă a bazelor teoretice,

organizatorice şi juridice ale resocializ ării persoanelor supuse pedepsei cu închisoare.
Rezultatele studiului vor contribui la dezvoltarea doctrinei juridice autohtone, servind ca
imbold pentru sporirea aten ţiei acordate problemelor privind resocializarea infractorilor,
precum şi pentru diversificarea studiilor întreprinse în acest sens.

 ideile esenţiale ale cercetării pot contribui la

elaborarea unor noi mijloace, metode şi căi de
resocializare penitenciară şi postpenitenciară a
persoanelor supuse pedepsei cu închisoare;

Caracterul aplicativ al lucrării constă

în următoarele:
 concluziile, propunerile şi recomandările care se
conţin în lucrare pot fi utilizate la perfecţionarea
legislaţiei, a practicii de aplicare a ei, precum şi la
optimizarea organizării şi sporirea eficienţei
organelor de stat menite să contribuie la
resocializarea persoanelor supuse pedepsei cu
închisoare.
I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND RESOCIALIZAREA PERSOANELOR
SUPUSE PEDEPSEI CU ÎNCHISOARE

O treaptă de trecere de la
desocializare spre socializare este
procesul resocializării. Ţinînd
SOCIALIZ cont de aceasta, considerăm a fi DESOCIA
ARE motivată părerea lui Cernîşova LIZARE
A.V., care examinează
resocializarea ca pe un mijloc
orientat împotriva degradării
asociale a personalităţii.

ADAPTAREA
RESOCIALIZARE CORIJAREA REEDUCAREA
SOCIALĂ
 •Resocializarea persoanei supuse pedepsei cu închisoare este un proces, care constă în
influenţarea ei de către instituţiile sociale prin intermediul unui complex de măsuri cu
caracter juridic, social-organizatoric, psiho-pedagogic, educativ etc. care se realizează la
etapa penitenciară şi postpenitenciară a procesului dat şi sînt aplicate în scopul modificării
sistemului ei de valori antisociale avînd ca scop şi rezultat firesc includerea sa în cercul de
relaţii sociale pozitive şi neadmiterea recidivei de infracţiuni.
 PRINCIPIILE
PROCESULUI DE
RESOCIALIZARE

Diferenţierea şi Activitatea de
individualizarea resocializare Accesibilitatea
Principiul Principiul Principiul Abordarea
înfăptuirii trebuie să fie unei informaţii
legalităţii. umanismului. realismului constructivă
activităţii de sistemică şi complete
resocializare continuă
 Analizînd şi generalizînd diversele păreri
1. Etapa 2. Etapa
vizavi de etapele şi subetapele resocializării
şi practica efectuării măsurilor de
penitenciară: postpenitenciară:
resocializare propunem următoarele etape
şi subetape ale resocializării persoanelor
a) excluderea sau
supuse pedepsei cu închisoare: a) adaptarea la neutralizarea influenţei
condiţiile regimului nefavorabile a mediului
instituţiei penitenciare; social care îl
înconjoară;

b) procesul aplicării
active a măsurilor de b) încadrarea în muncă
influenţare asupra şi asigurarea condiţiilor
condamnaţilor şi de viaţă la locul de trai;
corijarea lor;

c) pregătirea c) readaptarea socială

condamnaţilor pentru la condiţiile vieţii în
liberare. libertate.
 II. PROBLEME PRIVIND REALIZAREA MĂSURILOR DE RESOCIALIZARE PENITENCIAR Ă A CONDAMNA ŢILOR

Influenţa resocializantă asupra condamnatului în cadrul instituţiei

penitenciare are loc cu ajutorul unui complex întreg de măsuri. Conform
art. 171 CE al RM, Principalele mijloace de corijare a condamnatului
sînt:
Modul şi condiţiile de executare a pedepsei
negativă
Munca social-utilă
pozitivă neutră
Munca educativă

Instruirea profesională
ADAPTAREA
Învăţămîntul general

Influenţa exercitată de societate.

 Regimul ca mijloc de corijare a condamnatului

Articolul 219, alin. (1) CE al RM define şte expres regimul de

detenţie stabilind că “Regimul de deţinere în penitenciare asigură
paza, supravegherea şi izolarea condamna ţilor, executarea de c ătre
aceştia a obligaţiilor lor, realizarea drepturilor şi intereselor lor
legitime, securitatea personal ă şi resocializarea condamna ţilor,
inclusiv prin deţinerea separat ă a diferitelor categorii de condamna ţi,
prin diversificarea condi ţiilor de de ţinere în func ţie de tipul
penitenciarului stabilit de instan ţa de judecat ă şi prin schimbarea
condiţiilor de executare a pedepsei”.

Cerinţele de regim sînt chemate s ă contribuie form ării la

condamnaţi a diverselor deprinderi pozitive cum ar fi: organizarea
corectă a regimului zilei, utilizarea ra ţional ă a timpului etc. În
acelaşi timp, este necesar de men ţionat c ă influen ţa regimului
asupra atingerii scopurilor resocializării este destul de
controversată. Pe de o parte, el este menit s ă disciplineze, s ă
deprindă cu ordinea, pe de altă parte – dezobi şnuie şte de la
sinestătornicie.
 Munca social-utilă ca mijloc de corijare a condamnaţilor

Conform Concepţiei reformării sistemului penitenciar pe anii 2004-2020 , organizarea activităţii de producere în sistemul penitenciar
al RM se va întemeia pe respectarea cerin ţelor legislaţiei naţionale şi a regulilor minime standard interna ţionale de tratament al
deţinuţilor. Munca în detenţie va fi considerat ă drept un element pozitiv în tratamentul de ţinu ţilor şi preg ătirea lor pentru reintegrare
socială, ţinîndu-se cont de calificarea şi aptitudinile fiec ăruia. Potrivit art. 234, alin. (2) CE al RM, condamnatul poate fi antrenat la
munca social-utilă remunerat ă în produc ţie, ţinîndu-se cont de aptitudinile lui şi, în m ăsura posibilit ăţii, de specialitate .

Reieșind din datele evidenței

În conformitate cu Raportul privind activitatea sistemului administra ției contabile, la munci
remunerate au fost plasați
penitenciare pentru anul 2021 , au fost coordonate 53 de contracte de prest ări servicii în mediu 895 de deținuți,
dintre care:
pentru încadrarea în muncă a persoanelor de ținute cu diferite persoane fizice şi/sau
juridice, precum și 19 contracte de loca țiune/arend ă/comodat .

675, la deservirea
220, la munci
gospodărească a
contractuale.
penitenciarelor;
 Totodată, au fost efectuate mai multe inspecții cu scopul acordării ajutorului metodologic şi practic după
toate instituțiile penitenciare, la întreprinderile de stat fondate în cadrul sistemului administrației penitenciare:

Întreprinderea de Stat Întreprinderea de Stat Întreprinderea de Stat Întreprinderea de Stat

„Rusca”
• specializată exclusiv în
confecționarea hainelor,
echipamentelor speciale,
uniformelor pentru
personalul instituțiilor de
forță şi a accesoriilor
acestora. La
întreprindere activează în
mediu 46 de deținute.
„Brănești”
• specializată în domeniul
extragerii pietrei de
calcar. Aceata are
înregistrată o mină de
dobândire a pietrei de
calcar pentru construcții,
iar în procesul de
producere activează în
mediu 37 de deținuți.
„instituția OȘC-29/6
Soroca”
• specializată în
confecționarea articolelor
din metal şi prestarea
serviciilor de producere a
încălțămintei. La
întreprindere activează în
mediu 20 de deținuți.
„Casa de Comerț
DIP”
• specializată în prestarea
serviciilor de comerț,
principala sarcină fiind
asigurarea cu mărfuri şi
produse de strictă
necesitate a gheretelor
din incinta
penitenciarelor.
 Munca educativă ca mijloc de corijare a condamnaţilor

• Munca educativă nu conţine elemente de pedeapsă, deoarece

se bazează pe metodele de influenţă psiho-pedagogică. Art. 242,
alin (3) CE al RM arată, că munca educativă cu condamnaţii se
desfăşoară ţinîndu-se cont de particularităţile individuale ale
persoanei, utilizîndu-se forme individuale sau de grup în baza
metodelor psihopedagogice. Dar legea nu defineşte noţiunea de
muncă educativă.
• Potrivit Concepţiei reformării sistemului penitenciar pe anii
2004-2020 din 31.12.2003 reorganizarea activităţii educative cu
condamnaţii se va efectua în vederea realizării unor astfel de
obiective cum ar fi: asigurarea priorităţii valorilor social-umane
în cadrul tuturor direcţiilor de activitate educativă desf ăşurată cu
condamnaţii; asigurarea unui tratament individual diferen ţiat al
condamnaţilor; păstrarea, consolidarea şi menţinerea legăturilor
sociale ale condamnaţilor etc.
Formele principale ale muncii educative pentru anii 2020-2021
 Instruirea generală şi pregătirea profesională a condamnaţilor

Reieşind din prevederile constituţionale, art. 240, alin. (1) CE al RM stipuleaz ă c ă în penitenciare se
organizează în mod obligatoriu învăţămîntul secundar general al condamnaţilor.

Lipsa de specialitate, de deprinderi de munc ă constituie un factor criminogen, ce duce

adesea la comiterea infracţiunilor. Art. 241, alin. (1) CE al RM prevede c ă în penitenciare se
organizează, în mod obligatoriu, instruirea profesională a condamnaţilor.

Cu referire la instruirea gimnazial ă/liceal ă, pe parcursul anului

curent, au fost înregistrați 58 de beneficiari, dintre care 54 de
deţinuţi minori și 4 deținuți maturi.
Pentru anul de studii 2021-2022, la instruirea voca țional-
tehnică au fost înmatriculate 490 de persoane la 20 de meserii. În
total, în acest proces de instruire au fost inclu şi 1079 de de ţinu ţi
(629 – scurtă durată/450 – dual).
Privitor la alfabetizarea de ținu ților, în penitenciarele nr.1, 2, 3,
5, 6, 7, 9, 12, 15 şi 18 au fost inclu şi 79 de deţinuţi.
 Subcultura criminală
interesele
Subcultura criminală este definită ca fiind modul de viaţă muzical-
al persoanelor, care s-au unit în grupuri criminale şi care artistice
respectă anumite legi şi tradiţii. În instituţiile penitenciare
ea apare ca principalul factor destabilizator care jocuri şi creaţia
influenţează negativ asupra procesului de resocializare a distracţii artistică
condamnaţilor.

În sistemul penitenciar existentă trei generaţii de

ELEMENTELE
condamnați. Stabilitatea existen ţei sale este condi ţionat ă de
completarea permanentă a „rîndurilor” sale din contul unui
SUBCULTURII
procent înalt al criminalit ăţii recidive, precum şi datorit ă argoului CRIMINALE
tatuarea
diferenţei de termeni de priva ţiune de libertate: criminal
I. minori, de regulă, cu termeni relativ mici;
II. maturi, care îşi ispăşesc pedeapsa în penitenciarele de tip
semiînchis;
normele
III. maturi, care au fost condamnaţi la termeni maximi în stratificarea subculturii
penitenciare de tip închis. criminale
 Particularităţile pregătirii pentru liberare a condamnaţilor
pregătirea pentru liberare,
care este planificată începînd cu
venirea condamnatului în
Pregătirea condamnaţilor penitenciar
pentru liberare este de două
tipuri:
pregătirea care începe
nemijlocit cu 6 luni pînă la
liberarea condamnatului.

Primul tip de pregătire către liberare constă în petrecerea măsurilor educative şi are
drept scop de a corija comportamentul lor, viziunile asupra vieţii, sistemul de valori. Ea
este realizată ţinînd cont de caracterul infracţiunii săvîrşite, activităţile infracţionale
anterioare, termenul pedepsei executate, comportamentul său în penitenciar, sex, vîrstă
etc.

Al doilea tip de pregătire pentru liberare constă în lucrul nemijlocit cu

persoanele concrete, treningul lor psihologic privind liberarea apropiată şi
atenuarea stării de nelinişte, perfectarea documentelor lipsă ale
condamnatului, acordarea de ajutor privind restabilirea relaţiilor social-
utile, în soluţionarea problemelor de ordin social şi angajării în cîmpul
muncii, asimilarea cunoştinţelor privind legislaţia în vigoare în domeniul
muncii, raporturilor administrative şi asigurării sociale.
 III. ASIGURAREA PROCESULUI DE RESOCIAIZARE A PERSOANELOR
LIBERATE DIN DETENŢIE

• Statutul juridic al persoanelor liberate în contextul resocializării lor

Aceste decăderi în drepturi sînt prev ăzute în mai multe legi şi pot fi subdivizate în
următoarele categorii:
Esenţa statutului juridic special al
persoanelor care au executat o
a) care sînt valabile pe perioada
pedeapsă penală, comparativ cu b) care sînt valabile pe o
cetăţenii care respectă legile, constă existenţei antecedentelor
perioadă nedeterminată
în prezenţa unui complex de penale;
drepturi şi obligaţii suplimentare,
precum şi a unor restricţii în
Art. 7, alin. (2), lit.b) al Legii privind
drepturi, pe care le considerăm a fi Art. 10, alin. (4) lit. a) și b) al Legii cu
regimul armelor şi al muniţiilor cu
întemeiate, acestea fiind o privire la avocatură din 19.07.2002.
destinaţie civilă din 08.06.2012
prelungire logică a politicii statului
orientată spre asigurarea
intereselor sale de securitate. Art. 27, alin. (1) lit. h) al Legii cu În unele cazuri, conform legislației
privire la funcţia publică şi statutul civile, decăderea din dreptul la
funcţionarului public din 04.07.2008 succesiune.
 • Problemele și măsurile organizatorico-juridice ale adaptării sociale a persoanelor liberate din
detenţie
Factorii ce privesc
Factorii care se referă la Factorii ce se referă la
condiţiile în care s-a
personalitatea mediul unde va nimeri
aflat condamnatul în
infractorului: persoana liberată:
Autorul rus instituţia de detenţie:
Vasiliev V.L.
concepţiile sale despre
afirmă că reuşita prezenţa locuinţei structura colectivului
lume
adaptării fostului
condamnat depinde organizarea procesului
inteligenţa
de, cel puţin, trei locului de muncă şi de muncă
relaţiile cu colectivul
grupe de factori: cultura generală şi
Instruirea
juridică
prezenţa vizei de
reşedinţă influenţa educativă a
moralitatea
administraţiei
familia şi relaţia cu structura grupurilor
cunoştinţe profesionale aceasta mici din care făcea parte
condamnatul.
 PROBLEME SOLUȚII

crearea unor organizaţii specifice, care ar acorda

persoanelor liberate un ajutor mai complex.
Integrarea profesională Acestea sînt centre de reabilitare socială în cadrul
cărora foştilor deţinuţi li se oferă ajutor în
angajarea la serviciu, precum şi ajutor material

crearea unor cămine speciale pentru locuirea de

Asigurarea cu locuință scurtă durată a persoanelor liberate care nu au
locuinţă.

crearea organizaţiilor obşteşti, a formaţiunilor,

„Afcţiuni sociale” (alcoolism, fondurilor, a căror sarcină ar fi acordarea de
narcomanie, SIDA, tuberculoză) ajutor în soluţionarea unor probleme vitale:
ajutorul medical și reabilitarea psihologică.
 CONCLUZII
Resocializarea persoanei supuse pedepsei
cu închisoare este un proces, care constă în
influenţarea ei de către instituţiile sociale prin
intermediul unui complex de măsuri cu
caracter juridic, social-organizatoric, psiho-
pedagogic, educativ etc. care se realizează la
etapa penitenciară şi postpenitenciară a
procesului dat.
În instituţiile penitenciare subcultura
criminală este principalul factor destabilizator
care influenţează negativ asupra procesului de
resocializare a condamnaţilor. Astfel, în
calitate de sarcină primordială pe perioada
executării pedepsei în penitenciar este
neutralizarea influenţei asociale a tradiţiilor,
obiceiurilor, moravurilor şi altor elemente ale
subculturii.
Esenţa statutului juridic special al persoanelor
liberate din detenţie comparativ cu cetăţenii
care respectă legile, constă în prezenţa unui
complex de drepturi şi obligaţii suplimentare
precum şi a unor restricţii în drepturi pe care
le considerăm a fi întemeiate acestea fiind o
prelungire logică a politicii statului orientată
spre asigurarea intereselor sale de securitate.
RECOMANDĂRI
Recomandăm de a introduce în mod expres în art. 205 CE al RM, cerinţa privind deţinerea separată a condamnaţilor care au
fost apreciaţi la atestare cu nivelul de corijare „nesatisfăcător” de condamnaţii care au fost apreciaţi cu nivelul de corijare
„satisfăcător” şi „bine”. Astfel, art. 224, alin. (1) CE al RM urmează a fi completat cu litera j) avînd următorul conţinut:
„condamnaţii care au fost apreciaţi la atestare cu nivelul de corijare „nesatisfăcător” de condamnaţii care au fost apreciaţi cu
nivelul de corijare „satisfăcător” şi „bine””.
Recomandăm completarea art. 171 CE al RM după cum urmează: Articolul 168. Mijloacele principale de corijare şi
resocializare a condamnatului
(1) Corijarea condamnatului este un proces de modificări pozitive care au loc în personalitatea lui şi care creează premise
pentru un comportament legal.
(2) Resocializarea este restabilirea conştientă a condamnatului în statutul social de membru al societăţii cu drepturi depline şi
întoarcerea lui la o viaţă de sinestătătoare în societate. O condiţie necesară a resocializării este corijarea condamnatului.
(3) Principalele mijloace de corijare şi resocializare a condamnatului sînt: modul şi condiţiile de executare a pedepsei, munca
social-utilă, munca educativă, instruirea profesională, învăţămîntul general, influenţa exercitată de societate.
(4) Mijloacele de corijare şi resocializare se aplică ţinîndu-se cont de categoria infracţiunii, de personalitatea şi
comportamentul condamnatului, conform unui program individual şi continuu.
Considerăm oportună completarea cap. XXVI CE al RM „Ajutorul acordat persoanelor eliberate din locurile de detenţie” cu
un articol nou referitor la statutul juridic al acestora. În acest sens, propunem art. 283¹ cu următorul conţinut: Art. 303¹
Statutul juridic al persoanelor care au executat pedeapsa
(1) Persoanele, care au executat pedeapsa, poartă obligaţiile şi se bucură de drepturile, care sînt stabilite pentru cetăţenii
Republicii Moldova, cu restricţiile, prevăzute pentru persoanele cu antecedente penale. Astfel de restricţii pot fi stabilite doar
prin lege.
(2) Persoanele, care au executat pedeapsa, cu excepţia cazurilor, expres prevăzute de lege, au dreptul la restabilirea intereselor
legitime, care nu au intrat în sfera pedepsei, dar au fost încălcate în legătură cu executarea ei.
(3) Faptul executării pedepsei nu constituie temei pentru lezarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei supuse
pedepsei penale precum şi a rudelor sale apropiate.
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !