Noţiuni generale privind cooperativele

Conform legislaţiei în vigoare, o altă formă de organizare a activităţii de întreprinzător este cooperativa. Codul civil al
Republicii Moldova, prevede că cooperativa este asociaţia benevolă de persoane fizice şi juridice, organizată pe
principii corporative, în scopul favorizării şi garantării, prin acţiunile comune ale membrilor săi, a intereselor lor
economice şi a altor interese legale.

Cooperativa este o formă de asociere liberă în care mai multe persoane organizează activităţi de producţie, de
distribuţie, prestări de servicii şi de credit, bazată pe principiul întrajutorării. Această formă de asociere s-a născut
încă în secolul trecut. Prima cooperativă a fost înfiinţată în anul 1844, în Anglia, la Roocherdale, după care s-au
creat şi altele. În Franţa s-au fondat cooperative de producţie care îşi propuneau să efectueze în comun lucrări de
construcţie sau să realizeze diferite produse pe care să le vândă, iar beneficiile rezultate să fie împărţite între
asociaţi.

Cooperativele se deosebesc esenţial de alte forme organizatorico-juridice ale activităţii de întreprinzător. Membrii
cooperativei nu sunt salariaţi, ei, ca şi asociaţii societăţilor comerciale, sunt în drept să participe la conducerea
societăţii, dar spre deosebire de societăţile comerciale, membrii cooperativei sunt obligaţi să participe nemijlocit cu
munca proprie în activitatea cooperativei. De asemenea, cooperativei îi este caracteristică egalitatea în drepturi a
membrilor la conducerea ei (un membru – un singur vot) şi repartizarea profitului indiferent de cota de participare.

În actul constitutiv al cooperativei poate fi prevăzută participarea persoanelor juridice ca membri fondatori. Membrul
colectiv, că şi oricare membru al cooperativei, dispune de un singur vot în cadrul organelor de conducere a
cooperativei.

Codul civil al Republicii Moldova nu face o clasificare a cooperativelor, dar, pornind de la dispoziţiile legilor, şi
anume: Legea cu privire la cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001; Legea cu privire la cooperativele de
producţie nr. 1007/2002; Legea cooperaţiei de consum nr. 1252/2000, putem evidenţia următoarele tipuri de
cooperative:

 cooperativa de producţie
 cooperativa de întreprinzător
 cooperativa de consum

Reieşind din dispoziţiile Legii cooperaţiei de consum, cooperativa de consum nu constituie persoană juridică cu scop
lucrativ, din acest considerent vor fi examinate cooperativele de producţie şi de întreprinzător.

Cooperativa de producţie
Conform art. 1 al Legii cu privire la cooperativa de producţie nr. 1007/2002, cooperativa de producţie este o
întreprindere înfiinţată de către 5 sau mai multe persoane, în scopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi
alte activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de
participare la capitalul acesteia, denumite în continuare cotă de participare.

Cooperativa constituie o persoană juridică cu scop lucrativ. Cooperativa de producţie poate fi constituită de către
persoane fizice care au atins vârsta de 16 ani, dar în număr nu mai mic de 5. Constituirea cooperativei are loc de
către adunarea constitutivă. Adunarea de constituire are următoarele împuterniciri: alege organele de conducere a
cooperativei; desemnează persoana care va îndeplini formalităţile înregistrării de stat a cooperativei, precum
soluţionează şi alte probleme ce ţin de constituirea şi începutul activităţii cooperativei.

Hotărârile în cadrul adunării constitutive se iau cu votul a 2/3 din numărul total de fondatori. La adunarea constitutivă
fiecare fondator are dreptul la un singur vot. Desfăşurarea adunării constitutive se notifică într-un proces-verbal, care
este semnat de către preşedintele şi secretarul adunării.
Conform art. 9 al Legii cu privire la cooperativa de producţie nr. 1007/2002 şi art. 171 al Codului civil al Republicii
Moldova nr. 1107/2002, cooperativa dispune de un sigur act de constituire care este statutul. Statutul cooperativei
de producţie trebuie să conţină mai multe clauze despre constituirea și funcționarea cooperativei:

 denumirea şi sediul cooperativei;

 scopul şi obiectul cooperativei;
 condiţiile şi modul de primire în cooperativă şi de excludere din cooperativă, precum şi temeiurile şi
procedura de excludere;
 modul de participare prin munca personală a membrilor cooperativei la activitatea acesteia;
 modul de retribuire a muncii membrilor cooperativei;
 mărimea minimă a cotei de participare, condiţiile şi termenele de depunere a aporturilor în contul acesteia,
responsabilitatea pentru încălcarea obligaţiilor privind depunerea acestora, precum şi modul de evaluare a
activităţii lor în natură în contul cotei;
 aporturile membrilor cooperativei în capitalul social, modul şi termenele de depunere a acestora;
 modul de reprezentare a cooperativei;
 modul de înstrăinare a cotei de participare;
 competenţa adunării generale şi modul de convocare a acesteia, cvorumul şi alte condiţii de validitate a
hotărârilor adunării;
 competenţa, componenţa, modul de alegere şi funcţionare a consiliului cooperativei, comisiei de revizie,
preşedintelui cooperativei şi altor organe de conducere ale cooperativei;
 modul de formare a capitalului social şi a rezervelor cooperativei;
 modul de distribuire a profitului net între membrii cooperativei;
 modul de acoperire a pierderilor de bilanţ ale cooperativei;
 lista întreprinderilor afiliate, filialelor şi a reprezentanţilor cooperativei;
 modul de reorganizare şi lichidare a cooperativelor.

Membrii cooperativei de producţie dispun de următoarele drepturi:

 să participe la conducerea societăţii, la adunările generale, să aleagă şi să fie aleşi în organele cooperativei;
 să participe cu munca proprie la activitatea cooperativei;
 să facă propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii cooperativei;
 să ceară convocarea adunării generale extraordinare sau a şedinţei consiliului cooperativei;
 să beneficieze de plăţi din profitul net al cooperativei;
 să beneficieze de facilităţi şi avantaje prevăzute pentru membrii cooperativei;
 să înstrăineze, să gajeze, să lase prin testament cota sa de participare;
 să aibă acces la orice informaţie privind activitatea cooperativei;
 să se retragă liber din cooperativă;
 să primească valoarea de participare, precum şi alte plăţi prevăzute de statut;
 să primească, în caz de lichidare a cooperativei, o parte din patrimoniul rămas după satisfacerea pretenţiilor
creditorilor;

Paralel cu drepturile indicate mai sus, membrii cooperativei dispun de un şir de obligaţii:

 să depună taxa de intrare şi cota de participare în termenele şi mărimile prevăzute de statut;

 să informeze cooperativa despre orice modificare a datelor personale, introduse în statutul cooperativei;
 să poarte răspundere materială în conformitate cu legislaţia muncii;
 să respecte alte prevederi ale legislaţiei, statutului şi regulamentelor cooperativei, precum şi să execute
hotărârile organelor ei.

La fel ca şi societăţile comerciale, cooperativa dispune de organe cu ajutorul cărora îşi desfăşoară activitatea. În
conformitate cu art. 10 al Legii cu privire la cooperativa de producţie nr. 1007/2002, organele de conducere ale
cooperativei sunt:

 adunarea generală a membrilor cooperativei

 consiliul de observatori al cooperativei
 comitetul de conducere al cooperativei
 comisia de revizie a cooperativei
Cooperativa de întreprinzător
O altă formă de organizare a activităţii de întreprinzător e posibilă prin intermediul cooperativei de întreprinzător.
Conform Legii privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001, cooperativa de întreprinzător este o organizaţie
comercială, cu statut de persoană juridică ai cărei membri sunt persoane juridice sau fizice, care practică activitatea
de întreprinzător. Această formă de organizare a activităţii de întreprinzător este nouă pentru Republica Moldova,
venind să reglementeze relaţiile de întreprinzător în sfera agricolă. Specific formei date este faptul că membrii
cooperativei trebuie să participe la relaţiile economice reciproce dintre membrii cooperativei şi cooperativă. Art. 4
din Legea privind cooperativa de întreprinzător nr. 73/2001, prevede că participarea la relaţiile economice cu
cooperativa presupune procurarea de către membrii cooperativei a producţiei (serviciilor acesteia) sau livrarea
(prestarea) către cooperativă de membrul acesteia a producţiei (serviciilor sale).

Constituirea cooperative. Cooperativa de întreprinzător se constituie prin contractul de constituire şi statut.

Contractul de constituire trebuie să cuprindă menţiunile stipulate în art. 16 al Legii privind cooperativa de
întreprinzător nr. 73/2001.

 Firma cooperativei de întreprinzător cuprinde denumirea deplină a cooperativei, cu sintagma „cooperativa

de întreprinzător”, precum şi cea prescurtată „C.I.”. Sediul cooperativei se consideră sediul organului ei
executiv.
 Genurile de activitate ale cooperativei pot fi: de prelucrare, de prestări de servicii, de economii şi
împrumut, precum şi alte tipuri de activitate. Genul de activitate trebuie să fie licit şi moral.
 Termenul de activitate a cooperativei poate să fie unul determinat sau nedeterminat.
 Membrii cooperativei pot fi persoane fizice şi juridice, cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini sau
apatrizi cu drept de reşedinţă în R.Moldova, cu capacitate de exerciţiu deplină, care practică activitatea de
întreprinzător. Persoanele juridice pot fi cu sediul în Moldova sau în străinătate. Numărul membrilor fondatori
ai cooperativei nu poate fi mai puţin de 5 persoane
 Capitalul social al cooperativei se formează din capitalul propriu şi din capitalul împrumutat. Capitalul
propriu al cooperativei se constituie din capitalul social, capitalul suplimentar, rezervele cooperativei, profitul
nerepartizat, din subvenţii, donaţii, sponsorizări, precum şi din alte sume primite cu titlul gratuit. Mărimea
capitalului social al cooperativei trebuie să fie egală cu valoarea cotelor, inclusiv a părţilor lor nevărsate ale
tuturor membrilor şi membrilor asociaţiei ai cooperativei.
 Aporturile în capitalul social . Drept aporturi în capitalul social pot servi mijloacele băneşti
şi patrimoniul nebănesc (bunuri). Aporturile nebăneşti pot fi transmise cooperativei cu titlul de proprietate
sau folosinţă.

Statutul cooperativei

 În statutul cooperativei sunt incluse şi prevederi despe constituirea si funcționarea cooperative:

 mărimea minimă a capitalului propriu al cooperativei;
 drepturile, obligaţiile şi răspunderea cooperativei, a membrilor şi membrilor ei asociaţi;
 condiţiile şi modul de obţinere şi de retragere a calităţii de membru şi membru asociat al cooperativei;
 mărimea minimă şi modul de efectuare a aporturilor în contul cotelor iniţiale şi suplimentare;
 modul de evaluare a aporturilor nebăneşti în capitalul social;
 modul de înstrăinare a cotelor;
 lista organelor cooperative, competenţa, modul de formare şi durata mandatului acestora;
 modul de votare la adunarea generală şi date privind numărul de voturi;
 modul de formare şi utilizare a rezervelor cooperativei;
 lista întreprinderilor afiliate;
 modul de contestare a deciziilor organelor cooperativei şi de soluţionare a litigiilor dintre membri;
 temeiurile şi modul de reorganizare şi lichidare a cooperativei.

Drepturile și obligațiile membrilor cooperativei de întreprinzator se aseamană cu drepturile și obligașiile

cooperative de producți.

Funcţionarea cooperativei de întreprinzător

Organizarea şi funcţionarea constituie o altă particularitate a cooperativei de întreprinzător. Organele cooperativei de

întreprinzător sunt următoarele: adunarea generală, consiliul, preşedintele cooperativei şi comisia de revizie.
Adunarea generală este organul de eliberare şi de decizie a cooperativei de întreprinzător. Ea exprimă voinţa socială
şi ia hotărâri în problemele esenţiale ale activităţii cooperativei de întreprinzător.

Adunarea generală a membrilor cooperativei de întreprinzător poate fi ordinară şi extraordinară. Adunările generale
ordinare se întrunesc, cel puţin, o dată pe an, de obicei la sfârşitul anului financiar, iar cea extraordinară – după
necesitate.