SOCIETĂŢILE

COOPERATISTE

Chira Eugenia
DR42Z
 Întreprinderea cooperatistă
 Întreprinderea (organizaţia) cooperatistă,
numită în continuare cooperativă, este o
organizaţie a cetăţenilor asociaţi benevol în
calitate de membri pentru a desfăşura în
comun o activitate de antreprenor sau de altă
natură pe baza bunurilor ce-i aparţin cu
drept de proprietate, a bunurilor arendate sau
primite în folosinţă şi este recunoscută ca
persoană juridică
 Persoanele care pot fi membri ai
cooperativei.

 Membru al cooperativei
poate fi oricare cetăţean
capabil al Republicii
Moldova, care a atins vîrsta
de 16 ani. Cetăţenii altor
state, precum şi apatrizii,
pot fi membri ai cooperativei
în modul stabilit de legislaţia
Republicii Moldova.
Persoanele juridice nu pot fi
membri ai cooperativei.
 Tipurile de cooperative

1.În cadrul sistemului cooperatist activează următoarele tipuri de cooperative: de producţie, de

consum şi mixte.

2. Cooperativele de producţie produc mărfuri, îndeplinesc lucrări şi prestează servicii

întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor.

3. Cooperativele de consum satisfac necesităţile cetăţenilor în ceea ce priveşte deservirea

comercială şi socială, precum şi ale membrilor lor privind asigurarea cu locuinţe, cu terenuri
pentru grădinărit, cu garaje şi locuri de parcare a autoturismelor şi privind prestarea serviciilor
de ordin social-cuitural şi de altă natură.

4. Cooperativele mixte îmbină activitatea de producţie cu cea de consum.

 Colectivul de muncă al
cooperativei

1. Membrii cooperativei,
care participă prin munca
lor la activitatea ei, precum
şi persoanele angajate în
cooperativă prin contract,
acord de muncă sau prin
alte forme ce reglementează
relaţiile de muncă ale
lucrătorilor cu cooperativa,
alcătuiesc colectivul de
muncă al cooperativei.
2. Organele
autoadministrării locale au
dreptul să stabilească
proporţia dintre numărul
membrilor cooperativei şi
numărul persoanelor
angajate în cooperative.
  Proprietatea cooperativei
Averea cooperativei se
formează din aportul sub
formă de bani şi de bunuri
1.Proprietatea cooperativei
ale membrilor ei, din
o constituie mijloacele de
producţia cooperativei
producţie şi alte bunuri ce-i
(lucrări, servicii) din
aparţin, necesare pentru
veniturile de pe urma
tipurile de activitate indicate
vinderii ei, din credite, din
în statut.
veniturile provenite din alte
activităţi prevăzuti de
statutul cooperativei.
2. Proprietatea cooperativei
3. Cooperativele pot să
o constituie averea
unească pe principii 4. Averea asociaţiilor, în
întreprinderilor şi
benevole o parte din componenţa cărora intră
organizaţiilor create de ea,
mijloacele lor cu mijloacele numai cooperative aparţine
precum şi averea asociaţiilor
altor persoane juridice şi cu drept de proprietate
economice, a societăţilor şi
fizice pentru a desfăşura o colectivă acestor
întovărăşirilor, conform
activitate de antreprenor cooperative.
cotelor ei de participare la
comună.
ele.
Constituirea cooperativei
1. Cooperativa se constituie
2. Constituirea
de către catăţeni, numiţi în
cooperativelor pe lîngă
continuare fondatori, pe
întreprinderile, instituţiile şi
principii absolut benevole.
organizaţiile de stat nu se
În cooperativă nu pot fi mai
admite.
puţin de trei participanţi.
 Statutul cooperativei

1. Cooperativa activează în baza statutului, care se adoptă la adunarea generală a ei.

2. În statutul cooperativei se indică; denumirea firmei, inclusiv cea abreviată, sediul ei, tipurile
de activitate, modul de înscriere în cooperativă şi de ieşire din ea, drepturile şi obligaţiile
membrilor cooperativei, organele ei de conducere şi de control, competenţa acestora, modul de
formare a averii cooperativei şi de repartizare a veniturilor (beneficiului), temeiurile şi modul de
excludere din cooperativă, condiţiile reorganizării şi ale încetării activităţii cooperativei. În
statut pot fi incluse şi alte prevederi privind specificul activităţii cooperativei, care nu vin în
contradicţie cu legislaţia.

3. În denumirea deplină a cooperativei trebuie să fie indicat tipul principal de activitate a ei. În
denumirea (atît în cea deplină, cît şi în cea abreviată) trebuie să fie prezent cuvîntul cooperativă
(ori derivatele acestuia) sau abreviatura coop.
 Înregistrarea cooperativei

 Cooperativa se consideră
întemeiată şi obţine drepturile
persoanei juridice din momentul
înregistrării ei de stat, care se
efectuează în corespundere cu
Legea cu privire la antreprenoriat
şi întreprinderi.
 DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEMBRILOR
COOPERATIVEI

  
 1.Înscrierea în cooperativă ori angajarea în ea prin contract, acord de muncă nu necesită

consimţămîntul administraţiei (organul de conducere) de la locul principal de muncă cu

excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
             2. Lucrătorii de conducere şi specialiştii din organele şi organizaţiile de stat şi

municipale, în funcţia căror intră soluţionarea problemelor privind activitatea cooperatistă

sau controlul asupra acestei activităţi, nu au dreptul să participe în cooperative ori să
îndeplinească prin cumul lucrări cu plată în ele (cu excepţia celor de consum) şi în
asociaţiile lor.
             3. Persoanelor căror prin hotărîrea instanţei judecătoreşti li se interzice o anumită

activitate sau deţinerea anumitalor funcţii, nu au dreptul să fie membri ai cooperativei ce

practică tipul de activitate respectiv, să fie angajate la lucru în cooperativă prin contract
sau să deţină în ea funcţiile respective.
             4. Persoanele cu antecedente penale (furt, luare de mită, alte delicte săvîrşite în

scopuri de acaparare) nestinse în modul stabilit de lege nu pot fi alese în funcţia de

preşedinte sau membri ai comisiei de cenzori (cenzor) a cooperativei, precum şi să deţină
alte funcţii de conducere şi funcţii ce solicită responsabilitate de ordin material.
             5. Litigiile ce apar în relaţiile dintre membrii cooperativei sînt soluţionate de către

organele de conducere şi de control ale cooperativei în modul stabilit de statutul ei şi de

lagislaţie.
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII COOPERATIVEI

 1. Reorganizarea şi lichidarea cooperativei se înfăptueşte;

             a) prin hotărîrea adunării generale;
             b) la expunerea termenului de activitate, stabilit de statut;
             c) la micşorarea numărului de membri ai cooperativei pînă la doi.
             2. În toate celelalte  cazuri activitatea cooperativei poate  înceta în   urma   suspendării  ei 
prin  hotărîrea  instanţei   judecătoreşti competente adoptată în următoarele temeiuri:
             a) cooperativa a fost înregistrată cu încălcarea legislaţiei;
             b) cooperativa a dat faliment şi faptul a fost stabilit în conformitate cu legislaţia;
             c) în conformitate cu modul stabilit de legislaţie este adoptată o hotărîre privind interzicerea
unei anumite activităţi a cooperativei ca urmare a neîndeplinirii de către aceasta a condiţiilor stabilite
de legislaţia în vigoare şi în termenul prevăzut de hotărîre nu a fost asigurată respectarea acestor
condiţii sau nu a fost schimbat tipul respectiv de activitare;
             d) documentele de constituire a cooperativei sînt declarate ne valabile;
             e) alte temeiuri, prevăzute de legislaţie.
             3. Acţiunea de suspendare a activităţii cooperativei poate fi intentată din iniţiativa
procuraturii, a organului executiv al autoadministrării locale, a băncii, precum şi a altor organe de
stat şi a persoanelor juridice interesate, dacă legislaţia nu stabileşte altfel.
  4. La lichidarea cooperativei bunurile rămase după achitarea cu bugetul, cu băncile şi cu alţi
creditori, cu persoanele care lucrează în cooperativă în baza contractului, acordului de muncă sînt
repartizate între membrii cooperativei în modul stabilit de statutul cooperativei sau conform hotărîrii
adunării ei generale.
 PARTICULARITĂŢILE ACTIVITĂŢII UNOR TIPURI
DE COOPERATIVE

 1. Producţia vîndută de către cooperativele agricole

întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor prin contract de
îndeplinire a comenzii de stat se plăteşte conform contractului
respectiv.
 Preţurile la producţia rămasă a cooperativelor agricole sînt stabilite la
vînzare conform înţelegerii dintre părţi sau în mod independent de
către cooperativă.
             2. În scopul stimulării dezvoltăţii social-economice a
cooperativelor agricole statul are dreptul să finanţeze din buget, cu
titlu gratuit sau oneros, cercetările ştiinţifice, lucrările de ameliorare a
solului, de construcţie a drumurilor, a caselor de locuit, a şcolilor şi a
altor obiective de menire social-culturală, lucrările de combatere a
dăunătorilor culturilor agricole, a bolilor de animale, măsurile de
protecţie a naturii şi alte măsuri de importanţă economică şi socială.
 Preţurile şi tarifele la producţia şi
serviciile
 1. Cooperativele de consum şi asociaţiile lor au dreptul să stabilească în mod
independent sau pe baza de înţelegeri cu consumatorii preţurile (tarifele):
             La produsele agricole compărate la preţuri contractuale de la
populaţie şi de la întreprinderile agricole sau crescute în gospodăriile
auxiliare şi achiziţionate de sine stătător de cooperative precum şi la
producţia fabricată din aceste produse, vîndute atît în reţeaua comercială
proprie, cît şi întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor consumatoare;
             La mărfurile industriale de larg consum, fabricate de către
întreprinderile cooperatiste, la producţia întreprinderilor alimentaţiei publice,
la lucrările realizate şi la serviciile prestate de ele.
             2. Cooperativele de consum pot să acorde membrilor lor anumite
avantaje sub forma de reducere a preţurilor (tarifelor) cu amănuntul la
mărfurile vîndute (lucrările, serviciile prestate) de cooperativă, precum şi
înlesniri la procurarea mărfurilor în credit. Aceste avantaje şi înlesniri sînt
acordate din contul veniturilor (beneficiului) obţinute de pe urma activităţii de
producţie, comerciale şi a altor tipuri de activităţi ale întreprinderilor
cooperaţiei de consum.