UZURA RASINILOR COMPOZITE

Criteriile de examinare a lui Ryge

Student: Mihalache Constantin Catalin, AnIII, Gr 4
RYGES DIRECT (U.S. PUBLIC HEALTH SERVICE) EVALUATION CRITERIA.
CRITERIU TESTE RYGE SCORE* (A: Highest degree of clinical acceptability; B, C and D: progressively
lessening degrees of acceptability.)
Colorare Inspectia vizuala cu
oglinda dentara

A.Culoare si transluciditate potrivite cu dintele
B. Usoara modificare de culoare dintre restauartie si dinte
C. Modificare importanta a culorii si transluciditatii restauratie-dinte.
Coloratie
marginala
Inspectia vizuala cu
oglinda dentara

A. Nu este coloratie margina intere restauratie si dinte
B. Usoara coloratie marginala intre restauratie-dinte
C. Coloratia marginala penetreaza in directie pulpa
Adaptare
marginala
(Ocluzala si
Proximala)
Inspectia vizuala cu
oglinda dentara si
explorare daca e
necesar
A. Adapatre marginala buna , fara spatiu de percolare
B. Spatiu de percolare marginala vizibil, patrunde sonda
C. Sunt expuse dentina sau obturatia de baza
D. Restauratie fracturata, mobila sau chiar lipseste
Carii secundare Inspectia vizuala cu
oglinda dentara si
explorare daca e
necesar
A. Nu sunt prezenta carii secundare
B. Sunt evidente carii secundare de-a lungul marginilor
Textura
suprafetei
Inspectia vizuala cu
oglinda dentara si
explorare daca e
necesar
A. Suprafata restauratiei este lustruita asemeni smaltului
B. Suprafata este rugoasa chiar si in apropierea smaltului
C. Exista spatii, fracturi in suprafata restauratiei
Forma
Anatomica-
morfologie
(Ocluzal si
Proximal)
A. Restauratia este continua si reface morfologia
B. restauratia este discontinua cu refacerrea morfologiei, dar materialul nu este suficient se
vede dentina sau obturatia de baza
C. Pierdere de material cu expunerea dentinei sau obturatiei de baza
Sensibilitate
postoperatorie
Intreaba pacientul A. Nu apare sensibilitate nici imediat dupa obturare, nici dupa o perioada de timp
B. Apare sensibilitate postoperatorie
Uzura
Mecanisme de uzura
Procesul de degradare a rinilor compozite dentare este complex i include
diverse mecanisme de uzura.
Uzura dinilor i a restauraiilor cauzeaza modificari in functionarea si
estetica peste timp. Uzura exagerat poate cauza condiiile patologice, ca de
exemplu schimbrile n dimensiunile verticale i contactele traumatice cu
esuturile moi, n timp ce uzura proximala poate s aib drept rezultat
migrarea meziala a dintilor, impactarea alimentelor, i malocluzia.
Uzura proximala ce duce in final la pierderea pct. de contact si impactarea alimentelor.
Uzura adeziva- Cnd doua suprafete plane( dinte-restauratie compozit), sunt aduse n
contactul solid, ele se vor atinge numai in cateva puncte izolate. Suprafata restauratiei se va
uza mai usor decat dintele.
Uzura abraziv
Uzura a doua corpuri se ntmpla cnd doua corpuri aluneca unul pe cellalt. n
timpul micarii de alunecare, stresul de compresiune si tensiune sunt dezvoltate n
suprafee (Fig). Dac aceste stresuri, n special stresul de tensiune, cresc la un nivel
critic, fisurile sunt dezvoltate perpendicular pe direcia alunecarii corpului. Ca
procesul alunecos sa se repete, fisurile cresc, cauznd fracturi locale de material i
pierderea de material, procesul numindu-se uzura a doua corpuri.
O alta uzura dintre doua corpuri observata adesea se numeste uzura de taiere, n care
materialul abraziv indepartat sau respins este produs de unul sau doua suprafete de
frecare (Fig). Aceasta este cea mai simpla i cea mai uoara situaia de uzura. Un
exemplu tipic de uzura de taiere este atunci cand frezele diamantate sunt actionate
de-a lungul unei suprafee de rinii compozita posterioara. n timpul acestui proces
de preparare, granulele de diamant se misca in directie paralel una fata de cealalta
i formeaza linii drepte de-a lungul suprafeei.
Uzura a trei corpuri. Indeprtarea materialului direct prin mecanismul
abraziv cu o particul mica, dura de nisip prinsa ntre doua suprafete de
frecare, se numeste uzura a trei corpuri si este un factor foarte important
n uzura total a rinilor compozite i probabil este responsabila pentru
cantitatea mare de uzura clinica, pentru masticaie implicand generarea de
particule alimentare fine care aluneca peste planul ocluzal. Oricum, hrana
nu este numai ea sursa de particulele dure; particulele de umplutur
eliberate din rasina compozita la suprafaa n timpul uzurii va contribui de
asemenea la uzura abraziv.
Uzura abraziva depinde de tipul masticator al pacientului, duritatea
particolelor alimentare ce se interpun in masticatie, dar si de modulul de
elasticitatea si mai bine zis de flexibilitatea rasinii compozite folosite in
restaurare.
Uzura rinilor compozite dentare este ndeprtarea nedorita a
materialului solid de la suprafeele restauraiei de compozit. O astfel de
definiie este simpla, dar include multe fenomene diferite ca de exemplu
alunecarea, abrazia, degradarea chimic, i oboseal, tocmai pentru a
meniona unele din cele mai comune. Oricare din aceste mecanisme
pot s funcioneze singure sau n combinaie cu alt mecanism. n
mediul clinic, procesul de uzura al materialelor dentare poate deveni
foarte complex.
Variabile ce tin de pacient
Solicitare la
masticatie
Frecventa
masticatiei
suprafaa de
contact ocluzal
tipul de
alimente
Variabile ce tin de clinician
ncorporarea
aerului
eficiena
polimerizarii
procedurile de
finisare
designul
ocluzal
Uzura compozitelor
5 tipuri de uzura:
CFA = uzura bolului alimentar
OCA = uzura de impact
FCA = uzura de alunecare
PCA = uzura de alunecare
TBA = uzura abrasiva
CFA Wear
OCA Wear
FCA Wear
PCA
Wear
TBA Wear
100%
1st Molars
2nd Molars
2nd Premolars
1st Premolars
FOOD BOLUS
60%
40%
30%
SEM suprafata unei obturatii vechi de 10 ani
din rasina compozita.
Efectul Biofilmului
Uzura de oboseala
Datorita fortelor de frecare la care sunt supuse restauratiile pe toata
durata lor de functionare in cavitatea orala si in functie de modulul
lor de elasticitate pot apare in timp microfracturi in obturatii. La
inceput aceste microfracturi sunt la suprafata restauratiei, dar
ulterior ele pot avansa pana in profunzime.
Oboseala de suprafata a rasinilor compozite poate aparea numai in
zona de contact primar cu dintii antagonisti. Aceasta oboseala de
suprafata, uzura, a fost redusa semnificativ la compozitele de ultima
generatie.
Uzura chimica (coroziva)
Se refera la degradarea chimica a matricei, particolelor de
umplutura sau a interfetei matrice-particole. Mediul oral,
alimentele, bauturile acide, microorganismele, biofilm oral pot
determina uzura chimica.
alcool Plasticizeaza rasinile
Apa extractia particolelor de umplutura
Enzime din bacterii degradeaza rasinile compozite
Cea mai importanta componenta orala care produce
corosiunea materialelor este saliva. Compozitia sa si mai ales
biofilmul ce se formeaza pe suprafata restauratiilor poate
actiona ca un lubrefiant sau agent coroziv. Rolul salivei in
uzura este complex, importanta fiind compozitia si vascozitatea
salivei.
Medicul dentist trebuie sa faca determinarile cantitative
(RFR,RFS), dar mai ales cele calitative CT, pH, mucina, amilaza
ale salivei pentru a sti ce tip de material compozit pentru
restauratie este indicat la pacientul in cauza.
La pacientii suferinzi de boli cronice cum ar fi diabet,
alcoolism, reflux gastro-intestinal cu regurgitatii acide este
important sa tinem cont de materialul pe care il indicam in
restaurari.
Uzura eroziva poate apare si la un consum mare de bauturi
acide (cola) unde se poate combina cu uzura chimica
(solubilizare).
Buturile nealcoolice s-au dovedit a fi una dintre cele mai importante
surse de acizi din diete iar studiile statistice arat c sucurile sunt de 3
pn la 10 ori mai erozive dect fructele ntregi.
produs pH produs pH produs pH produs pH
Mere
2,9-
3,5
Ciree
3,2-
4,7
Cafea 2,4-3,3 Roii
3,7-
4,7
Caise
3,5-
4,0
Cpuni
3,0-
4,2
Ceai (negru) 4,2 Legume
3,9-
5,1
Struguri
3,3-
4,5
Zmeur
2,9-
3,7
Maionez 3,8-4,0
Gem
fructe
3,0-
4,0
Piersici
3,1-
4,2
Bere
4,0-
5,0
Oet 2,4-3,4
Pere
3,4-
4,7
Vin
2,3-
3,8
Mutar 3,6
Prune
2,8-
4,6
Ginger
ale
2,0-
4,0
Ketchup 3,7
Grapefruit
3,0-
3,5
Grapefru
it/suc
2,9-
3,4
Smntn 4,4
Lmi/suc
1,8-
2,4
7Up 3,5 Iaurt 3,8-4,2
Portocale/su
c
2,8-
4,0
Pepsi 2,7
Varz
murat
3,1-3,7
Ananas/suc
3,3-
4,1
Coca-
Cola
2,7 Condimente 3,0
Mure
3,2-
3,6
Cidru
2,9-
3,3
Murturi 2,5-3,0
Tabelul - pH-ul alimentelor, produse consumate frecvent
. CAUZE I NTRI NSECI ALE EROZI UNI I DENTARE
Cauzele intrinseci ale eroziunii (acizii i au originea n
interiorul organismului) sunt reprezentate de acizii gastrici care
trec din stomac n esofag (reflux) prin sfincterul esofagian
inferior i apoi n cavitatea oral (regurgitaie). Acizii gastrici
(acidul clorhidric n principal), cu valori ale pH-ului sub l, sunt
considerai a fi de 3 ori mai erozivi dect acidul fosforic (ce se
gsete n mod obinuit n buturile acide), i de aceea odat
ajuni n cavitatea oral copleesc capacitatea tampon local, i
iniiaz demineralizarea smalului. Un studiu, a comparat
potenialul eroziv al sucului gastric cu cel al unei buturi
carbogazoase, prin msurarea in vitro a calciului chelat din dini
extrai secionai; cantitatea de calciu eliberat att din smal ct
i dentin a fost semnificativ mai mare pentru sucul gastric, care
pare a avea un potenial eroziv pe unitate de timp superior.
Regurgitaia apare n: refluxul gastro-esofagian (RGE), vomatul
cronic i ruminaia.
Studii asupra uzurii adezive la o presiune constant au aratat ca
volumul de material indepartat este proportional cu suprafaa de
contact adevrat a doua suprafee solide i distana de alunecare.
Suprafaa adevrat, oricum, va depinde de duritatea materialului
moale i presiunea pe suprafa, astfel c sporirea suprafaei adevrate
duce la scaderea duritatii i cresterea de presiune.
Pentru a concluziona, uzura adeziva a rinilor compozite dentare ar
trebui s fie minima dup uzura iniial i probabil mult mai joasa dect
orice uzura abraziv sau corosiv, care sunt alte tipuri majore de uzura
alunecoasa. Deoarece uzura adeziva necesit contactul ntre
suprafeele ocluzale, nu poate s se ntmple n regiunile fara contact.
n majoritatea exemplelor, n consecin, uzura adeziva poate fi
ignorata ca mecanism de uzura semnificativ al rinilor compozite
dentare.
Bibliografie


1.Curs de odontologie- Burcoveanu Edmond Iasi 1979
2.Cariologie si odontoterapie restauratoare Andrei Iliescu, Memet Gafar
Bucuresti 2010