CAP 3.SOCIETATI COMERCIALE.INFIINTARE SI FUNCTIONARE.

Societatea comerciala reprezinta o grupare de persoane(asociati sau actionari)care se inteleg sa puna in comun anumite bunuri(aporturi)in vederea desfasurarii in comun de activitati economice pentru impartirea profitului si suportarea pierderilor,gruparare care are personalitate juridica. Codul civil regelementeaza in prezent contractul de societate care reprezinta dreptul comun(reguli generale)pentru toate societatile comerciale. Diferenta specifica a societatilor comerciale fata de contractul de societat e sta in personalitatea juridica conferita doar primelor. Persoana juridica este definita ca o forma de origanizare autonoma cu un patrimoniu distinct afectat unui scop lucrativ(nelucrativ).Regula este ca personalitatea juridica este dobandita dupa indeplinirea unor formalitati legale(inregistrarea in registrul comertului pentru societatile comerciale). Atributele personale ale persoanelor juridice sunt patrimoniul distinct de cel al asociatilor si capacitatea juridica proprie. In temeiul acesteia persoana juridica(societatea comerciala)poate sta in nume propriu in raporturile juridice(acte si fapte juridice)si sta in nume propriu si litigii izvorate din acestea.

Natura juridica a societatii comerciale

Exista 2 elemente care isi disputa intaietatea si pot atrage o natura juridica diferita: -vointa asociatilor(natura contractuala a societatii comerciale) -controlul autoritatii(in vederea verificarii conformitatii cu verificarea legala) Doctrina clasica sublinia intaietatea vointei asociatilor,conferind societatii comerciale o natura contractuala. In prezent este subliniata insa natura institutionala a societatii data de reglementarea legala amanuntita aflata sub controlul autoritatii.

Aporturile

Prin notiunea de aport se intelege atat bunul adus in societate de catre asociat cat si obligatia aferenta tranferului drepturilor asupra acestui bun. Legea privind societatile comerciale(legea nr 31/1990)distinge mai multe tipuri de aporturi: 1.Aporturi in numerar(bani) acestea sunt obligatorii la toate tipurile de societati. 2.Aporturi in natura si acestea sunt acoperite la toate tipurile de societati cu conditia sa slujeasca scopului social(obiectului de activitate al societatii). 3.Aporturi in creante acestea reprezinta drepturi pe care asociatii le detin asupra unor terti.Aceste aporturi sunt permise doar la unele societati:societatea in nume colectiv,societatea in comandita simpla,societatea pe actiuni(cu constituire simultana). 4.Aporturi in munca(in industrie) acestea reprezinta abilitati si aptitudini ale asociatilor care pot fi puse in slujba realizarii scopului social.Asfel de aporturi sunt permise doar la societatile de persoana(SNC si soc in comandita).Acestea nu se constituie in participare la capitalul social dar confera un drept de participare la impartirea beneficiilor.

Sabloane societare
Legea privind societatile comerciale reglementeaza un numar limitat de tipuri de societati comerciale. Alegerea asociatilor trebuie si ea sa se limiteze la formele prescrise legal. Doctrina comerciala afirma ca nu este permisa societatea nenumita(o forma societara aleasa in mod liber de catre parti) Elementele care definesc fiecare sablon societar sunt: -tipul de raspundere, -capitalul social minim , -numarul minim si maxim de asociati, -forma de administrare - clauzele specifice de dizolvare si lichidare. Tipul de raspundere

Raspunderea limitata presupune faptul ca asociatii(actionarii)nu raspund pentru obligatiile socitatii (dincolo de aporturile pe care le-au adus deja la constituirea societatii). Raspunderea nelimitata implica participarea asociatilor cu intreg patrimoniu propriu pentru satisfacerea obligatiilor societatii. Legea comerciala prevede doar o ordine de urmarire pentru creditori:ei trebuie mai intai sa execute patrimoiul social si doar daca acesta nu este indestulator pot sa urmareasca patrimoniile asociatilor.

Tipuri de societati
a.Societatea in nume colectiv aceasta este cea mai veche forma de societate fiind o societate cu raspundere nelimitata. Nu are un capital social minim insa aporturile trebuie sa existe si sa fie adecvate pentru realizarea obiectului de activitate. Numarul minim de asociati este cel propriu materiei contractuale(minim 2 asociati). Societatea in nume coletiv nu are reglementata o forma specifica de administrare sau decizie(consiliul de administratie).La aceasta societate capitalul social este impartit in parti de interes care confera in mod proportional drepturi de vot. Oricum deciziile se iau ca regula prin unanimitatea vointei asociatilor(precum in materia contractuala). b.Societatea in comandita simpla La aceasta societate intalnim ambele tipuri de raspundere:limitata si nelimitata. Societatea are asociati comanditati(care raspund nelimitat pentru obligatiile sociale)si asociati comanditari(care raspund limitat). In privinta celorlalte elemente soc in comandita simpla se aseamana cu societate in nume colectiv. Societatea pe actiuni reprezinta forma evoluata a societatii comerciale prin care s-a trecut la raspunderea limitata a actionarilor.

Capitalul social minim prevazut de lege este 90.000lei,numarul minim de actionari este de 2. Societatea pe actiuni are reglementate organe de administrare(consiliul de administratie si directori sau consiliul de supreveghere si directorat),organe de control(cenzori si auditori),organe de decizie(AGA). Capitalul social al societatii pe actiuni este impartit in actiuni,care sunt valori mobiliare. Regimul actiunilor este diferit fata de cel al partilor de interes si a partilor sociale(SRL). Transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor se realizeaza direct intre vanzator si cumparator fara interventia sau acordul celorlalti asociati de aceea sau numit societati anonime. c.Societatea in comandita pe actiuni In privinta tipului de raspundere intalnim ambele variante respectiv raspundere nelimitata(actionari comanditati)si raspundere limitata(actionari comanditari). Diferenta dintre societatea in comandita simpla si comandita pe actiuni sta in titlurile emise(parti de interes pentru societatea in comandita simpla si actiuni pentru societatea in comandita pe actiuni). Restul caracteristicilor societatii in comandita pe actiuni sunt identice cu cele alea societatii pe actiuni(capital social minim,numar de actionari,organizare si functionare). d.Societatea cu raspundere limitata Tipul de raspundere pentru asociati este limitata . Capitalul social minim de asociati este de 2 cu exceptia societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. Acest tip de societate este de fapt un sablon societar distinct. SRL cu asociat unic are o limitare in privinta numarului de societati de acest tip care pot fi infiintate de un singur asociat. Societatea cu raspundere limitata are prevazut si un numar maxim de asociati respectiv 50,pentru a pastra caracterul de societate de persoana pentru SRL.

Societatea are reglementate organe societare(adunarea generala si consiliul de administratie intr-o forma simplificata fata de societatea pe actiuni). Principala diferenta intre SRL si SA sta in titlurile emise. Societatea cu raspundere limitata emite parti sociale care nu pot fi transmise unor neasociati fara acordul asociatilor prezenti.

CONSTITUIRE.INFIINTARE SOCIETATI COMERCIALE.

Infiintarea unei societati comerciale cunoaste 2 faze principale: 1.faza contractuala aceasta prima faza este guvernata de vointa asociatilor fondatori care aleg un sablon societar si stabilesc caracteristicile particulare ale societatii care aleg sa o infiinteze. Toate aceste lucruri sunt cuprinse in actul constitutiv. Legea societara in forma initiala vorbea de 2 acte juridice(contractul de societate si statutul societatii). In forma prezenta pentru simplificare legea reglementeaza un inscris unic:actul constitutiv. Legea societara impune un cuprins minimal al actului constitutiv(cu diferente dupa tipul de societate): a.Atributele de identificare(denumirea societatii,forma societara aleasa impreuna cu datele de identificare ale asociatilor). b.Sediul social c.Obiectul de activitate-la nivelul economiei nationale exista o codificare a activitatilor(CAEN) Asociatii trebuie sa isi aleaga in conformitate cu aceasta clasificare un domeniu principal de activitate si o activitate principala din acest domeniu. d.Capitalul social Actul constitutiv trebuie sa prevada aporturile aduse de asociati(in numerar,natura,creante)si titlurile(partile,de interes,sociale sau actiunile primite in schimbul acestor aporturi).

e.Durata societatii-durata poate fi determinata sau nedeterminata. f.Persoana administratorilor societatii impreuna cu puterile de reprezentare.Tinand cont ca actele juridice ale societilor sunt incheiate prin reprezentanti alegerea acestora marcheaza inceputul capacitatii de exercitiu a societatii. g.Cota de participare la profit si pierdere In lipsa de prevederi in actul constitutiv aceasta cota este data de procentul detinut de asociat in totalitatea titlurilor reprezentate de capitalul social. h.Persoana cenzorilor sau auditorilor i.Clauze privind deliberarea in adunarile generale Legea prevede conditii de evorum prezenta si adoptare minimale a hotararilor asociatilor ,acestia pot prin actul constitutiv sa prevada conditii mai restrictive decat cele prevazute de lege. j.Clauze privind dizolvarea societatilor comerciale

Conditiile de forma alea actului constitutiv

Cerinta legala pentru actul constitutiv este aceea a inscrisului sub semnatura privata.Prin exceptie actul trebuie sa imbrace forma solemna(notariala)atunci cand: -printre aporturi se afla bunuri imobile -raspunderea este nelimitata -societatea se constituie prin subscriptie publica 2.Controlul autoritatii Constituirea societatii comerciale nu este realizata inainte de verificarea de catre un agent al autoritatii,al conformitatii intre continutul si forma actului constitutiv particular si prevederile legilor privind societatile comerciale. Legea privind societatile comerciale acorda competenta de verificare judecatorului delegat la registrul comertului din cadrul tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul social.

Legea privind registrul comertului acorda in mod temporar aceasta atributie directorului oficiului registrului comertului sau persoanelor desemnate de catre acesta. Oficiul registrului comertului este organizat in subordinea ministerului justitiei la nivel national si teritorial(judetean). In viitor se preconizeaza constituirea unui corp profesional(registratori) care sa preia in totalitate atributiile ce tin de inmatricularea ,modificarea si incetarea societatilor comerciale. Persoana juridica se naste la momentul inregistrarii in registrul comertului a incheierii de inmatriculare data de persoana competenta.Incheierea de inmatriculare se publica si in momentul oficial partea a4a.

Societatea comerciala ca persoana de drept

Dobandind personalitate juridica societatea comerciala are: -atribute proprii de identificare -patrimoniu propriu -capacitate juridica proprie Atributele de identificare sunt stabilite prin actul constitutiv(firma,forma sociala,sediu si numar unic de inregistrareCUI). Patrimoniul societatii este reprezentat initial de aporturile aduse de asociati la constituirea societatii,doar in acest moment exprea valorica a patrimoniului este egala cu cea a capitalului social.Ulterior patrimoniul va cuprinde toate drepturile dobandite sau asumate in cursul activitatii sale. Ca si in cazul persoanei fizice patrimoniul persoanei juridice are functie de gaj(garantie) general al creditoarilor pentru indeplinirea domeniilor lor,specific societatilor cu raspundere nelimitata este extinderea gajului si asupra patrimoniilor asociatiilor in subsidiar.Acestia numai pastreaza drepturi asupra aporturilor aduse la constituirea societatii. Capacitate juridica(de folosinta si de exercitiu)urmareste societatea comerciala ca o consecinta personalitatii juridice astfel societatea participa la raporturi juridice in nume propriu (incheie contracte proprii) si sta tot in nume propriu in litigiile care privesc aceste raporturi juridice.

Societatea comerciala are o vointa sociala proprie distincta e cea a asociatilor.Aceasta se formeaza in adunarile generale si este exteriorizata fata de terti prin intermediul reprezentantilor societatii. In privinta persoanei juridice-soc com se folosesc 2 notiuni comerciale:filiala si sucursala. Filiala reprezinta o societate comerciala(persoana de drept)detinuta sau controlata de o alta societate comerciala(societatea mama). Sucursala reprezinta un dezmembramant(o fractiune de patrimoniu al societatii)fara personalitate juridica.Acesta are un anumit patrimoniu afectat activitatii sale teritoriale,care ramane insa parte a patrimoniului societatii respective.Sucursalele sunt folosite pentru desfasurararea in mod stabil a activitatii in zone teritoriale diferite.

CAP 4 .FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE.

Societatea comerciala are create structuri,prin lege care sa asigure o functie de deliberare(formarea vointei sociale si luarea deciziilor),o functie de administrare(pentru gestionarea patrimoniului propriu si reprezentarea societatii in relatiile cu tertii)si o functie de control pentru supervizarea si interesul asociatilor a gestiunii patrimoniului social. Functia deliberativa In societatile comerciale deciziile sunt luate de asociati(actionari in adunarile generale). Societatile folosesc 2 principii decizionale: 1.Principiul unanimitatii conform acestuia deciziile sunt luate prin acordul tuturor asociatilor exact ca in materia contractuala.Acest principiu este folosit de scoietatile de persoane(SNC si SRL daca actul constitutiv nu prevede astfel). 2.Principiul majoritatii Acest principiu deroga de la unanimitate contractuala si permite luarea deciziilor pe baza majoritatii voturilor actionarilor.

Principiul majoritatii este folosit de societatile de capitaluri (SA,societatea in comandita pe actiuni,societatea cu raspundere limitata).

Deliberarea in societatile pe actiuni

Impunerea principiului majoritatii este dublata de garantii stabilite in folosul actionarilor repsectiv in cerinte de publicitate si cvorum(prezenta). Publicitatea adunarilor generale consta in obligativitatea intocmirii unui convocator al adunarii generale.Acesta va contine in mod obligatoriu ordinea de zi detaliata si propunerile de hotarare ce se doresc adoptate. Convocatorul se publica in mod obligatoriu in monitorul oficial partea a4a si intr-un ziar de larga circulatie de la sediul societatii.Convocatorul se publica in acest mod cu cel putin 30 de zile de la data fixata pentru adunarea generala. Cvorumul reprezinta conditia minima de prezenta acceptata de lege pentru ca adunarea generala sa fie legal constituita. Legea privind societatile comerciale impune pentru recunoasterea validitatii hotararilor acceptate o conditie de prezenta de o patrime din numarul total de voturi. Legea se refera atat la actionarii prezenti cat si la cei reprezentati.Aceasta conditie este proprie adunarilor generale.Adunarile generale alea asociatilor pot fi ordinare sau extraordinare.Diferenta intre tipurile de adunari se face dupa competenta acestora. Adunarea genrala ordinara se tine cel putin o data pe an in cel mult 5 luni de la inceputul anului si are urmatoarele competente:aproba situatiile financiare ale societatii dupa prezentarea raportului de gestiune si al cenzorilor(auditori),hotaraste asupra repartizarii profitului,alege sau evoca administratorii,membrii consiliului de supraveghere ,cenzorii si auditorii stabilindu-se si remuneratia,hotaraste asupra bugetului de venituri si cheltuieli si adopta orice alte hotarari care nu se afla in competenta adunarii generale extraordinare. In cazul in care in adunarea generala oridinara la prima convocare nu este indeplinita cerinta de cvorum(o patrime din nr total de voturi),la a doua convocare adunarea poate delibera indiferent de nr de voturi prezente cu majoritate simpla.

Adunare generala extraordinara are urmatoarele competente:schimbarea sediului social,completarea obiectului de activitate,majorarea capitalului social,reducerea de capital social,fuziunea societatii,dizolvarea societatii,orice alta modificare de act constitutiv precum si orice alta situatie in care legea prevede expres acest lucru. Conditia de cvorum impusa de lege pentru adunarea generala extraordinara este de o patrime la prima convocare si o cincime la convocarile ulterioare din nr total de voturi. Adunarile generale cunosc si majoritati calificate de adoptare a hotararilor astfel unele operatiuni(majorare de capital social,fuziune,dizolvare)necesita o majoritate de adoptare de din actionarii prezenti sau reprezentati. Hotararile AGA luate in conditiile specifice ale fiecarei adunari trebuie sa respecte atat dispozitiile legii cat si ale actului constitutiv sub aceeasi conditie ele sunt obligatorii inclusiv pentru actionarii care nu au fost prezenti la adunarea generala sau au votat impotriva.

Administrarea societatilor comerciale

Functia de gestiune Societatea comerciala trebuie sa iesi numeasca reprezentantii,persoanele care participa in numele si pe seama societatii la raporturile juridice comerciale. Aceste persoane in sens general sunt administratorii societatii,persoane alese pentru un mandat(4 ani)pentru a se ocupa de gestiunea interna dar si de relatiile externe ale societatii comerciale. Atributia alegerii administratorului apartine asociatilor(constituiti in adunarea generala ordinara la societati pe actiuni). Relatiile dintre societatea comerciala si administratorul/administratorii sai este guvernata atat de regimul legal al legii 91/1990 cat si de regimul contractual al mandatului cu reprezentare. In mod traditional revocarea administratorilor poate fi realizata de asociati oricand(indiferent de culpa). Societatile de capitaluri au un regim mai evoluat al organului de administrare care este de obicei un organ colectiv.

Administrarea societatii pe actiuni

Legea privind societatile comerciale a stabilit 2 modele de administrare intre care actionarii sunt liberi sa aleaga:modelul unitar si modelul dualist. 1.Modelul unitar de administrare este modelul traditional de provenienta franceza.Conform acestuia societatea este administrata de un numar impar de administrare constituiti in consiliul de administratie.Acest consiliu isi alege un presedinte al consiliului de admisitratie. Reprezentare legala a societatii apartine presedintelui consiliului de administratie.Alegerea si revocarea tuturor administratorilor apartine adunarii generale ordinare care stabileste si remuneratia.Legea societara interzice cumulul calitatii de salariat cu cea de administrator.Daca la momentul alegerii administratorul era salariat contractul sau de munca este suspendat de drept. Legea ne 31/1990 stabileste un regim aparte pentru societatile carora le revine obligatia de auditare a situatiilor financiare.In acest caz nr administratorilor trebuie sa fie 3 iar legea instituie si pozitia de director al societatii.Directorii sunt alesi de administratori fie dintre ei fie din afara consiliului.Directorii societatii primesc competentele de reprezentare a societatii comerciale astfel reprezentarea legala a societatii(participarea la relatii comerciale cu tertii se va realiza prin intermediul acestor directori). 2.Sistemul dualist Acest sistem de administrare de provenienta germana este adoptat mai recent de societatile comerciale romanesti. Conform acestuia exista 2 organe de gestiune:consiliul de supraveghere si directoratul(membrii directoratului). Consiliul de supraveghere este alcatuit din membrii alesi de adunarea generala a actionarilor.Competentele lor privesc supravegherea gestiunii societatii si alegerea membrilor directoratului. Consiliul de supraveghere nu este vizibil din perspectiva tertilor respectiv el nu reprezinta societatea comerciala. Directoratul reprezinta organul de gestiune al societatii,alcatuit din membrii alesi si desemnati de consiliul de supravghere,organ in fata caruia acestia raspund.

Din cauza acestei relatii membrii directoratului nu pot face parte din consiliul de supraveghere.Membrii directoratului (director general daca este un singur membru)reprezinta societatea comerciala in relatie cu tertii. Acest sistem de administrare are deci 2 foruri(organe colective):consiliul de supraveghere care realizeaza in folosul actionarilor supervizarea viziunii societatii si directoratul care are in competenta gestiunea de zi cu zi si reprezentarea societatii comerciale. Sistemul dualist a fost adoptat in Rom in special de institutiile de credit. Societatile comerciale pe actiuni sunt libere in prezent sa aleaga unul dintre modelele de administrare anterioare prin actul constitutiv sau in timpul functionarii soc comerciale Functia de control Societatile de persoane (SNC si societatea in comandita simpla)nu au implementata o functie de control deoarece fiecare asociat in parte are un drept de inspectie si control asupra gestiunii societatii. La societatea de capitaluri(SA si in anumite conditii SRL)legea instituie o functie de control in interesul actionarului (cenzorii si auditorii societatii). Deoarece societatea de capitaluri are un numar mare de actionari legea interzice amestecul fiecarui astfel de actionar in gestiunea si supravegherea administrarii societatatii. Aceasta suspendare a dreptului de control a actionarilor este dublata de competente specifice acordate cenzorilor.Acestia pot fi sesizati de actionari in privinta anumitor operatiuni de gestiune ei avand obligatia sa prezinte constatarile asupra sesizarilor in adunarea generala a actionarilor.

Modificarea societatilor comerciale

Reprezinta reproiectarea de catre actionari a cadrului societar in timpul functionarii societatilor comerciale. Modificarea nu reprezinta o discontinuitate (desfintare si reinfiintare)in existenta societatilor comerciale.Persoana juridica isi continua existenta in noua forma juridica decisa de asociati.

Din punct de vedere procedural modificarea societatilor comerciale reproduce in mod simetric algoritmul de infiintare a societatii: a.faza contractuala (asociatii decid redimensionarea actului constitutiv prin redactarea unui act aditional care sa contina modificarile preconizate).Acest act aditional nu mai este precum in cazul actului constitutiv initial un rezultata exclusiv al unanimitatii vointei lor.Aprobarea actului aditional difera in functie de tipul de societate. Societatea de persoane(SNC si in parte SRL folosesc tot principiul unanimitatii contractuale). Societatea de capitaluri(SA)foloseste principiul majoritatii proprie functionarii adunarilor generale extraordinare. Competenta acestor activitati este modificarea actului constitutiv. Legea privind soc comerciale in in forma prezenta obliga de fiecare data ,in cazul modificarii actului constitutiv la reactualizarea intregului act si publicarea lui in aceasta forma finala incluzand modificarile aduse. b.controlul autoritatii Actul constitutiv modificat impreuna cu actul aditional modificator este supus verificarii functionarului competent de la oficiul registrului comertului.Acest functionar verifica conformitatea actului modificator cu sablonul societar,legalitatea aprobarii lui si dovezile aferente necesare. Incheierea functionarului competent se publica in monitorul oficial partea a4a dupa inregistrarea in registrul comertului tinut de oficiul de pe langa tribunalul in circumscriptia caruia se afla sediul social. Soc comerciala este legal modificata odata cu inscrierea actelor modificatoare in registrul comertului. Modificari uzuale ale soc comerciale 1.Transformarea societatilor comerciale Sub denumirea de transformare este cunoscuta modificarea formei soc comerciale adica trecerea de la un sablon societar la altul.Ex SRL-SA.

In mod explicit declarat de lege transformarea nu presupune incetarea vechii societati si infiintarea alteia noi.Transformarea necesita adoptarea actului constitutiv astfel incat sa fie satisfacute toate cerintele legale ale noului sablon societar. 2.Majorarea de capital social Majorarile de capital social cunosc cateva realizari particulare: Dupa modalitatea tehnica pot primi: a.marirea valorii nominale a titlului reprezentativ b.marirea numarului titulurilor reprezentative. Din punct de vedere al surselor majorarii poate exista: a.o finantare externa(aporturi noi ale asociatilor sau tertilor) b.autofinantare(incorporarea profitului in capitalul social) Majorarea de capital social este decisa de asociati conform tipului de societate(prin unanimitate la soc de persoane si prin vot la soc de capitaluri). La societatea de capitaluri(SA) legea garanteaza un drept de preferinta pentru vechii actionari astfel acestia au dreptul de a subscrie noile actiuni proportional cu cota detinuta in capitalul social. Dreptul de preferinta se exercita in 30 de zile de la data publicarii hotararii de majorare a capitalului social in monitorul oficial. Dupa aceasta perioada actiunile pot fi oferite spre subscriere tertilor neactionari.Suspendarea dreptului de preferinta necesar pt cooptarea de investitori noi se poate realiza doar pe calea unei majoritati calificate. In societatea de capitaluri legea accepta o delegare de atributii in privinta majorarii capitalului social de la adunarea generala extraordinara la administratorii societatii. O asemenea delegare trebuie sa fie limitata temporar (max 3 ani) si sa indice si o limita maxima a majorarii (capital social autorizat). Din punct de vedere al aporturilor majorarea de capital social urmeaza conditiile de la infiintarea societatii(aporturi in numerar,in natura , in creante).

Aporturile in industrie nu sunt permise pt majorarea de capital social. 3.Reducerea capitalului social Operatiune ade reducere cunoste 2 variante de realizare: -reducerea valorii nominale -reducerea nr de titluri reprezentative Reducerea capitalului social poate fi: a.Reducere voluntara urmareste retragerea de capital in folosul asociatilor si poate afecta drepturile creditorilor societatii.De aceea acestia au un drept de opozitie la reducerea capitalului social. b.Reducere determinata de pierderea din activitatea comerciala este prevazuta de lege in cazul in care valoarea activului net contabil scade sub jumatate din valoarea capitalului social. 4.Durata societatii Actionarii pot sa dispuna in privinta unei durate nedeterminata a societatii(daca aceasta era limitata sau sa limiteze durata daca era nedeterminata). 5.Alte modificari ale societatii: -modif obiectului de activitate -modif atributelor de identificare -modif puterilor administratorilor -orice modificari ale actului constitutiv Societatile de persoane cunosc 2 modificari particulare: -retragerea asociatilor -excluderea asociatilor din societate Retragera este un act voluntar prin care un asociat renunta la asociere.Daca ceilalti asociati nu sunt de accord aceasta se realizeaza prin hotarare judecatoreasca,asociatul pastrand dreptul la o parte din actul societatii proportional cu activitatea sa.

Excluderea priveste indepartarea din societate prin hotarare judecatoreasca a unui asociat pt fapte impotriva soc sau din cauza falimentului sau.

Infiintarea societatilor comerciale

Divizarea si fuziunea sunt operatiuni de restructurare a societatilor comerciale.Acestea trebuie sa se adapteze conditiilor de piata fie prin extinderea,fie prin restrangerea activitatilor comerciale. La modul general fuziunea reprezinta o insumare de patrimonii iar divizarea reprezinta o fragmentare a patrimoniului societatii comerciale. Fuziunea reprezinta dizolvarea fara lichidare a uneia sau mai multor societati comerciale insotita de transferul patrimoniului catre o societate rezultanta (absorbanta) si transferul actionarilor de la societatea care isi inceteaza existenta la societatea rezultanta in urma unui schimb de activitati. Dupa modalitatea de realizare exista 2 tipuri de fuziuni: 1.prin absorbtie cand 2 sau mai multe soc comerciale sunt inglobate in una dintre societatile existente 2.prin contopire cand societatile initiale isi inceteaza existenta formand o societate noua care inglobeaza patrimoniul societatilor disparute. Procedura fuziunii 1.faza contractuala Procedura ncepe cu ntocmirea unui proiect de fuziune. Administratorii sunt singurii care decid oportunitatea demarrii operaiuni. Proiectul de fuziune ntocmit va cuprinde n mod detaliat toate elementele operaiunii preconizate. Acesta conine o dimensiune economic i o dimensiune juridic. Din punct de vedere juridic sunt identificate societile participante (denumire, sediu, CUI, form juridic), forma fuziunii i forma actului constitutiv al societii rezultante. Din punct de vedere economic, proiectul de fuziune se va sprijini pe situaiile financiare la momentul operaiunii pentru fiecare dintre societile participante. Se ntocmete un raport de schimb n care se precizeaz numrul de aciuni ce se cuvine fiecrui acionar la societatea nou rezultat. Acest raport de schimb va face obiectul unei evaluri independente, adic societile participante vor angaja un expert evaluator care s se pronune asupra legalitii lui

2.faza publicitatii Proiectul de fuziune asumat de administratori, mpreun cu o declaraie privitoare la stingerea obligaiilor societilor care dispar, se depune la Registrul Comerului dup avizare de Oficiul Registrului Comerului pentru publicare n MOF. Creditorii societilor care i nceteaz existena, cu creane exigibile asupra acestor societi au drept de opoziie odat cu publicarea proiectului n MOF. n prezent, aceast opoziie nu mai suspend operaiune, dar creditorii sunt ndreptii s obin i plata creanelor lor sau garanii adecvate n privina platei viitoare. Implic i satisfacerea integral a drepturilor de informare a tuturor acionarilor societilor participante, astfel legea oblig administratorii societilor participante s fac disponibile la sediile societilor urmtoarele documente: proiectul de fuziune, raportul administratorilor privind fundamentarea i justificarea operaiunii mpreun cu avantajele preconizate pentru acionari, raportul evaluatorului independent asupra justeii raportului de schimb, situaiile financiare ale societii la data nceperii operaiunii i raportul auditorilor sau cenzorilor asupra acestor situaii financiare. 3.faza hotararilor adunarilor generale ale actionarilor Fuziunea in sine trebuie aprobata de toate societatile implicate in aceeasi forma(conform proiectului de fuziune).Competenta aprobarii apartine adunarii generale extraordinare prin intermediul majoritatii calificate. Legea privind soc com confera actionarilor care nu au fost de accord in adunarea generala cu operatiunea,un drept de retragere din societate. Ei trebuie sa isi exprime aceasta intentie dupa adunarea generala prin depunerea actiunilor la societate(daca sunt emise in forma materiala). 4.actele constitutive finale sunt supuse controlului autoritatii Operatiunea este finalizata prin inregistrarea in registrul comertului a actului aditional la actul constitutiv(in cazul fuziunii prin absorbtie) sau a actului constitutiv al societatii rezultante(in cazul fuziunii prin contopire). Operatiunea este finalizata odata cu inscrierea in registrul comertului a actelor constitutive sau actele modificatoare noi.

Efectele operatiunii de fuziune: 1.Transferul patrimoniului societatilor care isi inceteaza existenta catre soc rezultanta. Din pct de vedere al obligatiilor acestor societati problema este solutionata juridic prin declararea succesiunii,respectiv soc rezultanta este succesoare universala a tuturor societatilor care isi inceteaza existenta preluand alaturi de drepturi si toate obligatiile lor. 2 Actionarii societatilor care isi inceteaza existenta devin actionari la societatea rezultanta. Nulitatea operatiunii de fuziune este limitata ca timp si motive de legiuitor pt a proteja aceste operatiuni destul de greu reversibile.

Incetarea societatilor comerciale(dizolvarea si lichidarea soc)

SC se bucur de personalitate juridic i patrimoniu propriu. Din aceast cauz, ncetarea societii se va raporta la ambele elemente: ncetarea personalitii juridice i extincia patrimoniului (dispariia prin desprire). Dizolvarea este modalitatea natural de ncetare a societii, ea i are originea n voina asociailor sau n cauze legate de funcionarea SC. ntregul proces se afl sub controlul asociailor, spre deosebire de insolven, n care rolul iniiator, ct i principal n desfurarea operaiunii l au creditorii. 1. Dizolvarea voluntar n mod simetric fa de nfiinarea SC, asociaii pot hotr ncetarea acesteia (dizolvarea i lichidarea). Ca i la nfiinare, asociaii nu sunt inui de motivarea soluiei lor. Dizolvarea este de competena adunrii generale extraordinare care delibereaz cu o majoritate calificat (2/3 din vorutile prezente sau reprezentate). Hotrrea acionarilor se public n MOF i n Registrul Comerului. Creditorii societii au un drept de opoziie n 30 de zile de la publicarea hotrrii n MOF. Tot subscris dizolvrii voluntare este i mplinirea duratei SC, respectiv ndeplinirea clauzei din actul constitutiv care fixeaz n mod aprioric perioada existenei societii. 2. Dizolvarea juridic legea privind SC fixeaz n mod limitativ situaiile n care dizolvarea are loc prin hotrre a instanelor de judecat dup verificarea ndeplinirii acestor motive. Nulitatea SC - Legea privind SC stabilete cazuri (art. 56) n care se poate declara nulitatea: nerespectarea condiiilor de form i fond ale actului constitutiv, a cerinelor minimale pentru fiecare ablon societar.

 ndeplinirea obiectului de activitate sau imposibilitatea realizrii lui - de exemplu, societatea a fost nfiinat pentru edificarea unui ansamblu rezidenial, dup realizarea acestuia, scopul societii a fost epuizat. Dac acionarii nu neleg s dizolve societatea, acest lucru este realizabil prin hotrre judectoreasc. Nenelegerile grave dintre asociai - Legea nr. 31/1990 prevede c imposibilitatea desfurrii activitii datorit viziunilor diferite ale asociailor este un motiv pentru dizolvarea SC, totui acest motiv este propriu societilor de persoane care funcioneaz ca regul pe baza principiului unanimitii. n cazul societilor de capitaluri (SA) se permite funcionarea societii chiar n cazul nenelegerilor dintre acionari. Falimentul societii comerciale - Procedura insolvenei conine 2 etape distincte: reorganizarea judiciar i falimentul. Atunci cnd societatea ajunge n acesta a doua etap, instana judectoreasc dispune dizolvarea societii. 3. Dizolvarea sanciune legea SC prevede dizolvarea societilor prin hotrrea tribunalului atunci cnd: societatea nu are un sediu real, nu mai exist administratori ai societii sau societatea nu a depus situaiile financiare n termen de 6 luni de la expirarea termenului legal.

PROCEDURA NCETRII SOCIETII COMERCIALE

Dizolvarea este supus publicitii prin MOF i nscriere n Registrul Comerului. n funcie de tipul dizolvrii, se public hotrrea adunarii generale a actionarilor sau cea irevocabil a instanelor de judecat. Dizolvarea este urmat n mod ireversibil de lichidarea societii comerciale. Etapele juridice ale dizolvrii n urma dizolvrii au loc urmtoarele efecte: 1. Mandatul administratorilor n calitate de reprezentani ai societii nceteaz; 2. Capacitatea de exerciiu a societii este limitatla actele necesare lichidrii societii; 3. Capacitatea de folosin urmeaz acelai scop al lichidrii (obiectul de activitate fiind suspendat); 4. Societatea intr n mod obligatoriu n lichidare. Lichidarea - nu are o existen independent fiind accesorie i subsecvent dizolvrii. Este o procedur extrajudiciar realizat prin intermediul lichidatorilor. Acetia sunt profesioniti, membri ai Uniunii Naionale a Practicienilor n Insolven din Romnia. Lichidatorii sunt alei de ctre societate prin hotrre a adunrii societii. Dac acest lucru nu se poate realiza, ei sunt desemnai de tribunal. Lichidatorii preiau rolul administratorului SC, iar activitatea lor principal const n stingerea datoriilor societii, valorificarea activelor rmase i repartizarea rezultatului lichidrii ctre asociai, subsecvent ntocmirii situaiilor financiare de lichidare. Repartizarea ctre asociai se realizeaz conform prevederilor actului constitutiv, iar n tcerea acestuia conform cotelor de participare la capitalul social.

Lichidatorii depun situaiile financiare la registrul comerului mpreun cu dovezile vrsmintelor ctre asociai. Acetia completeaz i cererea de radiere a SC. Odat cu nscrierea radierii n registrul comerului, societatea comercial nceteaz s existe.